Plan · Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Plan din 18 februarie 2021

al sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

prezumat în vigoare

Data actului: 18 februarie 2021
Emitent: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 225 bis din 5 martie 2021
Citează: 18 acte
Structură: 57 de articole, 23 de anexe · 374.043 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Are ca temei 2

OUG nr. 57/2007 20 iunie 2007 (prevederi anume) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și …
Ordinul nr. 19/2010 13 ianuarie 2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale al…

PLANUL DE MANAGEMENT

AL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0004 BĂGĂU

Aprobat prin ORDINUL nr. 269 din 18 februarie 2021, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 225 din 5 martie 2021.

CUPRINS

INFORMAȚII GENERALE

1.1.

Descrierea sintetică a Planului de management

1.2.

Procesul de elaborare a Planului de management

1.3.

Descrierea ariei naturale protejate vizate de Planul de management

1.3.1.

Aria naturală protejată vizată de Planul de management

1.3.2.

Localizarea ariei naturale protejate vizată de Planul de management

1.3.3.

Limita ariei naturale protejate vizată de Planul de management

MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE

2.1.

Geologie

2.2.

Hidrografie

2.3.

Pedologie

2.4.

Climă

2.5.

Elemente de interes conservativ, de tip abiotic

MEDIUL BIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE

3.1.

Ecosistemele

3.2.

Habitatele de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată

3.2.1.

Habitate Natura 2000

3.2.2.

Habitate după clasificarea națională

3.3.

Specii de floră și faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată

3.3.1.

Plante superioare

3.3.2.

Nevertebrate

3.3.3.

Herpetofaună

3.4.

Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată

3.4.1.

Plante superioare

3.4.2.

Nevertebrate

3.4.3.

Herpetofaună

INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE

4.1.

Comunitățile locale și factorii interesați

4.1.1.

Comunitățile locale

4.1.2.

Factori interesați

4.2.

Utilizarea terenului

4.3.

Situația juridică a terenurilor

4.4.

Administratori, gestionari și utilizatori

4.5.

Infrastructură și construcții

4.6.

Patrimoniu cultural

4.7.

Obiective turistice

ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE

5.1.

Lista activităților cu potențial impact

5.1.1.

Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate

5.1.2.

Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate

5.2.

Hărțile activităților cu potențial impact

5.2.1.

Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale Protejate

5.2.2.

Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate

5.3.

Evaluarea impacturilor asupra speciilor

5.3.1.

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

5.3.2.

Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor

5.4.

Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate

5.4.1.

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate

5.4.2.

Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate

EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE

6.1.

Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

6.1.1.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei

6.1.1.1.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei Lucanus cervus

6.1.1.2.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei Odontopodisma rubripes

6.1.1.3.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei Bombina variegata

6.1.2.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

6.1.2.1.

Evaluarea stării de conservare a speciei Lucanus cervus din punctul de vedere al habitatului speciei

6.1.2.2.

Evaluarea stării de conservare a speciei Odontopodisma rubripes din punctul de vedere al habitatului speciei

6.1.2.3.

Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina variegata din punctul de vedere al habitatului speciei

6.1.3.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

6.1.3.1.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Lucanus cervus

6.1.3.2.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Odontopodisma rubripes

6.1.3.3.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Bombina variegate

6.1.4.

Evaluarea globală a speciei

6.1.4.1.

Evaluarea globală a speciei Lucanus cervus

6.1.4.2.

Evaluarea globală a speciei Odontopodisma rubripes

6.1.4.3.

Evaluarea globală a speciei Bombina variegata

6.2.

Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ

6.2.1.

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat

6.2.1.1.

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat

6.2.1.2.

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 7140 din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat

6.2.1.3.

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 62C0* din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat

6.2.2.

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat

6.2.2.1.

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat

6.2.2.2.

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 7140 din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat

6.2.2.3.

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 62C0*din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat

6.2.3.

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor

6.2.3.1.

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor

6.2.3.2.

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 7140 din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor

6.2.3.3.

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 62C0* din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor.

6.2.4.

Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat

6.2.4.1.

Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 91Y0

6.2.4.2.

Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 7140

6.2.4.3.

Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 62C0*

6.3.

Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a habitatelor și speciilor pentru care a fost declarat situl

6.3.1.

Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a habitatelor pentru care a fost declarat situl

6.3.2.

Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor pentru care a fost declarat situl

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

7.1.

Scopul Planului de management

7.2.

Obiectivele generale, măsuri generale, măsuri specifice - activități

7.2.1.

Obiective generale

7.2.2.

Obiective specifice

7.2.3.

Activități

PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR

8.1.

Planificarea temporală a activităților

8.2.

Estimarea resurselor

PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR

9.1.

Raportări periodice

9.2.

Urmărirea activităților planificate

9.3.

Indicarea activității realizate

10.

BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE

11.

ANEXE

Anexa nr. 1 - Regulamentul ariei naturale protejate

Anexa nr. 2 - Harta localizării ariei naturale protejate

Anexa nr. 3 - Harta limitelor ariei naturale protejate

Anexa nr. 4 - Harta geologică

Anexa nr. 5 - Hartă hidrografică

Anexa nr. 6 - Hartă solurilor

Anexa nr. 7 - Harta ecosistemelor

Anexa nr. 8 - Harta distribuției tipurilor de habitate

Anexa nr. 9 - Harta distribuției speciilor

Anexa nr. 10 - Harta unităților administrativ teritoriale

Anexa nr. 11 - Harta utilizării terenului

Anexa nr. 12 - Harta juridică a terenului

Anexa nr. 13 - Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere

Anexa nr. 14 - Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate

Anexa nr. 15 - Harta amenințărilor la nivelul ariei naturale protejate

Anexa nr. 16 - Harta distribuției impacturilor asupra speciilor

Anexa nr. 17 - Harta distribuției impacturilor asupra habitatelor

Anexa nr. 18 - Harta temperaturilor - medii multianuale

Anexa nr. 19 - Harta precipitațiilor - medii multianuale

Anexa nr. 20 - Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate

Anexa nr. 21 - Harta privind perimetrul construit al localităților

Anexa nr. 22 - Harta construcțiilor

Anexa nr. 23 - Fotografii

INFORMAȚII GENERALE

1.1.

Descrierea sintetică a Planului de management

Planul de management este documentul oficial de prezentare a unei arii naturale protejate prin care se stabilesc obiectivele, măsurile și resursele pentru realizarea acestor obiective.

Planul de management integrează interesele pentru conservarea biodiversității, cu cele pentru dezvoltare socio - economică prin utilizarea durabilă a resurselor naturale, cu respectarea trăsăturilor și activităților tradiționale, culturale și spirituale ale comunităților locale. El urmărește menținerea stării de conservare favorabilă și, după caz, îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor pentru care a fost declarat situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău.

La elaborarea Planului de management s-au avut în vedere prevederile Ordinului ministrului mediului nr. 304/2018 privind aprobarea Ghidului de elaborare a Planurilor de management ale ariilor naturale protejate. Pentru inventarierea și cartarea speciilor și habitatelor de interes comunitar s-au utilizat metodologii adecvate, bazate atât pe datele existente din bibliografie, cât și pe observațiile și evaluările de pe teren. Obiectivul acestei activități a fost de inventariere detaliată a speciilor și habitatelor de interes comunitar din situl Natura 2000 R0SCI0000 Băgău, în vederea fundamentării Planului de management și elaborării măsurilor de conservare. În procesul de parcurgere a procedurii de evaluare de mediu, conform legislației în vigoare, au fost consultați toți factorii interesați.

Acte normative relevante în contextul aplicării Planului de management

Tabelul nr. 1

Nr.

Tip act

Nr. act

An act

Denumire

Descriere

304

2018

Ordinul ministrului mediului nr. 304/02.04.2018 privind aprobarea Ghidului de elaborare a Planurilor de management ale ariilor naturale protejate

Actul normativ de reglementare a modului de elaborare a planurilor de management ale ariilor naturale protejate

1964

Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 1964 din 13 decembrie 2007, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară

Actul normativ de instituire a siturilor de importanță comunitară

1882

2020

Ordinul ministrului mediului nr. 1882/2020 pentru aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare a ariilor naturale protejate

Actul normativ de reglementare a atribuirii în administrare a ariilor naturale protejate

3836

2017

Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3836/ 2012 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial

Actul normativ de reglementare a tarifelor ce pot fi percepute de responsabilii cu managementul ariilor naturale protejate

2010

Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

Actul normativ de reglementare a procedurii de evaluare adecvată

979

2009

Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național

Actul normativ de reglementare a speciilor invazive

Lege

2008

Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare

Actul normativ de reglementare a sectorului silvic

OUG

2007

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare

Actul normativ de reglementare a regimului ariilor naturale protejate

Lege

407

2006

Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare

Actul normativ care reglementează sectorul cinegetic

OUG

195

2005

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare

Actul normativ care reglementează protecția mediului

10.

1076

2004

Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare

Actul normativ care reglementează procedura de evaluare strategică de mediu

Lege

2000

Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate, cu modificările și completările ulterioare

Actul normativ de instituire a regimului de zone protejate

11.

Lege

350

2001

Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare

Actul normativ care reglementează amenajarea teritoriului și urbanismul

12.

Lege

107

1996

Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare

Actul normativ care reglementează managementul apelor

Măsurile de conservare cuprinse în Planul de management sunt centralizate în tabelul nr. 2. Prezența în sit a speciilor Liparis loeselii și Carabus hampei nu a fost confirmată, în urma studiilor în teren realizate de experții botaniști și entomologi.

Centralizarea măsurilor adresate elementelor de interes conservativ funcție de starea de conservare a acestora și presiunile și amenințările cu care se confruntă acestea

Tabelul nr. 2

Aria naturală protejată/ Elementele de interes conservativ

Starea de conservare F/NI/NR

Presiune - P / Amenințare – A cod

Măsurile active de conservare propuse

ROSCI0004 Băgău

Specii

Lucanus cervus

Favorabilă - F

B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare - P;

B03 exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală - A;

A14 Menținerea arborilor uscați, pe picior sau căzuți, aparținînd genului Quercus sp;

A22 Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru specia Lucanus cervus;

A31 Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru specia Lucanus cervus;

A52 - Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei protejate

Bombina variegata

Favorabilă - F

A04.02.01 pășunatul neintensiv al vacilor - P;

A04.02.02 pășunatul neintensiv al oilor – P

B02 gestionarea și utilizarea pădurii și plantației - P;

K01.03 secare - P;

K01.03 secare - A;

A8 Menținerea calității habitatelor acvatice pentru Bombina variegata;

A9 Monitorizarea suprafețelor acumulărilor temporale și permanente de apă din sit pentru Bombina variegata;

A10 Crearea de noi habitate acvatice de reproducere pentru Bombina variegata în sit;

A11 Reglementarea activităților care reduc suprafața ocupată a habitatelor acvatice permanente și temporare din sit;

A21 Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru Bombina variegata;

A30 Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru specia Bombina variegata;

A52 - Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei protejate

MR2 - Interzicerea poluării apelor din zonele umede.

MR3 - Interzicerea recoltării- omorârii indivizilor vii de Bombina variegata

Odontopodisma rubripes

Nefavorabilă - Inadecvată - NI

A10.01 îndepărtarea gardurilor vii și a crângurilor sau tufișurilor

- P;

G01.08 alte activități sportive și recreative în aer liber - A;

A12 Protecția habitatelor speciilor de insecte prin măsuri active - plantarea de specii Rubus pentru Odontopodisma rubripes;

A13 Menținerea gardurilor vii și a crângurilor pentru specia Odontopodisma rubripes;

A23 Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru specia Odontopodisma rubripes;

A32 - Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru specia Odontopodisma rubripes;

A41 - Realizarea de materiale

informative referitoare la aria

naturală protejată

A44 - Realizarea de întâlniri cu

instituții - organizații cu

atribuții referitoare la

conservarea biodiversității în

aria naturală protejată

A52 - Realizarea unor trasee de

interpretare a valorilor naturale

ale ariei protejate

MR 4 - Interzicerea recoltării-

omorârii indivizilor vii de

Lucanus cervus și

Odontopodisma rubripes

Carabus hampei

A33 Continuarea identificării/ monitorizării speciilor Carabus hampei și Liparis loeselii

Liparis loeselii

A33 Continuarea identificării/ monitorizării speciilor Carabus hampei și Liparis loeselii

Habitate

91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen

Favorabilă - F

D02.01 linii electrice și de telefonie - P;

I01 specii invazive non-native - alogene - P;

K04.01 competiția - P; H04.03 alte forme de poluare a aerului - A; K02.01 schimbarea compoziției de specii - succesiune - A;

A1 Promovarea - ajutorarea regenerării naturale a speciilor de cvercinee;

A15 Adoptarea certificării forestiere - FSC pentru pădurile aflate în vecinătatea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău

A18 Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru habitatul 91Y0;

A27 Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 91Y0;

A44 - Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în aria naturală protejată

7140 Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare - nefixate pe substrat

Necunoscută

J02.05.03 modificarea apelor stătătoare - P;

K02.02 acumularea de material organic - P;

K04.01 competiția - P;

M01.02 secete și precipitații reduse - P;

M01.01 schimbarea temperaturii - P;

M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului - P;

M02.03 declinul sau dispariția speciilor - P;

K04.05. daune cauzate de erbivore - inclusiv specii de vânat - P;

K02.03 eutrofizare - natural - A;

K01.02 colmatare - A;

K01.03 secare - A;

K02.01 schimbarea compoziției de specii - succesiune - A;

A2 Menținerea unui cordon de vegetație în jurul habitatului 7140 cu rolul de filtrare a apei și de a reține aluviunile;

A3 Eliminarea arborilor de dimensiuni mari din centrul turbăriei, respectiv din habitatul 7140;

A4 Amplasare de împletituri din răchită pentru oprirea aluviunilor de pe torenții care se scurg în zona habitatului 7140;

A15 Adoptarea certificării forestiere - FSC pentru pădurile aflate în vecinătatea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău

A19 Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru habitatul 7140;

A28 Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 7140;

MR1 - Este interzisă recoltarea oricăror specii de plante

localizate în rezervația natural 2.29 Tăul fără fund de la Băgău, cu excepția cazului în care recoltarea se face în scopul cercetării științifice MR2 – Interzicerea poluării apelor din zonele umede.

MR5 - Este interzisă exploatarea turbei din rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău

MR6 - Vizitarea rezervației

naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău este permisă numai pe drumurile de acces tematice

1.2.

Procesul de elaborare a Planului de management

Elaborarea Planului de management al sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău și al rezervației naturale 2.29. Tăul fără fund de la Băgău s-a realizat în cadrul proiectului: "Elaborarea a 3 planuri de management pentru situri Natura 2000 din județul Alba" cu codul SMIS 102369, implementat de Asociația Biounivers în parteneriat cu Agenția pentru Protecția Mediului Alba, cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare. Planul de management a fost elaborat de către o echipă formată din 9 specialiști ai Asociației Biounivers, respectiv: Oprica Nicolae - expert botanist, Paul Emil - expert botanist, Nagy Kinga - expert botanist, dr. Frink Jozsef Pal - expert botanist, dr. Maloș Cristian-Valeriu - expert GIS, dr. David Alin - expert herpetolog, dr. Stermin Alexandru - Nicolae - expert herpetolog, dr. Tăușan Ioan - expert entomolog și dr. Torok Sergiu - Cornel - expert herpetolog.

În perioada 1 noiembrie 2017 - 30 octombrie 2018, experții au elaborat următoarele studii de specialitate, care au stat la baza întocmirii planului de management:

● Studiu privind inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru habitatele și flora din situl de importanță comunitară R0SCI0004 Băgău;

● Studiul herpetofaunei din situl de importanță comunitară; R0SCI0004 Băgău;

● Studiul entomofaunei din situl de importanță comunitară R0SCI0004 Băgău;

● Studiu de evaluare a activităților cu potențial impact antropic ce afectează speciile și habitatele de importanță comunitară pentru situl de importanță comunitară ROSCI0004 Băgău;

În perioada 1 noiembrie 2018 - 30 aprilie 2019 a fost elaborat Planul de management, pe baza studiilor realizate de experți și a observațiilor pertinente, preluate în urma consultării factorilor interesați.

Consultarea factorilor interesați s-a asigurat prin:

● organizarea a trei întâlniri cu comunitățile locale și alte categorii de factori interesați, desfășurate în localitatea Lopadea Nouă, județul Alba;

● solicitarea de date, comentarii/sugestii de la factorii interesați și de la specialiști din diverse domenii, în perioada de lucru pentru elaborarea Planului de management;

Propunerile factorilor interesați au fost analizate, iar cele pertinente care au respectat prevederile legale au fost incluse în Planul de management.

Planul de management al sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău și al rezervației naturale 2.29. Tăul fără fund de la Băgău a fost transmis pentru avizare la Agenția pentru Protecția Mediului Alba. Memoriul de evaluare adecvată pentru Planul de management al sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău și al rezervației naturale 2.29. Tăul fără fund de la Băgău, elaborat conform Ordinului 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, a fost întocmit de Geographica Transilvania S.R.L..

Urmare a consultărilor desfășurate la sediul Agenției pentru Protecția Mediului Alba, în ședința Comitetului Special Constituit, s-a decis că Planul de management al sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău și al rezervației naturale 2.29. Tăul fără fund de la Băgău nu se supune evaluării de mediu.

Accesul liber al publicului la informații, pe parcursul procedurii de evaluare de mediu s-a făcut astfel:

● Anunțurile publicate de Asociația Biounivers în ziarul Unirea, în data de 20.05.2019 și 23.05.2019;

● Documentația de susținere a solicitării avizului a fost accesibilă pentru consultare de către public, pe toată durata derulării procedurii de reglementare, la sediul Agenției pentru Protecția Mediului Alba;

● Anunțul public privind luarea deciziei etapei de încadrare a fost publicat în ziarul Unirea în data de 29.06.2020 și pe pagina de internet a Agenției pentru Protecția Mediului Alba.

Urmare a parcurgerii procedurii de evaluare de mediu, s-a emis decizia de încadrare nr. 5777/ 12.07.2019 pentru Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău și al rezervației naturale 2.29. Tăul fără fund de la Băgău, elaborat de Asociația Biounivers.

După avizarea planului de management de către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate și alte autorități centrale, acesta va fi transmis către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în vederea aprobării prin ordin de ministru.

1.3.

Descrierea ariei naturale protejate vizate de Planul de management

1.3.1.

Aria naturală protejată vizată de Planul de management

Situl ROSCI0004 Băgău, cu o suprafață de 3168 ha, a fost declarat de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 1964 din 13 decembrie 2007, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Situl de importanță comunitară ROSCI0004 Băgău include rezervația naturală Tăul fără fund de la Băgău, rezervație naturală cu codul 2.29., care a fost declarată arie naturală protejată prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000, Secțiunea a III-a - arii protejate, cu modificările și completările ulterioare.

Situl se află în Podișul Transilvaniei, în etajul de vegetație al cvercineelor. Acesta are o importanță deosebită pentru conservarea pădurilor de gorun și carpen dar și a unor specii de amfibieni, insecte și plante de interes conservativ.

Situl are în componență păduri de foioase și de amestec. Pădurile de mesteacăn alb european și cele de gorun, carpen și păducel sunt specifice acestui areal. Habitatele de mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante - nefixate de substrat, constituie o raritate. Acestea oferă condiții pentru dezvoltare unei vegetații de mlaștină. În stratul arborilor mai găsim jugastru, păr pădureț și sorb, iar în stratul arbuștilor întâlnim măceș, lemn câinesc și salbă râioasă. Livezile, pășunile și culturile sunt și ele prezente în sit, dar într-un procent mic.

Habitatele de interes comunitar pentru care a fost declarat situl sunt următoarele: 7140 - Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante - nefixate de substrat, 91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen. Speciile de interes comunitar pentru care a fost declarat situl sunt următoarele: 3 specii de insecte, respectiv Lucanus cervus, Odontopodisma rubripes, Carabus hampei, o specie de amfibieni, respectiv Bombina variegata și o specie de orhidee, respectiv Liparis loeselii.

Rezervația naturală de interes național 2.29. Tăul fără fund de la Băgău conservă plante higrofile, faună acvatică și un peisaj deosebit de pitoresc specific zonei de dealuri. Din punct de vedere științific prezintă importanță îndeosebi datorită vegetației de mlaștină, care constituie o raritate în Podișul Transilvaniei, aici putând fi întâlnită și planta carnivoră roua cerului - Drosera rotundifolia și și mesteacănul pufos - Betula pubescens. Cuveta lacustră este rezultatul unor procese străvechi de alunecare.

Suprapunerea ariei naturale protejate ROSCI0004 Băgău cu alte arii naturale protejate

Tabelul nr. 3

Nr. crt.

Arie naturală protejată cu care se suprapune

Tip suprapunere

Suprafață totală suprapusă cu aria naturală protejată de referință (ha)

Procentul din aria naturală protejată de referință (%)

Cod

Denumire

Tip

Categorie

Denumire responsabil

2.29.

Tăul fără fund de la Băgău

U - zonă umedă

IV – rezervație naturală

Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate

T - totală

7,4

0,23

1.3.2.

Localizarea ariei naturale protejate vizată de Planul de management

Situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău are o suprafață de 3168 ha și este localizat în România, Regiunea Centru, județul Alba, pe raza unităților administrativ - teritoriale Aiud, Hopârta, Lopadea Nouă, Ocna Mureș. Din punct de vedere geografic Situl Natura 2000 R0SCI0004 Băgău se află în Podișul Transilvaniei, în apropiere de valea Mureșului. Lacul este situat pe o culme prelungă și relativ netedă, cu orientare generală V-NV - E-SE, care prezintă altitudini de 510 - 538 m la vest de lac și între 420 - 492 m - la est. Din această culme principală se desprind o serie de culmi secundare ce coboară nord și spre sud, separate de văi adânci și înguste. Versantul și culmile dinspre nord au o înclinare mai mare decât cele sudice, de aceea pe versantul nordic s-au dezvoltat mai multe organisme torențiale, pe când văile de pe versantul sudic au un profil mai lin.

Pe cale rutieră situl poate fi accesat din municipiul Aiud, de unde se merge spre est pe DJ 107E, asfaltat, care se desprinde din drumul național DN1, până în centrul satului Băgău, iar de acolo pe un drum de țară care urcă până la lac și coboară apoi în valea Pusta Băgăului până la lac. O altă variantă, mai dificilă, este să se urmeze DN1 până în localitatea Unirea, apoi DJ 107D până în localitatea Micloșaca. Pe cale feroviară cel mai apropiat punct de acces este municipiul Aiud.

Harta cu localizarea sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău este prezentată în Anexa nr. 2 la Planul de management.

Localizarea ariei naturale protejate

Tabelul nr. 4

Codul si denumirea ariei naturale protejate

Suprafața (ha)

Regiunea biogeografică

Județul

Localități

Localitate

Suprafața (ha)

R0SCI0004 Băgău

3168

continentală

Alba

Aiud

1098

Ocna Mureș

1246

Lopadea Nouă

705

Hopârta

119

2.29. Tăul fără fund de la Băgău

7,4

continentală

Alba

Lopadea Nouă

7,4

1.3.3.

Limita ariei naturale protejate vizată de Planul de management

Harta cu limitele sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău și ale rezervației naturale 2.29. Tăul fără fund de la Băgău este prezentată în Anexa nr. 3 la Planul de management, limitele fiind în conformitate cu cele puse la dispoziție de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului pe pagina oficială de internet, în format shapefile.

MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE

2.1.

Geologie

Din punct de vedere geologic, substratul este constituit din nisipuri, argile marnoase și pietrișuri panoniene, care stau peste depozite de marne, marne nisipoase și nisipuri sarmațiene.

Relieful este deluros. R0SCI0004 Băgău este situat pe o culme prelungă și relativ netedă, cu orientare generală vest-nordvest - est-sudest, care prezintă altitudini între 510 m - 538 m la vest de lac și între 420 - 492m - la est. Din această culme principală se desprind o serie de culmi secundare ce coboară către nord și spre sud, separate de văi adânci și înguste. Versantul și culmile dinspre nord au o înclinare mai mare decât cele sudice, de aceea pe versantul nordic sau dezvoltat mai multe organisme torențiale, pe când văile de pe versantul sudic au un profil mai echilibrat. Terenul este afectat de procese de alunecare.

Harta geologică a sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău este prezentată în Anexa nr. 4 la Planul de management.

2.2.

Hidrografie

Rețeaua hidrografică în situl Natura 2000 R0SCI0004 Băgău este reprezentată de cele două pâraie afluente pe stânga ale Mureșului, Valea Râtului la sud și Valea Pusta Băgăului la nord. Aceste cursuri de apă au o serie de afluenți mici, precum Valea Băgăului, Pârâul Fundăturii și Poetu, care nu au apă decât în urma ploilor torențiale sau topirii bruște a zăpezilor.

Elementul cel mai caracteristic îl constituie lacul Tăul fără Fund, rezultat în urma unor vechi procese de alunecare, ceea ce îi conferă o deosebită importanță științifică.

Harta hidrografică a sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău este prezentată în Anexa nr. 5 la Planul de management.

2.3.

Pedologie

Substratul sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău este constituit din nisipuri, argile marnoase și pietrișuri panoniene, care stau peste depozite de marne, marne nisipoase și nisipuri sarmațiene. Pe terenurile din împrejurimile lacului predomină soluri brune acide și brune luvice - podzolite, iar în imediata vecinătate a lacului apar pe mici suprafețe soluri turboase.

Harta solurilor din situl Natura 2000 R0SCI0004 Băgău este prezentată în Anexa nr. 6 la Planul de management.

2.4.

Climă

Clima în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău este blândă, ca urmare a efectului de foehn provocat de masele de aer care coboară din Munții Apuseni.

Teritoriul județului Alba se suprapune pe două sectoare climatice distincte, determinate de variațiile de altitudine: estul și centrul aparținând sectorului cu climă continental-moderată, specific zonei colinare, respectiv vestul și sudul specifice zonei climatice de munte, ținut climatic al munților mijlocii și pe o porțiune foarte restrânsă a munților înalți.

Ținutul colinar specific zonei este caracterizat de veri calde cu precipitații relativ reduse și ierni reci cu strat de zăpadă instabil. Sectorul montan este caracterizat de veri răcoroase cu precipitații bogate și ierni friguroase cu strat de zăpadă gros și stabil. Atât zona colinară cât și cea montană este caracterizată de diferențieri determinate de expoziția versanților. Versanții cu expunere estică sunt adăpostiți față de circulația predominantă, atrăgând formarea vânturilor ce determină încălzirea aerului și scăderea cantității de precipitații. Versanții nordici sunt expuși vânturilor din sector vestic, determinând răciri și creșteri substanțiale ale cantității de precipitații și a nebulozității.

Radiația solară globală înregistrează valori cuprinse între 120 kcal/cmp an în culoarul Mureșului și mai puțin de 110 kcal/cmp an în zona culmilor înalte.

După raionarea climatică din "Monografia Geografică", situl R0SCI0004 Băgău se încadrează în ținutul climatic al Podișului Târnavelor - I B p 1, caracterizat printr-un regim termic mai moderat decât în regiunea de câmpie cu înghețuri târzii și timpurii, frecvente inversiuni termice, cu precipitații între 500 - 800 mm. După Geografia R.S.R. din 1983, teritoriul se încadrează în clima temperată, iar regional în sectorul de climă temperat - moderată.

După criteriul de clasificare Koppen, teritoriul se încadrează în provincia climatică Df, subprovincia Dfbx, cu temperatura celei mai calde luni între 20 - 22° C și cu maximum de precipitații la începutul verii. Valorile indicilor de ariditate din cadrul acestei subprovincii sunt cuprinse între 26 și 30. Cea mai apropiată stație meteorologică este la Alba Iulia.

Principalii indicatori climatici au următoarele valori:

–

Temperatura medie anuală: 8 - 9° C

–

Temperatura medie a lunii ianuarie: -3° C

–

Temperatura medie a lunii iulie: 20° C

–

Durata sezonului de vegetație: 170 zile

–

Primul îngheț: 17 X

–

Ultimul îngheț: 12 IV

–

Luna cea mai ploioasă: iunie.

Precipitațiile sunt de aproximativ 699 mm / an, din care o proporție de 70% cad în timpul sezonului de vegetație. Umiditatea relativă a aerului are o valoare medie de 75 - 78%, sensibil mai mică în luna iulie: 65 - 70%. Luna ianuarie este cea mai rece și luna iulie este cea mai caldă. Vara cad ploi torențiale, sub formă de averse, iar toamna și primăvara ploi de lungă durată.

Regimul eolian este caracterizat de o circulație a aerului la nivelul culmilor deluroase din direcția estică. Pe culmile mai înalte viteza medie a vântului este de 7 - 8 m/s, coborând până la 2-3 m/s în interiorul depresiunilor create de văile secundare ale rețelei hidrografice. Vânturile predominante sunt cele din sud - vest. Intensitatea maximă se produce pe o durată de 9 - 10 zile în decursul unui an. Sursa datelor prezentate mai sus o reprezintă stația meteorologică Alba Iulia, stație care nu este amplasată în cadrul sitului.

Circulația generală a atmosferei este caracterizată prin frecvența foarte mare a advecților de aer temperat-oceanic din vest și nord - vest, prin frecventele pătrunderi ale aerului temperat - continental din zona estică, care ajunge puternic transformat sub impactul aerului tropical- maritim din sud - vest și sud, prin advecții rare de aer arctic din nord și foarte rar a aerului tropical - continental din sud.

2.5.

Elemente de interes conservativ, de tip abiotic

Elementul cel mai caracteristic îl constituie lacul din rezervația naturală de interes național 2.29 Tăul fără fund de la Băgău, rezultat în urma unor procese de alunecare. Lacul are o formă alungită pe direcția est - vest, are o lungime de 395 m și o lățime medie de 91 m. În anii cu precipitații abundente lățimea poate ajunge la 150 m. Adâncimea medie a lacului este de 2,8 m, iar cea maximă atinge 5,7 m în partea centrală. În mlaștina cu caracter de tranziție spre un regim oligotrof stratul de turbă depășește grosimea de 3,5 m. Alimentarea lacului se face din izvoare de adâncime și din precipitații. Precipitațiile abundente produc eroziunea solului în arboretele care înconjoară lacul.

MEDIUL BIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE

3.1.

Ecosistemele

În situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău sunt întâlnite trei tipuri de ecosisteme: păduri de Carpinus betulus și diverse specii de Quercus; mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante respectiv pajiști ponto - sarmatice.

În aria naturală protejată R0SCI0004 Băgău a fost identificat un habitat edificat de specii europene nemorale. Acest habitat este alcătuit din pădurile de Carpinus betulus și diverse specii de Quercus.

Aceste păduri se dezvoltă pe versanții și piemonturile Carpaților Orientali și Meridionali și pe podișurile din vestul Ucrainei. Sunt păduri extrazonale, adesea isolate, de cvercinee și carpen din arealul moesiac a lui Quercion freinetto, din zona de silvostepă est-panonică și vest- pontică și din dealurile pre-pontice din sud-estul Europei. Acestea se caracterizează printr-un amestec de specii submediteraneene din Quercion frainetto și, în est, de specii pontice euxinice.

Conform unor studii, s-a ajuns la concluzia că unele cărpinișuri au luat naștere în mod secundar din amestecurile de cuercinee cu carpen. În anumite condiții de mediu, semințișul de cuercinee se dezvoltă greu în concurență cu exemplarele tinere, abundente și viguroase de carpen, care lăstăresc puternic. Treptat cuercineele sunt eliminate din pădure, luând astfel naștere cărpinișurile.

În România acest habitat se întâlnește pe dealurile peri- și intracarpatice, în etajul nemoral, subetajul pădurilor de gorun și de amestec de gorun, iar pe dealurile din vestul, nordul și central țării, în zona pădurilor de stejar, subzonele pădurilor de stejari mezofili.

Habitatul natural cel mai caracteristic al sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău îl constituie vegetația de mlaștină din lacul Tăul fără Fund de la Băgău, rezultat în urma unor vechi procese de alunecare, ceea ce îi conferă o deosebită importanță științifică.

Lacul în cadrul căruia se află habitatul, se află la o altitudine de 440 de m. Forma lui este eliptică, cu o lungime de aproximativ 250 de m în direcția sud-estică spre nord-vest și cu o lățime de 130 m. Suprafața lacului are 2,5 - 3 ha și grosimea turbei ajunge la 4 - 5 m în mijlocul acestuia. În anii ploioși nivelul apei crește și astfel lacul poate să ajungă la o suprafață de 5 - 6 ha. Lacul este împărțit în două regiuni: o parte eutrofă, cu luciu de apă și o parte oligotrofă cu turbărie. Alimentarea lacului se face din izvoare subterane și din precipitații.

În aria protejată R0SCI0004 Băgău, într-o zonă foarte sălbatică, puțin cunoscută de naturaliști, denumită "Pusta Băgăului", s-au identificat pajiști uscate stepice și silvo-stepice cu o diversitate ridicată de plante rare, endemite și elemente termofile de o importanță științifică deosebită. Aceste pajiști se găsesc pe versanții sud-vestici și vestici cu înclinare mare, peste 30 grade. Ele sunt dominate cu precădere de specii de colilie, cel puțin trei fiind identificate Stipa pulcherrima, Stipa tirsa și Stipa capillata. Pajiștile adăpostesc elemente termofile stepice precum ruscuța de primăvară - Adonis vernalis, capul șarpelui - Echium russicum, jaleșul transilvănean - Salvia transsylvanica, frăsinelul - Dictamnus albus.

Harta ecosistemelor este prezentată în Anexa nr. 7 la Planul de management.

3.2.

Habitatele de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată

3.2.1.

Habitate Natura 2000

Tipurile de habitate pentru care a fost declarată aria naturală protejată vor fi descrise din punctul de vedere al existenței acestora în aria naturală protejată și al caracteristicilor pe care acestea le au în general și în mod special în cadrul ariei protejate, după cum urmează:

Date generale ale tipului de habitat: date care sunt general valabile pentru habitatul respectiv indiferent de locul unde acesta este întâlnit/semnalat;

Date specifice ale tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate: date care sunt caracteristice tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate.

Date generale ale tipului de habitat 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

Tabelul nr. 5

Număr curent

Informație/Atribut

Descriere

Clasificarea tipului de habitat

Tip de habitat de importanță comunitară

Codul unic al tipului de habitat

91Y0

Denumire habitat

Păduri dacice de stejar și carpen

Palaearctic Habitats

41.2C13 Dacian tatar maple oak-hornbeam forest

Habitatele din România

R4128 Păduri geto-dacice de gorun - Quercus petraea cu Dentaria bulbifera

Habitatele Natura 2000

Tip de habitat de importanță comunitară

Asociații vegetale AV

Dentario bulbiferae - Quercetum petrae Resmeriță 1974, 1975

Tipuri de pădure TP

5111 Gorunet normal cu floră de mull, 5113 Gorunet cu floră de mull

Descrierea generală a tipului de habitat

Fitocenoze edificate de specii europene nemorale. Stratul arborilor, compus în etajul superior din gorun - Quercus petraea ssp. petraea, ssp. dalechampii, exclusiv sau cu puține exemplare de fag - Fagus sylvatica ssp. moesiaca, ssp. sylvatica, tei pucios - Tilia cordata în nord, toate speciile detei în restul teritoriului, cireș - Prunus avium, stejar pedunculat - Quercus robur, cer, gârniță - Quercus cerris, Quercus frainetto, plop tremurător - Populus tremula, ulmi - Ulmus glabra, Ulmus minor, paltini - Acer pseudoplatanus, Acer platanoides, iar în etajul inferior jugastrul - Acer campestre, sorb de câmp - Sorbus torminalis, păr și măr pădureț - Pyrus pyraster, Malus sylvestris; are acoperire de 80-90% și înălțimi de 20-30 m la 100 de ani. Stratul arbuștilor, slab dezvoltat, compus din Corylus avellana, Crataegus monogyna, Euonymus europaeus, Euonymus verrucosus, Cornus sanguinea, Sambucus nigra, Ligustrum vulgare, Rhamnus catharticus. Stratul ierburilor și subarbuștilor, bine dezvoltat, cu bogată floră de mull dominată de Galium odoratum, Asarum europaeum, Stellaria holostea.

Importanța habitatului pentru economie este dată de producția mijlocie de masă lemnoasă, preponderent pentru lemn de foc.

10.

Specii caracteristice

Specia edificatoare este Quercus petraea.

Alte specii importante: flora vernală este bogată în Corydalis cava, Corydalis solida, Anemone nemorosa, Anemone ranunculoides, Allium ursinum, Galanthus nivalis, Isopyrum thalictroides, Ficaria verna, Dentaria bulbifera; în flora estivală, pe lângă speciile dominante găsim, Ajuga reptans, Ajuga genevensis, Brachypodium sylvaticum, Carex pilosa, Carex sylvatica, Convallaria majalis, Campanula rapunculoides, Dactylis polygama, Lamium galebdolon, Lathyrus vernus, Lathyrus niger, Mercurialis perennis, Millium effusum, Paris quadrifolia, Sanicula europaea, Bromus benekeni.

Date generale ale tipului de habitat 7140 Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare - nefixate pe substrat la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

Tabelul nr. 6

Număr Curent

Informație/Atribut

Descriere

Clasificarea tipului de habitat

Tip de habitat de importanță comunitară

Codul unic al tipului de habitat

7140

Denumire habitat

Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare - nefixate pe substrat

Palaearctic Habitats

54.552 Carpathian stringsedge swards

54.51 Slender-sedgeswards

54.52 Carex diandraquaking mires

54.512 Sphagnumslender-sedge swards

Habitatele din România

R5404 Mlaștini sud-est carpatice mezo-oligotrofe cu Carex chordorrhiza și Swertiapunctata

R5407 Mlaștini și turbării sud-est carpatice mezotrofe cu Carex

R5408 Mlaștini sud-est carpatice, oligotrofe cu Carex limosa

R5412 Mlaștini sud-est carpatice mezotrofe cu Carex diandra

Habitatele Natura 2000

Tip de habitat de importanță comunitară

Asociații vegetale AV

Swertio perennis - Cari-cetum chordorrhizae Coldea 1986, 1990

Caricetum lasiocarpae Koch 1926

Caricetum diandrae Jon. 1932 em. Oberd. 1957 Syn. Carici- Menyanthetum caricetosum diandrae Rațiu 1972

Caricetum limosae Br.-Bl. 1921 Syn. Carici limosae - Sphagnetum Resmeriță 1973

Scirpo - Phragmitetum Koch 1926

Typhetum latifoliae Lang 1973

Sphagnetum magellanici Malcuit 1923, Kastner et Flosner 1933 Syn. Eriophoro vaginati - Sphagnetum I. Pop et al. 1968

Calamagrostio - Salicetum cinerea Soo et Zolyomi in Soo 1955 Syn. Thelipteridi - Salicetum cinereae Somsac 1963

Salici cinereae - Sphagnetum recurvi Zolyomi 1931, Soo 1954

Tipuri de pădure TP

Descrierea generală a tipului de habitat

Habitatul este format din comunități de plante oligotrofe și mezotrofe formate pe substrat de turbă mixt, mușchi de turbă și rogozuri sau pe turbă de rogoz. Este mult mai bogată și variată din punct de vedere al asociațiilor vegetale și a speciilor de plante decât habitatul 7110.

Specii cheie pentru habitatul 7140: Sphagnum recurvum, Sphagnum warnstorfii, Valeriana simplicifolia, Pedicularis limnogena, Carex canescens, Carex echinata, Carex bigelowii ssp. dacica, Agrostis canina, Eriophorum scheuchzeri, Eriophorum angustifolium, Plantago gentianoides, Juncus castaneus, Juncus triglumis, Juncus filiformis, Luzula sudetica, Potentilla palustris, Menyanthes trifoliata, Pedicularis palustris, Stellaria palustris, Calliergon stramineum, Camptothecium nitens, Drepanocladus exanulatus, Campylium stellatum, Aulacomnium palustre, Sphagnum teres, Sphagnum subsecundum.

În cazul acestui habitat aflat la o altitudine 440 de m, în Podișul Transilvaniei, speciile cheie vor fii altele, deoarece habitatul are alte condiții climatice.

10.

Specii caracteristice

Sphagnum magellanicum, Eriophorum vaginatum, Drosera rotundifolia, Salix cinerea, Thelypteris palustris, Juncus effusus, Agrostis stolonifera, Salix cinerea, Sphagnum recurvum, Typha latifolia, Gyceria maxima, Phragmites australis

Date generale ale tipului de habitat 62C0* Stepe ponto - sarmatice la nivelul sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău

Tabelul nr. 7

Număr curent

Informație/Atribut

Descriere

Clasificarea tipului de habitat

Tip de habitat de importanță prioritară

Codul unic al tipului de habitat

62C0*

Denumire habitat

Stepe ponto - sarmatice

Palaearctic Habitats

34.9213 Western Pontic feathergrass steppes

Habitatele din România

R3409 Pajiști pontice de Stipa lessingiana, Stipapulcherrima și Stipa joannis

Habitatele Natura 2000

Tip de habitat de importanță comunitară

Asociații vegetale AV

Stipetum lessingianae Soo 1927, 1947

Stipetum pulcherrimae Soo 1942

Stipetum capillatae Hueck 1931, Krausch 1981 Syn. Astragalo-Brometum stipetosum capillatae Borza 1959

Tipuri de pădure TP

Descrierea generală a tipului de habitat

Fitocenozele ocupă de obicei treimea superioară a pantelor expuse spre sud, sud-vest, sud-est, puternic înclinate. Solul variază de la cernoziom de pantă moderat erodat, până la brun deschis de pantă intens erodat. În cadrul fitocenozelor de Stipa participă numeroase plante de talie mare cum sunt: Stipa joannis, Stipa capillata, Stipa lessingiana, Stipa pulcherrima, Brachypodium pinnatum, Cephalaria uralensis, Salvia transsilvanica, Nepeta ucranica, Salvia austriaca, Salvia pratensis, Galium glaucum, Jurinea mollis, Onobrychis viciifolia. Acestea întocmesc etajul superior cu înălțimea de circa 100 cm. Etajul mijlociu este constituit de speciile cu talia de 40-50 cm, dintre care menționăm: Festuca rupicola, Festuca valesiaca, Agropyron cristatum, Koeleria macrantha, Danthonia alpina, Adonis vernalis, Potentilla argentea, Stachys recta, Veronica austriaca ssp. jacquinii, Astragalus austriacus, Trifolium pratense, Inula ensifolia. Speciile scunde sunt prezente prin: Arenaria serpyllifolia, Medicago minima, Trifolium campestre, Teucrium chamaedrys, Alyssum desertorum, Alyssum alyssoides, Polygala major, Fragaria viridis, plante care formează etajul inferior al vegetației.

10.

Specii caracteristice

Stipa pulcherrima, Vinca herbacea, Echium russicum, Salvia austriaca, Salvia transsylvanica, Festuca valesiaca, Jurinea mollis, Inula ensifolia, Verbascum phoeniceum, Iris pumila, Anthericum ramosum, Veronica orchidea, Helianthemum canum, Euphorbis cyparissias, Teucrium chamaedrys, Adonis vernalis, Astragalus austriacus, Astragalus monspessulanus, Allium flavum, Stachys recta, Agrimonia eupatoria, Rosa gallica, Muscari comosum, Asperula cynanchica, Bupleurum falcatum, Onosmapseudarenaria.

Date specifice ale tipului de habitat 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

Tabelul nr. 8

Număr curent

Informație/Atribut

Descriere

Codul unic al tipului de habitat

91Y0

Statutul de prezență spațial

Larg răspândit

Statutul de prezență management

Natural

Suprafața tipului de habitat

1723 ha

Perioada de colectare a datelor din teren

Noiembrie 2017 - Octombrie 2018

Distribuția tipului de habitat - descriere

Habitatul este localizat în mai multe trupuri de pădure după cum urmează:

pe Dealul Măgura, în apropierea localității Păgida;

pe Dealul Țigla, Dealul Tăușorul, Valea Hajbadic, Valea Poetu;

Pădurea Hoioaga, mărginită de Dealul Coasta Pustie a Cisteiului, Dealul Hargeu și Pășunea Ciunga;

Pădurea Ladomir, mărginită de Dealul Odăile Hopârta, Dealul Podina și Valea Băgăului;

Un trup mic de pădure lângă Vîrful Dealul Viilor și altul lângă Vârful Dealul Gorgan.

Distribuția tipului de habitat - hartă

Anexa nr. 8 la Planul de management

Alte informații privind sursele de informații

Sursele sunt prezentate în capitolul 10. Bibliografie și referințe

Date specifice ale tipului de habitat 7140 Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare - nefixate pe substrat la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

Tabelul nr. 9

Număr curent

Informație/Atribut

Descriere

Codul unic al tipului de habitat

7140

Statutul de prezență - spațial

Izolat

Statutul de prezență - management

Natural

Suprafața tipului de habitat

1,2 ha

Perioada de colectare a datelor din teren

Noiembrie 2017 - Octombrie 2018

Distribuția tipului de habitat - descriere

Lacul în cadrul căruia se află habitatul, se află la o altitudine de 440 de m. Forma lui este eliptică, cu o lungime de aproximativ 250 de m în direcție sud-estică spre nord-vest și cu o lățime de 130 m. Suprafața lacului are 2,5 - 3 ha și grosimea turbei ajunge la 4 -5 m în mijlocul acestuia. În anii ploioși nivelul apei crește și astfel lacul poate să ajungă la o suprafață de 5 - 6 ha. Lacul este împărțit în două regiuni: o parte eutrofă, cu luciu de apă și o parte oligotrofă cu turbărie.

Distribuția tipului de habitat - hartă

Anexa nr. 8 la Planul de management

Alte informații privind sursele de informații

Sursele sunt prezentate în capitolul 10. Bibliografie și referințe

Date specifice ale tipului de habitat 62C0* Stepe ponto - sarmatice la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

Tabelul nr. 10

Număr curent

Informație/Atribut

Descriere

Codul unic al tipului de habitat

62C0*

Statutul de prezență - spațial

Izolat

Statutul de prezență (management)

Natural

Suprafața tipului de habitat

86,7 ha

Perioada de colectare a datelor din teren

Noiembrie 2017 - 0ctombrie 2018

Distribuția tipului de habitat - descriere

Într-o zonă foarte sălbatică a ariei protejate, puțin cunoscută de botaniști, denumită Pusta Băgăului, au fost identificate pajiști uscate stepice și silvo-stepice cu o diversitate ridicată de plante rare, endemite și elemente termofile de o importanță științifică deosebită. Aceste pajiști se găsesc pe versanții sud-vestici și vestici cu înclinare mare, peste 30 grade. Ele sunt dominate cu precădere de specii de colilie, cel puțin trei fiind identificate Stipa pulcherrima, Stipa tirsa și Stipa capillata. Pajiștile adăpostesc elemente termofile stepice precum ruscuța de primăvară Adonis vernalis, capul șarpelui Echium russicum, jaleșul transilvănean Salvia transsylvanica, frăsinelul Dictamnus albus.

Aceste elemente fac parte din alianța Festucion valesiacae Klika 1931, care cuprinde asociația vegetală Stipetum capillatae Hueck 1931 Krausch 1981 Syn. Astragalo- Brometum stipetosum capillatae Borza 1959. Această asociație este cu caracter expresiv stepic ce apare de regulă pe platouri, cornișe, coaste abrupt, cu înclinare mare a pantei (60 de grade), aride, cu insolație puternică, bătută de vânt, cu alunecări frecvente de teren și erodate la suprafață, în treimea superioară a dealurilor. Compoziția floristică a asociației se caracterizează prin predominarea elementelor xeroterme de nuanță pontico-continentală. Specia de recunoaștere, dominant și consolidatoare a asociației este Stipa capillata.

Tot în această zonă întâlnim pajiști stepice din alianța Stipion lessingianae Soo 1947, cantonate în treimea superioară a pantelor din Podișul Transilvaniei, limitrofe în general pădurilor edificate de Quercus petraea. Speciile caracteristice: Stipa lessingiana, Stipa pennata, Stipapulcherimma, Salvia transsylvanica, Iris pumila.

Distribuția tipului de habitat - hartă

Anexa nr. 8 la Planul de management

Alte informații privind sursele de informații

Sursele sunt prezentate în capitolul 10. Bibliografie și referințe

3.2.2.

Habitate după clasificarea națională

R4128 Păduri geto-dacice de gorun - Quercus petraea cu Dentaria bulbifera

Structura acestui tip de habitat este dată de fitocenoze edificate de specii europene nemorale. Stratul arborilor, compus în etajul superior din gorun - Quercus petraea ssp. petraea, ssp. dalechampii, exclusiv sau cu puține exemplare de fag - Fagus sylvatica ssp. moesiaca, ssp. sylvatica, tei - Tilia cordata în nord, toate speciile de tei în restul teritoriului, cireș - Prunus avium, stejar pedunculat - Quercus robur, cer, gârniță - Quercus cerris, Q. frainetto, plop tremurător - Populus tremula, ulmi - Ulmus glabra,U. minor, paltini - Acer pseudoplatanus, Acerplatanoides, iar în etajul inferior jugastrul - Acer campestre, sorb - Sorbus torminalis, păr și măr pădureț - Pyrus pyraster, Malus sylvestris; are acoperire de 80-90% și înălțimi de 20-30 m la 100 de ani. Stratul arbuștilor, slab dezvoltat, compus din Corylus avellana, Crataegus monogyna, Evonymus europaeus, E. verrucosus, Cornus sanguinea, Sambucus nigra, Ligustrum vulgare, Rhamnus cathartica. Stratul ierburilor și subarbuștilor, bine dezvoltat, cu bogată floră de mull dominată de Galium odoratum, Asarum europaeum, Stellaria holostea.

R5404 Mlaștini sud-est carpatice mezo-oligotrofe cu Carex chordorrhiza și Swertia punctata

Stratul ierbos al acestui tip de habitat este bine dezvoltat, înalt de 10-30 cm. Speciile edificatoare, Carex chordorrhiza și Swertia perennis și Allium schoenoprasum ssp. sibiricum,pot realiza o acoperire de până la 65%. Prezența speciilor carpatice: Valeriana simplicifolia, Carex nigra ssp. dacica, conferă caracterul regional al vegetației. Stratul mușchilor este bine reprezentat de Cratoneuron comutatum.

R5407 Mlaștini și turbării sud-est carpatice mezotrofe cu Carex

Stratul ierbos este bine dezvoltat, înalt de 10-20 cm în locuri cu exces de umiditate. Specia caracteristică și edificatoare pentru asociație este Carex lasiocarpa. Stratul mușchilor dominant, uneori cu acoperiri mari. Se remarcă, printr-o prezență și constanță ridicată, Sphagnum warnstorfii, specifică mlaștinilor de mare altitudine.

R5408 Mlaștini sud-est carpatice, oligotrofe cu Carex limosa

Habitatul este caracterizat de prezența câtorva specii oligotrofe, aparținând alianței Sphagnion magellanici, care trădează evoluția sindinamică a acestor grupări către asociațiile alianței Sphagnion, paralel cu cenozele descrise din Europa Centrală. Stratul ierbos este slab dezvoltat, înalt de 12-30 cm. Specia caracteristică și edificatoare Carex limosa are o acoperire medie de 40%. Speciile Scheuchzeria palustris, Lycopodiella inundata = Lepidotis inundata, Rhynchospora alba pot avea o acoperire de până la 5%. Stratul mușchilor este dominant, uneori cu acoperiri mari. Sphagnum cuspidatum este dominant cu o acoperire ce variază între 30-75 %. Este prezentă în proporție mare și specia Sphagnum magellanicum.

R5412 Mlaștini sud-est carpatice mezotrofe cu Carex diandra

Habitat mezotrof. Stratul ierbos este dezvoltat, înalt de 10-30 cm. Carex diandra poate realiza o acoperire de până la 35%. Menționăm prezența unor specii rare: Drosera anglica, Carex dioica, Pedicularis sceptrum-carolinum și a relictului glaciar Saxifraga hirculus. Stratul mușchilor este dominant, uneori cu acoperiri mari. Au fost separate două subasociații:

–

typicum Gors1968 - syn.: Equisetetum limosi Rațiu 1971 p.p. non Soo 1927;

–

caricetosum nigrae Coldea 1981 - syn.: Carici-Menyanthetum caricetosum diandrae Rațiu 1972 p.p. non Soo 1963, având ca specii diferențiale pe Carex nigra, Campylium stellulatum și Cratoneurum filicinum.

R3409 Pajiști pontice de Stipa lessingiana, Stipapulcherrima și Stipa joannis

În cadrul fitocenozelor de Stipa participă numeroase plante de talie mare cum sunt: Stipa joannis, S. capillata, S. lessingiana, S. pulcherrima, Brachypodium pinnatum, Cephalaria uralensis, Salvia transsilvanica, Nepeta ucranica, Salvia austriaca, S. pratensis, Galium glaucum, Jurinea mollis, Onobrychis viciifolia. Acestea întocmesc etajul superior cu înălțimea de circa 100 cm. Etajul mijlociu este realizat de speciile cu talia de 40-50 cm, dintre care menționăm: Festuca rupicola, F. valesiaca, Agropyron cristatum, Koeleria macrantha, Danthonia alpina, Adonis vernalis, Potentilla argentea, Stachys recta, Veronica austriaca ssp. jacquinii, Astragalus austriacus, Trifolium pratense, Inula ensifolia. Speciile scunde sunt prezente prin: Arenaria serpyllifolia, Medicago minima, Trifolium campestre, Teucrium chamaedrys, Alyssum desertorum, A. alyssoides, Polygala major, Fragaria viridis, plante care formează etajul inferior al vegetației.

3.3.

Specii de floră și faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată

3.3.1.

Plante superioare

În fișa sitului R0SCI0004 Băgău, la punctul 3.2. Specii prevăzute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE și evaluarea sitului în ceea ce le privește, este enumerată specia de orhidee Liparis loeselii.

Date generale ale speciei: date care sunt general valabile pentru specie, indiferent de locul unde aceasta este întâlnită;

Date specifice ale speciei la nivelul ariei naturale protejate: date care sunt caracteristice speciei în cadrul ariei naturale protejate.

Date generale ale speciei Liparis loeselii la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

Tabelul nr. 11

Număr curent

Informație/Atribut

Descriere

Cod Specie - EUNIS

189943

Denumirea științifică

Liparis loeselii

Denumirea populară

Moșișoare

Statutul de conservare în România

Convenția de la Berna - Anexa I - Specii de floră sctict protejate

OUG 57/2007 - Anexa 3, Legea 49/2011. - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică.

Descrierea speciei

Plantă ierboasă cu rizom foarte scurt, tulpină cu doi tuberculi supratereștri la bază, erectă, de 6-25 cm, muchiată, aripată în partea superioară, prevăzută cu 2, 3 frunze bazale oblongi, aproape opuse și inflorescențe de tip racem 1 până la 18 flori mici, verzi-gălbui.

Orhideea este o specie sporadică, semnalată din zona forestieră de câmpie până în cea montană.

Perioade critice

Perioada de vegetație

Cerințe de habitat

Plantă higrofită cu temperament de lumină, mezotermofită - subtermofită, de stațiuni cu soluriumed-ude, mai mult sau mai puțin regulat inundate, sărace în azot, bazice, formate pe substrate calcaroase

Fotografii

Nu au fost realizate fotografii

Date specifice ale speciei Liparis loeselii la nivelul sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău

Tabelul nr. 12

Număr Curent

Informație/Atribut

Descriere

Specia

Liparis loselli

Informații specifice speciei

Specia nu a fost identificată

Statutul de prezență -temporal

Statutul de prezență -spațial

Statutul de prezență - management

Abundență

Perioada de colectare a datelor din teren

Noiembrie 2017 - Octombrie 2018

Distribuția speciei -interpretare

Distribuția speciei - harta distribuției

10.

Alte informații privind sursele de informații

Sursele sunt prezentate în capitolul 10. Bibliografie și referințe

Specia Liparis loeselli nu a fost identificată în urma ieșirilor în teren efectuate în perioada noiembrie 2017 - octombrie 2018. În urma studierii lucrărilor, ierbarelor, materialelor despre Tăul fără fund de la Băgău, nu au fost găsite date despre existența speciei în zonă. Probabil printr-o eroare, specia a fost introdusă în Fișa sitului. În lucrarea Mlaștinile de turbă din Republica Populară Romînă din 1960, Emil Pop amintește specia cu semnul întrebării, cu prezență incertă. De asemenea potrivit cerințelor de habitat, Tăul fără fund nu conferă un mediu de viață favorabil speciei. Specia crește pe un substrat calcaros, mediul din tău în schimb este acid.

În urma consultării lucrării Vegetația mlaștinii de turbă "Tăul fără fund" de la Băgău, Județul Alba, Transilvania, România, realizată în perioada 2002 - 2004 de Laszlo Eniko, apărut în Contribuții Botanice, XLI, 2, 2006, Grădina Botanică "Alexandru Borza", Cluj Napoca, nu au fost găsite referințe la prezența speciei Liparis loeselii.

3.3.2.

Nevertebrate

În fișa sitului R0SCI0004 Băgău, la punctul 3.2. Specii prevăzute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE și evaluarea sitului în ceea ce le privește, sunt enumerate speciile Lucanus cervus, Odontopodisma rubripes și Carabus hampei.

Specia Carabus hampei nu a fost identificată în urma ieșirilor în teren efectuate în perioada noiembrie 2017 - octombrie 2018.

Date generale ale speciei Lucanus cervus la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

Tabelul nr. 13

Număr curent

Informație/Atribut

Descriere

Cod Specie - EUNIS

221

Denumire științifică

Lucanus cervus

Denumire populară

Rădașca

Statutul de conservare în România

Convenția de la Berna - Anexa III - Specii de faună protejate

OUG 57/2007 - Anexa 3, Legea 49/2011. - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică.

Descrierea speciei

Lucanus cervus Linnaeus, 1758 este o specie de dimensiune mare, la care masculii pot ajunge până la 80-90 mm. Femelele sunt mai mici, uneori de doar 20 mm. Corpul alungit, masiv, de culoare neagră sau brun închis, cu luciu mat în special la femele, iar în cazul masculului, mandibulele și elitrele de culoare brun-castanie. Specia prezintă un accentuat dimorfism sexual. La masculi capul este masiv, mai lat ca pronotul, iar mandibulele sunt foarte bine dezvoltate, lungi și ramificate cu aspectul unor coarne de cerb. Acestea sunt bifide la extremități și prevăzute cu un dinte median sau postmedian la partea lor internă și pot atinge la exemplarele foarte mari jumătate din lungimea corpului. Femelele, mai mici ca masculii, au pronotul mult mai lat comparativ cu capul, mandibulele mai scurte decât capul și picioarele anterioare adaptate pentru săpat - Iorgu 2015.

Perioade critice

Tot timpul anului - larve și din mai până în septembrie - adulți

Cerințe de habitat

Specia preferă habitate de păduri de foioase cât și zone cu arbori izolați sau cu garduri vii în grădini urbane și suburbane, parcuri, pășuni împădurite, oriunde există o sursă suficientă de lemn mort. În aceste habitate preferă ca sursă de hrană speciile de quercinee - Iorgu 2015.

Fotografii

Anexa nr. 23 la Planul de management, Fotografia 1

Date generale ale speciei de Odontopodisma rubripes la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

Tabelul nr. 14

Număr curent

Informație/Atribut

Descriere

Cod Specie - EUNIS

17188

Denumire științifică

Odontopodisma rubripes

Denumire populară

Lăcustă de munte

Statutul de conservare în România

OUG 57/2007 - Anexa 3, Legea 49/2011. - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică.

Descriere speciei

Specia Odontopodisma rubripes are corpul de culoare verde, cu dungi laterale negre. Lungimea corpului este de aproximativ 15-17 mm la mascul și 19-24 mm la femelă. Tibiile posterioare sunt proximal gălbui și distal roșii. Specia prezintă pe primul sternit toracic un tubercul de formă conică. Specia este brahipteră, tegminele fiind alungite, atingând treimea posterioară a primului tergit abdominal. Cercii masculului sunt lățiți la bază și puternic curbați. Placa subgenitală a femelei se termină cu un lob median și 2 laterali triunghiulari. Specia nu stridulează - Iorgu 2015.

Perioade critice

Tot timpul anului - prin reducerea habitatului speciei prin suprapășunat

Cerințe de habitat

Preferă ca și habitate zmeurișurile din lizierele și pădurile zonelor de deal și câmpie. Aici preferă ca sursă de hrană speciile de Rubus dar și alți farbuști înalți sau ierburi înalte - Chobanov și colaboratorii 2016.

Fotografii

Anexa nr. 23 la Planul de management, Fotografia2

Date generale ale speciei de Carabus hampei la nivelul sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău

Tabelul nr. 15

Număr curent

Informație/Atribut

Descriere

Cod Specie - EUNIS

196423

Denumire științifică

Carabus hampei

Denumire populară

Statutul de conservare în România

OUG 57/2007 - Anexa 3, Legea 49/2011. - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică.

Descrierea speciei

Unii autori tratează Carabus hampei ca subspecie de arabus rothi Dejean, 1829. Această abordare taxonomică este justificată de existența populațiilor intermediare precum și de distribuția geografică a celor doi taxoni, însă în acest ghid Carabus hampei este considerat specie distinctă în acord cu Directiva Habitate.

Carabus hampei este un gândac destul de mare, cu lungimea de 22-38 mm. Specia prezintă o mare variabilitate geografică fiind divizată în mai multe subspecii. Lungimea corpului este de 22-25 mm la unele populații din nord-vest și 33-38 mm la populațiile de lângă Deva - Săcărâmb și Baia Mare - Munții Gutâi. Culoarea corpului variabilă, de obicei neagră-albăstruie, însă în majoritatea populațiilor există indivizi cu luciu metalic violet, de bronz, arămiu sau verzui în special pe marginile laterale ale elitrelor și pronotului. Elitrele prezintă un număr de 18-24 striuri,intervale mai mult sau mai puțin evidente la diferite populații și de obicei 5 intervale primare ce se diferențiază de cele secundare și terțiare prin prezența unor fovee mai mult sau mai puțin vizibile ce prezintă un mic mucron. La marginile laterale ale elitrelor intervalele se contopesc formând granule - Iorgu 2015.

Studii recente de taxonomie moleculară indică că ambele forme, deși morfologic foarte similare cu Carabus hampei, aparțin speciei Carabus incompsus. Taxonul Telekii Csiki, 1937 este inclus fie la Carabus rothi, fie la Carabus hampei. Acesta prezintă frecvent 4 intervale primare similar cu Carabus rothi, dar unele specimene au 5 intervale similar cu Carabus hampei. Întrucât identificarea taxonilor subgenului Morphocarabus este dificilă și uneori ambiguă, se recomandă ca în determinări să se țină cont și de distribuția geografică a speciei. A se vedea hărțile publicate de Szel și colaboratorii în 2007 și Barloy și Prunar în 2012.

Perioade critice

Practic perioade critice pot fi pe tot parcursul anului, în special prin intervenția omului asupra habitatului speciei

Cerințe de habitat

Specia preferă habitatele de păduri de foioase fără coronament compact, jnepenișuri, în regiunile montane, liziere de lângă pajiști și poieni. Uneori această specie o putem întâlni și în livezi abandonate sau în vii abandonate - Iorgu 2015.

Fotografii

Nu au fost realizate fotografii

Date specifice ale speciei Lucanus cervus la nivelul sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău

Tabelul nr. 16

Număr curent

Informație/Atribut

Descriere

Specie

Lucanus cervus

Informații specifice speciei

Specia este răspândită în majoritatea pădurilor de stejar întâlnite în sit.

Statutul de prezență - temporal

Rezident

Statutul de prezență - spațial

Larg răspândită

Statutul de prezență - management

Nativă

Abundență

Comună

Perioada de colectare a datelor din teren

Noiembrie 2017 - 0ctombrie 2018

Distribuția speciei - interpretare

Populațiile cele mai viguroase se află localizate pe raza localităților Micloșlaca, Băgău și Lopadea Nouă

Distribuția speciei - harta distribuției

Anexa nr. 9 la Planul de management

Alte informații privind sursele de informații

Sursele sunt prezentate în capitolul 10. Bibliografie și referințe

Date specifice ale speciei Odontopodisma rubripes la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

Tabelul nr. 17

Număr curent

Informație/Atribut

Descriere

Specie

Odontopodisma rubripes

Informații specifice speciei

Specia este întâlnită izolat pe suprafața sitului acolo unde sunt tufișuri

Statutul de prezență - temporal

Rezident

Statutul de prezență - spațial

Izolată

Statutul de prezență - manageme

Nativă

Abundență

Prezență certă

Perioada de colectare a datelor din teren

Noiembrie 2017 - Octombrie 2018

Distribuția speciei - interpretare

Populații ale acestui ortopter au fost identificate în zona localităților Pagida, Băgău, Ciumbrud și Micloșlaca

Distribuția speciei - harta distribuției

Anexa nr. 9 la Planul de management

Alte informații privind sursele de informații

Sursele sunt prezentate în capitolul 10. Bibliografie și referințe

Date specifice ale speciei Carabus hampei la nivelul sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău

Tabelul nr. 18

Număr curent

Informație/Atribut

Descriere

Specie

Carabus hampei

Informații specifice speciei

Statutul de prezență - temporal

Rezident

Statutul de prezență - spațial

Necunoscut

Statutul de prezență - management

Nativă

Abundență

Necunoscută

Perioada de colectare a datelor din teren

Noiembrie 2017 - Octombrie 2018

Distribuția speciei - interpretare

În timpul acestui studiu nu au fost identificate populații ale acestei specii pe teritoriul sitului, făcând astfel imposibilă realizarea unei hărți de distribuție

Distribuția speciei - harta distribuției

Alte informații privind sursele de informații

Sursele sunt prezentate în capitolul 10. Bibliografie și referințe

3.3.3.

Herpetofaună

Date generale ale speciei Bombina variegata la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

Tabelul nr. 19

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Cod Specie - EUNI

638

Denumirea științ fică

Bombina variegata

Denumirea populară

Buhai de baltă cu burtă galbenă

Statutul de conservare în România

Preocupare minimă - IUCN

Aproape amenințată - Cartea roșie a vertebratelor din România

Anexa II specii animale și vegetale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare, și în anexa IV speciile animale și vegetale de importanță comunitară care necesită protecție strictă ale Directivei Habitate - Directiva 92/43/CEE a Consiliului Europei din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică.

Anexa 3 în Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică și 4A - Specii de interes comunitar. Specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă.

Descrierea speciei

Specie de amfibian cu talie mică având lungimea de 3,55 cm. Corpul este îndesat și aplatizat, capul mai mult lat decât lung, botul rotunjit, timpanul invizibil, iar pupila cordiformă. Coloritul este extrem de variabil. Dorsal, indivizii sunt colorați în cenușiu deschis, maroniu sau măsliniu pătat cu negru. Uneori pot să apară indivizi parțial sau total verzi pe partea dorsală. Abdomenul și gușa sunt colorate în galben, pe fondul căruia apare un desen marmorat cenușiu spre negru, dominând însă pigmentul galben. Coloritul este foarte intens, reprezentând un mijloc de avertizare asupra toxicității. Vârfurile degetelor sunt de asemenea galbene. Pielea este rugoasă pe partea dorsală, iar verucozitățile - negii au în vârf un spin cornos negru, înconjurat de spini ascuți, mai mici. Prezintă cu un aspect mai îndesat și picioare relativ mai lungi decât Bombina bombina iar pielea este mult mai rugoasă decât la Bombina bombina. Vârfurile degetelor sunt întotdeauna galbene. Dimorfismul sexual este prezent. Astfel, la masculi, în perioada de reproducere, apar calozități „nupțiale” de natură cornoasă și culoare neagră pe partea internă a degetelor 1, 2 și 3 ale membrelor anterioare precum și două „pernițe” negre pe antebraț și la baza primului deget. De asemenea, astfel de calozități apar și pe penultima falangă a degetelor 2, 3 și 4 de la membrele posterioare. Este o specie cu activitate atât diurnă cât și nocturnă, preponderent acvatică, extrem de tolerantă și rezistentă. Este sociabilă, foarte mulți indivizi de vârste diferite putând conviețui în bălți mici. Larvele sunt consumate de către pești și unele insecte, adulții însă au foarte puțini dușmani datorită secrețiilor toxice. Indivizii devin activi, primăvara, când ies din hibernare și intră în apă în perioada martie-aprilie, iar reproducerea începe în luna mai. Perioada de reproducere este declanșată de ploile lungi și foarte abundente. Femelele depun ouă de mai multe ori pe an, în grămezi mici sau izolat, fie pe vegetație fie lăsate să cadă pe fundul apei. Hibernarea începe la sfârșit de septembrie - început de octombrie și are loc pe uscat, în fisuri din sol sau sub pietre și bușteni. Durata de viață în mediul natural poate depăși 10 ani

Perioade critice

Lunile de primăvară în care indivizii ies din hibernare și ocupă habitatele specific - martie, aprilie și vară - mai - august, în care are loc reproducerea și metamorfoza.

Cerințe de habitat

Este tipică etajului colinar și montan, dar limitele altitudinale între care poate fi găsită sunt relativ largi, pentru România ele fiind cuprinse între 150-2000 m, putând fi întâlnită în păduri de conifere, caducifoliate și mixte, tufărișuri, pajiști și lunci. Preferă ochiurile de apă, bălțile temporare, putându-se reproduce inclusiv în denivelări ale solului ce conțin sub un litru de apă, spre deosebire de buhaiul de baltă cu burta roșie care preferă bălțile mai mari din lunca sau valea apelor curgătoare. Este întâlnită aproape pretutindeni unde găsește un minim de umiditate. Unii autori susțin ca această specie apare exclusiv în acumulări de apă temporare: bălți, urme de roți, de copite, șanțuri de drenaj, cu precădere în zone împădurite înalte. Habitatele de reproducere sunt de regulă acumu ări de pă temporare, neumbrite, aflate în pădure sau în imediata apropiere a pădurii. Hibernează pe uscat în diverse cavități, în intervalul octombrie-aprilie.

Fotografii

Anexa nr. 23 la Planul de management, Fotografia 3

Date specifice ale speciei Bombina variegata la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

Tabelul nr. 20

Nr. crt.

Informație/Atribut

Descriere

Specia

Bombina variegata

Informații specifice speciei

Specia este comună în R0SCI0004 Băgău. În cursul studiului, în perioada martie - octombrie 2018, au fost identificați în teren 952 indivizi. De asemenea au fost identificate peste 100 ponte și 403 larve și indivizi subadulți. Pe baza acestei informați și ținând cont de particularitățile biologice și ecologice ale speciei, precum și de distribuție habitatelor potențiale în RO CI0004, mărimea efectivului populațional al speciei în sit, este estimat ca fiind cuprins între 200 - 1500 indivizi adulți.

Statutul de prezență - temporal

Rezidentă

Statutul de prezență - spațial

Distribuție relativ omogenă în perioadele cu precipitații medii sau abundente și cu abundență scăzută în zona central-nordică a sitului.

Specia este pronunțat acvatică în perioada activă, astfel că are nevoie de acumulări de apă, chiar de mici dimensiuni, care nu se pot forma în ariile cu pantă accentuată, expunere sudică sau cu substrat cu o permeabilitate ridicată.

Statutul de prezență - management

Este o specie nativă în aria protejată

Abundență

Specie comună, cu abundență ridicată în habitatele umede temporare sau iazurile din cadrul sitului. Efectiv populațional cuprins între 1200-1500 indivizi.

Perioada de colectare a datelor din teren

Noiembrie 2017 - Octombrie 2018

Distribuția speciei - interpretare

Specia este răspândită predominant în zonele de pădure în care speciile de Quercus apar în ameste cu Carpinus, Cerasius și alte specii, predominant în partea de sud, sud este și nord -est a sitului. În zona centrală în care pădurile sunt edificate predominant de specii de Quercus, iar panta terenului este mare, specia are abundență redusă.

Distribuția speciei - harta distribuției

Anexa nr. 9 la Planul de management

Alte informații privind sursele de informații

Sursele sunt prezentate în capitolul 10. Bibliografie și referințe

3.4.

Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată

3.4.1.

Plante superioare

În situl Natura 2000 ROSCI0004 au fost semnalate Drosera rotundifolia, Utricularia vulgaris și Epipactis helleborine specii de plante relevant pentru aria protejată.

Drosera rotundifolia în situl Natura 2000 ROSCIOOO4 Băgău

Tabelul nr. 21

Nr. crt.

Informație/Atribut

Observație

Codul speciei

Denumirea științifică

Drosera rotundifolia

Denumirea populară

Roua cerului

Observații

Specia este considerată relict glaciar în flora României.

Starea populației este bună fiind întâlnită în mare parte a

turbăriei.

Utricularia vulgaris în în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

Tabelul nr. 22

Nr. crt.

Informație/Atribut

Observație

Codul speciei

Denumirea științifică

Utricularia vulgaris

Denumirea populară

Otrățel

Observații

Specia este considerată rară în lista roșie a plantelor superioare din România.

Specia a fost identificată în habitatul 7140 și într-o stațiune învecinată cu Tăul fără fund, la cca. 250 m spre Sud, unde formează asociația vegetală Lemno - Utricularietum vulgare Soo 1928, împreună cu Lemna minor și Lemna trisulca.

Epipactis helleborine în în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

Tabelul nr. 23

Nr. crt.

Informație/Atribut

Observație

Codul speciei

Denumirea științifică

Epipactis helleborine

Denumirea populară

Mlăștiniță

Observații

Specia este considerată rară în lista roșie a plantelor superioare din România.

Specia a fost identificată în habitatul 91Y0, într-o stațiune la nord de Tăul fără fund de la Băgău, pe valea Poetu.

3.4.2.

Nevertebrate

În cadrul cercetărilor realizate în situl R0SCI0004 Băgău, au fost identificate și alte specii valoroase. Dintre acestea amintim: Lycaena dispar, Euphydryas maturna, Callimorpha quadripunctaria, Isophya stysi, Neptis sappho și Maculinea arion.

Lycaena dispar în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

Tabelul nr. 24

Nr. crt.

Informație/Atribut

Observație

Codul speciei - Natura 2000

1060

Denumirea științifică

Lycaena dispar

Denumirea populară

Fluturele roșu de mlaștină

Observații

Specia este enumerată în OUG 57/2007 - Anexa 3, Legea 49/2011 - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică.

Maculinea arion în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

Tabelul nr. 25

Nr. crt.

Informație/Atribut

Observație

Codul speciei - Natura 2000

1058

Denumirea științifică

Maculinea arion

Denumirea populară

Albăstrelul mare al cimbrișorului

Observații

Specia este enumerată în OUG 57/2007 - Anexa 4A, Legea 49/2011 - Specii de interes comunitar, specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă.

Euphydryas maturna în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

Tabelul nr. 26

Nr. crt.

Informație/Atribut

Observație

Codul speciei - Natura 2000

1052

Denumirea științifică

Euphydryas maturna

Denumirea populară

Marmoratul frăsinului

Observații

Callimorpha quadripunctaria în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

Tabelul nr. 27

Nr. crt.

Informație/Atribut

Observație

Codul speciei - Natura 2000

1078

Denumirea științifică

Callimorpha quadripunctaria

Denumirea populară

Fluturele vărgat

Observații

Neptis sappho în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

Tabelul nr. 28

Nr. crt.

Informație/Atribut

Observație

Codul speciei

Denumirea științifică

Neptis sappho

Denumirea populară

Fluturele zebră

Observații

Specia este enumerată în OUG 57/2007 - Anexa 4B, Legea 49/2011 - Specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă.

Isophya stysi în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

Tabelul nr. 29

Nr. crt.

Informație/Atribut

Observație

Codul speciei - Natura 2000

4050

Denumirea științifică

Isophya stysi

Denumirea populară

Cosaș

Observații

Specia este enumerată în OUG 57/2007 - Anexa 4A, Legea 49/2011 - Specii de interes comunitar, specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă.

3.4.3.

Herpetofaună

În cadrul cercetărilor realizate în situl ROSCI0004 Băgău, au fost identificate și alte specii valoroase pentru herpetofauna precum Rana dalmatina, Bufo bufo, Triturus vulgaris ampelensis și Salamandra salamandra.

Rana dalmatina în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

Tabelul nr. 30

Număr curent

Informație/Atribut

Observație

Codul speciei - Natura 2000

1209

Denumirea științifică

Rana dalmatina

Denumirea populară

Broasca roșie de pădure

Observații

Specia este enumerată în OUG 57/2007 - Anexa 4A, Legea 49/2011 - Specii de interes comunitar, specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă.

Bufo bufo în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

Tabelul nr. 31

Număr curent

Informație/Atribut

Observație

Codul specie - Natura 2000

2361

Denumirea științifică

Bufo bufo

Denumirea populară

Broasca râioasă brună

Observații

Specia este enumerată în OUG 57/2007 - Anexa 4B, Legea 49/2011 - Specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă.

Triturus vulgaris ampelensis în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

Tabelul nr. 32

Număr curent

Informație/Atribut

Observație

Codul speciei - Natura 2000

4008

Denumirea științifică

Triturus vulgaris ampelensis

Denumirea populară

Tritonul transilvănean

0bservații

Salamandra salamandra în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

Tabelul nr. 33

Număr curent

Informație/Atribut

Observație

Codul speciei - Natura 2000

2351

Denumirea științifică

Salamandra salamandra

Denumirea populară

Salamandră

Observații

Specia este enumerată în OUG 57/2007 - Anexa 4B, Legea 49/2011 - Specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă.

INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE

4.1.

Comunitățile locale și factorii interesați

4.1.1.

Comunitățile locale

Situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău este localizat în întregime este localizat pe raza a 4 unități administrativ-teritoriale, din județul Alba: orașul Ocna Mureș, municipiul Aiud, comuna Lopadea Nouă, comuna Hopârta. În suprafața ariei naturale protejate nu este inclus teren intravilan.

Lista unităților administrativ-teritoriale din cadrul ariei naturale protejate

Tabelul nr. 34

Județ

UAT

Procent din suprafața UAT care se suprapune peste suprafața ariei naturale protejate

Procent din aria naturală protejată care se suprapune peste suprafața UAT

Alba

Aiud

7,95

34,66

Alba

Ocna Mureș

18,41

39,33

Alba

Lopadea Nouă

7,6

22,24

Alba

Hopârta

3,77

Total

100

Harta unităților administrativ-teritoriale de pe raza ariei naturale protejate ROSCI0004 Băgău este redată în Anexa nr. 10 la Planul de management.

Pe teritoriul ariei naturale protejate și în imediata vecinătate a acesteia activitățile de bază sunt agricultura, exploatarea lemnului, creșterea animalelor, prelucrarea lemnului, extragerea agregatelor minerale. Terenurile agricole sunt fertile pretându-se pentru câteva ramuri de bază ale agriculturii : cultura mare, horticultura, zootehnia. Cultura mare presupune cultivarea grâului, porumbului și orzului.

Cadrul natural deosebit și asigurarea infrastructurii pentru turism vor juca un rol important în dezvoltarea comunităților locale. Astfel, în Strategia de dezvoltare a județului Alba pe perioada 2014 - 2020, la obiectivul prioritar 3.2. Menținerea integrității patrimoniului natural, printre altele, sunt propuse următoarele proiecte: construirea și dotarea unui centru educațional Natura 2000, achiziționarea de echipamente de laborator pentru monitorizarea stării habitatelor naturale, construirea infrastructurii pentru restaurarea și menținerea habitatelor și a speciilor, observatoare și panouri de informare, bornarea arealelor Natura 2000, construirea infrastructurii pentru restaurarea și menținerea habitatelor și a speciilor, observatoare și panouri de informare, realizarea de tuneluri în zonele în care infrastructura de transport impiedică migrația faunei, pregătirea materialelor de informare și publicitate pentru ariile protejate, implicarea comunităților în realizarea planurilor de măsuri privind zonele protejate și a celor de prevenire a riscurilor naturale, pregătirea planurilor de supraveghere a siturilor protejate incluzând serviciile de pază și de prevenire a riscurilor la inundații și incendii. Tot în această strategie la obiectivul 3.3. Valorificarea prin turism a patrimoniului cultural și natural sunt propuse proiectele: modernizarea și dotarea salinelor terapeutice Ocnele Sărate și modernizarea și dotarea stațiunii balneare Ocna Mureș, construirea de ștranduri, terenuri de mini-golf, tenis, echitație, realizarea unui traseu nautic/ canoe prin modernizarea și construcția de debarcadere pe traseul Mureșului, între Ocna Mureș -Alba Iulia - Șibot, realizarea, extinderea și modernizarea parcurilor orășenești, a bazelor și a zonelor de agrement cu regim temporar / sezonier, amenajări pentru practicarea pescuitului sportiv.

În ceea ce privește populația după domiciliu la data de 1 iulie a anului 2018, comparativ cu anul 2010 se constată o scădere pentru toate unitățile administrativ-teritoriale care se suprapun parțial cu aria naturală protejată.

4.1.2.

Factori interesați

Această secțiune prezintă rezultatele analizei factorilor interesați din punct de vedere al cunoștințelor, atitudinilor și practicilor acestora, referitor la valorile biodiversității și resursele naturale ale ariei protejate. Rezultatele analizei factorilor interesați sunt redate în tabelul nr. 35.

Factori interesați, care se manifestă și se implică cu privire la situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

Tabelul nr. 35

Nr.

Denumire factor interesat

Tip

Aria de interes

Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate

Autoritate de mediu, rol de control și reglementare

Gestionarea ariilor protejate

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Autoritate de mediu, rol de control și reglementare

Protecția mediului

Ocolul Silvic Aiud

Regie autonomă -Instituție publică

Administrare fond forestier, vânătoare

Primăria Aiud

Autoritate a administrației publice locale

Administrație

Primăria Lopadea Nouă

Autoritate a administrației publice locale

Administrație

Consiliul Județean Alba

Autoritate a administrației publice locale

Administrație

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Autoritate de mediu, rol de control și reglementare

Protecția mediului

Agenția pentru Protecția Mediului Alba

Serviciu descentralizat al autorității publice centrale pentru protecția mediului

Protecția mediului

Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Alba

Serviciu descentralizat al autorității publice centrale pentru protecția mediului

Protecția mediului

Direcția pentru Agricultură Județul Alba

Serviciu descentralizat al autorității publice centrale pentru agricultură

Agricultură

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Alba

Serviciu descentralizat al autorității publice centrale pentru agricultură

Agricultură

Asociații și societăți agricole/ fermieri

Persoane juridice, persoane fizice

Măsuri specifice asociate statutului de sit Natura 2000, ce influențează modul în care își desfășoară activitățile

AJVPS Alba

ONG

Vânătoare

Administrația Națională Apele Române, Administrația Bazinală de Apă Mureș - Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba

Regie autonomă - Instituție publică

Managementul resurselor de apă

Rezultatele analizei factorilor interesați din punctul de vedere al cunoștințelor, atitudinilor și practicilor acestora, referitor la valorile biodiversității și resursele naturale ale ariei protejate sunt prezentate centralizat în următorul tabel:

Analiza factorilor interesați I

Tabelul nr. 36

Nr.

Denumire factor interesat

Domeniul de interes

Cunoștințe

Atitudini

Practici

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Protecția mediului, managementul fondului forestier și cinegetic și gospodărirea apelor

Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate

Gestionarea ariilor naturale protejate

Agenția pentru Protecția Mediului Alba

Protecția mediului

Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Alba

Protecția mediului

Consiliul Județean Alba

Administrație

Consiliul Local Lopadea Nouă

Administrație

neutru

Consiliul Local Aiud

Administrație

neutru

Școli gimnaziale din Lopadea Nouă, Hopârta, Aiud, Ocna Mureș

Educație

Comunitățile locale ce se găsesc în vecinătatea ariei naturale protejată vizate

Măsuri specifice care influențează utilizarea/ exploatarea terenurilor din aria naturală protejată

neutru

AJVPS Alba

Vânătoare/Pescuit

Direcția pentru Agricultură Alba

Agricultură

Administrația Națională Apele Române, Administrația Bazinală de Apă Mureș - Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba

Managementul resurselor de apă

Notă: Cunoștințele sunt apreciate pe o scală de la 1 la 3, unde 1 înseamnă cunoștințe puține, 2 cunoștințe moderate și 3 cunoștințe avansate. Atitudinea este de asemenea apreciată pe o scală cuprinzând atitudini favorabile "+", neutre sau negative "-". Calitatea practicilor este apreciată pe o scală de la 1 la 3, unde 1 înseamnă practici neadecvate, 2 practici bune și 3 practici foarte bune.

Analiza factorilor interesați II

Tabelul nr. 37

Nr.

Denumire factor interesat

Natura relației cu aria naturală protejată

Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare

Aspecte care necesită atenție; amenințări și probleme

Importanță

Autorități de mediu, de reglementare și control activități

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Implementarea politicilor de mediu la nivel național, responsabil pentru sistemul de arii naturale protejate. Autoritatea centrală în domeniul apelor și

pădurilor, responsabilă pentru managementul fondului forestier și cinegetic și gospodărirea apelor

Interes pentru implementarea de proiecte de protecția mediului și pentru implementarea de proiecte de gestionare durabilă a fondului forestier și apelor

Capacitatea de a modifica legislația în sensul îmbunătățirii modului de administrare a ariilor naturale protejate. Corelarea planurilor de management ale ariilor naturale protejate cu amenajamentele silvice și planurile de management ale bazinelor hidrografice

Mare

Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate

Autoritate de mediu, rol de control și reglementare

Interes pentru implementarea de proiecte de conservare a biodiversității

Mare

Agenția pentru Protecția Mediului Alba

Autoritate de mediu, rol de reglementare

Interes pentru implementarea de proiecte de conservare a biodiversității

Mare

Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Alba

Autoritate de mediu, rol de control

Interes pentru protecția biodiversității

Mare

Direcția pentru Agricultură Alba

Autoritatea în domeniul agriculturii

Interes pentru conservarea pajiștilor

Mare

Administrația Națională Apele Române, Administrația Bazinală de Apă Mureș - Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba

Managementul resurselor de apă

Interes pentru proiecte de prevenire a inundațiilor și utilizare durabilă a resurselor de apă

Mare

Autorități publice locale

Consiliul Județean Alba

Elaborarea de strategii județene de protecția mediului și promovarea turismului

Strategia județeană de promovare turistică

Mare

Primăria Aiud

Elaborare P.U.G., emitere autorizații de construire, coordonarea instituțiilor locale

Interes pentru oportunități de dezvoltare a comunităților locale prin încurajarea turismului

Mare

Primăria Ocna Mureș

Elaborare P.U.G., emitere autorizații de construire, coordonarea instituțiilor locale

Interes pentru oportunități de dezvoltare a comunităților locale prin încurajarea turismului

Mare

Primăria Lopadea Nouă

Elaborare P.U.G., emitere autorizații de construire, coordonarea instituțiilor locale

Interes pentru oportunități de dezvoltare a comunităților locale prin încurajarea turismului

Mare

Primăria Hopârta

Elaborare P.U.G., emitere autorizații de construire, coordonarea instituțiilor locale

Interes pentru oportunități de dezvoltare a comunităților locale prin încurajarea turismului

Mare

ONG-uri de mediu

AJVPS Alba

Vânătoare și protecția mediului

Mică

Instituții locale de învățământ

Școli gimnaziale din Lopadea Nouă, Hopârta, Aiud, Ocna Mureș

Educație

Interes pentru educație ecologică pe trasee tematice

Disponibilitate de susținere a campaniilor de informare și educare a populației

Mare

Comunități locale

Comunitățile locale ce se găsesc în vecinătatea ariei naturale protejată vizate

Agricultură, creșterea animalelor, apicultură

Interes pentru oportunități de dezvoltare a comunităților locale prin încurajarea turismului

Medie

4.2.

Utilizarea terenului

Lista tipurilor de utilizare a terenurilor este redată în tabelul nr. 38.

Lista tipurilor de utilizări ale terenului

Tabelul nr. 38

Nr.

Clasa Corine Land Cover - CLC

Suprafața totală ocupată -ha-

Ponderea din suprafața sitului %

211 Terenuri arabile neirigate

108,98

3.44

221 Vii

12,68

0,40

222 Livezi

1,4

0.04

243 Terenuri predominant agricole în amestec cu vegetație naturală

3,54

0,11

311 Păduri de foioase

2392,27

75,52

321 Pajiști naturale

517,78

16,34

324 Zone de tranziție cu arbuști

124,10

3,92

333 Areale cu vegetație rară

5,12

0,16

412 Turbării

1,28

0,04

512 Acumulări de apă

0,58

0,02

999 Construcții

0,24

0,01

Total

3168

100

Utilizarea terenurilor conform Corine Land Cover este redată în Anexa nr. 11 la Planul de management.

4.3.

Situația juridică a terenurilor

Situația juridică a terenurilor aflate în interiorul ariei naturale protejate

Tabelul nr. 39

Domeniu

Procent din suprafața ariei naturale protejate

Domeniul public

Domeniul public al statului - DS

20,39

Domeniul privat al statului - DPS

Domeniul public al unităților administrativ-teritoriale - DAT

Domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale - DPT

63,75

Total domeniul public - DP

74,42

Proprietate privată

Proprietate privată a persoanelor fizice - PF

Proprietate privată a persoanelor juridice - PJ

Total proprietate privată - PP

15,86

Proprietate necunoscută

Total procent pentru care nu se cunoaște încadrarea în domeniul public sau privat - XX

Total

100

Caracterizarea situației juridice a terenurilor

Așa cum reiese din analiza hărții situației juridice, cea mai mare parte a terenurilor din interiorul ariei naturale protejate aparțin domeniului public și ocupă 74,42% din întreaga suprafață a ariei naturale protejate ROSCI0004 Băgău. Cea mai mare parte a fondului forestier este în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale.

Harta cu situația juridică a terenurilor aflate în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0004 Băgău este redată în Anexa nr. 12 la Planul de management.

4.4.

Administratori, gestionari și utilizatori

În tabelul nr. 40 sunt prezentate date referitoare la deținătorul de drept, administratorul, gestionarul, utilizatorul terenurilor și perioada pentru care se află în administrare, gestiune sau utilizare respectivul teren din cadrul ariei naturale protejate ROSCI0004 Băgău.

Informații privind administratorii / gestionarii terenurilor la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

Tabelul nr. 40

Nr. crt.

Administrator/ gestionar

Perioada de administrare/ gestionare

Suprafața totală administrată/ gestionată din suprafața ariei naturale protejate -ha-

Detalii

Ocolul Silvic Aiud

nedeterminată

645,86

O parte din fondul forestier de pe raza ariei naturale protejate este administrat de R.N.P. Romsilva R.A. prin D.S. Alba - O.S. Aiud

AJVPS Alba

Contractul de gestionare a fondului cinegetic se încheie pe o perioadă de 10 ani

3168

Gestionează Fondul Cinegetic nr. 19 Ocna Mureș și Fondul Cinegetic nr. 20 Lopadea Nouă, ambele fonduri cinegetice fiind suprapuse parțial cu aria naturală protejată R0SCI0004 Băgău.

4.5.

Infrastructură și construcții

Pe suprafața sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău nu există construcții și infrastructură publică de căi de comunicație. Drumurile din aria naturală protejată se limitează la drumuri de exploatație agricolă, drumuri forestiere și poteci de vânătoare. În Anexa nr. 22 sunt redate construcțiile din vecinătatea ariei naturale protejate.

4.6.

Patrimoniu cultural

În aria naturală protejată nu sunt localizate bunuri ale patrimoniului cultural național. Elementele de atracție turistică antropică se găsesc în vecinătatea ariei naturale protejate R0SCI0004 Băgău.

Patrimoniul turistic material se constituie din bisericile răspândite pe întreg teritoriul, biserici mai vechi sau mai recente, din lemn sau piatră, diverse din punct de vedere confesional.

Unul dintre cele mai importante obiective de patrimoniu cultural-religios este biserica de lemn din Băgău care datează din anul 1733. A suferit modificări și adăugiri în anii 1847 și 1955. Hramul bisericii este "Sf. Teodor Tiron". Biserica este înscrisă pe noua lista a monumentelor istorice sub codul: AB-II-m-B-00181.

În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic:

Biserica de lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril", din satul Turdaș, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric;

Biserica de lemn "Sf. Gheorghe" din Șpălnaca, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric;

Biserica de lemn din Cisteiu de Mureș, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric;

Biserica de lemn din Cisteiu de Mureș;

Biserica reformată-calvină din Turdaș, construcție secolul al XV-lea;

Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din satul Valea Sasului, construită în anul 1790;

Biserica evanghelică fortificată din satul Șona, construcție secolul al XVI-lea;

Biserica reformată din satul Sânmiclăuș, construită în stil baroc în anul 1750.

Ansamblul bisericii reformate din satul Ciumbrud, construcție sec. XIII - înc. sec. XX, monument istoric;

Biserica reformat-calvină din satul Lopadea Nouă, construcție secolul al XV-lea, monument istoric.

Un important obiectiv antropic este și clădirea neogotică emblematică, astăzi distrusă, a Castelului Teleki de la Uioara de Sus, a cărei istorie, încă de la începuturi, se leagă de exploatarea sării, acest tip de exploatare fiind motivul apariției primei așezări umane și al ridicării primei fortificații, destinată apărării ocnelor. În anul 1649, domeniul de la Uioara este donat familiei Mikes. Cu această ocazie, târgurile sunt mutate la Zăbala (reședința principală a familiei), iar așezarea își pierde rangul de oraș.

Patrimoniul imaterial este reprezentat, în primul rând, de dansurile feciorești, dansate și astăzi de formația de dansuri bărbătești din Băgău. Bărbați între 7 și 77 de ani dansează de 5 secole feciorește românește în Transilvania și în Subcarpați, un dans tipic românesc, intrat în patrimoniul imaterial UNESC0 în decembrie 2015. 0rice joc jucat de bărbați, în primul rând de feciori dar și de bătrâni, pentru că și bătrânii au fost feciori, este un dans specific bărbătesc.

În Hopârta și Lopadea Nouă întâlnim acest joc fecioresc unic în România, denumit Haidăul, a cărui origine se află la Hopârta.

În apropierea localității Băgău, în centrul de comună, Lopadea Nouă, sunt de asemenea păstrate dansurile tradiționale maghiare, fiind organizat anual și un eveniment dedicat acestora.

4.7.

Obiective turistice

Pe raza ariei naturale protejate R0SCI0004 Băgău nu sunt localizate obiective turistice antropice.

ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE

5.1.

Lista activităților cu potențial impact

Din punct de vedere al temporalității activităților cu potențial impact, acestea trebuie clasificate în două categorii: presiuni și amenințări.

Definițiile acestor două categorii sunt următoarele:

Presiune - acea activitate cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care se desfășoară în prezent, sau care s-a derulat în trecut, dar ale cărui efecte negative încă persistă;

Amenințare - acea activitate cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care este preconizată să se deruleze în viitor. Nu poate fi considerată amenințare viitoare o presiune actuală decât dacă se preconizează o creștere semnificativă a intensității sau o schimbare a localizării presiunii actuale.

5.1.1.

Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate

Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate s-a realizat prin completarea următoarelor informații, referitoare la activitățile cu impact negativ asupra ariei naturale protejate:

Lista presiunilor actuale la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

Tabelul nr. 41

Cod

Parametru

Descriere

Presiune actuală

D02.01 linii electrice și de telefonie

Detalii

Principalele tipuri de poluări pe care rețelele electrice și de telefonie mobilă le generează asupra mediului înconjurător sunt: vizuală, electromagnetică, psihică, sonoră. Poluarea vizuală se manifestă prin deteriorarea peisajului. Poluarea electromagnetică influențează câmpul electric și magnetic al organismelor vii. Poluarea psihică se manifestă prin teama provocată de apropierea de rețelele electrice. Poluarea sonoră este produsă de vibrații ale elementelor, conductoarelor rețelelor electrice și în special, a transformatoarelor.

Presiune actuală

I01 - Specii invazive non-native - alogene

Detalii

Speciile invazive reprezintă o amenințare majoră din ce în ce mai acută la adresa biodiversității indigene în Europa. Plantele și animalele care ajung să se adapteze la habitate străine pot reduce flora și fauna indigenă, provocând daune mediului. Aceste organisme sunt cunoscute sub denumirea de „ specii invazive ”. Acestea au de asemenea repercusiuni economice și sociale, spre exemplu asupra sănătății umane, pescuitului, agriculturii și producției de alimente. Răspândirea acestora a fost accelerată de intensificarea schimburilor comerciale, a turismului și a transportului transfrontalier de mărfuri.

Speciile invazive, cunoscute, de asemenea, ca specii alogene invazive sau specii neindigene invazive, sunt deosebit de variate. Cele mai multe specii non-europene au fost introduse intenționat, inclusiv arborii și culturile care sunt mai rezistente sau care cresc mai repede, plantele ornamentale de grădină sau animalele de casă. Acestea pot să nu creeze niciun fel de probleme până în momentul în care evadează sau sunt eliberate în natură. Alte specii alogene nedorite au sosit accidental, ca „pasageri clandestini” prinși în containerele transportate.

Presiune actuală

J02.05.03 modificarea apelor stătătoare

Detalii

Apele dulci stătătoare sunt extrem de variate ca dimensiuni, amplasare și compoziție chimică. Echilibrul existent aici între faună și floră este foarte fragil. Majoritatea animalelor care trăiesc în apă dulce, inclusiv peștii și micile nevertebrate, precum protozoarele și hidrele, au evoluat în mare și au pătruns în apa dulce prin sistemele de râuri. Insectele, păianjenii și unele moluște au colonizat apa dulce provenind de pe uscat.

Plantele acvatice provin și ele din mediul terestru, și unele varietăți mai păstrează încă trăsăturile unei vieți terestre, precum stomatele - porii minusculi ce controlează intrarea și ieșirea din plantă a gazelor ca oxigenul și dioxidul de carbon.

Apele dulci pot fi împărțite în două tipuri: ape dulci, sau moi, și ape calcaroase, sau dure; există, multe lacuri și eleștee care se încadrează între aceste două categorii. În ambele tipuri de mediu, organismele cele mai importante sunt bacteriile, elementul de bază în lanțul hranei. Aceste organisme simple nu pot supraviețui în condiții acide și de aceea apele acide conțin puține comunități de animale. În schimb, în apele bogate în calciu bacteriile prosperă. În consecință, eleșteele și pâraiele din regiuni calcaroase sau cu piatră de var, bogate în calciu, conțin cele mai mari comunități acvatice, atât ca număr de indivizi, cât și de specii.

De la bălți până la lacuri, de la mlaștini până la lagune, întinderile de apă stătătoare au cele mai variate dimensiuni. Ele se întâlnesc pe toate continentele, la orice latitudine și altitudine. Chiar și cel mai mic iaz adăpostește o floră și o faună foarte sensibile la elementele mediului extern, care sunt reprezentate de debitul de apă, compoziția chimică a apei și a solurilor învecinate, lumină, temperatură. Orice modificare minoră poate avea urmări majore.

Presiune actuală

K02.02 acumularea de material organic

Detalii

Acumularea de material organice - eutrofizarea apelor de suprafață este printre problemele ecologice ale mediului acvatic. Termenul de eutrofizare a fost descris mai întâi pentru lacuri, mări, oceane, apoi a fost extins și la alte ecosisteme acvatice: fluvii și canale, lagune, intrânduri marine. Eutrofizarea reprezintă un proces natural de evoluție a unui lac. Din momentul “apariției”, bazinul acvatic trece, în condiții naturale, prin câteva stadii de dezvoltare: ultraoligotrofic, oligotrofic, mezotrofic, iar în final bazinul acvatic devine eutrofic și hipereutrofic, are loc “îmbătrânirea” și pieirea bazinului acvatic. Eutrofizarea antropogenă este considerată o poluare nutrițională. Procesul constă în îmbogățirea apelor cu substanțe nutritive, îndeosebi cu azot și fosfor, în mod direct sau prin acumularea de substanțe organice din care rezultă substanțe nutritive pentru plante. Deoarece azotul este nutrientul limitativ al creșterii plantelor acvatice, prezența unor concentrații ridicate de compuși cu azot solubili în apă duce în special la proliferarea algelor și cianobacteriilor, își obțin nutrienții direct din apă și eutrofizarea lacurilor. Ciclul de viață al acestor organisme este scurt și după moartea lor constituie sursă de hrană pentru bacteriile aerobe. Dezvoltarea bacteriilor aerobe determină scăderea concentrației de oxigen dizolvat în apă și moartea peștilor. La densități mari, unele alge și cianobacterii produc toxine. Lacurile eutrofizate au apa mai tulbure datorită unei cantități mari de materii organice prezente în suspensie, devine anoxică și rata de sedimentare crește. Consecința imediată a eutrofizării este creșterea luxuriantă a plantelor de apă - înflorirea apelor. În condițiile eutrofizării antropogene, degradarea ecosistemului bazinului acvatic are un caracter progresiv și se produce în decurs de câțiva zeci de ani.

Presiune actuală

K04.01 competiția

Detalii

Competiția interspecifică este pronunțată la specii care dispun de aceleași resurse și au stil de viață asemănător. De altfel, se poate constata frecvenț în cazul biocenozelor naturale, ca specii cu habitate similare nu trăiesc împreună, în același loc. Dacă în mod excepțional ocupă totuși același loc, atunci fie folosesc un alt tip de resursă, fie sunt active în timpi diferiti, unele diurne, altele nocturne.

În cadrul biocenozei, între populațiile diferitelor specii care au modele similare de utilizare a resurselor mediului, există o gama complexă de interacțiuni. În aceste condiții ele devin competitoare pentru aceste resurse. Studiul speciilor care au cerinte similare pentru resurse este asociat cu principiul excluderii competitive - două sau mai multe specii care dispun de resurse limitate și având modele similare de utilizare a resurselor nu pot sa coexiste intr-un mediu stabil - Hardin 1960.

Presiune actuală

M01.02 secete și precipitații reduse

Detalii

Umiditatea scăzută și lipsa precipitațiilor pot creea rapid condiții periculoase pentru declanșarea incendiilor în păduri și pe terenuri cu multă vegetație uscată și produc pagube însemnate.

Lipsa apei creează o lipsă de sursă de hrană, mediu de viață și poate să ducă la dispariția speciilor dependente de mediul acvatic.

Seceta este o stare climatică extremă, caracterizată prin faptul că o anumită regiune suferă din cauza lipsei necesarului de apă, însoțită frecvent de caniculă.

Habitatele naturale sunt afectate de două tipuri de secetă:

Secetă meteorologică când se instaurează o perioadă mai lungă de timp lipsa completă a precipitațiilor sau când precipitațiile cad în cantități foarte mici. Secetă hidrogeologică când scade substanțial nivelul pânzei de ape freatice, rezervorul de apă subterană, nivelul apelor curgătoare și al celor stătătoare.

Presiune actuală

M01.01 schimbarea temperaturii

Detalii

În prezent, schimbarea temperaturii, respective încălzirea globală afectează toate continentele, iar efectele sale se vor agrava serios în viitor, în lipsa unor măsuri ferme de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Efectele observate ale schimbărilor climatice au afectat deja agricultura, sănătatea populației, ecosistemele terestre și acvatice, rezervele de apă și unele așezări umane. Conform observațiilor, calotele de gheață se topesc, zonele arctice sunt amenințate, rezervele de apă se reduc, valurile de căldură și ploile abundente se intensifică, recifele de coral dispar, iar peștii și alte animale migrează spre poli, unele specii fiind pe cale de dispariție. Nivelul oceanelor crește într-un ritm care poate afecta comunitățile de pe coastă, apa devine din ce în ce mai acidă pe măsură ce absoarbe dioxidul de carbon emis prin arderea combustibililor fosili, iar biodiversitatea marină este amenințată. Materia organică înghețată în solul arctic începe să se topească și să se descompună, fapt ce va contribui la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră. Schimbările climatice vor afecta toată biosfera planetei. În timp, efectele se vor agrava cu consecințe directe asupra rezervelor globale de hrană.

Presiune actuală

M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului

Detalii

Degradarea habitatului este o consecință a dezvoltării umane sau a unor fenomene naturale. Aceasta este cauzată indirect de activitățile umane, cum ar fi poluarea, schimbările climatice, precum și introducerea de specii invazive, toate acestea reducând calitatea mediului. Pe măsură ce populația crește, oamenii folosesc mai mult teren pentru agricultură și pentru dezvoltarea orașelor, dispersate pe zone ce mai largi. Efectele degradării habitatului sunt dispariția unor specii și comunități indigene. Pierderea de habitate poate fi cauzată de eroziune, incendii și epuizarea nutrienților.

Presiune actuală

M02.03 declinul sau dispariția speciilor

Detalii

Principalele cauze ale dispariției speciilor de plante și animale sunt: distrugerea habitatelor, exploatarea comercială - colectarea de plante, vânatul irațional și braconajul, distrugerile produse de către speciile aclimatizate și poluarea.

O altă cauză majoră ce duce la declinul dramatic al speciilor de plante și animale este poluarea mediului. Dezvoltarea tot mai mare a activităților industriale și extinderea agriculturii au făcut ca diferite chimicale toxice să se răspândească tot mai mult în circuitul hranei în cadrul ecosistemelor.

Presiune actuală

K04.05 daune cauzate de erbivore, inclusiv specii de vânat

Detalii

Prin hrănirea la suprafața solului și în sol, precum și prin consumul preferențial de hrană, mistrețul a produs și încă aduce prejudicii destul de însemnate agriculturii și silviculturii. Deși în managementul cinegetic actual se aplică un complex de măsuri de hrănire complementară, din cauza comportamentului și a plasticității sale ecologice, a miscării permanete, aceste măsuri nu sunt și nu vor fi suficiente. Mistreții pot fi considerați mai mult folositori decât dăunători pentru pădure, deoarece contribuie prin acțiunea fizică a râmatului la condiții mai bune pentru regenerarea naturală a arboretelor. Pagubele constau doar în dezrădăcinarea unor puieți și consumarea ghindei din semănăturile directe. Însă situația este alta în cazul habitatelor umede. Râmatul și scăldatul ciurdelor de mistreți produce daune serioase mai ales în cazul habitatelor cu suprafață mică.

Presiune actuală

A03.03 abandonare/lipsa cosirii

Detalii

Potrivit studiilor de specialitate apărute în ultimele decenii, schimbarea modului de utilizare a pajiștilor poate implica procese grave de degradare, cu efecte negative asupra diversității floristice în țara noastră. Pajiștile reprezintă o vegetație relictară, aflată în centrul atenției cercetătorilor din țară și din străinătate și a autorităților implicate în conservarea naturii. În prezent există puține informații privind efectul pășunatului, cositului și mai ales abandonării acestor practici asupra pajiștilor, drept urmare, nu există un management adecvat în vederea conservării și restaurării acestora. Sistarea practicilor tradiționale de management, fenomen întâlnit din ce în ce mai des pe teritoriul țării, duce la acumularea fitomesei și unui strat gros de litieră. Multe specii din pajiști, unele de interes conservativ, necesită locuri deschise în timpul regenerării. Aceste specii vor reacționa deosebit de sensibil la abandonare. De asemenea abandonarea pajiștilor provoacă scăderea nivelului de fitodiversitate, mai exact rolul acumulării litierei, ca și capcană pentru semințe.

Presiune actuală

K01.01 eroziune

Detalii

Unul dintre factorii cei mai agresivi care afectează pajiștilor situate pe pante mai mari sau mai mici este eroziunea solului. Eroziunea solului poate fi produsă de picăturile de ploaie sau la topirea zăpezilor când se numește eroziune pluvială sau de vânt când poartă numele de eroziune eoliană. În funcție de grosimea stratului de sol dislocat de cei doi agenți principali, eroziunea poate fi de suprafață când scurgerea apei este lamelară și vântul acționează relativ uniform asupra stratului superior al solului sau de adâncime când scurgerea concentrată a apei provoacă șiroiri, rigole, ogașe până la ravene și torenți foarte adânci de zeci de metri care pun în pericol așezări omenești, căi de comunicații, construcții diverse și altele. Antrenarea de către eroziune a maxim 6 tone pe hectar în medie pe an se consideră eroziune geologică sau normală. Peste această limită eroziunea produce pagube mari în funcție de intensitatea ei.

Eroziunea solului este favorizată de: versant cu profil drept, pantă mare ca înclinație și lungime, expoziție sudică, intensitatea mai mare și durata mai lungă a ploii, umiditatea mai mare a solului, structura distrusă și textura mai nisipoasă, roca mamă friabilă, lipsa vegetației lemnoase, rărirea până la dispariție a covorului ierbos, protector, pășunatul pe timp umed și în afara sezonului de vegetație, încărcarea pășunii cu animale peste limite, supratârlirea cu animale și apariția golurilor în vegetație, râmături de porci mistreți, arături și alte lucrări din deal în vale pentru îmbunătățirea covorului ierbos al pajiștilor, circulația din deal in vale a animalelor pe pășune, construcția de drumuri de acces cu panta mai mare de 8% și multe altele.

5.1.2.

Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate

Tabelul nr. 42

Cod

Parametru

Descriere

Amenințare viitoare

H04.03 Alte forme de poluare a aerului

Detalii

Emisiile în atmosferă a substanțelor dăunătoare distrug natura vie, afectează în mod negativ sănătatea umană, dar de asemenea, sunt potențiali de a modifica însăși proprietățile atmosferei, ce poate duce la consecințe ecologice și climatice nefaste. Ca rezultat al impactului asupra mediului cu efect negativ sunt precipitațiile acide și smogul, care acționează intens asupra biosferei, dar și asupra hidrosferei. În urma ploilor acide, frunzele pot fi puternic afectate prin deteriorarea stratului de ceara și a epidermei sau prin extracția și spălarea elementelor nutritive. Contactul ploii acide cu frunza conduce la distrugerea cuticulei, apoi a celulelor epidermei de pe suprafața superioară a frunzei, urmată de distrugerea celulelor palisadice și în final ambele suprafețe ale frunzei sunt afectate.

Ploile acide au de asemenea o influența negativă și asupra pădurilor, în mod direct asupra frunzei arborilor și în mod indirect prin modificarea calității solului din care arborii își extrag substanțele nutritive.

Amenințare viitoare

K02.01 schimbarea compoziției de specii - succesiune

Detalii

Succesiunea este procesul prin care speciile unei biocenoze sunt înlocuite datorită transformările condițiilor de existență, în timp. Din punct de vedere sistemic, succesiunea reprezintă seria de stări în care sistemul crește și se dezvoltă în plan structural și funcțional în sensul maximalizării fluxului de energie și a vitezei de circulație a macro- și microelementelor, adică în sensul domeniului de stabilitate.

Asupra desfășurării succesiunii există teorii, respectiv teoria clasică deterministă, care consideră succesiunea un fenomen determinist care se desfășoară logic și teoria stocastică sau probabilistocă care susține că succesiunea este realiyată printr-un proces continuu de imigrare a speciilor. Conform teoriei clasice, succesiunea se desfășoară printr-un mecanism de facilitare ce cuprinde 6 stadii: denudarea, imigrarea, colonizarea, concurența interspecifică, reacția biocenotică și stabilizarea sau climaxul.

Amenințare viitoare

K02.03 eutrofizare - naturală

Detalii

Eutrofizarea se definește ca îmbogățirea apei cu substanțe nutritive. Eutrofizarea naturală se produce lent. În apă se acumulează în primul rând azot și fosfor, conducând la o creștere puternică a algelor și macrofitelor care apoi mor, cu consecințe grave. Ca urmare, scade calitatea apei, se modifică gustul, culoare, mirosul. Apa devine tulbure, scade concentrația de oxigen și crește concentrația de fier, mangan, bioxid de carbon, amoniu, metan, hidrogensulfurat. Unele boli apar mai des odată cu eutrofizarea deoarece ea determină creșterea macrofitelor - plante de apă, ce favorizează creșterea unor organisme ce sunt gazde ale paraziților. De asemenea, înmulțirea algelor albastre duce la producere de toxine ce pot otrăvi animalele care se adapă și crește concentrația de nitrați ce pot produce methemoglobinemie. Eutrofizarea se produce mai rar în râuri și e mai puțin gravă ca din lacuri. Eutrofizarea este un process reversibil, dar trebuie o mare grijă deoarece fenomenul este foarte complex și în ciuda intenselor cercetări este încă incomplet cunoscut și înțeles.

Amenințare viitoare

K01.02 colmatare

Detalii

Scurgerea de aluviuni ca rezultat a proceselor de eroziune desfășurate la nivelul versanților este un proces foarte complex care depinde, pe de o parte, de factorii naturali, iar pe de altă parte și de o serie de activități umane. Din paleta factorilor naturali amintim în primul rând litologia substratului cu o gamă foarte variată de roci consolidate sau nu, cu vârste și cu rezistențe diferite la eroziune. Rocile sunt neconsolidate din regiunile subcarpatice de deal și de podiș unde energia cinetică a apelor distruge ușor coeziunea dintre particule și le antrenează în suspensie. Relieful influențează scurgerea de aluviuni prin configurația altitudinală care determină energia potențială a versanților și rețelei de albii în funcție de care scurgerea erodează mai mult sau mai puțin. Altitudinea, panta, energia de relief sunt elemente care pot influența scurgerea de aluviuni în concordanță și cu rezistența rocilor, gradul de acoperire cu vegetație, cuvertura de sol. Vegetația are un rol foarte important asupra proceselor de scurgere și implicit asupra producției de aluviuni. Se impune a remarca în acest sens rolul major al pădurii care prin coronament consumă o mare parte din energia cinetică a ploilor, după care anihilarea se continuă prin scurgerea pe ramuri, trunchiuri și prin litieră. Aceasta din urmă are un rol important în atenuarea proceselor de scurgere și la reducerea substanțială a cantităților de aluviuni puse în circulație. În schimb pe un versant neprotejat de pădure sau de un covor vegetal bine închegat, întreaga cantitate de energie cinetică a ploilor torențiale este consumată pentru detașare și transportul particulelor de sol. Dispariția vegetației duce la acumularea aluviunilor în zonele umede și colmatarea acestora.

Amenințare viitoare

K01.03 secare

Detalii

Apele de suprafață ale lacurilor lumii s-au încălzit, în medie, cu 0,34 de grade Celsius per deceniu din 1985 încoace, conform publicației NewScientist. Încălzirea rapidă, în perioadele foarte călduroase separă apa rece din adâncuri de cea caldă de la suprafață, reducând transferul de nutrienți și oxigen și afectând astfel organismele care nu se pot deplasa între cele două straturi.. Colmatarea și seceta prelungită duc la secarea zonelor umede.

Amenințare viitoare

M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului

Detalii

Înlocuirea și deterioararea habitatului de pajiște este determinată în primul rând de poluarea naturală sau antropică, care duce la distrugerea întregului mediu. Poluarea naturală se manifestă prin: eroziunea solului din cauza averselor abundente, acest tip de poluare fiind mai periculos atunci când terenul este lipsit de vegetație sau în pantă și antrenează și reziduurile animale sau vegetale.

Cauzele degradării pajiștilor sunt: suprapășunatul, subpășunatul, abandonul pajiștilor, acumularea de litieră, împădurirea, eroziunea. Suprapășunatul și subpășunatul sunt activități care produc tulburări majore în cadrul pajiștilor, ele având nevoie de un pășunat normal. Din punct de vedere al ecologiei, abandonul pajiștilor are consecințe mai grave pentru pajiști decât subpășunatul. Litiera, pătura de frunze uscate, nu mai permite razelor solare să ajungă la iarba de pe pajiște, împiedicând astfel procesul de fotosinteză și duce, în final, la distrugerea completă a pajiștilor. Împădurirea este rezultatul subpășunatului și abandonului. Neîngrijirea pajiștii duce, în final, la instalarea rapidă a vegetației lemnoase.

5.2.

Hărțile activităților cu potențial impact

5.2.1 Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora

Tabelul nr. 43

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

D02.01 linii electrice și de telefonie

C.1.

Localizarea presiunii actuale - geometrie

Harta presiunilor actuale și intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate este redată în Anexa nr. 14 la Planul de management

C.2.

Localizarea presiunii actuale - descriere

În vecinătatea liniilor de transport de energie electrică, care traversează situl prin mijlocul acestuia, pe direcția nord- nord-est

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Scăzută

C.4.

Detalii

Presiunea actuală se poate extinde pe o suprafață mai mare din aria naturală protejată în viitor

A.1.

Presiune actuală

I01 - Specii invazive non-native - alogene

C.1.

Localizarea presiunii actuale - geometrie

Harta presiunilor actuale și intensității acestora este redată în Anexa nr. 14 la Planul de management

C.2.

Localizarea presiunii actuale - descriere

Pe toată suprafața ocupată de habitatului 91Y0

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Medie

C.4.

Detalii

Presiunea actuală se poate extinde pe o suprafață mai mare din aria naturală protejată în viitor

A.1.

Presiune actuală

K04.01 competiția

C.1.

Localizarea presiunii actuale - geometrie

Harta presiunilor actuale și intensității acestora este redată în Anexa nr. 14 la Planul de management

C.2.

Localizarea presiunii actuale - descriere

Pe suprafața ocupată de habitatului 91Y0, localizat în vecinătatea unor arborete de salcâm și în habitatul 7140 din zona oligotrofă a lacului

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Medie

C.4.

Detalii

Presiunea actuală se poate extinde pe o suprafață mai mare din aria naturală protejată în viitor

A.1.

Presiune actuală

J02.05.03 modificarea apelor stătătoare

C.1.

Localizarea presiunii actuale - geometrie

Harta presiunilor actuale și intensității acestora este redată în Anexa nr. 14 la Planul de management

C.2.

Localizarea presiunii actuale - descriere

În vecinătatea lacului, în zona ,,cozii” există bălți de diferite dimensiuni cu rolul de filtrare a apei, prin reținerea materialelor provenite de pe versanți în urma ploilor. Dispariția acestor bălți, colmatarea lor va face imposibilă filtrarea apei și acumularea materialelor organice în lac.

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Medie

C.4.

Detalii

Presiunea actuală se poate extinde pe o suprafață mai mare din aria naturală protejată în viitor

A.1.

Presiune actuală

K02.02 acumularea de material organic

C.1.

Localizarea presiunii actuale - geometrie

Harta presiunilor actuale și intensității acestora este redată în Anexa nr. 14 la Planul de management

C.2.

Localizarea presiunii actuale - descriere

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Medie

C.4.

Detalii

Presiunea actuală se poate extinde pe o suprafață mai mare din aria naturală protejată în viitor

A.1.

Presiune actuală

M01.02 secete și precipitații reduse

C.1.

Localizarea presiunii actuale - geometrie

Harta presiunilor actuale și intensității acestora este redată în Anexa nr. 14 la Planul de management

C.2.

Localizarea presiunii actuale - descriere

Pe toată suprafața lacului oligotrof și eutrof

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Medie

C.4.

Detalii

Presiunea actuală se poate extinde pe o suprafață mai mare din aria naturală protejată în viitor

A.1.

Presiune actuală

M01.01 schimbarea temperaturii

C.1.

Localizarea presiunii actuale - geometrie

Harta presiunilor actuale și intensității acestora este redată în Anexa nr. 14 la Planul de management

C.2.

Localizarea presiunii actuale - descriere

Pe toată suprafața lacului oligotrof și eutrof

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Medie

C.4.

Detalii

Presiunea actuală se poate extinde pe o suprafață mai mare din aria naturală protejată în viitor

A.1,

Presiune actuală

M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului

C.1.

Localizarea presiunii actuale - geometrie

Harta presiunilor actuale și intensității acestora este redată în Anexa nr. 14 la Planul de management

C.2.

Localizarea presiunii actuale - descriere

Pe toată suprafața lacului oligotrof și eutrof

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Medie

C.4.

Detalii

Presiunea actuală se poate extinde pe o suprafață mai mare din aria naturală protejată în viitor

A.1.

Presiune actuală

M02.03 declinul sau dispariția speciilor

C.1.

Localizarea presiunii actuale - geometrie

Harta presiunilor actuale și intensității acestora este redată în Anexa nr. 14 la Planul de management

C.2.

Localizarea presiunii actuale - descriere

Pe toată suprafața lacului oligotrof și eutrof și în cordonul protector de vegetație din jurul lacului

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Medie

C.4.

Detalii

Presiunea actuală se poate extinde pe o suprafață mai mare din aria naturală protejată în viitor

A.1.

Presiune actuală

K04.05. daune cauzate de erbivore - inclusiv specii de vânat

C.1.

Localizarea presiunii actuale - geometrie

Harta presiunilor actuale și intensității acestora este redată în Anexa nr. 14 la Planul de management

C.2.

Localizarea presiunii actuale - descriere

În partea oligotrofă a lacului, unde se află habitatul 7140

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Medie

C.4.

Detalii

Presiunea actuală se poate extinde pe o suprafață mai mare din aria naturală protejată în viitor

A.1.

Presiune actuală

A03.03 abandonarea/lipsa cosirii

C.1.

Localizarea presiunii actuale - geometrie

Harta presiunilor actuale și intensității acestora este redată în Anexa nr. 14 la Planul de management

C.2.

Localizarea presiunii actuale - descriere

Pe toate dealurile, unde se află habitatul 62C0*

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Medie

C.4.

Detalii

Presiunea actuală se poate extinde pe o suprafață mai mare din aria naturală protejată în viitor

A.1.

Presiune actuală

K01.01 eroziune

C.1.

Localizarea presiunii actuale - geometrie

Harta presiunilor actuale și intensității acestora este redată în Anexa nr. 14 la Planul de management

C.2.

Localizarea presiunii actuale - descriere

Pe toate dealurile, unde se află habitatul 62C0*

C.3.

Intensitatea presiunii actuale

Medie

C.4.

Detalii

Presiunea actuală se poate extinde pe o suprafață mai mare din aria naturală protejată în viitor

5.2.2 Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate

Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora

Tabelul nr. 44

Cod

Parametru

Descriere

B.1.

Amenințare viitoare

H04.03 Alte forme de poluare a aerului

D.1.

Localizarea amenințării viitoare - geometrie

Harta amenințărilor viitoare și intensității acestora este redată în Anexa nr. 15 la Planul de management

D.2.

Localizarea amenințării viitoare - descriere

În suprafața ocupată de habitat pe versanții din vecinătatea culoarului Mureș

D.3.

Intensitatea amenințării viitoare

Medie

D.4.

Detalii

Această activitate a fost considerată atât presiune actuală cât și amenințare viitoare deoarece se preconizează o schimbare a localizării presiunii actuale.

I01 Specii invazive non-native

B.1.

Amenințare viitoare

K02.01. schimbarea compoziției de specii - succesiune

D.1.

Localizarea amenințării viitoare - geometrie

Harta amenințărilor viitoare și intensității acestora este redată în Anexa nr. 15 la Planul de management

D.2.

Localizarea amenințării viitoare - descriere

Pe toată suprafața ocupată de habitat, acolo unde în compoziția arboretului intră și carpen în proporție mare, de peste 25%. De asemenea este o amenințare viitoare pentru habitatul 7140 care se află în partea oligotrofa a lacului și pentru habitatul 62C0* de pe dealurile din Pusta Băgăului

D.3.

Intensitatea amenințării viitoare

Scăzută în habitatul 91Y0

Medie în habitatul 7140

Medie în habitatul 62C0*

D.4.

Detalii

Această activitate a fost considerată atât presiune actuală cât și amenințare viitoare deoarece se preconizează o schimbare a localizării presiunii actuale.

B.1.

Amenințare viitoare

K02.03 eutrofizare - naturală

D.1.

Localizarea amenințării viitoare - geometrie

Harta amenințărilor viitoare și intensității acestora este redată în Anexa nr. 15 la Planul de management

D.2.

Localizarea amenințării viitoare - descriere

Pe suprafața lacului eutrof care este în legătură direct cu lacul oligotrof

D.3.

Intensitatea amenințării viitoare

Medie

D.4.

Detalii

Această activitate a fost considerată atât presiune actuală cât și amenințare viitoare deoarece se preconizează o schimbare a localizării presiunii actuale.

B.1.

Amenințare viitoare

K01.02 colmatare

D.1.

Localizarea amenințării viitoare - geometrie

Harta amenințărilor viitoare și intensității acestora este redată în Anexa nr. 15 la Planul de management

D.2.

Localizarea amenințării viitoare - descriere

In zona lacului eutrof, dar și în zona cordonului protector de vegetație din jurul lacului

D.3.

Intensitatea amenințării viitoare

Medie

D.4.

Detalii

Această activitate a fost considerată atât presiune actuală cât și amenințare viitoare deoarece se preconizează o schimbare a localizării presiunii actuale.

B.1.

Amenințare viitoare

K01.03 secare

D.1.

Localizarea amenințării viitoare - geometrie

Harta amenințărilor viitoare și intensității acestora este redată în Anexa nr. 15 la Planul de management

D.2.

Localizarea amenințării viitoare - descriere

În zona lacului eutrof, dar și în zona cordonului protector de vegetație din jurul lacului

D.3.

Intensitatea amenințării viitoare

Mare

D.4.

Detalii

Această activitate a fost considerată atât presiune actuală cât și amenințare viitoare deoarece se preconizează o schimbare a localizării presiunii actuale.

B.1.

Amenințare viitoare

M02.01 Înlocuirea și deteriorarea habitatului

D.1.

Localizarea amenințării viitoare - geometrie

Harta amenințărilor viitoare și intensității acestora este redată în Anexa nr. 15 la Planul de management

D.2.

Localizarea amenințării viitoare - descriere

În zonele dealurilor unde se află habitatul 62C0* cu panta abruptă și cu eroziune respectiv pe toată suprafața lacului eutrof și oligotrof

D.3.

Intensitatea amenințării viitoare

Medie

D.4.

Detalii

Această activitate a fost considerată atât presiune actuală cât și amenințare viitoare deoarece se preconizează o schimbare a localizării presiunii actuale.

5.3.

Evaluarea impacturilor asupra speciilor

5.3.1.

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specie Lucanus cervus

Tabelul nr. 45

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

B02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau in curs de uscare

E.1.

Specie

Lucanus cervus

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei - geometrie

Anexa nr. 16 la Planul de management

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei - descriere

În special în zonele Ciumbrud și Băgău

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile asupra speciei

Medie

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Aceste presiuni sunt în unele zone de pe raza localităților Ciumbrud și Băgău, unde turiștii sau localnicii colectează lemne de foc. Lemnul mort reprezintă habitat propice pentru specii precum Lucanus cervus, astfel este important ca acesta să nu fie îndepărtat din pădure ci să fie prezent astfel contribuind la conservarea populațiilor de rădașcă.

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Odontopodisma rubripes

Tabelul nr. 46

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

A10.01 îndepărtarea gardurilor vii si a crângurilor sau tufișurilor

E.1.

Specie

Odontopodisma rubripes

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei - geometrie

Anexa nr. 16 la Planul de management

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei - descriere

Apare în habitatele speciei de pe suprafața sitului unde sunt turme de oi - la Păgida, Lopadea Nouă

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile asupra speciei

Mare

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Această presiune apare acolo unde sunt prezente turmele de oi, iar vegetația de tip arbustiv este îndepărtată. Distrugerea acestui tip de habitat pe suprafețe mari duce în final la dispariția populațiilor din sit, care sunt deja extrem de localizate. În plus, se pierde conectivitatea habitatelor în sit dacă această presiune continuă.

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Bombina variegata

Tabelul nr. 47

Cod

Parametru

Descriere

Presiune actuală

A04.02.01 pășunatul ne-intensiv al vacilor

A04.02.02 pășunatul ne-intensiv al oilor

B 02 gestionarea și utilizarea pădurii și plantației

K01.03 secare

Specia

Bombina variegata

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specie - geometrie

Anexa nr. 16 la Planul de management

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specie - descriere

Pășunatul ne-intensiv al vacilor și oilor se practică practică cu număr mic de animale în toate zonele deschise din aria protejată.

Toată suprafața ocupată de habitatele forestiere din aria protejată este străbătută de urme de autovehicule respective utilaje.

Bălți temporale, dar în număr mic, se află pe toată suprafața ariei protejate, în fondul forestier.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

A04.02.01 – Scăzută

A04.02.02 - Scăzută

B 02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației – Scăzută

K01.03 Secare - Medie

Confidențialitate

Informații publice

Detalii

Pășunatul ne-intensiv al vacilor și oilor este o practică comună și tradițională în teritoriul ariei protejate, iar impactul asupra stării de conservare a speciei este nesemnificativ. Ar putea afecta negativ populația doar în cazul în care ar deveni o practică intensivă. Gestionarea și utilizarea pădurii și plantație este o practică comună și tradițională în teritoriul ariei protejate, iar impactul asupra stării de conservare a speciei este nesemnificativ și se datorează utilajelor folosite în exploatarea forestieră, care pot distruge habitatele folosite. Pe de altă parte, majoritatea habitatelor temporare folosite de specie pentru reproducere, s-au format în urme ale utilajelor folosite în exploatare.

O parte din suprafața ariei protejate, reprezentată de zone cu înclinare mare a terenulului este relativ improprie nepermițând acumularea naturală a apei. Aceste zone, localizate în partea centrală a sitului, sunt acoperite de păduri edificate de Quercus sp. și sunt relativ uscate. Habitate ale speciei au fost identificate în zone acoperite de păduri de amestec de diferite specii caducifoliate, care sunt mai umede și au panta mai mică. Aici persistența apei pe parcursul întregii perioade de reproducere este vitală pentru asigurarea succesului reproductiv. În anii secetoși bălțile temporare dispar forțând indivizii speciei să se aglomereze în puținele habitate rămase și contribuind la scăderea succesului reproductiv.

5.3.2.

Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor

Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Lucanus cervus

Tabelul nr. 48

Cod

Parametru

Descriere

E.1.

Amenințare viitoare

B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală

F.1.

Specia

Lucanus cervus

F.2.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei - geometrie

Anexa nr. 16 la Planul de management

F.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei - descriere

Pe toată suprafața sitului unde e întâlnit habitatul speciei

F.4.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Scăzută

F.5.

Confidențialitate

Informații publice

F.6.

Detalii

Exploatarea forestieră în special cea care vizează stejari maturi, afectează negativ specia Lucanus cervus. Aceasta se dezvoltă la baza stejarilor, iar îndepărtarea acestor duce la periclitarea populațiilor de rădașca, mai ales dacă această se face pe suprafețe mari, afectând totodată și conectivitatea habitatului speciei.

Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei

Odontopodisma rubripes

Tabelul nr. 49

Cod

Parametru

Descriere

E.1.

Amenințare viitoare

G01.08 alte activități sportive și recreative în aer liber

F.1.

Specia

Odontopodisma rubripes

F.2.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei - geometrie

Anexa nr. 16 la Planul de management

F.3.

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei - descriere

Zonele unde este întâlnit habitatul speciei, respectiv zonele unde crește Rubus sp.

F.4.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei

Scăzută

F.5.

Confidențialitate

Informații publice

F.6.

Detalii

Apare acolo unde există posibilitatea de campare, de exemplu la Ciumbrud, unde vegetația arbustivă Rubus sp., este afectată de organizarea de construcția de vetre de foc. Distrugerea acestui tip de habitat afectează integratitatea habitatelor speciei și poate duce la dispariția populației locale.

Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Bombina variegata

Tabelul nr. 50

Cod

Parametru

Descriere

Presiune actuală

K01.03 secare

Specia

Bombina variegata

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specie - geometrie

Anexa nr. 16 la Planul de management

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specie - descriere

Toată suprafața ariei protejate

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Mare

Confidențialitate

Informații publice

Detalii

Perioade secetoase lungi ar putea avea impact negativ ridicat asupra populației de izvoraș de baltă din sit, putând duce la o stare de conservare nefavorabilă, fie inadecvată fie rea. Pentru eliminarea acestei amenințări este necesară crearea unor habitate acvatice permanente, in zone din sit care permit acumularea naturală a apei, care să asigure habitate de reproducere permanent.

5.4.

Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate

5.4.1.

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipului de habitat 91Y0

Tabelul nr. 51

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

D02.01 linii electrice și de telefonie

I01 specii invazive non-native – alogene

K04.01 competiția

G.1

Clasificarea tipului de habitat

tip de habitat de importanță comunitară

G.2

Codul unic al tipului de habitat

91Y0

G.3

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat - geometrie

Anexa nr. 17 la Planul de manangement

G.4

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat - descriere

D02.01 linii electrice și de telefonie - în vecinătatea liniilor de transport energie electrică, care traversează situl prin mijlocul acestuia, pe direcția nord-nord-est

I01 specii invazive non-native - alogene - Pe toată suprafața ocupată de habitat

K04.01 competiția - Pe suprafețele ocupate de habitat localizate în vecinătatea unor arborete de salcâm

G.5

Intensitatea localizata a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

D02.01 – Scăzută

I01 – Medie

K04.01 - Medie

G.6

Confidențialitate

Informații publice

G.7

Detalii

Utilizarea la maximum a resurselor vitale de către sistemul forestier a impus necesitatea specializării și asocierii speciilor forestiere. Competiția dintre specii este în aceste cazuri mult mai acerbă decât competiția dintre exemplarele aceleași specii. Acesta este unul dintre motivele pentru care arborii din cadrul unei specii caută să se grupeze în biogrupe cât mai mari și cât mai compacte. Carpenul este o specie a cărei regenerare trebuie controlată prin lucrările silvice de conducere a arboretelor. Seceta și precipitațiile reduse favorizează atacul agenților fitopatogeni. Pe zona de aliniament a rețelei de distribuție a energiei electrice este posibil să se instaleze specii cu caracter invaziv non-native, cum este salcâmul.

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipului de habitat 7140

Tabelul nr. 52

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

J02.05.03 modificarea apelor stătătoare

K02.02 acumularea de material organic

K04.01 competiția

M01.02 secete și precipitații reduse

M01.01 schimbarea temperaturii

M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului

M02.03 declinul sau dispariția speciilor

K04.05. daune cauzate de erbivore - inclusiv specii de vânat

G.1

Clasificarea tipului de habitat

tip de habitat de importanță comunitară

G.2

Codul unic al tipului de habitat

7140

G.3

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat - geometrie

Anexa nr. 17 la Planul de manangement

G.4

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat - descriere

Pe toată suprafața lacului eutrof și oligotrof, precum și în cordonul protector de vegetație din jurul lacului

G.5

Intensitatea localizata a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

J02.05.03 modificarea apelor stătătoare - Medie

K02.02 acumularea de material organic - Medie

K04.01 competiția - Medie

M01.02 secete și precipitații reduse - Medie

M01.01 schimbarea temperaturii - Medie

M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului - Medie

M02.03 declinul sau dispariția speciilor - Medie

K04.05. daune cauzate de erbivore - inclusiv specii de vânat- Medie

G.6

Confidențialitate

Informații publice

G.7

Detalii

Lacul oligotrof, turbăria, este alimentat de apa de ploaie și probabil de izvoare subterane. În mare parte apa, totuși, provine din precipitații. În vecinătatea lacului, în zona ,,cozii” există bălți de diferite dimensiuni cu rolul de filtrare a apei, prin reținera materialelor provenite de pe versanți în urma ploilor. Dispariția acestor bălți, colmatarea lor va face imposibilă filtrarea apei și acumularea materialelor organice în lac.

Din cauza poziției nefavorabile, aflat într-o scobitură din pădure, care s-a format prin alunecări de teren în straturi sarmatice, în urma ploilor, sedimentele de pe versanți ajung în lac și duc la colmatarea acestuia.

Pe marginea lacului, în jurul turbăriei există un cordon de vegetație, care are rolul de a filtra apa. Din cauza colmatării malului, a schimbărilor climatice, respectiv încălzirea, acest cordon se întinde, pentru că are mediul favorabil pentru dezvoltare. Cordonul de vegetație filtrează apa, dar produce și substanțe organice care pe termen lung vor afecta mediul biotic.

Din cauza restrângerii mediului de viată pentru habitatul 7140 și din cauza competiției speciilor, acesta se va deteriora, intrând în declin. De asemenea va avea loc înlocuirea speciilor caracteristice habitatului sau chiar dispariția acestora. Din cauza colmatării și a cantității scăzute de precipitații din ultimii ani și a secetelor prelungite, nivelul apei scade. Stratul de turbă este deranjat permanent de speciile de vânat, care vin din pădurea din jurul lacului sau care se adăpostesc în lac. Turmele de mistreți caută rădăcini, bulbi, tuberculi și distrug stratul de turbă și vegetația specifică, preponderent în zona unde este localizată Drosera rotundifolia.

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipului de habitat 62C0*

Tabelul nr. 53

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

A03.03 abandonarea/ lipsa cosirii

K01.01 eroziune

G.1

Clasificarea tipului de habitat

tip de habitat de importanță comunitară

G.2

Codul unic al tipului de habitat

62C0*

G.3

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat - geometrie

Anexa nr. 17 la Planul de manangement

G.4

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat - descriere

In Pusta Băgăului, pe dealurile unde se află habitatul 62C0*

G.5

Intensitatea localizata a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

A03.03 abandonarea/ lipsa cosirii – Medie

K01.01 eroziune - Medie

G.6

Confidențialitate

Informații publice

G.7

Detalii

Suprafețele de pajiști din Pusta Băgăului nu sunt pășunate. Aceste suprafețe se pot utiliza pentru producerea de fân. Ele se pot cosi în momentul optim pentru a asigura cantitatea maximă de nutrienți. Pentru stabilirea acestei perioade se pot consulta specialiștii din domeniul culturii pajiștilor.

Lipsa cositului și abandonarea pajiștilor duce la acumularea unei litiere groase care nu permite înnoirea vegetației și duce la apariția arbuștilor. Treptat habitatul se va schimba.

Eroziunea este procesul de desprindere și transport al materialului de la suprafața solului, proces determinat și influențat de o serie de agenți și factori erozivi. Prin eroziune solul își pierde, de regulă, orizontul fertil sau își pierde și celelalte orizonturi, suferind o distrugere parțială sau totală, cu implicații serioase asupra fertilității acestuia. Desprinderea și transportul materialului de la suprafața solului pe terenurile în pantă se datoresc în cea mai mare măsură apei, atât sub formă de picături de ploaie cât și sub formă de curenți dispersați sau concentrați. Această eroziune nu are caracter permanent, dacă nu apar și alți factori. Ea se poate nivelate prin lucrările agrotehnice aplicate solului. Datorită acestui fapt, de cele mai multe ori atenția acordată fenomenului nu a fost pe măsura gravității acestui fenomen, fapt ce a dus în multe cazuri la reducerea importantă a fertilității solului și la deteriorarea habitatului prin dispariția vegetației de pe zonele cu eroziune.

5.4.2.

Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate

Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitat 91Y0

Tabelul nr. 54

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

H04.03 Alte forme de poluare a aerului

K02.01. schimbarea compoziției de specii - succesiune

H.1

Clasificarea tipului de habitat

tip de habitat de importanță comunitară

H.2

Codul unic al tipului de habitat

91Y0

H.3

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat - geometrie

Anexa nr. 17 la Planul de manangement

H.4

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat - descriere

K02.01 - Pe toată suprafața ocupată de habitat, acolo unde în compoziția arboretului intră și carpen în proporție mare, de peste 25%

H04.03 - În suprafața ocupată de habitat pe versanții din vecinătatea culoarului Mureș

H.5

Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat

H04.03- Medie

K02.01- Scăzută

H.6

Confidențialitate

Informații publice

H.7

Detalii

Arboretele pure de salcâm se pot extinde ca suprafață în detrimentul habitatului 91Y0. Carpenul este o specie a cărei regenerare trebuie controlată prin lucrările silvice de conducere a arboretelor. Seceta și precipitațiile reduse favorizează atacul agenților fitopatogeni. Dezvoltarea rețelei de transport rutier în vecinătatea sitului, pe culoarul Mureșului poate avea ca și consecință dispersia unor poluanți în aer, a căror influență asupra vegetației forestiere nu a fost suficient cercetată până la această dată.

Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat 7140

Tabelul nr. 55

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

K02.03 eutrofizare – natural

K01.02 colmatare

K01.03 secare

K02.01 schimbarea compoziției de specii - succesiune

H.1

Clasificarea tipului de habitat

tip de habitat de importanță comunitară

H.2

Codul unic al tipului de habitat

7140

H.3

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat - geometrie

Anexa nr. 17 la Planul de manangement

H.4

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat - descriere

Pe toată suprafața lacului eutrof și oligotrof, precum și în cordonul protector de vegetație din jurul lacului

H.5

Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat

K02.03 eutrofizare - naturală – Medie

K01.02 colmatare – Medie

K01.03 secare - Medie

K02.01 schimbarea compoziției de specii - succesiune - Medie

H.6

Confidențialitate

Informații publice

H.7

Detalii

Din cauza dispariției bălților din vecinătatea lacului, o cantitate mare de materiale organice va ajunge în apă. Cordonul vegetal din jurul lacului filtrează apa, dar, în jurul lui sunt formate depunei care favorizează extinderea unui alt tip de vegetație. De asemenea cordonul de vegetație produce materiale organice care contribuie la eutrofizarea substratului și a apei.

Amenințările eutrofizării nu vin doar dinspre lacul eutrof, dar și din partea vegetației lemnoase care crește pe turbărie. Aceste plante, de asemenea produc și depun materiale organie pe suprafața turbăriei. În timp vor produce eutrofizarea habitatului.

Eutrofizarea apelor - se manifesta mai ales în cazul apelor stătatoare, prin "înflorirea" masivă a lacurilor, bălților prin creșterea abundentă a algelor. Dezvoltarea algelor duce la scăderea transparenței apei și scăderea concentrației oxigenului dizolvat în apă, fenomene însoțite de dispariția faunei acvatice și, în final, poate duce la formarea unei mlaștini.

Ca urmare a lipsei precipitațiilor, a secetelor prelungite și a colmatării, ochiul de apă și turbăria vor dispărea.

Mediul eutrof lăsat în urmă va favoriza apariția unui alt tip de vegetație.

Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat 62C0*

Tabelul nr. 56

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

K02.01 schimbarea compoziției de specii – succesiune

M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului

H.1

Clasificarea tipului de habitat

tip de habitat de importanță prioritară

H.2

Codul unic al tipului de habitat

62C0*

H.3

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat - geometrie

Anexa nr. 17 la Planul de manangement

H.4

Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat - descriere

În Pusta Băgăului, pe dealurile unde se află habitatul 62C0*

H.5

Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat

K02.01 schimbarea compoziției de specii - succesiune - Medie

M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului - Medie

H.6

Confidențialitate

Informații publice

H.7

Detalii

Suprafețele de pajiști din Pusta Băgăului nu sunt cosite și nu sunt pășunate de vaci, oi sau capre. Se poate constata o abandonare a acestor teritorii. În timp, din cauza lipsei cositului respective al abandonului stratul de litieră se va îngroșa și astfel habitatul se va deteriora. Tot acest fapt va permite apariția arbuștilor și astfel, treptat pajiștea se va împădurii, producându-de schimbarea compoziției de specii și dispariția habitatului inițial.

Eroziunea pe dealurile din Pusta Băgăului este produsă de factori naturali, ploaie și vânt. În timp distrugerea stratului superficial de sol și alunecarea acestuia va duce la dezgolirea de vegetație a acestuia. Acest fenomen va cauza dispariția habitatului.

EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE

6.1.

Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

Starea de conservare a unei specii reprezintă suma influențelor ce acționează asupra unei specii, și care ar putea afecta pe termen lung distribuția și abundența populației acesteia.

Starea de conservare a unei specii este considerată favorabilă dacă:

–

datele de dinamică a populației pentru specia respectivă indică faptul că specia se menține pe termen lung ca element viabil al habitatelor sale naturale; și

–

arealul natural al speciei nu se reduce și nici nu există premizele reducerii în viitorul predictibil; și

–

specia dispune și este foarte probabil că va continua să dispună de un habitat suficient de extins pentru a-și menține populația pe termen lung;

Starea de conservare nefavorabilă este împărțită în două clase:

–

"nefavorabil-inadecvat" pentru situațiile în care este necesară o schimbare a politicilor sau managementului pentru a aduce tipul de habitat sau specia în stare de conservare favorabilă, dar nu există nici un pericol de dispariție în viitorul previzibil, de exemplu 50100 de ani;

–

"nefavorabil-rău" pentru situațiile în care tipul de habitat sau specia este în pericol de a dispare în viitorul previzibil, de exemplu 50-100 de ani.

Pentru toate situațiile în care nu există suficiente informații pentru a realiza o evaluare corespunzătoare, starea de conservare este considerată "necunoscută".

Evaluarea stării globale de conservare a fiecărei specii s-a realizat pe baza evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al:

–

populației speciei;

–

habitatului speciei;

–

perspectivelor speciei în viitor.

6.1.1.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei

Specia de interes conservativ Liparis loeselii nu a fost găsită în sit în perioada de colectare a datelor din teren - noiembrie 2017 - octombrie 2018 - și concluzia este că specia este dispărută din sit deoarece nu a mai fost văzut niciun exemplar pe o perioadă lungă de timp. 0 absență de câțiva ani a unei specii ușor de observat indică dispariția acesteia.

Evaluarea stării de conservare nu se face pentru această specie.

Specia Carabus hampei nu a fost identificată în urma ieșirilor în teren efectuate în perioada noiembrie 2017 - octombrie 2018.

6.1.1.1.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei Lucanus cervus

Tabelul A: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Lucanus cervus din punct de vedere al populației

Tabelul nr. 57

Număr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Lucanus cervus

Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II

Cod EUNIS 221

A.2

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație rezidentă

A.3

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

15000-20000 indivizi

A.4

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale

A.5

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

Clasa B - 2-5 %

A.6

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale

Nesemnificativă

A.7

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Nu este cazul

A.8

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

15000-20000 indivizi

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Pe baza datelor înregistrate în timpul cercetărilor de teren a fost evaluată mărimea populației din sit, a fost luată în considerare și calitatea habitatului în care este prezentă specia.

A.10

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

”=” - egal

A.11

Tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.12

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.13

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.14

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.15

Structura populației speciei

Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

FV - Favorabilă

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.18

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul

Matricea 1 - Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei Lucanus cervus din punct de vedere al populației speciei

Tabelul nr. 58

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

6.1.1.2.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei Odontopodisma rubripes

Tabelul A: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Odontopodisma rubripes din punct de vedere al populației

Tabelul nr. 59

Număr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Odontopodisma rubripes

Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II

Cod EUNIS 17188

A.2

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație rezidentă

A.3

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

100-500 indivizi

A.4

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale

A.5

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

Clasa B - 2-5 %

A.6

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale

Nesemnificativă

A.7

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Nu este cazul

A.8

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

100-500 indivizi

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Pe baza datelor înregistrate în timpul cercetărilor de teren a fost evaluată mărimea populației din sit, a fost luată în considerare și calitatea habitatului în care este prezentă specia.

A.10

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

”=” - egal

A.11

Tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.12

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.13

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.14

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.15

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populației

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

“U1” - Nefavorabilă - Inadecvată

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.18

Starea de conservare necunoscută din punct

de vedere al populației

Nu este cazul

Matricea 1 - Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei Odontopodisma rubripes din punct de vedere al populației speciei

Tabelul nr. 60

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

6.1.1.3.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei Bombina variegata

Tabelul A: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Bombina variegata din punct de vedere al populației

Tabelul nr. 61

Număr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Bombina variegata

Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II

Cod EUNIS 638

A.2

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație permanentă - sedentară/rezidentă

A.3

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

1200 - 1500 indivizi

A.4

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete

A.5

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000

A.6

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale

Nesemnificativă

A.7

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Nu este cazul

A.8

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

1200 de indivizi

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Mărimea de referință a fost stabilită în urma observațiilor de teren realizate în perioada martie - octombrie 2018. Ținând cont de condițiile de habitat, de distribuție habitatelor în ROSCI0004, de impactul redus al impacturilor, considerăm ca afectivul de 1200 de indivizi să fie cel de referință pentru ROSCI0004 Băgău

A.10

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

”=” - aproximativ egal

A.11

Tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.12

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.13

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.14

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.15

Structura populației speciei

Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

”FV” - favorabilă

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.18

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul

Matricea 1 - Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei Bombina variegata din punct de vedere al populației speciei

Tabelul nr. 62

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

6.1.2.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

6.1.2.1.

Evaluarea stării de conservare a speciei Lucanus cervus din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabelul B: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Lucanus cervus din punct de vedere al habitatului speciei

Tabelul nr. 63

Număr

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Lucanus cervus

Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II Cod EUNIS 221

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație rezidentă

B.3

Suprafață habitatului speciei în aria naturală protejată

700 -1200 ha

B.4

Calitatea datelor pentru suprafață habitatului speciei

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale

B.5

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu este cazul

B.6

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

1000 ha

B.7

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Pe baza datelor colectate din teren, tinându-se cont de starea habitatelor a fost calculată suprafața adecvată a habitatului speciei

B.8

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

”=” - aproximativ egal

B.9

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

„0” - stabilă

Suprafața arboretelor de quercinee nu s-a redus conform datelor din amenajamentul silvic al O.S. Aiud. În suprafața fondului forestier din aria naturală protejată există o sursă suficientă de lemn mort.

B.10

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Bună

B.11

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Bună

B.12

Tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.13

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.14

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.15

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

FV - Favorabilă

B.16

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

0 - Populație stabilă

B.17

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Matricea 2 - Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei Lucanus cervus

Tabelul nr. 64

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei B.9 și Tendința actuală a calității habitatului speciei B.12

necunoscută

Nu există date suficiente

Matricea 3 - Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Lucanus cervus

Tabelul nr. 65

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

6.1.2.2.

Evaluarea stării de conservare a speciei Odontopodisma rubripes din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabelul B: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Odontopodisma rubripes din punct de vedere al habitatului speciei

Tabelul nr. 66

Număr

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Odontopodisma rubripes

Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II

Cod EUNIS 17188

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație rezidentă

B.3

Suprafață habitatului speciei în aria naturală protejată

0,5 - 2 ha

B.4

Calitatea datelor pentru suprafață habitatului speciei

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale

B.5

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu este cazul

B.6

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

0,5 ha

B.7

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Pe baza datelor colectate din teren, tinându-se cont de starea habitatelor a fost calculată suprafața adecvată a habitatului speciei

B.8

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

”=” - aproximativ egal

B.9

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.10

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.11

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Bună

B.12

Tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.13

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.14

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.15

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

“U1” - Nefavorabil - inadecvat

B.16

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

“X” - necunoscută

B.17

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Matricea 2 - Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei Odontopodisma rubripes

Tabelul nr. 67

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei B.9 și Tendința actuală a calității habitatului speciei B.12

necunoscută

Nu există date suficiente

Matricea 3 - Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Odontopodisma rubripes

Tabelul nr. 68

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

6.1.2.3.

Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina variegata din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabelul B: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Bombina variegata din punct de vedere al habitatului speciei

Tabelul nr. 69

Număr

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Bombina variegata

Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II

Cod EUNIS 638

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă - sedentară - rezidentă

B.3

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

Circa 500 - 700 mp de zone umede, respectiv bălți și băltoace temporare sau permanente - habitat pentru reproducere

Toată suprafața sitului în cursul vieții terestre

B.4

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;

B.5

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu este cazul

B.6

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

600 mp

B.7

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Ținând cont de suprafața actuală de habitat acvatic disponibil și de mărimea efectivului populațional al speciei în sit considerăm că o suprafață de circa 600 mp de zonă umedă este suficientă pentru menținerea stării de conservare favorabilă și pentru asigurarea succesului reproductiv al speciei în sit.

B.8

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

” =” - aproximativ egal

B.9

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată, însă se poate aprecia că tendința suprafeței habitatului nu este descrescătoare, având în vedere că habitatul speciei este situat în mare parte în fondul forestier, unde perturbările datorate gospodăririi pădurii se produc rar.

B.10

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.11

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Bună - adecvată

B.12

Tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.13

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.14

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.15

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”FV” - favorabilă

B.16

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

B.17

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Matricea 2 - Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei Bombina variegata

Tabelul nr. 70

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei B.9 și Tendința actuală a calității habitatului speciei B.12

necunoscută

Nu există date suficiente pentru a evalua tendința globală a habitatului speciei

Matricea 3 - Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Bombina variegata

Tabelul nr. 71

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

6.1.3.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

6.1.3.1.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Lucanus cervus

Tabelul C: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Lucanus cervus din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Tabelul nr. 72

Număr

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Lucanus cervus

Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II

Cod EUNIS 221

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație rezidentă

C.3

Tendința viitoare a mărimii populației

”0” - stabilă

C.4

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

”≈” - aproximativ egal

C.5

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

FV - bune

C.6

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

”0” - stabilă

C.7

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

”≈” - aproximativ egal

C.8

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

FV - favorabile

C.9

Perspectivele speciei în viitor

FV - favorabile

C.10

Efectul cumulat al impactului asupra speciei în viitor

Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei

Matricea 4 - Matricea pentru evaluarea perspectivelor specie Lucanus cervus din punct de vedere al populației speciei

Tabelul nr. 73

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

La fel cu VRSF

“0” stabilă

La fel cu VRSF

FV - Bune

VRSF - valoarea standard de referință

Matricea 5 - Perspectivele speciei Lucanus cervus în viitor, după implementarea planului de management actual

Tabelul nr. 74

Favorabile

Nefavorabile - inadecvate

Nefavorabile - rele

Necunoscute

Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea a doi parametri, respectiv:

- perspectivele speciei din punct de vedere al populației C.5.

- perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei C.8.

Ambii parametri în stare favorabilă

Orice altă combinație

Unul sau amândoi parametri în stare rea

Ambii parametri evaluați ca necunoscuți

Matricea 6 - Matricea evaluării stării de conservare a speciei Lucanus cervus din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Tabelul nr. 75

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei C.10.

ȘI

perspectivele speciei în viitor C.9. sunt favorabile

Orice altă

combinație

Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare vor avea în viitor un efect foarte mare asupra speciei C.10.

perspectivele speciei în viitor C.9. sunt nefavorabile - rele

Nu se îndeplinesc condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau nefavorabilă - rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere

6.1.3.2.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Odontopodisma rubripes

Tabelul C: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Odontopodisma rubripes din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Tabelul nr. 76

Număr

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Odontopodisma rubripes

Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II

Cod EUNIS 17188

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație rezidentă

C.3

Tendința viitoare a mărimii populației

“X” - necunoscută

C.4

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

“X” - necunoscut

C.5

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

”X” - necunoscute

C.6

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

”X” - necunoscută

C.7

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

”X” - necunoscut

C.8

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

”x” - necunoscute

C.9

Perspectivele speciei în viitor

”x” - necunoscute

C.10

Efectul cumulat al impactului asupra speciei în viitor

Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei

Matricea 4 - Matricea pentru evaluarea perspectivelor specie Odontopodisma rubripes din punct de vedere al populației speciei

Tabelul nr. 77

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

”=” - egal cu VRSF

“X” - necunoscută

“X” - necunoscut

“X” - necunoscute

VRSF - valoarea standard de referință

Matricea 5 - Perspectivele specie Odontopodisma rubripes în viitor, după implementarea planului de management actual

Tabelul nr. 78

Favorabilă

Nefavorabile - inadecvate

Nefavorabile - rele

Necunoscută

Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:

- perspectivele speciei din punct de vedere al populației C.5.

- perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei C.8.

Ambii parametri în stare favorabilă

Orice altă combinație

Unul sau amândoi parametrii în stare rea

Ambii parametri evaluați ca necunoscuți

Matricea 6 - Matricea evaluării stării de conservare a speciei Odontopodisma rubripes din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Tabelul nr. 79

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei C.10.

ȘI

perspectivele speciei în viitor C.9. sunt favorabile, dacă s-au putut evalua

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect scăzut asupra speciei C.10.

ȘI

Perspectivele speciei în viitor C.9. sunt necunoscute

Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare vor avea în viitor un efect foarte mare asupra speciei C.10.

perspectivele speciei în viitor C.9. sunt nefavorabile - rele

Nu se îndeplinesc condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau nefavorabilă-rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere

6.1.3.3.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Bombina variegata

Tabelul C: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Bombina variegata din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Tabelul nr. 80

Număr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Bombina variegata

Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II

Cod EUNIS 638

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă - sedentară - rezidentă

C.3

Tendința viitoare a mărimii populației

”0” - stabilă

C.4

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

”≈” - aproximativ egal

C.5

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

FV - bune

C.6

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

”0” - stabilă

C.7

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

”≈” - aproximativ egal

C.8

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

FV - favorabile

C.9

Perspectivele speciei în viitor

”FV” - favorabile

C.10

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei

Matricea 4 - Matricea pentru evaluarea perspectivelor specie Bombina variegata din punct de vedere al populației speciei

Tabelul nr. 81

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

”=” - aproximativ egal cu VRSF

”0” - stabilă

”=” - aproximativ egal cu VRSF

FV - perspective bune

VRSF - valoarea standard de referință

Matricea 5 - Perspectivele speciei Bombina variegata în viitor, după implementarea planului de management actual

Tabelul nr. 82

Favorabile

Nefavorabile -inadecvate

Nefavorabile - rele

Necunoscute

Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:

- perspectivele speciei din punct de vedere al populației C.5.

- perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei C.8.

Ambii parametri în stare favorabilă

Orice altă combinație

Unul sau amândoi parametri în stare rea

Ambii parametri evaluați ca necunoscuți

Matricea 6 - Matricea evaluării stării de conservare a speciei Bombina variegata din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Tabelul nr. 83

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei C.10.

ȘI

perspectivele speciei în viitor C.9. sunt favorabile

Orice altă combinație

Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare vor avea în viitor un efect foarte mare asupra speciei C.10.

perspectivele speciei în viitor C.9. sunt nefavorabile - rele

6.1.4.

Evaluarea globală a speciei

6.1.4.1.

Evaluarea globală a speciei Lucanus cervus

Tabelul D: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei Lucanus cervus în cadrul ariei naturale protejate

Tabelul nr. 84

Număr

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Lucanus cervus

Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II

Cod EUNIS 221

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație rezidentă

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

FV - Favorabilă

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

Stabilă

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul

D.6.

Informații suplimentare

Matricea 7 - Evaluarea stării globale de conservare a speciei Lucanus cervus

Tabelul nr. 85

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

6.1.4.2.

Evaluarea globală a speciei Odontopodisma rubripes

Tabelul D: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei Odontopodisma rubripes în cadrul ariei naturale protejate

Tabelul nr. 86

Număr

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Odontopodisma rubripes

Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II

Cod EUNIS 17188

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație rezidentă

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

U1 - Nefavorabilă - inadecvată

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

Stabilă

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul

D.6.

Informații suplimentare

Matricea 7 - Evaluarea stării globale de conservare a speciei Odontopodisma rubripes

Tabelul nr. 87

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

6.1.4.3.

Evaluarea globală a speciei Bombina variegata

Tabelul D: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei Bombina variegata în cadrul ariei naturale protejate

Tabelul nr. 88

Număr

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Bombina variegata

Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II

Cod EUNIS 638

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă - sedentară - rezidentă

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

”FV” - favorabilă

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

”0” - stabilă

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul

D.6.

Informații suplimentare

Nu este cazul

Matricea 7 - Evaluarea stării globale de conservare a speciei Bombina variegata

Tabelul nr. 89

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

6.2.

Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ

Starea de conservare a unui habitat natural este considerată favorabilă dacă:

–

arealul natural al habitatului și aria suprafețelor ocupate de către habitat sunt stabile sau în creștere; și

–

structura și funcțiile specifice habitatului necesare pentru menținerea sa pe termen lung există în prezent și există premizele ca acestea să continue să existe și în viitorul predictibil; și

–

starea de conservare a speciilor sale tipice este favorabilă.

Starea de conservare nefavorabilă este împărțită în două clase:

–

"nefavorabil-inadecvat" pentru situațiile în care este necesară o schimbare a politicilor sau managementului pentru a aduce tipul de habitat în stare de conservare favorabilă, dar nu există nici un pericol de dispariție în viitorul previzibil, de exemplu 50-100 de ani;

–

"nefavorabil-rău" pentru situațiile în care tipul de habitat este în pericol de a dispare în viitorul previzibil, de exemplu 50-100 de ani.

Pentru toate situațiile în care nu există suficiente informații pentru a realiza o evaluare corespunzătoare, starea de conservare este considerată "necunoscută".

6.2.1.

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat

6.2.1.1.

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat

Tabelul E: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat

Tabelul nr. 90

Număr

Parametru

Decriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

91Y0

E.3.

Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată

Min 1725 ha

Max 1725 ha

E.4.

Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată

Medie - date estimate pe baza extrapolării și - sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale

E.5.

Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național

0-2%, clasa C

E.6.

Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național

Semnificativă

E.7.

Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a suprafeței habitatului în aria naturală protejată

E.8.

Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată

1725 ha

E.9.

Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată

Din amenajamentele silvice, puse la dispoziție de Ocolul Silvic Aiud pentru U.P. IX Oc Mureș, s-au analizat datele din descrierea parcelară. Având în vedere că amenajamentele silvice se elaborează pentru o perioadă de 10 ani de către instituții sau persoane juridice specializate, datele din acestea constituie ca o dovadă a menținerii suprafeței ocupate de anumite tipuri de pădure în timp. Din descrierea parcelară și verificarea în teren a compoziției de specii reiese că suprafața arboretelor, corespondente cu cele specifice habitatului 91Y0, nu s-a modificat pe parcursul ultimilor 30 de ani.

E.10.

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată

”=” - egal

E.11.

Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat

”0” - stabilă

E.12.

Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat

E.13.

Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat

E.14.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;

E.15.

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat

E.16.

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative

E.17.

Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat

Nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative;

E.18.

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

”FV” - favorabilă,

E.19.

Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

E.20.

Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Matricea 8 - Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al suprafeței ocupate

Tabelul nr. 91

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată E.10. are valoarea ”=” sau ”>”

ȘI

nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative E.17.

6.2.1.2.

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 7140 din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat

Tabelul E: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 7140 din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat

Tabelul nr. 92

Număr

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

7140

E.3.

Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată

1,2 ha

E.4.

Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată

Medie - date estimate pe baza extrapolării și - sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale

E.5.

Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național

0-2 %, clasa „C”

E.6.

Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național

Semnificativă

E.7.

Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare pentru acest habitat. Suprafața totală a Tăului fără fund, respectiv lacul eutrof și turbăria a fost estimată la 2,5 - 3 ha, în studiul realizat în perioada 2002-2004, dar nu există date referitoare la suprafața habitatului 7140.

E.8.

Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată

1,2 ha

E.9.

Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată

Au fost înregistrate date privind distribuția în teren a habitatului cu ajutorul unui GPS Garmin, iar suprafața totală a poligonului reprezentând tipul de habitat a fost calculată cu ajutorul programului open-souce Quantum GIS.

E.10.

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată

”≈ ”- aproximativ egal

E.11.

Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat

”x” - necunoscută

E.12.

Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat

Nu este cazul

E.13.

Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat

Nu este cazul

E.14.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat

Insuficientă - date insuficiente sau nesigure.

E.15.

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat

Nu este cazul

E.16.

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative

Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat

E.17.

Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat

Nu există date suficiente privind schimbările tiparului de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate

E.18.

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

”X” - necunoscută

E.19.

Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

”x” - necunoscută

E.20.

Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

”XX” - nu există date pentru a putea stabili că starea de conservare nu este în nici într-un caz favorabilă.

Matricea 8 - Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat 7140 din punct de vedere al suprafeței ocupate

Tabelul nr. 93

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Nu există date suficiente

6.2.1.3.

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 62C0* din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat

Tabelul E: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 62C0* din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat

Tabelul nr. 94

Nr.

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

Tip de habitat de importanță prioritară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

62C0*

E.3.

Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată

86,7 ha

E.4.

Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete

E.5.

Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național

Nu este cazul

E.6.

Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național

Nesemnificativă - mărimea suprafeței este mică și se poate considera ca fiind nesemnificativa la nivel național

E.7.

Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior

Nu există Plan de management anterior

E.8.

Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată

86,7 ha - suprafața determinată în prima variantă a planului de management pentru aria naturală protejată.

E.9.

Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată

Au fost inventariate și cartate în teren toate zonele potențiale din sit pentru acest habitat. Au fost înregistrate date privind distribuția în teren a habitatului cu ajutorul unor instrumente GPS Garmin, iar suprafața totală a poligoanelor reprezentând tipul de habitat a fost calculată cu ajutorul programului open-souce Quantum GIS.

E.10.

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată

”≈” - aproximativ egal

E.11.

Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat

”0” - stabilă

E.12.

Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat

Nu este cazul

E.13.

Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat

Nu este cazul

E.14.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat

Insuficientă - date insuficiente sau nesigure

E.15.

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat

Nu este cazul

E.16.

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative

Nu este cazul

E.17.

Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat

Nu există date suficiente privind schimbările tiparului de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate.

E.18.

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

”X” - necunoscută

E.19.

Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

”X” - necunoscută

E.20.

Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

”XX” - nu există date pentru a putea stabili că starea de conservare nu este în nici într-un caz favorabilă.

Matricea 8 - Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat 62C0* din punct de vedere al suprafeței ocupate

Tabelul nr. 95

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat E.11. este stabilă sau crescătoare

ȘI

Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată E.3. nu este mai mică decât suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată E.8. sau

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată E.10. are valoarea ”=” sau ”>”

ȘI

nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative E.17.

6.2.2.

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat

6.2.2.1.

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat

Tabelul F: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice

Tabelul nr. 96

Număr

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

91Y0

F.3.

Structura și funcțiile tipului de habitat

Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative

F.4.

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

”FV” - favorabilă,

F.5.

Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

F.6.

Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

Matricea 9 - Matricea evaluării stării de conservare a habitatului 91Y0 din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului

Tabelul nr. 97

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Motivație: Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative F.3.

6.2.2.2.

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 7140 din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat

Tabelul F: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 7140 din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice

Tabelul nr. 98

Număr

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară;

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

7140

F.3.

Structura și funcțiile tipului de habitat

Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative

F.4.

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

”FV” - favorabilă

F.5.

Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

”0” - este stabilă

F.6.

Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

Nu este cazul

Matricea 9 - Matricea evaluării stării de conservare a habitatului 7140 din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului

Tabelul nr. 99

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative F.3.

6.2.2.3.

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 62C0*din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat

Tabelul F: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 62C0* din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice

Tabelul nr. 100

Nr.

Parametru

Decriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

Tip de habitat de importanță prioritară;

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

62C0*

F.1.

Structura și funcțiile tipului de habitat

Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative;

F.2.

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

”FV” - favorabilă

F.3.

Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

”0” - este stabilă

F.4.

Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

Nu este cazul

Matricea 9 - Matricea evaluării stării de conservare a habitatului 62C0* din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului

Tabelul nr. 101

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative; F.3.

6.2.3.

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor

6.2.3.1.

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor

Tabelul G: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

Tabelul nr. 102

Număr

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară;

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

91Y0

G.3.

Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat

”0” - stabilă

G.4.

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor

”>” - mai mare

G.5.

Perspectivele tipului de habitat în viitor

X - perspective necunoscute

G.6.

Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor

Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat este unul scăzut, spre mediu, dar nu există suficiente informații culese în timp pentru a aprecia cu un singur calificativ efectul cumulat.

G.7.

Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat

Nu există suficiente informații pentru a aprecia gradul de asigurare al viabilității pe termen lung a tipului de habitat

Matricea 10 - Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării planului de management actual

Tabelul nr. 103

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Nu sunt îndeplinite condițiile pentru a evalua starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere

6.2.3.2.

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 7140 din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor

Tabelul G: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 7140 din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

Tabelul nr. 104

Număr

Parametru

Decriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

7140

G.3.

Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat

”0” - stabilă

G.4.

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor

”X” - necunoscut

G.5.

Perspectivele tipului de habitat în viitor

”X” - perspective necunoscute

G.6.

Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor

Nu există suficiente informații în ceea ce privește efectul impacturilor asupra tipului de habitat în viitor

G.7.

Viabilitatea pe termen lung a tipului de

Nu există suficiente informații pentru a

habitat

aprecia gradul de asigurare al viabilității pe

termen lung a tipului de habitat

Matricea 10 - Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat 7140 din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării Planului de management actual

Tabelul nr. 105

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

6.2.3.3.

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 62C0* din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor

Tabelul G: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 62C0*din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

Tabelul nr. 106

Număr

Parametru

Decriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță prioritară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

62C0*

G.3.

Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat

”0” - stabilă

G.4.

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor

”X” - necunoscut

G.5.

Perspectivele tipului de habitat în viitor

”X” - perspective necunoscute

G.6.

Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor

Nu există suficiente informații în ceea ce privește efectul impacturilor asupra tipului de habitat în viitor

G.7.

Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat

Nu există suficiente informații pentru a aprecia gradul de asigurare al viabilității pe termen lung a tipului de habitat

Matricea 10 - Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat 62C0* din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării Planului de management actual

Tabelul nr. 107

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

6.2.4.

Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat

6.2.4.1.

Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 91Y0

Tabelul H: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 91Y0

Tabelul nr. 108

Număr

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

tip de habitat de importanță comunitară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

91Y0

H.3.

Starea globală de conservare a tipului de habitat

”FV” - favorabilă

H.4.

Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat

H.5.

Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute

H.6.

Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată

Habitatul 91Y0 - a fost identificat în 8 poligoane de distribuție, cu diferite mărimi, pe un total de 7123 ha. Patru dintre aceste poligoane au mărimi semnificative, cuprinse între valorile de 122 - 592 ha, iar patru au mărimi mai mici cuprinse între valorile de 16 - 38 ha.

În ceea ce privește starea globală de conservare se înregistrează 8 poligoane cu stare de conservare favorabilă, însumând 1556 ha și 14 poligoane cu stare de conservare nefavorabilă -inadecvată, însumând 167 ha.

Habitatul 91Y0 ocupă în sit majoritatea suprafețelor de pădure. În arealul actual al habitatului nu au fost introduse culturi artificiale cu pondere semnificativă.

Structura și funcțiile specifice tipului de habitat sunt în stare bună pe majoritatea suprafețelor. Starea optimă a tipurilor de habitate forestiere este cea corespunzătoare tipurilor natural fundamentale de pădure caracteristice unei zone, potrivit descrierilor din lucrarea de specialitate „Tipurile de pădure” - Pascovschi și Leandru, 1958. Arboretele din acest tip de habitat au structura etajată în plan vertical. Analiza presiunilor care au acționat până în prezent asupra tipului de habitat și a amenințărilor viitoare estimate au reliefat un impact antropic scăzut per ansamblul suprafeței ocupate de “pădurile dacice de stejar și carpen” - 91Y0 și perspective bune ale tipului de habitat.

Calificativul global rezultat este de stare de conservare “favorabilă”.

Matricea 11 - Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 91Y0

Tabelul nr. 109

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Unul dintre parametri este necunoscut și ceilalți 2 în stare favorabilă

Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

● Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate E.18;

● Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice F.4;

● Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare G.4;

Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 91Y0

Tabelul nr. 110

Starea de conservare a habitatului 91Y0

Din punct de vedere al suprafeței ocupate

Din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

Din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

Starea globală de conservare a tipului de habitat

favorabilă

necunoscută

favorabilă

6.2.4.2.

Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 7140

Tabelul H: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 7140

Tabelul nr. 111

Număr

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară;

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

7140

H.3.

Starea globală de conservare a tipului de habitat

”X” - necunoscută

H.4.

Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat

”0” - este stabilă

H.5.

Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute

Evaluarea suprafeței ocupate de tipul de habitat 7140 în aria naturală protejată se face pentru prima dată.

H.6.

Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată

Habitatul 7140 fost identificat într-un singur poligon cu o suprafață de 1,2 ha.

Structura și funcțiile specifice tipului de habitat sunt în stare bună. Arborii izolați din acest tip de habitat au structura etajată în plan vertical și o dezvoltare slabă datorată stratului de turbă. Stratul mușchilor este dominant, uneori cu acoperiri mari. Sphagnum cuspidatum este dominant cu o acoperire ce variază între 50 - 75 %. Analiza presiunilor care au acționat până în prezent asupra tipului de habitat și a amenințărilor viitoare estimate au reliefat un impact antropic scăzut per ansamblul suprafeței ocupate de habitatul 7140.

Calificativul global rezultat este de stare de conservare “necunoscută”.

Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

● Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate E.18

● Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice F.4.

● Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare G.5

Matricea 11 - Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 7140

Tabelul nr. 112

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Doi sau mai mulți parametri sunt evaluați ca necunoscuți dar nici unul în stare rea

Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 7140

Tabelul nr. 113

Starea de conservare a habitatului 7140

Din punct de vedere al suprafeței ocupate

Din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

Din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

Starea globală de conservare a tipului de habitat

necunoscută

favorabilă

necunoscută

6.2.4.3.

Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 62C0*

Tabelul H: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 62C0*

Tabelul nr. 114

Număr

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

tip de habitat de importanță prioritară

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

62C0*

H.3.

Starea globală de conservare a tipului de habitat

”FV” - favorabilă

H.4.

Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat

H.5.

Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute

H.6.

Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată

Habitatul 62C0* a fost identificat într-un singur poligon cu o suprafață de 86,7 ha. Calificativul global rezultat este de stare de conservare “favorabilă” pentru tot poligonul de distribuție al habitatului.

Matricea 11 - Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 62C0*

Tabelul nr. 115

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Motivație: unul dintre parametri este necunoscut și ceilalți 2 în stare favorabilă

Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

● Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate E.18;

● Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice F.4;

● Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare G.5;

Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 62C0*

Tabelul nr. 116

Starea de conservare a habitatului 62C0*

Din punct de vedere al suprafeței ocupate

Din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

Din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

Starea globală de conservare a tipului de habitat

favorabilă

necunoscută

favorabilă

6.3.

Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a habitatelor și speciilor pentru care a fost declarat situl

6.3.1.

Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a habitatelor pentru care a fost declarat situl

Parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a habitatelor pentru care a fost declarat situl

Tabelul nr. 117

Grupa

ecologică

Parametru

Unitate de măsură

Valoare țintă

Păduri

91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen

Suprafață habitat

1723 ha

Abundența speciilor de arbori edificatoare din abundența totală

% Ha

Abundența stratului arbustiv

% Ha

Compoziția stratului ierbos/specii edificatoare

număr specii/Ha

Abundență specii invazive, ruderale, nitrofile și alohtone, inclusiv ecotipurile necorespunzătoare

% Ha

Volum lemn mort pe sol sau pe picior

mc/Ha

Lemn mort în descompunere avansată

% din volumul total

Insule de îmbătrânire/ arbori de biodiversitate

număr arbori/ Ha

5/ha

Turbării și mlaștini

7140 Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare - nefixate pe substrat

Suprafață habitat

1,2

Acoperire specii edificatoare

%/25 mp

Numărul speciilor edificatoare

Număr specii/25 mp

Abundența speciilor invazive/ruderale/nitrofile

Prezență/Absență

Absență

Acoperirea stratului de briofite

%/25 mp

Vegetația arbustivă

Prezență/Absență

Absență

Alți parametri pentru care s-a considerat că în forma actuală nu îndeplinesc criteriile necesare pentru a fi incluși în setul de parametri care definesc obiectivele de conservare specifice sau există o redundanță cu alți parametri

Tabelul nr. 118

Grupa

ecologică

Parametru

Unitate de măsură

Valoare țintă

Păduri

91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen

Naturalitatea arboretului

Natural primar

Vârsta arboretului

ani

≥ 60 ani

Modul de regenerare al arboretului

Regenerare naturală

Calitatea regenerării

număr specii

≥ 2 specii în regenerare, ≥ 10% gradul de acoperire al regenerării

Turbării si mlaștini

7140 Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare - nefixate pe substrat

Integritatea/ reprezentativitatea structurii vegetației caracteristice tipului de habitat

Structuri tipice, reprezentative, bine individualizate

Calitatea habitatului: substratul, regimul hidric

In mare măsură natural, favorabil

Inventarul speciilor de mușchi

Aproape în întregime prezente

6.3.2.

Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor pentru care a fost declarat situl

Tabelul nr. 119

Grupă ecologică

Parametru

Unitate de măsură

Valoare țintă

Specii de amfibieni

Bombina variegata

Distribuția speciei în aria naturală

Numărul de cvadrate de 1 kmp în care este prezentă specia

Densitate populație

Număr indivizi / Ha

0,4

Densitatea habitatului de reproducere. O unitate are cel puțin 10 mp corp de apă adâncă (adâncime de aproximativ 40 cm) cu max. 40% umbră (coronament arbori)

Habitat de reproducere/kmp

Acoperirea habitatelor naturale terestre din jurul habitatelor umede, de reproducere, pe o fâșie de 0,5 km lungime și 100 m lățime, paralelă cu structuri liniare de dispersie

% din acoperirea suprafeței

90%

Specii de insecte xilofage

Lucanus cervus

Mărime populație

Număr indivizi

15000

Mărime habitat

1500

Arbori bătrâni în trupuri de pădure

Număr de arbori/hectar

300

Arbori de foioase mai bătrâni de 130 - 150 de ani, în afara pădurilor, în arealul potențial de distribuție a speciei

Număr total de arbori

Volum lemn mort

mc/Ha

Insecte ortoptere

Odontopodisma rubripes

Mărime populație

Număr indivizi

100

Mărime habitat

0,1

Acoperire strat arbustiv în aria de răspândire, din care să nu lipsească Rubus sp. pe marginea pădurii și pe pajiști

0,1

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

7.1.

Scopul Planului de management

Scopul Planului de management este menținerea stării de conservare favorabilă și, după caz, îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor naturale, protejate în situl Natura 2000 R0SCI0004 Băgău, prin stabilirea unor măsuri concrete de conservare ce țin cont și de exigențele economice, sociale și culturale, precum și de particularitățile regionale și locale ale zonei, prioritate având însă obiectivele care au dus la constituirea ariei naturale protejate.

Temele Planului de management

Tabelul nr. 120

Număr

Cod

Tema de bază

Conservarea și managementul biodiversității

Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității

Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului

Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului

Utilizarea durabilă a resurselor naturale

Turismul durabil

7.2.

Obiectivele generale, măsuri generale, măsuri specifice - activități

Obiectivele generale reprezintă țintele, ce trebuie atinse, pe termen lung, în urmărirea îndeplinirii scopului Planului de management.

Obiectivele specifice reprezintă obiectivele pe termen scurt, care contribuie la realizarea obiectivelor generale ale Planului de management.

Pentru fiecare obiectiv specific ales trebuie să se definească cel puțin o măsură specifică care va contribui la îndeplinirea obiectivului specific. Măsura specifică poate fi exprimată prin una sau mai multe activități și / sau prin una sau mai multe măsuri restrictive.

7.2.1.

Obiective generale

Obiectivele generale pentru situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău, în conformitate cu temele Planului de management, sunt redate în tabelul nr. 121

Obiective generale

Tabelul nr. 121

Nr.

Codul obiectivului general

Codul temei de bază

Denumirea obiectivului general

OG1

Asigurarea conservării speciilor și habitatelor de interes conservativ pentru care situl Natura 2000 a fost desemnat în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabile a speciilor și habitatelor

OG2

Realizarea, actualizarea inventarelor - evaluare detaliată, pentru speciile și habitatele de interes conservativ

OG3

Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes conservativ

OG4

Administrarea ariei naturale protejate și implementarea unui management participativ

OG5

îmbunătățirea managementului ariei naturale protejate prin acțiuni de comunicare, educație ecologică, conștientizare și promovare.

OG6

Corelarea planificării managementului resurselor naturale cu managementul ariei naturale protejate

OG7

Elaborarea și implementarea strategiei de management a vizitatorilor

7.2.2.

Obiective specifice

Obiectivele specifice pentru situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău, în conformitate cu temele planului de management, sunt redate în tabelul nr. 122.

Obiective specifice

Tabelul nr. 122

Nr.

Codul obiectivului specific

Codul obiectivului general

Denumirea obiectivului specific

OS1

OG1

Asigurarea conservării habitatului, în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabilă, a habitatului

OS2

OG1

Asigurarea conservării speciei, în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabilă, a speciei

OS3

OG2

Realizarea, actualizarea inventarelor - evaluare detaliată, pentru habitatele de interes conservativ

OS4

OG2

Realizarea, actualizarea inventarelor - evaluare detaliată, pentru speciile de interes conservativ

OS5

OG3

Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservativ

OS6

OG3

Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ

OS7

OG4

Dezvoltarea capacității personalului implicat în managementul ariei naturale protejate

OS8

OG4

Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora

OS9

OG4

Asigurarea finanțării - bugetului necesar pentru implementarea Planului de management

OS10

OG5

Elaborarea - actualizarea Strategiei și a Planului de acțiuni privind conștientizarea publicului

OS11

OG5

Implementarea Strategiei și a Planului de acțiuni privind conștientizarea publicului

OS12

OG6

Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale

OS13

OG7

Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor

7.2.3.

Activități

Măsuri specifice - activități

Tabelul nr. 123

Cod

Activitate - A sau Măsură restrictivă - MR

Descriere

OG1

Obiectiv general: Asigurarea conservării speciilor și habitatelor de interes conservativ pentru care situl Natura 2000 a fost desemnat în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabile a speciilor și habitatelor

OS1

Măsură generală - Obiectiv specific: Asigurarea conservării habitatului, în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabilă, a habitatului

Măsuri specifice - Activități

Promovarea/ajutorarea regenerării naturale a speciilor de cvercinee

Refacerea arboretelor slab productive cu consistență normală și sol neînțelenit, se va realiza în condiții de sub masiv, folosindu-se la maximum semințișul existent și preexistent de specii principale, de ajutor și de amestec valoroase și după necesitate, în ochiurile deschise, se vor efectua semănături directe sau plantații, aplicându-se tehnicile tăierilor progresive.

Menținerea unui cordon de vegetație în jurul habitatului 7140 cu rolul de filtrare a apei și de a reține aluviunile

Se va interveni cu lucrări de menținere a unei lățimi adecvate a cordonului de vegetație din jurul turbăriei astfel încât acesta să nu se extindă peste habitatul de turbărie oligotrofă.

Eliminarea arborilor de dimensiuni mari din centrul turbăriei, respectiv din habitatul 7140

Se vor elimina acei arbori care prin dezvoltarea coroanei umbresc suprafața turbăriei și reduc abundența unor specii de plante din pătura ierbacee, iubitoare de lumină, specifice turbăriei oligotrofe

Amplasare de împletituri din răchită pentru oprirea aluviunilor de pe torenții care se scurg în zona habitatului 7140

Se vor construi baraje pe torenții care aduc aluviuni în cantitate mare spre lacul din rezervația Tăul fără fund de la Băgău.

Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ - cosit

Cositul în pajiștile abandonate echilibrează monodominața speciilor de graminee cu frunze late și reduce abundența speciilor invazive autohtone. Prin eliminarea biomasei după cosire se menține cantitatea scăzută de nutrienți a solului, caracteristică acestor habitate. Prin excepție, odată la 3-4 ani, prin rotație se recomandă ca fânețele în care domină plante cu valoare furajeră bună să fie recoltate după ajungerea la maturitate a semințelor, care prin autoînsămânțare, reînnoiesc și îndesesc covorul ierbos.

Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: eliminarea tufărișurilor

Unde acoperirea arbuștilor și speciilor lemnoase ajunge la 20%, este necesară defrișarea acestora. Tăierea se efectuează o singură dată la sfârșitul verii sau toamna, deoarece rădăcina și tulpina rănită îngheață iarna. Procesul se efectuează cu ajutorul motofierăstraielor si foarfecelor electrice de grădină. Nu este necesară, pe o suprafață deja curățată, repetarea lucrărilor în anul următor, dacă se întreține habitatul prin cosire sau pășunat.

Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: pășunatul controlat

Pășunatul controlat ca metodă de management poate fi mai potrivită decât cositul. Pășunatul crează numeroase microhabitate și elimină selectiv vegetația, creând un mozaic de microhabitate, divers în specii. Se recomandă un ușor pășunat cu vite în locul pășunatului practicat cu oi; practicarea pășunatului liber sau pășunatului prin rotație. De asemenea, trebuie evitat pășunatul pe soluri umede, deoarece solul este mai dispus la tasare, iar în anul următor, dezvoltarea buruienilor pe pășune devine mai accentuată, Frink, 2010.

Pășunatul liber este metoda de pășunat practicată în zonă. Metoda este aplicată în zonele secetoase, unde producția pajiștilor permanente este mică și neuniform repartizată pe cicluri de pășunat. Foarte important este să se respecte următoarele cerințe legate de pășunat:

- Limitarea sezonului de pășunat la cel optim: 180 de zile, perioada 1 mai - 31 octombrie;

- Respectarea încărcăturii optime cu animale, evitarea suprapășunatului și supratârlirii;

Totodată, trebuie încurajat pășunatul cu bovine.

OS2

Măsură generală - Obiectiv specific: Asigurarea conservării speciei, în sensul menținerii/ atingerii stării de conservare favorabilă, a speciei

Măsuri specifice - Activități

Menținerea calității habitatelor acvatice pentru Bombina variegata

Specia preferă bălțile, bălțile provizorii, formate pe drumurile forestiere lăsate de mașini de teren, tractoare, utilaje. Aceste habitate trebuie protejate, prin evitarea trecerii cu vehiculele prin aceste bălți.

Monitorizarea suprafețelor acumulărilor temporale și permanente de apă din sit pentru Bombina variegata

Persistența apei pe parcursul întregii perioade de reproducere este vitală pentru asigurarea succesului reproductiv. În anii secetoși, o parte din habitatele folosite de specie vor dispărea, forțând indivizii să se aglomereze în puținele habitate rămase și contribuind la scăderea succesului reproductive. Dacă reproducerea speciei este în pericol, din cauza reducerii accentuate a habitatelor, este necesară umplerea cu apă a bălților.

A10

Crearea de noi habitate acvatice de reproducere pentru Bombina variegata în sit

Trebuie identificate habitate favorabile în zone acoperite de păduri de amestec de foioase, în special în zonele care sunt mai umede și au panta mai mică. Aici se vor săpa gropi, care în perioada ploioasă vor fi umplute cu apă.

A11

Reglementarea activităților care reduc suprafața ocupată a habitatelor acvatice permanente și temporare din sit

În cazul extragerii de masă lemnoasă trebuie avut în vedere, în cadrul lucrărilor, menținerea integrității habitatelor acvatice. De asemenea cei care se deplasează cu autovehiculele pe drumurile forestiere din sit să evite zonele umede.

A12

Protecția habitatelor speciilor de insecte prin măsuri active - plantarea de specii Rubus pentru Odontopodisma rubripes

Specia preferă ca și habitate zmeurișurile din lizierele și pădurile zonelor de deal și câmpie. Aici preferă ca sursă de hrană speciile de Rubus. Dispariția speciei de Rubus duce la dispariția speciei de Odontopodisma rubripes. Plantarea speciilor de Rubus sp. este o variantă de menținere a populației în sit.

A13

Menținerea gardurilor vii și a crângurilor pentru specia Odontopodisma rubripes

Speciile de Rubus sp. cresc în mod deosebit în zonele umbroase și crânguri unde cu alte specii formează gardurile vii, habitatul specie Odontopodisma rubripes.

A14

Menținerea arborilor uscați, pe picior sau căzuți, aparținînd genului Quercus sp.

Dezvoltarea și existența specie Lucanus cervus depinde de prezența speciilor de Quercus sp. în compoziția pădurii. Arborii uscați oferă mediul de reproducere și dezvoltare pentru specie.

A15

Adoptarea certificării forestiere - FSC pentru pădurile aflate în vecinătatea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău

Se vor propune pentru certificare FSC arboretele din vecinătatea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău

A16

Includerea măsurilor specifice, referitoare la habitatele forestiere , din Planului de management al ariei naturale protejate în amenajamentele silvice

La elaborarea amenajamentelor silvice se va avea în vedere preluarea măsurilor specifice din Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău și al rezervației naturale 2.29. Tăul fără fund de la Băgău

A17

Luarea în considerare a prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ

La elaborarea documentațiilor de PUG, PUZ se va avea în vedere respectarea măsurilor specifice din Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău și al rezervației naturale 2.29. Tăul fără fund de la Băgău

MR1

Este interzisă recoltarea oricăror specii de plante localizate în rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău, cu excepția cazului în care recoltarea se face în scopul cercetării științifice

Măsură restrictivă ce are ca scop conservarea unor specii de plante rare din habitatul de turbărie.

MR2

Interzicerea poluării apelor din zonele umede.

Poluarea apelor are ca și efect dispariția florei și faunei. Poluarea se poate produce accidental, datorită unor defecțiuni ale utilajelor și vehiculelor utilizate în fondul forestier

MR3

Interzicerea recoltării -

omorârii indivizilor vii de Bombina variegata

Recoltarea sau omorârea indivizilor de Bombina variegata duce la diminuarea populațiilor speciei.

MR4

Interzicerea recoltării - omorârii indivizilor vii de Lucanus cervus și Odontopodisma rubripes

Recoltarea sau omorârea indivizilor de Lucanus cervus și Odontopodisma rubripes duce la diminuarea populațiilor speciei.

OG2

Obiectiv general: Realizarea, actualizarea inventarelor - evaluare detaliată, pentru speciile și habitatele de interes conservativ

OS3

Măsură generală - Obiectiv specific: Realizarea, actualizarea inventarelor - evaluare detaliată, pentru habitatele de interes conservativ

Măsuri specifice - Activități

A18

Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru habitatul 91Y0

Inventarierea detaliată a compoziției speciilor de arbori din suprafața unităților amenajistice a căror suprafață este inclusă în aria acoperită de habitatul de interes comunitar 91Y0

A19

Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru habitatul 7140

Inventarierea detaliată a compoziției speciilor de plante din suprafața habitatului 7140

A20

Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru habitatul 62C0*

Inventarierea detaliată a compoziției speciilor de plante din suprafața habitatului 62C0*

OS4

Măsură general - Obiectiv specific: Realizarea, actualizarea inventarelor - evaluare detaliată, pentru speciile de interes conservativ

A21

Realizarea sau actualizarea inventarelor – evaluarea detaliată - pentru Bombina variegata

Inventarierea detaliată a speciei Bombina variegata în aria protejată

A22

Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru specia Lucanus cervus

Inventarierea detaliată a speciei Lucanus cervus în aria protejată

A23

Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru specia Odontopodisma rubripes

Inventarierea detaliată a speciei Odontopodisma rubripes în aria protejată

A24

Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de amfibieni Rana dalmatina, Bufo bufo, Triturus vulgaris ampelensis

Inventarierea detaliată a speciilor de amfibieni: Rana dalmatina, Bufo bufo, Triturus vulgaris ampelensis și Salamandra salamandra

A25

Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de insecte Lycaena dispar, Euphydryas maturna, Callimporpha quadripunctaria, Isophya stysi, Neptis sappho și Maculinea arion

Inventarierea detaliată a speciilor de insecte Lycaena dispar, Euphydryas maturna, Callimporpha quadripunctaria, Isophya stysi, Neptis sappho și Maculinea arion

A26

Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de plante Drosera rotundifolia, Utricularia vulgaris, Epipactis helleborine

Inventarierea detaliată a speciilor de plante Drosera rotundifolia, Utricularia vulgaris, Epipactis helleborine

OG3

Obiectiv general: Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes conservativ

OS5

Măsură generală - Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservativ

Măsuri specifice - Activități

A27

Realizarea monitorizării - - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 91Y0

Se va respecta Planul de monitorizare a habitatuui 91Y0

A28

Realizarea monitorizării - - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 7140

Se va respecta Planul de monitorizare a habitatuui 7140

A29

Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 62C0*

Se va respecta Planul de monitorizare a habitatuui 62C0*

OS6

Măsură generală - Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ

Măsuri specifice - Activități

A30

Realizarea monitorizării - - conform protocolului de monitorizare pentru specia Bombina variegata

Se va respecta Planul de monitorizare a speciei Bombina variegata

A31

Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia Lucanus cervus

Se va respecta Planul de monitorizare a speciei Lucanus cervus

A32

Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru specia Odontopodisma rubripes

Se va respecta Planul de monitorizare a speciei Odontopodisma rubripes

A33

Continuarea identificării/monitorizării speciilor Carabus hampei și Liparis loeselii

Se vor face studii în teren în vederea semnalării prezenței în sit a speciilor Carabus hampei și Liparis loeselii și se vor realiza hărțile de distribuție a acestor specii, în cazul în care se confirmă prezența lor.

OG4

Obiectiv general: Administrarea ariei naturale protejate și implementarea unui management participativ

OS7

Măsură generală - Obiectiv specific: Dezvoltarea capacității personalului implicat în managementul ariei naturale protejate

Măsuri specifice - Activități

A34

Organizarea anuală a evenimentului „Băgău Natura 2000”

Evenimentul are scopul de a promova acțiunile de voluntariat în situl Natura 2000 Băgău

A35

Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate

Scopul evaluării este de a identifica nivelul de competențe actual și/sau nivelul de competențe perceput al persoanelor implicate în managementul ariei protejate, într-o anumită perioadă, în legătură cu principalele domenii ale activității lor profesionale

A36

Desfășurarea cursurilor de instruire a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate

Scopul cursurilor de instruire este de a asigura atingerea nivelului de competență dorit pentru persoanelor implicate în managementul ariei protejate

A37

Realizarea de întâlniri cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la problemele legate de implementarea Planului de management și despre asigurarea unui management durabil

Întâlnirile vor avea ca scop analiza stadiului de implementare a Planului de management și a necesității de actualizare a acestuia în cazul în care apar presiuni sau amenințări neprevăzute

OS8

Măsură generală - Obiectiv specific: Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora

Măsuri specifice - Activități

A38

Realizarea și instalarea bornelor, panourilor și indicatoarelor, pentru evidențierea limitelor ariei naturale protejate

Vor fi amplasate borne pe limita sitului Natura 2000

A39

întreținerea mijloacelor de semnalizare a limitelor ariei naturale protejate

Vor fi înlocuite/recondiționate bornele deteriorate de delimitare a sitului Natura 2000

0S9

Asigurarea finanțării - bugetului necesar pentru implementarea Planului de management

Măsuri specifice - Activități

A40

Identificarea surselor de finanțare

Se vor identifica programe de finanțare din domeniul conservării biodiversității

A41

Elaborarea cererilor de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare

Se vor identifica proiecte de implementare a unor activități, în acord cu obiectivele generale și specifice ale Planului de management

0G5

0biectiv general: îmbunătățirea managementului ariei naturale protejate prin acțiuni de comunicare, educație ecologică, conștientizare și promovare

0S10

Măsură generală - 0biectiv specific: Elaborarea - actualizarea Strategiei și a Planului de acțiuni privind conștientizarea publicului

Măsuri specifice - Activități

A42

Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului

Se va constitui un Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului prin implicarea factorilor interesați

A43

Realizarea de întâlniri pentru elaborarea - actualizarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului

Se vor realizarea întâlniri cu factorii interesați pentru elaborarea - actualizarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului

A44

Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în aria naturală protejată

Responsabilul cu managementul ariei naturale protejate va organiza întâlniri, în aria naturală protejată, pentru a facilita schimbul de experiență între instituții - organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității

0S11

Măsură generală - 0biectiv specific: Implementarea Strategiei și a Planului de acțiuni privind conștientizarea publicului

Măsuri specifice - Activități

A45

Realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată

Se vor realiza broșuri, pliante, postere și cărți, referitoare la aria naturală protejată.

A46

Realizarea - actualizarea paginii oficiale a ariei protejate

Se vor realiza - actualiza informații de pe pagina oficială a ariei protejate

A47

Realizarea unui manual de educație ecologică pentru aria protejată

Se va realiza un manual de educație ecologică pentru aria protejată adresat școlilor din vecinătatea ariei naturale protejate

A48

Realizarea unui curs opțional de educație ecologică

Se va realiza un curs opțional de educație ecologică, pe baza manualului, adresat școlilor de pe teritoriul ariei naturale protejate, incluzând lecții în natură

A49

Realizarea de expoziții foto itinerante cu valorile ariei naturale protejate

Vor fi organizate expoziții foto cu tematica biodiversității specifice ariei protejate

A50

Realizarea de publicații de promovare a valorilor naturale și culturale

Se vor realiza broșuri, pliante, postere, cărți și alte materiale de promovare a valorilor culturale și naturale

0G6

0biectiv general: Corelarea planificării managementului resurselor naturale cu managementul ariei naturale protejate

0S12

Măsură generală - 0biectiv specific: Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale

Măsuri specifice - Activități

A51

Promovarea recoltării și valorificării produselor nelemnoase ale pădurii - fructe de pădure, ciuperci

Colaborare între responsabilul cu managementul ariei protejate și agenții economici care recoltează și valorifică produse nelemnoase ale pădurii

MR5

Este interzisă exploatarea turbei din rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău

Măsură restrictivă ce are ca scop conservarea habitatului 7140 prin interdicția de a exploata o resursă naturală rară, respectiv turba

OG7

Obiectiv general: Elaborarea și implementarea strategiei de management a vizitatorilor

OS12

Măsură general - Obiectiv specific: Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor

Măsuri specifice - Activități

A52

Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei protejate

Se vor realiza trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei protejate

A53

Realizarea de panouri educative

Se vor realiza panouri educative cu informații referitoare la aria protejată

A54

Realizarea infrastructurii de vizitare

Se vor realiza - întreține trasee tematice, zone de popas și picnic

A55

Întreținere infrastructură de vizitare existentă

În aria protejată există un traseu tematic, se va realiza întreținerea acestuia

A56

Construirea și amenajarea a unor noi elemente de infrastructură de vizitare

Se vor realiza noi elemente de infrastructură de vizitare care să atragă vizitatorii - observatoare de exemplu

A57

Identificarea traseelor turistice cu impact negativ semnificativ asupra biodiversității și reglementarea accesului

Se vor identifica traseele turistice care au impact negativ asupra florei și faunei din aria protejată

A58

Cartarea și descrierea traseelor turistice existente și identificarea și omologarea altora noi

Se vor realiza trasee turistice în aria protejată care ulterior se vor omologa

A59

Participarea la târguri de turism

Târgurile de turism reprezintă momentul întâlnirii unei diverse tipologii de participanți, cu scopul de a stabili sau sedimenta colaborări, de a promova și comercializa produse turistice sau componente ale acestora

A60

Crearea unui centru de vizitare

Centrul de vizitare este necesar pentru a modela percepția și acțiunile comunității locale în conformitate cu obiectivele Sitului Natura 2000. Centrul de vizitare este necesar, nu doar ca punct de informare la intrarea în arealul protejat, ci și ca un obiectiv vizitabil în care localnicii, îndeosebi copiii, s-ar putea conecta cu arealul natural care se găsește în apropiere. Însă neînțelegerea rolului protecției arealului sub forma rezervației și a sitului Natura 2000, determină în mentalul local dorințe, așa cum subliniază analiza chestionarelor aplicate, în principal din sfera acțiunilor și activităților non ecoturistice: asfaltare drum până la lac, posibilitatea de a pescui și de a culege flori, posibilitatea de a face grătar sau ceaun, dorința de a explora pe motocicletă sau cu ATV-ul întreaga pădure.

A61

Realizarea activităților turistice

Se pot realiza activități turistice cu diferite teme:

Traseul tematic „Arbori remacabili” - în aria protejată există exemplare de cvercinee remarcabile, impresionante ca structură și apariție.

Activitate de „Vânătoare de comori” - o variantă de atragere în areal este crearea unor activități de tip concurs care contribuie la implicarea voluntară și la participarea pe echipe la buna cunoaștere a arealului și la apropierea de natură, în spiritul local, precum și contactul nemijlocit cu comunitatea, prin tipologia activităților propuse.

Trasee în compania unui ghid de turism - conducerea traseelor turistice este specifică ghidului de turism, iar ghidul de turism, în calitate de transmițător avizat este cel care poate contribui la buna și corecta cunoaștere a arealului, evidențiind aspecte care, poate, de multe ori nu sunt vizibile unui ochi neavizat.

MR6

Vizitarea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău este permisă numai pe drumurile de acces tematice

Măsură restrictivă ce are scopul de a proteja speciile sensibile de plante din turbărie

PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR

În acest plan de activități se detaliază aspecte legate de activitățile din capitolul 7, asociindu-se pentru fiecare activitate următoarele informații:

Responsabil - persoana responsabilă cu urmărirea și coordonarea activității.

Prioritatea - prioritatea de efectuare a activității relativ la celelalte activități din cadrul unui obiectiv general. Se va putea utiliza una din următoarele valori: mare, medie, mică.

Partener - se va furniza numele partenerului extern - nume agent economic, ONG, asociație, cu care responsabilul cu managementul ariei naturale protejate va colabora pentru îndeplinirea activității respective.

Notă:

La această dată nu au fost identificați partenerii pentru implementarea activităților.

Responsabilul pentru implementarea activităților, la această dată, este Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate.

8.1.

Planificarea temporală a activităților

Planificarea temporală a activităților Anul 1 - Anul 5

Tabelul nr. 124

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Prioritate

Responsabil

Partener

Obiectiv general: Asigurarea conservării speciilor și habitatelor de interes conservativ pentru care situl Natura 2000 a fost desemnat în sensul menținerii/ atingerii stării de conservare favorabile a speciilor și habitatelor

1.1

Măsură generală - Obiectiv specific: Asigurarea conservării habitatului, în sensul menținerii/ atingerii stării de conservare favorabilă, a habitatului

Măsuri specifice - Activități

1.1.1

Promovarea - ajutorarea regenerării naturale a speciilor de cvercinee

Mare

ANANP

Ocolul Silvic Aiud

Direcția Silvică Alba

1.1.2

Menținerea unui cordon de vegetație în jurul habitatului 7140 cu rolul de filtrare a apei și de a reține aluviunile

Mare

ANANP

Ocolul Silvic Aiud

Direcția Silvică Alba

1.1.3

Eliminarea arborilor de dimensiuni mari din centrul turbăriei, respectiv din habitatul 7140

Mare

ANANP

Ocolul Silvic Aiud

Direcția Silvică Alba

1.1.4

Amplasare de împletituri din răchită pentru oprirea aluviunilor de pe torenții care se scurg în zona habitatului 7140

Mare

ANANP

Ocolul Silvic Aiud

Direcția Silvică Alba

1.1.5

Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ - cosit

Mare

ANANP

Ocolul Silvic Aiud

Direcția Silvică Alba

1.1.6

Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: eliminarea tufărișurilor

Mare

ANANP

Ocolul Silvic Aiud

Direcția Silvică Alba

1.1.7

Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: pășunatul controlat

Mare

ANANP

Ocolul Silvic Aiud

Direcția Silvică Alba

1.2

Măsură generală - Obiectiv specific: Asigurarea conservării speciei, în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabilă, a speciei

Măsuri specifice - Activități

1.2.1

Menținerea calității habitatelor acvatice pentru Bombina variegata

Mare

ANANP

Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba

1.2.2

Monitorizarea suprafețelor acumulărilor temporale și permanente de apă din sit pentru Bombina variegata

Mare

ANANP

Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba

1.2.3

Crearea de noi habitate acvatice de reproducere pentru Bombina variegata în sit

Mare

ANANP

Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba

1.2.4

Reglementarea activităților care reduc suprafața ocupată a habitatelor acvatice permanente și temporare din sit

Mare

ANANP

Ministerul Mediului

1.2.5

Protecția habitatelor speciilor de insecte prin măsuri active - plantarea de specii Rubus pentru Odontopodisma rubripes

Mare

ANANP

Ocolul Silvic Aiud

Direcția Silvică Alba

1.2.6

Menținerea gardurilor vii și a crângurilor pentru specia Odontopodisma rubripes

Mare

ANANP

Ocolul Silvic Aiud Direcția Silvică Alba

1.2.7

Menținerea arborilor uscați, pe picior sau căzuți, aparținând genului Quercus sp.

Mare

ANANP

Ocolul Silvic Aiud Direcția Silvică Alba

1.2.8

Adoptarea certificării forestiere FSC pentru pădurile aflate în vecinătatea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău

Mare

ANANP

Ocolul Silvic Aiud Direcția Silvică Alba

1.2.9

Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate - măsurile referitoare la habitatele forestiere, în amenajamentul silvic

Mare

ANANP

Ocolul Silvic Aiud Direcția Silvică Alba

1.2.10

Luarea în considerare a prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ

Mare

ANANP

Primăriile de pe raza ariei protejate

1.2.11

Interzicerea recoltării speciilor de plante localizate în rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău, cu excepția cazului în care recoltarea se face în scopul cercetării științifice

Mare

ANANP

Ministerul Mediului

1.2.12

Interzicerea poluării apelor din zonele umede.

Mare

ANANP

Ministerul Mediului

1.2.13

Interzicerea recoltării - omorârii indivizilor vii de Bombina variegata

Mare

ANANP

Ministerul Mediului

1.2.14

Interzicerea recoltării - omorârii indivizilor vii de Lucanus cervus și Odontopodisma rubripes

Mare

ANANP

Ministerul Mediului

Obiectiv general: Realizarea, actualizarea inventarelor - evaluare detaliată, pentru speciile și habitatele de interes conservativ

2.1

Măsură generală - Obiectiv specific: Realizarea, actualizarea inventarelor - evaluare detaliată, pentru habitatele de interes conservativ

Măsuri specifice - Activități

2.1.1

Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru habitatul 91Y0

Mare

ANANP

2.1.2

Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru habitatul 7140

Mare

ANANP

2.1.3

Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru habitatul 62C0*

Mare

ANANP

2.2

Măsură generală - Obiectiv specific: Realizarea, actualizarea inventarelor - evaluare detaliată, pentru speciile de interes conservativ

Măsuri specifice - Activități

2.2.1

Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru Bombina variegata

Mare

ANANP

2.2.2

Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru specia Lucanus cervus

Mare

ANANP

2.2.3

Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru specia Odontopodisma rubripes

Mare

ANANP

2.2.4

Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de amfibieni Rana dalmatina, Bufo bufo, Triturus vulgaris ampelensis

Medie

ANANP

2.2.5

Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de insecte Lycaena dispar, Euphydryas maturna, Callimporpha quadripunctaria, Isophya stysi, Neptis sappho și Maculinea arion

Medie

ANANP

2.2.6

Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de plante Drosera rotundifolia, Utricularia vulgaris, Epipactis helleborine

Medie

ANANP

Obiectiv general: Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes conservativ

3.1

Măsură generală - Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservativ

Măsuri specifice - Activități

3.1.1

Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 91Y0

Mare

ANANP

3.1.2

Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 7140

Mare

ANANP

3.1.3

Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 62C0*

Mare

ANANP

3.2

Măsură generalăă - Obiectiv specific: Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ

Măsuri specifice - Activități

3.2.1

Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia Bombina variegata

Mare

ANANP

3.2.2

Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia Lucanus cervus

Mare

ANANP

3.2.3

Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia Odontopodisma rubripes

Mare

ANANP

3.2.4.

Continuarea identificării/ monitorizării speciilor Carabus hampei și Liparis loeselii

Mare

ANANP

Obiectiv general: Administrarea ariei naturale protejate și implementarea unui management participativ

4.1

Măsură generală - Obiectiv specific: Dezvoltarea capacității personalului implicat în managementul ariei naturale protejate

Măsuri specifice - Activități

4.1.1

Organizarea anuală a evenimentului „Băgău Natura 2000”

Mare

ANANP

Primăriile de pe raza ariei protejate

4.1.2

Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate

Mare

ANANP

Ministerul Mediului

4.1.3

Desfășurarea cursurilor de instruire a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate

Mare

ANANP

Ministerul Mediului

4.1.4

Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la problemelor legate de implementarea Planului de management și despre asigurarea unui management durabil

Mare

ANANP

Ministerul Mediului

4.2

Măsură generală - Obiectiv specific: Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora

Măsuri specifice - Activități

4.2.1

Realizarea și instalarea bornelor, panourilor și indicatoarelor, pentru evidențierea limitelor ariei naturale protejate

Mare

ANANP

Ocolul Silvic Aiud

4.2.2

întreținerea mijloacelor de semnalizare a limitelor ariei naturale protejate

Mare

ANANP

Direcția Silvică Alba

4.3

Asigurarea finanțării - bugetului necesar pentru implementarea Planului de management

Măsuri specifice - Activități

4.3.1

Identificarea surselor de finanțare

Mare

ANANP

Primăriile de pe raza ariei protejate

4.3.2

Elaborarea cererilor de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare

Mare

ANANP

Primăriile de pe raza ariei protejate

Obiectiv general: îmbunătățirea managementului ariei naturale protejate prin acțiuni de comunicare, educație ecologică, conștientizare și promovare

5.1

Măsură generală - Obiectiv specific: Elaborarea - actualizarea Strategiei și a Planului de acțiuni privind conștientizarea publicului

Măsuri specifice - Activități

5.1.1

Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului

Mare

ANANP

Ocolul Silvic Aiud

Direcția Silvică Alba

Direcția pentru Agricultura Alba

Gospodărirea apelor Alba

Primăriile de pe raza ariei protejate

Garda de Mediu

Alte instituții interesate de aria protejată

5.1.2

Realizarea de întâlniri pentru elaborarea - actualizarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului

Mare

ANANP

Ocolul Silvic Aiud

Direcția Silvică Alba

Direcția pentru Agricultura Alba

Gospodărirea apelor Alba

Primăriile de pe raza ariei protejate

Garda de Mediu

Alte instituții interesate de aria protejată

5.1.3

Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în aria naturală protejată

Mare

ANANP

Ocolul Silvic Aiud

Direcția Silvică Alba

Direcția pentru Agricultura Alba

Gospodărirea apelor Alba

Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate

Garda de Mediu

Alte instituții interesate de aria protejată

5.2

Măsură general - Obiectiv specific: Implementarea Strategiei și a Planului de acțiuni privind conștientizarea publicului

Măsuri specifice - Activități

5.2.1

Realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată

Mare

ANANP

Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate

5.2.2

Realizarea/actualizarea paginii oficiale a ariei protejate

Mare

ANANP

Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate

5.2.3

Realizarea unui manual de educație ecologică pentru aria protejată

Mare

ANANP

Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate

5.2.4

Realizarea unui curs opțional de educație ecologică

Mare

ANANP

Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate

5.2.5

Realizarea de expoziții foto itinerante cu valorile ariei naturale protejate

Mare

ANANP

Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate

5.2.6

Realizarea de publicații de promovare a valorilor naturale și culturale

Mare

ANANP

Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate

Obiectiv general: Corelarea planificării managementului resurselor naturale cu managementul ariei naturale protejate

6.1

Măsură general - Obiectiv specific: Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale

Măsuri specifice - Activități

6.1.1

Promovarea recoltării și valorificării produselor nelemnoase ale pădurii - fructe de pădure, ciuperci

Mare

ANANP

Ocolul Silvic Aiud

Direcția Silvică Alba

6.1.2

Interzicerea exploatării turbei din rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău

Mare

ANANP

Ministerul Mediului

Obiectiv general: Promovare și implementarea strategiei de management a vizitatorilor

7.1

Măsură general - Obiectiv specific: Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor

Măsuri specifice - Activități

7.1.1

Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei protejate

Mare

ANANP

Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate

7.1.2

Realizarea de panouri educative

Mare

ANANP

Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate

7.1.3

Realizarea infrastructurii de vizitare

Mare

ANANP

Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate

7.1.4

întreținere infrastructură de vizitare existentă

Mare

ANANP

Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate

7.1.5

Construirea și amenajarea a unor noi elemente de infrastructură de vizitare

Mare

ANANP

Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate

7.1.6

Identificarea traseelor turistice cu impact negativ semnificativ asupra biodiversității și reglementarea accesului

Mare

ANANP

7.1.7

Cartarea și descrierea traseelor turistice existente și identificarea și omologarea altora noi

Mare

ANANP

7.1.8

Participarea la târguri de turism

Mare

ANANP

Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate

7.1.9

Crearea unui centru de vizitare

Mare

ANANP

Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate

7.1.10

Realizarea activităților turistice

Mare

ANANP

Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate

7.1.11

Vizitarea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău este permisă numai pe drumurile de acces tematice

Mare

ANANP

Ministerul Mediului

8.2.

Estimarea resurselor

Toate resursele atât umane cât și materiale sunt necesare pentru implementarea și monitorizarea Planului de management. Resursele includ timpul alocat de personal, timpul managerial, cunoștințele locale cât și resursele materiale care reprezintă cheltuielile prevăzute - estimate, adică resursele financiare, infrastructură pentru implementarea și monitorizarea Planului de management. Toate aceste resurse sunt centralizate în următorul tabel.

Estimarea resurselor necesare desfășurării activităților planificate

Tabelul nr. 125

Nr.

Activitate

Resurse

umane

Resurse materiale

Resurse financiare estimate

Alocare

subprogram

conform

Total

zile/om

Denumire

Cantitate

Total lei

Sursă

fonduri

Obiectiv general: Asigurarea conservării speciilor și habitatelor de interes conservativ pentru care situl Natura 2000 a fost desemnat în sensul menținerii/ atingerii stării de conservare favorabile a speciilor și habitatelor

1.1

Măsură generală - Obiectiv specific: Asigurarea conservării habitatului, în sensul menținerii/ atingerii stării de conservare favorabilă, a habitatului

1.1.1

Promovarea/ ajutorarea regenerării naturale a speciilor de cvercinee

100

muncă prestată unelte

buc

15000

POIM

LIFE

Sp13

1.1.2

Menținerea unui cordon de vegetație în jurul habitatului 7140 cu rolul de filtrare a apei și de a reține aluviunile

100

muncă prestată unelte

buc

15000

POIM

LIFE

Sp13

1.1.3

Eliminarea arborilor de dimensiuni mari din centrul turbăriei, respectiv din habitatul 7140

muncă prestată unelte

buc

3750

POIM

LIFE

Sp13

1.1.4

Amplasare de împletituri din răchită pentru oprirea aluviunilor de pe torenții care se scurg în zona habitatului 7140

muncă prestată

împletituri de răchită

buc

7500

1500

POIM

LIFE

Sp13

1.1.5

Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ - cosit

unelte

buc

7500

POIM

LIFE

Sp13

1.1.6

Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: eliminarea tufărișurilor

unelte

buc

7500

POIM

LIFE

Sp13

1.1.7

Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: pășunatul controlat

unelte

buc

7500

POIM

LIFE

Sp13

Total măsură generală 1.1.

65250

1.2

Măsură generală - Obiectiv specific: Asigurarea conservării speciei, în sensul menținerii/ atingerii stării de conservare favorabilă, a speciei

1.2.1

Menținerea calității habitatelor acvatice pentru Bombina variegata

muncă prestată unelte

buc

2500

POIM

LIFE

Sp13

1.2.2

Monitorizarea suprafețelor acumulărilor temporale și permanente de apă din sit pentru Bombina variegata

combustibil

litru

750

4875

POIM

LIFE

Sp13

1.2.3

Crearea de noi habitate acvatice de reproducere pentru Bombina variegata în sit

muncă prestată unelte

buc

2500

POIM

LIFE

Sp13

1.2.4

Reglementarea activităților care reduc suprafața ocupată a habitatelor acvatice permanente și temporare din sit

combustibil

litru

250

1625

Sp13

1.2.5

Protecția habitatelor speciilor de insecte prin măsuri active - plantarea de specii Rubus pentru Odontopodisma rubripes

muncă prestată unelte

buc

5000

POIM

LIFE

Sp13

1.2.6

Menținerea gardurilor vii și a crângurilor pentru specia Odontopodisma rubripes

100

muncă prestată unelte

buc

10000

POIM

LIFE

Sp13

1.2.7

Menținerea arborilor uscați, pe picior sau căzuți, aparținând genului Quercus sp.

100

combustibil

litru

1000

6500

POIM

LIFE

Sp13

1.2.8

Adoptarea certificării forestiere FSC pentru pădurile aflate în vecinătatea rezervației naturale 2.29 Tăul fară fund de la Băgău

combustibil

litru

400

2600

Sp42

1.2.9

Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate măsurile referitoare la habitatele forestiere, în amenajamentul silvic

combustibil

litru

400

2600

Sp42

1.2.10

Luarea în considerare a prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ

combustibil

litru

400

2600

Sp42

1.2.11

Interzicerea recoltării speciilor de plante localizate în rezervația naturală 2.29 Tăul fară fund de la Băgău, cu excepția cazului în care recoltarea se face în scopul cercetării științifice

combustibil

litru

400

2600

Sp13

1.2.12

Interzicerea poluării apelor din zonele umede.

combustibil

litru

400

2600

Sp13

1.2.13

Interzicerea recoltării-omorârii indivizilor vii de Bombina variegata

combustibil

litru

400

2600

Sp13

1.2.14

Interzicerea recoltării-omorârii indivizilor vii de Lucanus cervus și Odontopodisma rubripes

combustibil

litru

400

2600

Sp13

Total măsură generală 1.2.

51200

Total obiectiv general 1.

116450

Obiectiv general: Realizarea, actualizarea inventarelor - evaluare detaliată, pentru speciile și habitatele de interes conservativ

2.1

Măsură generală - Obiectiv specific: Realizarea, actualizarea inventarelor - evaluare detaliată, pentru habitatele de interes conservativ

2.1.1

Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru habitatul 91Y0

combustibil muncă prestată

litru

buc

400

2600

6000

POIM

LIFE

Sp11

2.1.2

Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru habitatul 7140

combustibil muncă prestată

litru

buc

400

2600

6000

POIM

LIFE

Sp11

2.1.3

Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru habitatul 62C0*

combustibil muncă prestată

litru

buc

400

2600

6000

POIM

LIFE

Sp11

Total măsură 2.1

25800

2.2

Măsură generală - Obiectiv specific: Realizarea, actualizarea inventarelor - evaluare detaliată, pentru speciile de interes conservativ

2.2.1

Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru Bombina variegata

combustibil muncă prestată

litru

buc

400

2600

6000

POIM

LIFE

Sp11

2.2.2

Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru specia Lucanus cervus

combustibil muncă prestată

litru

buc

400

2600

6000

POIM

LIFE

Sp11

2.2.3

Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru specia Odontopodisma rubripes

combustibil muncă prestată

litru

buc

400

2600

6000

POIM

LIFE

Sp11

2.2.4

Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de amfibieni Rana dalmatina, Bufo bufo, Triturus vulgaris ampelensis

combustibil muncă prestată

litru

buc

400

2600

6000

POIM

LIFE

Sp11

2.2.5

Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de insecte Lycaena dispar, Euphydryas maturna, Callimporpha quadripunctaria, Isophya stysi, Neptis sappho și Maculinea arion

combustibil muncă prestată

litru

buc

400

2600

6000

POIM

LIFE

Sp11

2.2.6

Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de plante Drosera rotundifolia, Utricularia vulgaris, Epipactis helleborine

combustibil muncă prestată

litru

buc

400

2600

6000

POIM

LIFE

Sp11

Total măsură generală 2.2.

51600

Total obiectiv general 2.

77400

Obiectiv general: Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes conservativ

3.1

Măsură general - Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservativ

3.1.1

Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 91Y0

combustibil muncă prestată

litru

buc

400

2600

6000

POIM

LIFE

Sp12

3.1.2

Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 7140

combustibil muncă prestată

litru

buc

400

2600

6000

POIM

LIFE

Sp12

3.1.3

Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 62C0*

combustibil muncă prestată

litru

buc

400

2600

6000

POIM

LIFE

Sp12

Total măsură 3.1

25800

3.2

Măsură generală - Obiectiv specific: Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ

3.2.1

Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia Bombina variegata

combustibil muncă prestată

litru

buc

400

2600

6000

POIM

LIFE

Sp12

3.2.2

Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia

Lucanus cervus

combustibil muncă prestată

litru

buc

400

2600

6000

POIM

LIFE

Sp12

3.2.3

Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia Odontopodisma rubripes

combustibil muncă prestată

litru

buc

400

2600

6000

POIM

LIFE

Sp12

3.2.4

Continuarea identificării/ monitorizării speciilor Carabus hampei și Liparis loeselii

combustibil muncă prestată

litru

buc

400

2600

6000

POIM

LIFE

Sp12

Total măsură 3.2

34400

Total obiectiv general 3.

60200

Obiectiv general: Administrarea ariei naturale protejate și implementarea unui management participativ

4.1

Măsură generală - Obiectiv specific: Dezvoltarea capacității personalului implicat în managementul ariei naturale protejate

4.1.1

Organizarea anuală a evenimentului „Băgău Natura 2000”

muncă prestată

buc

5000

POIM

LIFE

Sp42

4.1.2

Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate

muncă prestată

buc

5000

POIM

LIFE

Sp42

4.1.3

Desfășurarea cursurilor de instruire a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate

muncă prestată

buc

5000

POIM

LIFE

Sp44

4.1.4

Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la problemelor legate de implementarea Planului de management și despre asigurarea unui management durabil

muncă prestată

buc

5000

POIM

LIFE

Sp42

Total măsură 4.1

20000

4.2

Măsură generală - Obiectiv specific: Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora

4.2.1

Realizarea și instalarea bornelor, panourilor și indicatoarelor, pentru evidențierea limitelor ariei naturale protejate

muncă prestată unelte

buc

2000

POIM

LIFE

Sp21

4.2.2

întreținerea mijloacelor de semnalizare a limitelor ariei naturale protejate

muncă prestată unelte

buc

2000

POIM

LIFE

Sp21

Total măsură 4.2

4000

4.3

Asigurarea finanțării - bugetului necesar pentru implementarea Planului de management

4.3.1

Identificarea surselor de finanțare

160

muncă prestată

buc

16000

Sp42

4.3.2

Elaborarea cererilor de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare

140

muncă prestată

buc

14000

Sp42

Total măsură 4.3

30000

Total obiectiv general 4.

54000

Obiectiv general: îmbunătățirea managementului ariei naturale protejate prin acțiuni de comunicare, educație ecologică, conștientizare și promovare

5.1

Măsură general - Obiectiv specific: Elaborarea - actualizarea Strategiei și a Planului de acțiuni privind conștientizarea publicului

5.1.1

Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului

muncă prestată

buc

5000

POIM

LIFE

Sp32

5.1.2

Realizarea de întâlniri pentru elaborarea - actualizarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului

muncă prestată

buc

8000

POIM

LIFE

Sp32

5.1.3

Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în aria naturală protejată

muncă prestată

buc

6000

POIM

LIFE

Sp32

Total măsură 5.1

19000

5.2

Măsură general - Obiectiv specific: Implementarea Strategiei și a Planului de acțiuni privind conștientizarea publicului

5.2.1

Realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată

muncă prestată

materiale

informative

buc

1500

5000

15000

POIM

LIFE

Sp33

5.2.2

Realizarea/ actualizarea paginii oficiale a ariei protejate

muncă prestată

buc

5000

POIM

LIFE

Sp33

5.2.3

Realizarea unui manual de educație ecologică pentru aria protejată

muncă prestată

manual

buc

1000

6000

25000

POIM

LIFE

Sp33

5.2.4

Realizarea unui curs opțional de educație ecologică

muncă prestată

curs

buc

4000

8000

POIM

LIFE

Sp33

5.2.5

Realizarea de expoziții foto itinerante cu valorile ariei naturale protejate

muncă prestată

buc

POIM

LIFE

Sp33

5.2.6

Realizarea de publicații de promovare a valorilor naturale și culturale

muncă prestată

publicații

buc

1000

3000

10000

POIM

LIFE

Sp33

Total măsură 5.2

81000

Total obiectiv general 5.

100000

Obiectiv general: Corelarea planificării managementului resurselor naturale cu managementul ariei naturale protejate

6.1

Măsură general - Obiectiv specific: Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale

6.1.1

Promovarea recoltării și valorificării produselor nelemnoase ale pădurii - fructe de pădure, ciuperci

muncă prestată

buc

6000

Sp33

6.1.2

Interzicerea exploatării turbei din rezervația naturală 2.29 Tăul fară fund de la Băgău

carburant

litru

600

3900

Spl3

Total măsură 6.1

9900

Total obiectiv general 6.

9900

Obiectiv general: Promovarea și implementarea strategiei de management a vizitatorilor

7.1

Măsură generală - Obiectiv specific: Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor

7.1.1

Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei protejate

muncă prestată

buc

8000

POIM

LIFE

Sp23

7.1.2

Realizarea de panouri educative

muncă prestată panouri

buc

8000

10000

POIM

LIFE

Sp23

7.1.3

Realizarea infrastructurii de vizitare

muncă prestată

buc

4000

POIM

LIFE

Sp23

7.1.4

întreținere infrastructură de vizitare existentă

muncă prestată

buc

5000

POIM

LIFE

Sp23

7.1.5

Construirea și amenajarea a unor noi elemente de infrastructură de vizitare

muncă prestată

buc

4000

POIM

LIFE

Sp23

7.1.6

Identificarea traseelor turistice cu impact

negativ semnificativ asupra biodiversității și reglementarea accesului

muncă prestată

buc

5000

POIM

LIFE

Sp23

7.1.7

Cartarea și descrierea traseelor turistice existente și identificarea și omologarea altora noi

muncă prestată

buc

4000

POIM

LIFE

Sp23

7.1.8

Participarea la târguri de turism

muncă prestată

buc

1200

POIM

Sp22

7.1.9

Crearea unui centru de vizitare

120

muncă prestată materiale

buc

12000

25000

LIFE

Sp22

7.1.10

Realizarea activităților turistice

150

muncă prestată

buc

15000

Sp22

7.1.11

Vizitarea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău este permisă numai pe drumurile de acces tematice

carburant

litru

600

3900

Spl3

Total măsură 7.1

105100

Total obiectiv general 7.

105100

TOTAL

523050

Legendă:

Sp - Subprogram, conform Ghidului de elaborare a Planurilor de management ale ariilor naturale protejate, aprobat prin Ordinul viceprim - ministrului, ministrului mediului nr. 304 din 02.04.2018, Subcapitolul 12.26.

Sp11 - Inventariere și cartare

Sp12 - Monitorizarea stării de conservare

Sp13 - Pază, implementare reglementări și măsuri specifice de protecție

Sp21 - Infrastructură de vizitare

Sp22 - Servicii, facilități de vizitare și promovarea turismului

Sp23 - Managementul vizitatorilor

Sp32 - Conștientizare și comunicare

Sp33 - Educație ecologică

Sp42 - Personal conducere, coordonare, administrare

Sp43 - Documente strategice și de planificare

Sp44 - Instruire personal

PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR

9.1.

Raportări periodice

Aceste raportări periodice au loc la un anumit moment de timp stabilit, exprimat în formatul An și Trimestru, relativ la momentul începerii derulării Planului de management, după aprobarea acestuia.

Raportări periodice

Tabelul nr. 126

Denumire

Moment raportare

Activități incluse în raportare

Trimestru

Raportare anul 1

1.1.1

Promovarea - ajutorarea regenerării naturale a speciilor de cvercinee

1.1.2

Menținerea unui cordon de vegetație în jurul habitatului 7140 cu rolul de filtrare a apei și de a reține aluviunile

1.1.3

Eliminarea arborilor de dimensiuni mari din centrul turbăriei, respectiv din habitatul 7140

1.1.4

Amplasare de împletituri din răchită pentru oprirea aluviunilor de pe torenții care se scurg în zona habitatului 7140

1.1.5

Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ - cosit

1.1.6

Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: eliminarea tufărișurilor

1.1.7

Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: pășunatul controlat

1.2.1

Menținerea calității habitatelor acvatice pentru Bombina variegata

1.2.2

Monitorizarea suprafețelor acumulărilor temporale și permanente de apă din sit pentru Bombina variegata

1.2.3

Crearea de noi habitate acvatice de reproducere pentru Bombina variegata în sit

1.2.4

Reglementarea activităților care reduc suprafața ocupată a habitatelor acvatice permanente și temporare din sit

1.2.5

Protecția habitatelor speciilor de insecte prin măsuri active - plantarea de specii Rubus pentru Odontopodisma rubripes

1.2.6

Menținerea gardurilor vii și a crângurilor pentru specia Odontopodisma rubripes

1.2.7

Menținerea arborilor uscați, pe picior sau căzuți, aparținând genului Quercus sp.

1.2.8

Adoptarea certificării forestiere FSC pentru pădurile aflate în vecinătatea rezervației naturale 2.29 Tăul fară fund de la Băgău

1.2.9

Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate - măsurile referitoare la habitatele forestiere, în amenajamentul silvic

1.2.10

Luarea în considerare a prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ

1.2.11

1.2.12

Interzicerea poluării apelor din zonele umede.

1.2.13

Interzicerea recoltării-omorârii indivizilor vii de Bombina variegata

1.2.14

Interzicerea recoltării-omorârii indivizilor vii de Lucanus cervus și Odontopodisma rubripes

4.1.1

Organizarea anuală a evenimentului „Băgău Natura 2000”

4.1.2

Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate

4.1.3

Desfășurarea cursurilor de instruire a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate

4.1.4

Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la problemelor legate de implementarea Planului de management și despre asigurarea unui management durabil

4.2.1

Realizarea și instalarea bornelor, panourilor și indicatoarelor, pentru evidențierea limitelor ariei naturale protejate

4.2.2

întreținerea mijloacelor de semnalizare a limitelor ariei naturale protejate

4.3.1

Identificarea surselor de finanțare

4.3.2

Elaborarea cererilor de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare

5.1.1

Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului

5.2.1

Realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată

5.2.2

Realizarea/ actualizarea paginii oficiale a ariei protejate

6.1.1

Promovarea recoltării și valorificării produselor nelemnoase ale pădurii - fructe de pădure, ciuperci

6.1.2

Interzicerea exploatării turbei din rezervația naturală 2.29 Tăul fară fund de la Băgău

7.1.4

întreținere infrastructură de vizitare existentă

7.1.6

Identificarea traseelor turistice cu impact

negativ semnificativ asupra biodiversității și reglementarea accesului

7.1.10

Realizarea activităților turistice

7.1.11

Vizitarea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgau este permisă numai pe drumurile de acces tematice

Raportare anul 2

1.1.1

Promovarea/ ajutorarea regenerării naturale a speciilor de cvercinee

1.1.2

Menținerea unui cordon de vegetație în jurul habitatului 7140 cu rolul de filtrare a apei și de a reține aluviunile

1.1.3

Eliminarea arborilor de dimensiuni mari din centrul turbări ei, respectiv din habitatul 7140

1.1.4

Amplasare de împletituri din răchită pentru oprirea aluviunilor de pe torenții care se scurg în zona habitatului 7140

1.1.5

Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ - cosit

1.1.6

Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: eliminarea tufărișurilor

1.1.7

Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: pășunatul controlat

1.2.1

Menținerea calității habitatelor acvatice pentru Bombina variegata

1.2.2

Monitorizarea suprafețelor acumulărilor temporale și permanente de apă din sit pentru Bombina variegata

1.2.3

Crearea de noi habitate acvatice de reproducere pentru Bombina variegata în sit

1.2.4

Reglementarea activităților care reduc suprafața ocupată a habitatelor acvatice permanente și temporare din sit

1.2.5

Protecția habitatelor speciilor de insecte prin măsuri active - plantarea de specii Rubus pentru Odontopodisma rubripes

1.2.6

Menținerea gardurilor vii și a crângurilor pentru specia Odontopodisma rubripes

1.2.7

Menținerea arborilor uscați, pe picior sau căzuți, aparținând genului Quercus sp.

1.2.8

Adoptarea certificării forestiere FSC pentru pădurile aflate în vecinătatea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău

1.2.9

Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate - măsurile referitoare la habitatele forestiere, în amenajamentul silvic

1.2.10

Luarea în considerare a prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ

1.2.11

1.2.12

Interzicerea poluării apelor din zonele umede.

1.2.13

Interzicerea recoltării-omorârii indivizilor vii de Bombina variegata

1.2.14

Interzicerea recoltării-omorârii indivizilor vii de Lucanus cervus și Odontopodisma rubripes

2.1.1

Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru habitatul 91Y0

2.1.2

Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru habitatul 7140

2.1.3

Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru habitatul 62C0*

2.2.1

Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru Bombina variegata

2.2.2

Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru specia Lucanus cervus

2.2.3

Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru specia Odontopodisma rubripes

2.2.4

Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de amfibieni Rana dalmatina, Bufo bufo, Triturus vulgaris ampelensis

2.2.5

Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de insecte Lycaena dispar, Euphydryas maturna, Callimporpha quadripunctaria, Isophya stysi, Neptis sappho și Maculinea arion

2.2.6

Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de plante Drosera rotundifolia, Utricularia vulgaris, Epipactis helleborine

4.1.1

Organizarea anuală a evenimentului „Băgău Natura 2000”

4.1.2

Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate

4.1.3

Desfășurarea cursurilor de instruire a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate

4.1.4

Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la problemelor legate de implementarea Planului de management și despre asigurarea unui management durabil

4.2.2

întreținerea mijloacelor de semnalizare a limitelor ariei naturale protejate

4.3.1

Identificarea surselor de finanțare

4.3.2

Elaborarea cererilor de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare

5.1.1

Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului

5.1.2

Realizarea de întâlniri pentru elaborarea - actualizarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului

5.2.1

Realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată

5.2.2

Realizarea/ actualizarea paginii oficiale a ariei protejate

5.2.3

Realizarea unui manual de educație ecologică pentru aria protejată

5.2.4

Realizarea unui curs opțional de educație ecologică

6.1.1

Promovarea recoltării și valorificării produselor nelemnoase ale pădurii - fructe de pădure, ciuperci

6.1.2

Interzicerea exploatării turbei din rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău

7.1.1

Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei protejate

7.1.2

Realizarea de panouri educative

7.1.3

Realizarea infrastructurii de vizitare

7.1.4

întreținere infrastructură de vizitare existentă

7.1.5

Construirea și amenajarea a unor noi elemente de infrastructură de vizitare

7.1.6

Identificarea traseelor turistice cu impact negativ semnificativ asupra biodiversității și reglementarea accesului

7.1.7

Cartarea și descrierea traseelor turistice existente și identificarea și omologarea altora noi

7.1.8

Participarea la târguri de turism

7.1.10

Realizarea activităților turistice

7.1.11

Vizitarea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău este permisă numai pe drumurile de acces tematice

Raportare anul 3

1.1.1

Promovarea/ ajutorarea regenerării naturale a speciilor de cvercinee

1.1.2

Menținerea unui cordon de vegetație în jurul habitatului 7140 cu rolul de filtrare a apei și de a reține aluviunile

1.1.3

Eliminarea arborilor de dimensiuni mari din centrul turbări ei, respectiv din habitatul 7140

1.1.4

Amplasare de împletituri din răchită pentru oprirea aluviunilor de pe torenții care se scurg în zona habitatului 7140

1.1.5

Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ - cosit

1.1.6

Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: eliminarea tufărișurilor

1.1.7

Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: pășunatul controlat

1.2.1

Menținerea calității habitatelor acvatice pentru Bombina variegata

1.2.2

Monitorizarea suprafețelor acumulărilor temporale și permanente de apă din sit pentru Bombina variegata

1.2.3

Crearea de noi habitate acvatice de reproducere pentru Bombina variegata în sit

1.2.4

Reglementarea activităților care reduc suprafața ocupată a habitatelor acvatice permanente și temporare din sit

1.2.5

Protecția habitatelor speciilor de insecte prin măsuri active - plantarea de specii Rubus pentru Odontopodisma rubripes

1.2.6

Menținerea gardurilor vii și a crângurilor pentru specia Odontopodisma rubripes

1.2.7

Menținerea arborilor uscați, pe picior sau căzuți, aparținând genului Quercus sp.

1.2.8

Adoptarea certificării forestiere FSC pentru pădurile aflate în vecinătatea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău

1.2.9

Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate - măsurile referitoare la habitatele forestiere, în amenajamentul silvic

1.2.10

Luarea în considerare a prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ

1.2.11

1.2.12

Interzicerea poluării apelor din zonele umede.

1.2.13

Interzicerea recoltării-omorârii indivizilor vii de Bombina variegata

1.2.14

Interzicerea recoltării-omorârii indivizilor vii de Lucanus cervus și Odontopodisma rubripes

3.1.1

Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 91Y0

3.1.2

Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 7140

3.1.3

Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 62C0*

3.2.1

Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia Bombina variegata

3.2.2

Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia Lucanus cervus

3.2.3

Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia Odontopodisma rubripes

3.2.4.

Continuarea identificării/ monitorizării speciilor Carabus hampei și Liparis loeselii

4.1.1

Organizarea anuală a evenimentului „Băgău Natura 2000”

4.1.2

Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate

4.1.3

Desfășurarea cursurilor de instruire a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate

4.1.4

Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la problemelor legate de implementarea Planului de management și despre asigurarea unui management durabil

4.2.2

întreținerea mijloacelor de semnalizare a limitelor ariei naturale protejate

4.3.1

Identificarea surselor de finanțare

4.3.2

Elaborarea cererilor de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare

5.1.1

Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului

5.1.2

Realizarea de întâlniri pentru elaborarea - actualizarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului

5.1.3

Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în aria naturală protejată

5.2.1

Realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată

5.2.2

Realizarea/ actualizarea paginii oficiale a ariei protejate

5.2.3

Realizarea unui manual de educație ecologică pentru aria protejată

5.2.4

Realizarea unui curs opțional de educație ecologică

5.2.5

Realizarea de expoziții foto itinerante cu valorile ariei naturale protejate

5.2.6

Realizarea de publicații de promovare a valorilor naturale și culturale

6.1.1

Promovarea recoltării și valorificării produselor nelemnoase ale pădurii - fructe de pădure, ciuperci

6.1.2

Interzicerea exploatării turbei din rezervația naturală 2.29 Tăul fară fund de la Băgău

7.1.1

Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei protejate

7.1.2

Realizarea de panouri educative

7.1.3

Realizarea infrastructurii de vizitare

7.1.4

întreținere infrastructură de vizitare existentă

7.1.5

Construirea și amenajarea a unor noi elemente de infrastructură de vizitare

7.1.6

Identificarea traseelor turistice cu impact negativ semnificativ asupra biodiversității și reglementarea accesului

7.1.7

Cartarea și descrierea traseelor turistice existente și identificarea și omologarea altora noi

7.1.8

Participarea la târguri de turism

7.1.9

Crearea unui centru de vizitare

7.1.10

Realizarea activităților turistice

7.1.11

Vizitarea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău este permisă numai pe drumurile de acces tematice

Raportare anul 4

1.1.1

Promovarea/ ajutorarea regenerării naturale a speciilor de cvercinee

1.1.2

Menținerea unui cordon de vegetație în jurul habitatului 7140 cu rolul de filtrare a apei și de a reține aluviunile

1.1.3

Eliminarea arborilor de dimensiuni mari din centrul turbări ei, respectiv din habitatul 7140

1.1.4

Amplasare de împletituri din răchită pentru oprirea aluviunilor de pe torenții care se scurg în zona habitatului 7140

1.1.5

Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ - cosit

1.1.6

Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: eliminarea tufărișurilor

1.1.7

Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: pășunatul controlat

1.2.1

Menținerea calității habitatelor acvatice pentru Bombina variegata

1.2.2

Monitorizarea suprafețelor acumulărilor temporale și permanente de apă din sit pentru Bombina variegata

1.2.3

Crearea de noi habitate acvatice de reproducere pentru Bombina variegata în sit

1.2.4

Reglementarea activităților care reduc suprafața ocupată a habitatelor acvatice permanente și temporare din sit

1.2.5

Protecția habitatelor speciilor de insecte prin măsuri active - plantarea de specii Rubus pentru Odontopodisma rubripes

1.2.6

Menținerea gardurilor vii și a crângurilor pentru specia Odontopodisma rubripes

1.2.7

Menținerea arborilor uscați, pe picior sau căzuți, aparținând genului Quercus sp.

1.2.8

Adoptarea certificării forestiere FSC pentru pădurile aflate în vecinătatea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău

1.2.9

Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate - măsurile referitoare la habitatele forestiere, în amenajamentul silvic

1.2.10

Luarea în considerare a prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ

1.2.11

1.2.12

Interzicerea poluării apelor din zonele umede.

1.2.13

Interzicerea recoltării-omorârii indivizilor vii de Bombina variegata

1.2.14

Interzicerea recoltării-omorârii indivizilor vii de Lucanus cervus și Odontopodisma rubripes

2.1.1

Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru habitatul 91Y0

2.1.2

Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru habitatul 7140

2.1.3

Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru habitatul 62C0*

2.2.1

Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru Bombina variegata

2.2.2

Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru specia Lucanus cervus

2.2.3

Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru specia Odontopodisma rubripes

2.2.4

Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de amfibieni Rana dalmatina, Bufo bufo, Triturus vulgaris ampelensis

2.2.5

Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de insecte Lycaena dispar, Euphydryas maturna, Callimporpha quadripunctaria, Isophya stysi, Neptis sappho și Maculinea arion

2.2.6

Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de plante Drosera rotundifolia, Utricularia vulgaris, Epipactis helleborine

4.1.1

Organizarea anuală a evenimentului „Băgău Natura 2000”

4.1.2

Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate

4.1.3

Desfășurarea cursurilor de instruire a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate

4.1.4

Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la problemelor legate de implementarea Planului de management și despre asigurarea unui management durabil

4.2.2

întreținerea mijloacelor de semnalizare a limitelor ariei naturale protejate

4.3.1

Identificarea surselor de finanțare

4.3.2

Elaborarea cererilor de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare

5.1.1

Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului

5.1.2

Realizarea de întâlniri pentru elaborarea - actualizarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului

5.1.3

Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în aria naturală protejată

5.2.1

Realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată

5.2.2

Realizarea/ actualizarea paginii oficiale a ariei protejate

5.2.3

Realizarea unui manual de educație ecologică pentru aria protejată

5.2.4

Realizarea unui curs opțional de educație ecologică

5.2.5

Realizarea de expoziții foto itinerante cu valorile ariei naturale protejate

5.2.6

Realizarea de publicații de promovare a valorilor naturale și culturale

6.1.1

Promovarea recoltării și valorificării produselor nelemnoase ale pădurii - fructe de pădure, ciuperci

6.1.2

Interzicerea exploatării turbei din rezervația naturală 2.29 Tăul fară fund de la Băgău

7.1.1

Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei protejate

7.1.2

Realizarea de panouri educative

7.1.3

Realizarea infrastructurii de vizitare

7.1.4

întreținere infrastructură de vizitare existentă

7.1.5

Construirea și amenajarea a unor noi elemente de infrastructură de vizitare

7.1.6

Identificarea traseelor turistice cu impact negativ semnificativ asupra biodiversității și reglementarea accesului

7.1.7

Cartarea și descrierea traseelor turistice existente și identificarea și omologarea altora noi

7.1.8

Participarea la târguri de turism

7.1.10

Realizarea activităților turistice

7.1.11

Vizitarea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău este permisă numai pe drumurile de acces tematice

Raportare anul 5

1.1.1

Promovarea/ ajutorarea regenerării naturale a speciilor de cvercinee

1.1.2

Menținerea unui cordon de vegetație în jurul habitatului 7140 cu rolul de filtrare a apei și de a reține aluviunile

1.1.3

Eliminarea arborilor de dimensiuni mari din centrul turbări ei, respectiv din habitatul 7140

1.1.4

Amplasare de împletituri din răchită pentru oprirea aluviunilor de pe torenții care se scurg în zona habitatului 7140

1.1.5

Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ - cosit

1.1.6

Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: eliminarea tufărișurilor

1.1.7

Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: pășunatul controlat

1.2.1

Menținerea calității habitatelor acvatice pentru Bombina variegata

1.2.2

Monitorizarea suprafețelor acumulărilor temporale și permanente de apă din sit pentru Bombina variegata

1.2.3

Crearea de noi habitate acvatice de reproducere pentru Bombina variegata în sit

1.2.4

Reglementarea activităților care reduc suprafața ocupată a habitatelor acvatice permanente și temporare din sit

1.2.5

Protecția habitatelor speciilor de insecte prin măsuri active - plantarea de specii Rubus pentru Odontopodisma rubripes

1.2.6

Menținerea gardurilor vii și a crângurilor pentru specia Odontopodisma rubripes

1.2.7

Menținerea arborilor uscați, pe picior sau căzuți, aparținând genului Quercus sp.

1.2.8

Adoptarea certificării forestiere FSC pentru pădurile aflate în vecinătatea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău

1.2.9

Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate - măsurile referitoare la habitatele forestiere, în amenajamentul silvic

1.2.10

Luarea în considerare a prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ

1.2.11

1.2.12

Interzicerea poluării apelor din zonele umede.

1.2.13

Interzicerea recoltării-omorârii indivizilor vii de Bombina variegata

1.2.14

Interzicerea recoltării-omorârii indivizilor vii de Lucanus cervus și Odontopodisma rubripes

3.1.1

Realizarea monitorizării - - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 91Y0

3.1.2

Realizarea monitorizării - - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 7140

3.1.3

Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 62C0*

3.2.1

Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia Bombina variegata

3.2.2

Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia Lucanus cervus

3.2.3

Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia Odontopodisma rubripes

3.2.4

Continuarea identificării/ monitorizării speciei Carabus hampei și Liparis loeselii

4.1.1

Organizarea anuală a evenimentului „Băgău Natura 2000”

4.1.2

Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate

4.1.3

Desfășurarea cursurilor de instruire a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate

4.1.4

Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la problemelor legate de implementarea Planului de management și despre asigurarea unui management durabil

4.2.2

întreținerea mijloacelor de semnalizare a limitelor ariei naturale protejate

5.1.1

Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului

5.1.2

Realizarea de întâlniri pentru elaborarea - actualizarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului

5.1.3

Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în aria naturală protejată

5.2.1

Realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată

5.2.2

Realizarea/ actualizarea paginii oficiale a ariei protejate

5.2.3

Realizarea unui manual de educație ecologică pentru aria protejată

5.2.4

Realizarea unui curs opțional de educație ecologică

5.2.5

Realizarea de expoziții foto itinerante cu valorile ariei naturale protejate

5.2.6

Realizarea de publicații de promovare a valorilor naturale și culturale

6.1.1

Promovarea recoltării și valorificării produselor nelemnoase ale pădurii - fructe de pădure, ciuperci

6.1.2

Interzicerea exploatării turbei din rezervația naturală 2.29 Tăul fară fund de la Băgău

7.1.1

Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei protejate

7.1.2

Realizarea de panouri educative

7.1.3

Realizarea infrastructurii de vizitare

7.1.4

întreținere infrastructură de vizitare existentă

7.1.5

Construirea și amenajarea a unor noi elemente de infrastructură de vizitare

7.1.6

Identificarea traseelor turistice cu impact negativ semnificativ asupra biodiversității și reglementarea accesului

7.1.7

Cartarea și descrierea traseelor turistice existente și identificarea și omologarea altora noi

7.1.8

Participarea la târguri de turism

7.1.10

Realizarea activităților turistice

7.1.11

Vizitarea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău este permisă numai pe drumurile de acces tematice

9.2.

Urmărirea activităților planificate

În această secțiune de urmărire a activităților planificate se vor completa datele referitoare la resursele consumate, procentul de îndeplinire precum și rezultatele obținute în urma acestor activități. Toate aceste informații se vor completa într- un tabel centralizator după cum urmează:

Centralizare resurse consumate, procent îndeplinire și rezultate

Tabelul nr. 127

Nr.

Activitate

Resurse

umane

Resurse

materiale

Resurse financiare estimate

Procent

îndeplinire

Rezultate

Observații

Cheltuieli

Total lei

Sursă

fonduri

Obiectiv general

1.1

Măsură generală - Obiectiv specific

1.1.1

Activitatea

1.1.1

1.1.2

Activitatea

1.1.2

....

1.1.n

Activitatea 1.1.n

Total măsură generală 1.1

n/a

1.2

Măsură generală - Obiectiv specific

1.2.1

Activitatea

1.2.1

1.2.2

Activitatea

1.2.2

....

.....

1.2.n

Activitatea

1.2.n

Total măsură generală 1.2

n/a

Total obiectiv general 1

Obiectiv general

2.1

Măsură generală - Obiectiv specific

2.1.1

Activitatea

2.1.1

....

TOTAL

n/a

9.3.

Indicarea activității realizate

Se vor marca cu un simbol, de exemplu "x" trimestrele activităților începute, în derulare sau încheiate relativ la momentul în care se face acest lucru. Această indicare va da o informație despre trimestrele în care s-a realizat respectiva activitate, din totalul celor pe care se întinde activitate.

Toate aceste informații se vor completa într-un tabel centralizator după cum urmează:

Indicare - marcare activități planificate

Tabelul nr. 128

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Activitatea 1.1.1

Activitatea 1.1.2

Activitatea 1.1.3

....

Activitatea 1.1 .n

10.

BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE

ANCA T., 1974, Teiul și rolul lui în producția forestieră din R.S. România. Editura Ceres, București, 175p.

BADEA M., Constantinescu, N. Danciu, I., 1968, Contribuții la studiul regenerării șleaurilor de luncă din Banat. Institutul de cercetări forestiere, București, 64p.

BORZA A., 1966, Cercetări asupra florei și vegetației din Câmpia Română. I. Contrib. Bot. Cluj, vol. 2, Cluj-Napoca, p. 41-162.

BURESCU P., Doniță N., Burescu L., 2002, Flora pădurilor de șleau de pe dealurile Hidișelului - Ocolul silvic Oradea, județul Bihor. Analele Universității din Oradea, vol. VII, silvicultură, Oradea, p. 57-62.

CONSTANTINESCU N., Mărcoiu A., Latiș L., Catrina I., 1977, Cercetări referitoare la particularitățile ecologice ale regenerării naturale a arboretelor în șleaul normal de cîmpie și de șleaul de deal dobrogean. Institutul de cercetări și amenajări silvice, București, 159p

DOBRESCU C., 1974, Cercetări asupra florei și vegetației din bazinul superior al Bîrladului - Podișul Central Moldovenesc. Rezumatul tezei de doctorat, Universitatea, București, 24p.

DONIȚĂ N., 1970, Cercetări geobotanice și silviculturale asupra șleaurilor din Podișul Babadag. Rezumatul tezei de doctorat, Institutul Politehnic Brașov, 32p.

DONIȚĂ N., Purcelean, Ș., 1975, Pădurile de șleau din R.S. România și gospodărirea lor. Editura Ceres, București, 185p.

DONIȚĂ N., BÂNDIU C., BIRIȘ I.A., GANCZ V., APOSTOL J., MARCU C., 2008, Harta pădurilor - pe unități ecosistemice. România scara 1:500 000. Editura Silvică, București.

PAȘCOVSCHI S., Leandru V., 1958, Tipuri de pădure din Republica Populară Română. Seria: Manuale, Referate, Monografii. nr. 14, Editura Agro-silvică de stat, București, 458 p.

ICAS, 2012, Inventarul Forestier Național. Rezultate ciclul I 2008-2012. http://roifn.ro/site/rezultate-ifn-1/

DUMITRU M., 1980, Cercetări asupra florei și vegetației subcarpaților dintre Ialomița și Dîmbovița. Rezumatul tezei de doctorat. Universitatea București, 24p.

HAIDĂUTU N. A., 2000, Cercetări tehnico - economice privind reconstrucția ecologică a arboretelor degradate de șleau de deal, din nord - estul Podișului Moldovei. Teza de doctorat, Universitatea Brașov, 260p.

HOREANU C., HOREANU Gh., 1981, Flora și vegetația rezervației forestiere Ceornohal jud. Botoșani. Ocrotirea Naturii și Mediului Înconjurător, vol. 2, Editura Academia Republicii Socialiste România, București, p.211-220.

LEANDRU V., 1976, Studiul ecologic și silvicultural al pădurilor de șleau din Cîmpia Vlăsiei. Teza de doctorat, Universitatea din Brașov, 25p.

PAȘCOVSCHI S., 1965, În problema stațiunilor relicte de stejar pedunculat la altitudine mare. Revista Pădurilor, vol. 80 - 4, Ministerul economiei forestiere, București, 183-185p.

POPESCU A., SANDALĂ V., 1992, Coenotaxonomy decidous forests belongin to the Querco- Fagetea Br.-Bl. et Vlieger 1937 class in România. Revue Roum. de Biol., Serie de Bot., vol. 37 - 1, p. 15-26.

PURCELEAN, Ș., Pașcovschi, S., Leandru, V., Drăguț, V., Stoiculescu, C., 1969, Cercetări tipologice în teișurile și arboretele amestecate cu participarea teiului. vol. XXVII-2, București, p. 135-162.

LASZLO E., 2006, Vegetation of the "Tăul Fără Fund" Peat Bog from Băgău Village - Alba County, Transylvania, România, Contribuții Botanice 41, Grădina Botanică "Alexandru Borza", Cluj-Napoca, p. 67-76

MOUNTFORD O., GAFTA D., ANASTASIU P., BĂRBOS M., NICOLIN A., NICULESCU M., OPREA A., 2008, Natura 2000 în România, Habitat Fact Sheets, EU Phare Project on Implementation of Natura 2000 Network in România.

OLTEAN M., NEGREAN G., POPESCU A., ROMAN N., DIHORU G., SANDALĂ V., MIHĂILESCU S., 1994, Studii, sinteze. Documentații de ecologie - Lista Roșie a plantelor superioare din România, Institutul de Biologie București

POP E., 1960, Mlaștinile de turbă din R.P. Română, Editura Academiei R.P.R., București, 519 p.

POP I., CRISTEA V., HODIȘAN I., 1999-2000, Vegetația județului Cluj - Studiu fitocenologic, ecologic, bioeconomic și eco-protectiv, Contribuții Botanice 35, Grădina Botanică "Alexandru Borza", Cluj-Napoca, 5-254

Anexa 1 la Planul de management

REGULAMENTUL ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

ROSCI0004 BĂGĂU ȘI AL REZERVAȚIEI NATURALE 2.29. TĂUL FĂRĂ FUND DE LA BĂGĂU

Capitolul I ÎNFIINȚAREA, SCOPUL, LIMITELE ȘI MANAGEMENTUL

Articolul 1

Scopul prezentului Regulament îl constituie stabilirea reglementărilor necesare în vederea protejării elementelor de interes conservativ din situl de importanță comunitară R0SCI0004 Băgău și rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău, obiective de interes public și componente ale patrimoniului natural național și european.

Articolul 2

Aria naturală protejată de interes comunitar R0SCI0004 Băgău a fost înființată prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/ 2011.

Articolul 3

ROSCI0004 Băgău include Tăul fără fund de la Băgău, rezervație naturală de interes național cu codul 2.29, care a fost declarată arie protejată prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000, Secțiunea a III-a - arii protejate, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 4

Aria naturală protejată de interes comunitar ROSCI000 Băgău și rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău, fac parte din patrimoniul natural național și european. Scopul managementului unui sit de interes comunitar este acela de a menține starea de conservare favorabilă și, după caz, de a îmbunătăți starea de conservare a speciilor și habitatelor pentru care a fost declarat situl. Rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău corespunde categoriei IV IUCN, și anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejata administrată în special pentru conservare prin intervenții de gospodărire.

Articolul 5

Limitele ROSCI0004 Băgău sunt cele date în Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/ 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/ 2011.

Articolul 6

Autoritatea responsabilă de managementul ariei naturale protejate și a rezervației naturale este Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate.

Articolul 7

Activitățile legate de gestionarea ariei naturale protejate și a rezervației naturale se pot realiza în parteneriat - colaborare cu entități de profil publice sau private și specialiști în domeniile de interes. Implicarea factorilor interesați în managementul celor două arii naturale protejate se asigură prin colaborări sau parteneriate, prin dezbateri și întâlniri publice.

Articolul 8

Finanțarea măsurilor specifice din Planul de management se poate asigura din fonduri provenite din: bugetul de stat sau al autorităților administrației publice locale, venituri din activități proprii, tarife pentru eliberarea avizelor, programe de finanțare locale, naționale sau internaționale, subvenții, donații, sponsorizări.

Capitolul II REGLEMENTAREA ACTIVITĂȚILOR

Silvicultură

Articolul 9

Activitățile de silvicultură se desfășoară în conformitate cu planurile de amenajament silvic ale persoanelor fizice sau juridice ce dețin sau administrează suprafețe de pădure în sit.

Articolul 10

Măsurile de împădurire trebuie luate în așa fel încât să nu afecteze negativ habitatele naturale de interes comunitar și ecosistemele importante din punct de vedere ecologic. Speciile de arbori trebuie alese în funcție de condițiile și ecosistemele locale, utilizându-se speciile indigene.

Articolul 11

Resturile de exploatare rezultate în urma activității de exploatare forestieră se vor lăsa în pădure sau se vor utiliza, dacă este nevoie, pentru întreținerea traseului de vizitare. Pentru mai multă diversitate structurală și cu scopul de a încuraja biodiversitatea din zonele în care se realizează operațiuni de tăiere, după efectuarea ultimelor tăieri finale de regenerare, va rămâne în picioare o rezervă de cel puțin 4 arbori bătrâni la ha. Conservarea acestor trunchiuri se va realiza în armonie cu dezvoltarea noului arboret, motiv pentru care trunchiurile păstrate, trecute de maturitate, trebuie să nu împiedice creșterea noilor arbori.

Vânătoare

Articolul 12

Vânătoarea este permisă pe suprafața ariei protejate cu acordul responsabilului cu managementul ariei naturale protejate.

Pășunatul

Articolul 13

Pășunatul este interzis în pădure.

Articolul 14

Sunt permise activitățile care contribuie la o bună conservare a pajiștilor din cadrul ariei naturale protejate cum sunt cositul, eliminarea tufărișurilor și pășunatul controlat.

Utilizarea resurselor biologice

Articolul 15

Recoltarea de resurse biologice în vederea comercializării acestora se va face numai în cazul speciilor cu largă răspândire, pe baza autorizației de mediu eliberată de autoritatea competentă de mediu și avizul responsabilului cu managementul ariei naturale protejate.

Articolul 16

Recoltarea speciilor de plante localizate în rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău este interzisă, cu excepția cazului în care recoltarea se face în scopul cercetării științifice și numai cu acordul scris al responsabilului cu managementul ariei naturale protejate.

Articolul 17

Recoltarea indivizilor vii și omorârea speciilor de Bombina variegata, Lucanus cervus și Odontopodisma rubripes este interzisă.

Articolul 18

Exploatarea turbei din rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău este interzisă.

Construcții

Articolul 19

Regimul construcțiilor este stabilit prin planurile de urbanism general ale unităților administrativ teritoriale care au suprafețe în sit. Pe teritoriul ariei naturale protejate ROSCI0004 Băgău realizarea de construcții temporare sau permanente se face cu respectarea prevederilor legale în vigoare și cu avizul responsabilului cu managementul ariei naturale protejate.

Articolul 20

Actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism pentru comunele și suprafețele acestora incluse în perimetrul sitului R0SCI0004 Băgău se face de către autoritățile administrațiilor publice responsabile, prin integrarea în aceste documentații a prevederilor referitoare la situl menționat.

Articolul 21

Modificarea și actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism menționate la ART. 19, se face cu avizul responsabilului cu managementul ariei naturale protejate, pentru asigurarea conformității cu prevederile Planului de management.

Articolul 22

Documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism menționate la ART. 19 vor include în piesele grafice - desenate și limitele sitului R0SCI0004 Băgău și ale rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău.

Articolul 23

Administratorul liniilor electrice și de telefonie are obligația de a solicita și obține aprobarea responsabilului cu managementul ariei naturale protejate pentru executarea lucrărilor de întreținere a aliniamentului de protecție a liniilor electrice și de telefonie.

Articolul 24

Realizarea construcțiilor, cu excepția traseelor de vizitare, este interzisă în rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău.

Cercetare științifică

Articolul 25

Cercetarea științifică, în aria naturală protejată R0SCI0004 Băgău și rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău, ce are ca scop cunoașterea și conservarea biodiversității este permisă cu avizul autorităților responsabile și cu acordul persoanei juridice responsabile de implementarea Planului de management al ariei naturale protejate și al rezervației naturale.

Articolul 26

Persoanele și instituțiile care derulează activități de cercetare pe teritoriul ariei naturale protejate ROSCI0004 Băgău și al rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău vor transmite responsabilului cu managementul ariei naturale protejate, după încheierea activității, un raport sintetic privind rezultatele cercetării.

Articolul 27

Recoltarea de probe pentru temele de cercetare științifică, pentru analize sau ca material educativ, se poate face numai cu acordul scris al responsabilului cu managementul ariei naturale protejate, solicitantul fiind obligat să pună la dispoziția responsabilului cu managementul ariei naturale protejate informațiile privind calitatea, cantitatea și locul de prelevare a probelor.

Articolul 28

Acțiunile de repopulare cu specii dispărute se pot face numai pe baza unor studii avizate de unități de cercetare și cu avizul Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române.

Articolul 29

Introducerea de specii alohtone în aria naturală protejată ROSCI0004 Băgău și rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău este interzisă.

Articolul 30

Reconstrucția naturală a habitatelor forestiere deteriorate se va face pe baza unui studiu științific realizat de o unitate de cercetare și avizat de administratorul fondului forestier și responsabilul cu managementul ariei naturale protejate ariei naturale protejate.

Articolul 31

În cazul apariției unor specii invazive care periclitează integritatea ecosistemelor se vor lua măsuri de stopare și eliminare a acestora.

Activitatea turistică

Articolul 32

Vizitarea ariilor naturale protejate este permisă numai pe potecile marcate. Accesul pe alte trasee se face cu acordul prealabil al responsabilului cu managementul ariei naturale protejate.

Articolul 33

Vizitarea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău este permisă numai pe drumurile de acces tematice.

Articolul 34

Întreținerea marcajelor turistice, deschiderea de noi trasee și amplasarea panourilor indicatoare și informative se face numai cu aprobarea responsabilului cu managementul ariei naturale protejate.

Articolul 35

Nu se permite utilizarea focului în aria naturală protejată R0SCI0004 Băgău și rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău.

Articolul 36

Camparea este permisă doar în locurile special amenajate din aria protejată.

Articolul 37

Este interzisă abandonarea deșeurilor de orice fel pe teritoriul ariei protejate și a rezervației; turiștii au obligația de a evacua deșeurile pe care le generează pe timpul vizitării.

Articolul 38

Se interzice tăierea, incendierea, distrugerea sau degradarea prin orice mijloace a vegetației.

Articolul 39

Perturbarea liniștei este strict interzisă. Pentru organizarea de festivaluri, jocuri, concursuri sportive, tabere, cei interesați vor cere aprobarea responsabilului cu managementul ariei naturale protejate.

Articolul 40

Circulația bicicletelor în scop de agrement pe alte drumuri din R0SCI0004 Băgău decât cele amenajate în acest scop cât și circulația acestora într-o manieră ce deranjează publicul este interzisă. Circulația autovehiculelor, motocicletelor, motoretelor și a altor vehicule cu motor cu combustibili fosili este permisă numai pe drumurile forestiere existente.

Articolul 41

Circulația autovehiculelor, motocicletelor, motoretelor și a altor vehicule cu motor cu combustibili fosili este interzisă prin locurile umede, chiar dacă acestea se află pe drumurile forestiere.

Articolul 42

Este strict interzisă pătrunderea cu orice tip de vehicul în rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău.

Articolul 43

Este strict interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative și a indicatoarelor, precum și a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice. De asemenea este interzisă intrarea în incinta oricărui stabiliment atribuit conservării biodiversității, loc îngrădit, piețe de monitoring, semnalizat prin panou informativ.

Articolul 44

Fotografierea sau filmarea în scop comercial fără aprobarea responsabilului cu managementul ariei naturale protejate este interzisă în aria naturală protejată ROSCI0004 Băgău și rezervația naturală 2.29. Tăul fără fund de la Băgău.

Articolul 45

Tarifele pentru eliberarea avizelor sunt cele stabilite de actele normative în vigoare.

Articolul 46

Poluarea zonelor umede este interzisă în aria naturală protejată ROSCI0004 Băgău și rezervația naturală 2.29. Tăul fără fund de la Băgău.

Capitolul III PROCEDURA DE AVIZARE A ACTIVITĂȚILOR DESFĂȘURATE ÎN PERIMETRUL ARIEI NATURALE PROTEJATE

Articolul 47

Activitățile care pot fi desfășurate în R0SCI0004, cu acordul responsabilului cu managementul ariei naturale protejate, sunt:

() Toate tipurile de investigații științifice biologice;

() Activități de turism și recreere - prin care se înțelege activități de turism pe traseele turistice amenajate cu infrastructură pentru turismul de masă, incluzând toate tipurile de turism: ecoturism, cicloturism, hipoturism, turism științific;

() Activități instructiv - educative cum ar fi școli, stagii de practică, aplicații tematice având ca obiect educația ecologică;

() Apicultura;

Articolul 48

Procedura de avizare a planurilor - programelor - proiectelor și activităților:

Solicitările pentru eliberarea de avize pentru planurile - programele - proiectele și activitățile, cu posibil impact semnificativ asupra mediului, vor fi înaintate către responsabilul cu managementul ariei naturale protejate, respectând termenele prevăzute în actele normative care reglementează procedurile legale aplicabile.

Termenul de emitere a avizului va respecta prevederile legale în vigoare.

Documentația întocmită de titularul planului - programului - proiectului - activității în vederea obținerii avizului, trebuie să respecte cerințele legale în vigoare.

Anterior emiterii avizului, responsabilul cu managementul ariei naturale protejate poate solicita, în situația în care documentația este incompletă, informații suplimentare, referințe și recomandări.

Avizul negativ emis va fi însoțit de o motivare. În cazul avizului favorabil responsabilului cu managementul ariei naturale protejate poate preciza condițiile în care acesta este valabil.

Capitolul IV SANCȚIUNI

Art. 49

Nerespectarea prevederilor Regulamentului se sancționează conform actelor normative în vigoare.

Capitolul V DISPOZIȚII FINALE

Articolul 50

Planurile - programele - proiectele și activitățile cu posibil impact semnificativ asupra mediului, localizate parțial sau total în sit, care se supun reglementării de către autoritățile de mediu, se supun avizării de către responsabilul cu managementul ariei naturale protejate, la solicitarea autorității competente de protecție a mediului.

Articolul 51

Orice persoană fizică sau juridică din zonă are obligația de a furniza informațiile și datele solicitate de autoritățile responsabile de managementul ariei naturale protejate.

Articolul 52

Persoanele fizice sau juridice, care desfășoară activități - proiecte - planuri pe suprafața sitului, au obligația de a se legitima la solicitarea responsabilului cu managementul ariei naturale protejate, în situația în care sunt constatate încălcări ale prevederilor prezentului Regulament.

Articolul 53

Pentru asigurarea managementului eficient al sitului, orice persoană fizică sau juridică are obligația de a permite și facilita controlul activităților, ai căror titulari sunt, de a permite prelevarea de probe și de a se legitima la solicitarea responsabilului cu managementul ariei naturale protejate.

Articolul 54

În cazul producerii de inundații, incendii, calamități, epizootii, focare de infecții și altele asemenea, instituțiile abilitate intervin conform prevederilor legale, iar responsabilului cu managementul ariei naturale protejate va participa activ, în măsura posibilităților, la acțiunile de alertare și mobilizare în vederea prevenirii și eliminării efectelor unor asemenea evenimente.

Articolul 55

Prezentul Regulament poate fi modificat la propunerea responsabilului cu managementul ariei naturale protejate și aprobat de către autoritatea competentă pentru protecția mediului.

Articolul 56

Aplicarea prezentului Regulament se va realiza după avizarea acestuia de către autoritatea centrală pentru protecția mediului.

Articolul 57

Verificarea respectării prezentului Regulament se face de responsabilului cu managementul ariei naturale protejate precum și de către autoritățile locale, regionale și centrale cu competențe în domeniu, potrivit legislației în vigoare. Personalul responsabilului cu managementul ariei naturale protejate verifică respectarea Regulamentului și își dovedește identitatea cu legitimații emise conform legii.

Articolul 58

Responsabilul cu managementul ariei naturale protejate are obligația de a sesiza instituțiile abilitate despre orice încălcare a prezentului Regulament, a cărei soluționare nu ține de competența sa.

Anexa 2 la Planul de management

Anexa 3 la Planul de management

Anexa 4 la Planul de management

Anexa 5 la Planul de management

Anexa 6 la Planul de management

Anexa 7 la Planul de management

Anexa 8 la Planul de management

Anexa 9 la Planul de management

Anexa 10 la Planul de management

Anexa 11 la Planul de management

Anexa 12 la Planul de management

Anexa 13 la Planul de management

Anexa 14 la Planul de management

Anexa 15 la Planul de management

Anexa 16 la Planul de management

Anexa 17 la Planul de management

Anexa 18 la Planul de management

Anexa 19 la Planul de management

Anexa 20 la Planul de management

Anexa 21 la Planul de management

Anexa 22 la Planul de management

Anexa 23 la Planul de management

FOTOGRAFII

Fotografia 1 - Specia Lucanus cervus

foto: dr. Ioan Tăușan

Fotografia 2 - Specia Odontopodisma rubripes

Foto: dr. Torok Sergiu - Comei

Fotografia 3 - Specia Bombina variegata

Foto: dr. Alin David

-----

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.