Regulamentul din 25 ianuarie 2022

Capitolul I NOȚIUNI INTRODUCTIVE

1.1.

SCOPUL ȘI PRINCIPIILE EVALUĂRII

Scopul sintetic al evaluării: stabilirea nivelului de competență profesională a procurorilor, îmbunătățirea performanțelor lor profesionale, creșterea eficienței activității parchetelor și a încrederii publice în autoritatea judecătorească, menținerea și consolidarea calității sistemului judiciar.

Procurorii sunt evaluați în ceea ce privește eficiența, calitatea activității și integritatea, obligația de formare profesională continuă și absolvirea unor cursuri de specializare. În cazul procurorilor numiți în funcții de conducere, evaluarea se face și asupra modului de îndeplinire a atribuțiilor manageriale.

(conform

Legii nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Regulamentului de evaluare a activității profesionale a procurorilor, denumit în continuare Regulament).

Principiile evaluării precizează elementele considerate esențiale pentru evaluarea eficientă

Definiția evaluării:

Evaluarea trebuie înțeleasă, în primul rând, ca o măsură care asigură motivarea/stimularea procurorilor și a parchetelor pentru dezvoltarea profesională și organizațională, necesară creșterii calității actului de justiție.

Este procesul prin care nivelul de performanță profesională a fiecărui procuror este apreciat prin raportare la un cadru de referință al competențelor și prin care se identifică nevoile de instruire și dezvoltare profesională.

1.

Principiul evaluării orientate de criterii și bazate pe indicatori de performanță în activitățile profesionale:

Definirea criteriilor:

● Legea precizează criteriile după care procurorii vor fi evaluați, respectiv:

1.

eficiența,

2.

calitatea activității,

3.

integritatea,

4.

obligația de formare profesională continuă și absolvirea unor cursuri de specializare,

5.

în cazul procurorilor numiți în funcții de conducere, evaluarea se face și asupra modului de îndeplinire a atribuțiilor manageriale.

● Consiliul Superior al Magistraturii a coordonat elaborarea Profilului magistratului în sistemul juridic din România. (http://www.csml909.ro/csm/index.php?cmd=caut&doc=30&lk=6), care a fost adoptat de Plen prin Hotărârea nr. 184/1 martie 2006.

2.

Principiul evaluării participative:

Corpul magistraților a fost amplu implicat atât în elaborarea Profilului magistratului (structura de competențe relevante pentru eficiența și calitatea actului de justiție), cât și în aplicarea schemei de evaluare bazate pe competențe.

Procurorii sunt împuterniciți să realizeze evaluarea profesională, în condițiile legii.

Evaluatorii sunt selectați dintre procurori cu respectarea prevederilor legii.

3.

Principiul evaluării științifice (opusă evaluării spontane, intuitive):

Procesul de evaluare va fi realizat de evaluatori instruiți în acest sens.

Instruirea are în vedere deprinderea aptitudinilor pentru ca evaluatorul să poată îndeplini atribuții specifice:

● să constate și să aprecieze modul cum procurorul își îndeplinește atribuțiile profesionale în raport cu competențele din profilul funcției de procuror;

● să motiveze procurorii evaluați în realizarea autoaprecierii;

● să dea feedback constructiv;

● să nu intervină în desfășurarea proceselor observate;

● prin evaluarea făcută să fundamenteze planul individual de dezvoltare profesională pentru procurorul evaluat, dacă este cazul.

4.

Principiul transparenței și corectitudinii evaluării:

Procurorii sunt consultați în toate etapele deciziei și implementării schemei de evaluare:

● în stabilirea structurii competențelor care vor fi evaluate;

● în selectarea indicatorilor (comportamente, conduite și acțiuni) relevante pentru aceste competențe;

● în alegerea evaluatorilor;

● în procesul de evaluare propriu-zis.

Schema de evaluare propusă descurajează folosirea oricărui test standardizat de aptitudini sau de personalitate care nu definește și nu explică clar, durabil din punct de vedere științific, competențele ce vor fi măsurate.

5.

Principiul consolidării independenței și răspunderii procurorului:

Sub nicio formă evaluarea nu va aduce atingere independenței procurorului în dispunerea soluțiilor.

6.

Principiul dezvoltării profesionale prin evaluare:

Aplicarea acestui principiu presupune desfășurarea procesului de evaluare astfel încât să contribuie la identificarea nevoilor de pregătire și dezvoltare profesională pentru procurorul evaluat.

1.2.

CADRUL DE REFERINȚĂ PENTRU EVALUAREA BAZATĂ PE COMPETENȚE: PROFILUL PROCURORULUI

Evaluarea profesională a procurorilor se desfășoară în limitele unui cadru de referință care cuprinde:

1.

Legea nr. 303/2004 , care precizează criteriile de evaluare - eficiența, calitatea activității, integritatea și obligația de pregătire profesională continuă, precum și calificativele cu care este apreciată performanța - "foarte bine", "bine", "suficient" și "insuficient" - și impactul lor asupra carierei procurorului și asupra calității sistemului juridic.

2.

Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a procurorilor.

3.

Indicatorii de performanță în activitățile profesionale ale procurorului. Indicatorii precizează care sunt elementele și aspectele de performanță a procurorului care trebuie apreciate cu ajutorul calificativelor, astfel încât să nu fie afectată independența procurorului în dispunerea soluțiilor și să fie respectat dreptul fiecărui procuror la o evaluare corectă.

4.

Prezentul Ghid de evaluare profesională a procurorilor care, într-o perspectivă de ansamblu a noii scheme de evaluare, evidențiază legătura între definiția, scopul, principiile evaluării și modalitățile și mijloacele prin care evaluarea se realizează, precum și aspecte legate de administrarea procesului de evaluare.

1.3.

CRITERII ȘI INDICATORI DE PERFORMANȚĂ ÎN ACTIVITĂȚI PROFESIONALE

1.3.1.

Introducere:

Evaluarea este un proces prin care performanța, adică nivelul calitativ la care procurorul își îndeplinește atribuțiile curente în parchet, este apreciată în raport cu un cadru de referință, care definește indicatorii relevanți pentru criteriile de evaluare stabilite de lege.

Procesul de evaluare presupune analiza modului cum procurorul își îndeplinește activitățile profesionale curente, pentru a aprecia comportamentele și acțiunile profesionale îndeplinite la un nivel adecvat cerințelor profesionale și, de asemenea, pentru a identifica modurile de acțiune profesională în care procurorul are nevoie prioritară de perfecționare și autodezvoltare.

Procesul de evaluare cuprinde următoarele activități: analiza documentelor care conțin rezultate ale activității profesionale a procurorului evaluat, autoanaliza și autoaprecierea și acordarea calificativului. Procesul de evaluare a procurorilor poate cuprinde și un interviu de evaluare și stabilirea de comun acord a unui plan individual de dezvoltare personală.

Atât evaluarea, cât și aprecierea făcută de membrii comisiei de evaluare se fac prin raportare la același cadru de referință, care cuprinde: criteriile de evaluare prevăzute de lege, activitățile profesionale și indicatorii de performanță în activitățile profesionale, precum și calificativele/standardele după care un procuror este apreciat ca fiind competent (sau incompetent) pentru îndeplinirea activităților de bază și specifice ale postului pe care îl ocupă.

Criteriile de evaluare și indicatorii relevanți pentru aceste criterii alcătuiesc o structură în care criteriul prevăzut de lege, având un caracter general, este detaliat în elementele care îl definesc și care sunt pentru el indicatori.

Indicatorii ghidează aprecierea comportamentelor, acțiunilor și conduitelor profesionale în activități profesionale specifice procurorului. Structura de criterii și indicatori constituie principalul instrument care asigură transparența evaluării și caracterul ei unitar, respectarea independenței procurorului în dispunerea soluțiilor și dreptul acestuia la o evaluare corectă. Fiecare criteriu poate fi demonstrat prin elementele sale definitorii, iar acestea, la rândul lor, pot fi demonstrate prin indicatori specifici (comportamente, acțiuni și conduite profesionale observabile sau care pot fi documentate).

Un indicator de performanță specific trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

–

să nu afecteze independența procurorului în dispunerea soluțiilor;

–

să stimuleze și să diferențieze performanțele procurorilor;

–

să fie măsurabil.

1.3.2.

Evaluarea activităților specifice funcției de procuror:

NR. CRT.

CRITERII DE EVALUARE

INDICATORI DE EVALUARE

-URMĂRIRE PENALĂ-

1.

EFICIENȚĂ

Criteriul va fi apreciat, prin acordarea de puncte, în raport de următorii indicatori:

a)efectuarea urmăririi penale într-un termen rezonabil, ținând cont de complexitatea cauzei și de volumul de activitate al procurorului;

Indicatorul va fi apreciat în raport de datele care rezultă din volumul de activitate anual al procurorului evaluat, depus la dosarul de evaluare, realizat pe baza datelor statistice furnizate de programul ECRIS și de următoarele elemente:

- rata de soluționare a cauzelor de către procurorul evaluat, comparativ cu rata de soluționare a cauzelor în sectorul de activitate în care acesta își desfășoară activitatea; rata de soluționare a cauzelor se calculează procentual ca raport între numărul cauzelor soluționate în perioada de referință (un an) și totalul cauzelor existente și al celor nou intrate;

- indicele de operativitate a procurorului evaluat în soluționarea cauzelor, comparativ cu indicele de operativitate în soluționarea cauzelor în sectorul de activitate în care acesta își desfășoară activitatea; indicele de operativitate în soluționarea cauzelor se calculează procentual ca raport între numărul cauzelor soluționate în perioada de referință (un an) și numărul cauzelor nou intrate;

- numărul rechizitoriilor și al acordurilor de recunoaștere a vinovăției întocmite de procurorul evaluat, comparativ cu numărul actelor de sesizare a instanței întocmite în sectorul de activitate în care acesta își desfășoară activitatea;

- numărul cauzelor complexe soluționate în care urmărirea penală a fost efectuată de procurorul evaluat, comparativ cu numărul total al cauzelor soluționate de procuror în perioada de referință;

- numărul cauzelor soluționate de procurorul evaluat în raport de anumite perioade de referință (cauze soluționate în mai puțin de 1 an, cauze soluționate în mai puțin de 2 ani, cauze soluționate în mai puțin de 3 ani, respectiv cauze soluționate într-un termen mai mare de 3 ani), comparativ cu numărul cauzelor soluționate în sectorul de activitate în care acesta își desfășoară activitatea, în raport de aceeași perioadă de referință;

- admiterea unor contestații privind durata procesului penal în condițiile art. 4881 - 4886din Codul de procedură penală.

Notă:

▪ în aprecierea elementelor menționate mai sus nu vor fi luate în considerare cauzele cu autor necunoscut;

▪ în aprecierea complexității cauzelor se va ține seama de următoarele elemente: dificultatea administrării probelor; numărul părților, al subiecților procesuali principali și al martorilor; numărul infracțiunilor investigate; natura acestora; dificultatea problemelor de drept și de fapt care trebuie soluționate; reunirea mai multor cauze, precum și alte elemente specifice relevante, cum ar fi luarea/propunerea de luare a măsurilor preventive, a metodelor speciale de supraveghere sau cercetare, a perchezițiilor ș.a.;

▪ criteriul va fi apreciat în raport de perioada efectivă de funcționare a procurorului evaluat în cadrul parchetului, calculată după formula media* 12 luni;

▪ în cursul perioadei supuse evaluării, se vor depune la dosarul de evaluare copii ale actelor privind controalele efectuate de procurorul ierarhic superior sau procurorul anume desemnat, care vor fi avute în vedere la aprecierea indicatorului;

▪ de asemenea, se va depune la dosarul de evaluare anual, de regulă până la data de 1 martie, de către persoana desemnată de conducătorul parchetului, volumul de activitate pe sectorul de activitate în care își desfășoară activitatea procurorul evaluat, conform datelor care rezultă din sistemul ECRIS și rapoartelor anuale de bilanț;

▪ la dosarul de evaluare se depune anual fișa privind volumul de activitate al procurorului, conform modelului prezentat în Anexa nr. 2 la Regulament, completată de grefierul șef conform datelor care rezultă din sistemul ECRIS; procurorul evaluat va certifica sub semnătură exactitatea datelor și va completa fișa cu date privind cauzele complexe în care a efectuat urmărirea penală; datele privind cauzele complexe vor fi contrasemnate de conducătorul parchetului sau, după caz, de procurorul șef secție, procurorul șef serviciu sau procurorul șef birou.

b) efectuarea demersurilor în vederea identificării bunurilor susceptibile de luare a măsurilor asigurătorii și luarea acestor măsuri.

Indicatorul va fi apreciat în raport de datele care rezultă din sistemul ECRIS, actele privind controalele periodice referitoare la stadiul cercetărilor penale, conform ordinelor și regulamentelor interne, și orice acte sau evidențe ale parchetului, necesare evaluării.

Notă:

▪ la dosarul de evaluare vor fi depuse copii ale actelor privind controalele periodice referitoare la stadiul cercetărilor penale și ale celorlalte acte care au stat la baza evaluării

2.

CALITATEA ACTIVITĂȚII

Criteriul va fi apreciat, prin acordarea de puncte, în raport de următorii indicatori:

a) măsuri și soluții imputabile procurorului, pe motive de nelegalitate existente la momentul luării măsurii sau al dispunerii soluției de către procuror;

Indicatorul va fi apreciat în raport de următoarele elemente:

- măsurile infirmate, pe cale ierarhică pentru motive de nelegalitate;

- soluțiile apreciate, pe cale ierarhică, ca fiind imputabile procurorului evaluat și cu privire la care s-au pronunțat hotărâri definitive de restituire sau de respingere a acordului de recunoaștere a vinovăției;

- soluțiile adoptate de procurorul evaluat care au fost infirmate de către procurorul ierarhic superior, cu redeschiderea urmăririi penale, și în care după completarea ori redeschiderea urmăririi penale au fost adoptate alte soluții, raportat la numărul total de dosare soluționate de acesta în perioada supusă evaluării;

Notă:

▪ în cursul perioadei supuse evaluării se vor atașa la dosarul de evaluare extrase din analiza indicatorilor de calitate conform Ordinului informațional privind activitatea Ministerului Public, care privesc analiza imputabilității soluțiilor dispuse de procuror, copii ale actelor prin care s-au dispus de către procuror măsuri infirmate pentru motive de nelegalitate, copii ale actelor prin care aceste măsuri au fost infirmate, copii ale soluțiilor cu privire la care s-a dispus infirmarea sau redeschiderea de către procurorul ierarhic superior și ordonanța procurorului ierarhic superior, respectiv încheierea instanței de confirmare a redeschiderii urmăririi penale ori încheierea de infirmare, care vor fi avute în vedere în aprecierea indicatorului;

▪ la dosarul de evaluare se depune anual fișa privind calitatea activității desfășurate, conform modelului prezentat în Anexa nr. 3 la Regulament, conținând datele statistice relevante, așa cum rezultă acestea din analizele și informările întocmite conform regulamentelor interne și ordinelor procurorului general, completată de grefierul șef;

b) calitatea redactării și motivării soluțiilor, interpretarea probelor, calitatea exprimării și capacitatea de sinteză.

Indicatorul va fi apreciat în raport de următoarele elemente:

- numărul soluțiilor definitive de achitare pronunțate în cauze în care trimiterea în judecată a fost dispusă de procurorul evaluat, raportat la numărul total de soluții definitive de achitare pe parchet; nu vor fi luate în considerare achitările pronunțate ca urmare a intervenirii dezincriminării faptei;

- soluțiile apreciate, pe cale ierarhică, ca fiind imputabile procurorului evaluat și în care s-au pronunțat hotărâri definitive de achitare;

- deținerea de cunoștințe solide de drept de către procurorul evaluat și capacitatea acestuia de a le aplica corect în practică;

- aptitudinea procurorului evaluat de a se exprima clar și concis, de a argumenta coerent, profund și concret, obiectiv;

- cunoașterea exactă a cauzei de către procurorul evaluat și capacitatea acestuia de a utiliza eficient principii de interpretare juridică;

- aptitudinea procurorului evaluat de a expune faptele în mod riguros și logic astfel încât să existe o concordanță între considerente și dispozitiv.

Notă:

▪ în cursul perioadei supuse evaluării se vor atașa la dosarul de evaluare extrase din analiza indicatorilor de calitate conform Ordinului informațional privind activitatea Ministerului Public, care privesc analiza imputabilității soluțiilor dispuse de procuror și notele observatorii de la organele ierarhic superioare;

▪ în aprecierea indicatorului vor fi avute în vedere și un număr de 5 soluții depuse la dosarul de evaluare de către procurorul evaluat, precum și, dacă este cazul, soluțiile apreciate ca fiind relevante de către comisia de evaluare.

NR. CRT.

CRITERII DE EVALUARE

INDICATORI DE EVALUARE

-SUPRAVEGHEREA CERCETĂRILOR PENALE-

1.

EFICIENȚĂ

Criteriul va fi apreciat, prin acordarea de puncte, în raport de următorii indicatori:

a) supravegherea și îndrumarea organelor de poliție în activitatea de cercetare penală, reflectată în verificarea periodică și ritmică a stadiului și calității actelor de cercetare penală efectuate de organele de poliție și urmărirea termenelor fixate, precum și în luarea măsurilor prevăzute de

art. 303 alin. (3) Cod de procedură penală ;

Indicatorul va fi apreciat în raport de datele care rezultă din notele de îndrumare și actele privind controalele periodice referitoare la stadiul cercetărilor penale, conform ordinelor și regulamentelor interne.

Notă:

▪ la dosarul de evaluare vor fi depuse copii ale actelor privind controalele periodice referitoare la stadiul cercetărilor penale;

b) efectuarea actelor procedurale și soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, în funcție de complexitatea cauzei și de volumul de activitate al procurorului;

Indicatorul va fi apreciat în raport de datele care rezultă din volumul de activitate anual al procurorului evaluat, depus la dosarul de evaluare, realizat pe baza datelor statistice furnizate de programul ECRIS și de următoarele elemente:

- rata de soluționare a cauzelor de către procurorul evaluat, comparativ cu rata de soluționare a cauzelor în sectorul de activitate în care acesta își desfășoară activitatea; rata de soluționare a cauzelor se calculează procentual ca raport între numărul cauzelor soluționate în perioada de referință (un an) și totalul cauzelor existente și al celor nou intrate;

- indicele de operativitate a procurorului evaluat în soluționarea cauzelor, comparativ cu indicele de operativitate în soluționarea cauzelor în sectorul de activitate în care acesta își desfășoară activitatea; indicele de operativitate în soluționarea cauzelor se calculează procentual ca raport între numărul cauzelor soluționate în perioada de referință (un an) și numărul cauzelor nou intrate;

- numărul rechizitoriilor și al acordurilor de recunoaștere a vinovăției întocmite de procurorul evaluat, comparativ cu numărul actelor de sesizare a instanței întocmite în sectorul de activitate în care acesta își desfășoară activitatea;

- numărul cauzelor complexe soluționate în care supravegherea cercetărilor penale a fost efectuată de procurorul evaluat, comparativ cu numărul total al cauzelor soluționate de procuror în perioada de referință;

- numărul cauzelor soluționate de procurorul evaluat în raport de anumite perioade de referință (cauze soluționate în mai puțin de 1 an, cauze soluționate în mai puțin de 2 ani, cauze soluționate în mai puțin de 3 ani, respectiv cauze soluționate într-un termen mai mare de 3 ani), comparativ cu numărul cauzelor soluționate în sectorul de activitate în care acesta își desfășoară activitatea, în raport de aceeași perioadă de referință;

- efectuarea actelor procesuale sau procedurale în termenul imperativ prevăzut de lege, respectiv efectuarea actelor fără întârzieri care să afecteze semnificativ buna desfășurare a urmăririi penale;

- admiterea unor contestații privind durata procesului penal în condițiile art. 4881 - 4886din Codul de procedură penală.

Notă:

▪ în aprecierea elementelor menționate mai sus nu vor fi luate în considerare cauzele cu autor necunoscut;

▪ în aprecierea complexității cauzelor se va ține seama de următoarele elemente: dificultatea administrării probelor; numărul părților, al subiecților procesuali principali și al martorilor; numărul infracțiunilor investigate; natura acestora; dificultatea problemelor de drept și de fapt care trebuie soluționate; reunirea mai multor cauze, precum și alte elemente specifice relevante, cum ar fi luarea/propunerea de luare a măsurilor preventive, a metodelor speciale de supraveghere sau cercetare, a perchezițiilor ș.a.;

▪ criteriul va fi apreciat în raport de perioada efectivă de funcționare a procurorului evaluat în cadrul parchetului, calculată după formula media* 12 luni;

▪ în cursul perioadei supuse evaluării, se vor depune la dosarul de evaluare copii ale actelor privind controalele efectuate de procurorul ierarhic superior sau procurorul anume desemnat, care vor fi avute în vedere la aprecierea indicatorului;

▪ de asemenea, se va depune la dosarul de evaluare anual, de regulă până la data de 1 martie, de către persoana desemnată de conducătorul parchetului, volumul de activitate pe sectorul de activitate în care își desfășoară activitatea procurorul evaluat, conform datelor care rezultă din sistemul ECRIS și rapoartelor anuale de bilanț;

▪ la dosarul de evaluare se depune anual fișa privind volumul de activitate al procurorului, conform modelului prezentat în Anexa nr. 2 la Regulament, completată de grefierul șef conform datelor care rezultă din sistemul ECRIS; procurorul evaluat va certifica sub semnătură exactitatea datelor și va completa fișa cu date privind cauzele complexe în care a supravegheat efectuarea urmăririi penale; datele privind cauzele complexe vor fi contrasemnate de conducătorul parchetului sau, după caz, de procurorul șef secție, procurorul șef serviciu sau procurorul șef birou;

▪ totodată, în cursul perioadei supuse evaluării, șeful ierarhic superior va depune la dosarul de evaluare orice document din care rezultă nerespectări ale termenelor imperative sau care au afectat semnificativ buna desfășurare a urmăririi penale.

c) dispoziții date organelor de cercetare penată în vederea identificării bunurilor susceptibile de luare a măsurilor asigurătorii și luarea acestor măsuri.

Indicatorul va fi apreciat în raport de datele care rezultă din notele de îndrumare, datele care rezultă din sistemul ECRIS, actele privind controalele periodice referitoare la stadiul cercetărilor penale, conform ordinelor și regulamentelor interne, și orice evidențe sau acte ale parchetului, necesare evaluării.

Notă:

* la dosarul de evaluare vor fi depuse copii ale actelor privind controalele periodice referitoare la stadiul cercetărilor penale și ale celorlalte acte care au stat la baza evaluării

2.

CALITATEA ACTIVITĂȚII

Criteriul va fi apreciat, prin acordarea de puncte, în raport de următorii indicatori:

a) măsuri și soluții imputabile procurorului, pe motive de nelegalitate existente la momentul luării măsurii sau al dispunerii soluției de către procuror;

Indicatorul va fi apreciat în raport de următoarele elemente:

- măsurile infirmate, pe cale ierarhică pentru motive de nelegalitate;

- soluțiile apreciate, pe cale ierarhică, ca fiind imputabile procurorului evaluat și în care s-au pronunțat hotărâri definitive de restituire sau de respingere a acordului de recunoaștere a vinovăției;

- soluțiile adoptate de procurorul evaluat care au fost infirmate de către procurorul ierarhic superior, cu redeschiderea urmăririi penale, și în care după completarea ori redeschiderea urmăririi penale au fost adoptate alte soluții, raportat la numărul total de dosare soluționate de acesta în perioada supusă evaluării.

Notă:

* în cursul perioadei supuse evaluării se vor atașa la dosarul de evaluare extrase din analiza indicatorilor de calitate conform Ordinului informațional privind activitatea Ministerului Public, care privesc analiza imputabilității soluțiilor dispuse de procuror, copii ale actelor prin care s-au dispus de către procuror măsuri infirmate pentru motive de nelegalitate, copii ale actelor prin care aceste măsuri au fost infirmate, copii ale soluțiilor cu privire la care s-a dispus infirmarea sau redeschiderea de către procurorul ierarhic superior și ordonanța sau, după caz, încheierea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale ori încheierea de infirmare, care vor fi avute în vedere în aprecierea indicatorului;

* la dosarul de evaluare se depune anual fișa privind calitatea activității desfășurate, conform modelului prevăzut în Anexa nr. 3 din Regulament, conținând datele statistice relevante, așa cum rezultă acestea din analizele și informările întocmite conform regulamentelor interne și ordinelor procurorului general, completată de grefierul șef.

b) calitatea redactării și motivării soluțiilor, interpretarea probelor, calitatea exprimării și capacitatea de sinteză.

Indicatorul va fi apreciat în raport de următoarele elemente:

- soluțiile apreciate, pe cale ierarhică, ca fiind imputabile procurorului evaluat și în care s-au pronunțat hotărâri definitive de achitare;

- numărul soluțiilor definitive de achitare pronunțateîn cauze în care trimiterea în judecată a fost dispusă de procurorul evaluat, raportat la numărul total de soluții definitive de achitare pe parchet; nu vor fi luate în considerare achitările pronunțate ca urmare a intervenirii dezincriminării faptei;

- deținerea de cunoștințe solide de drept de către procurorul evaluat și capacitatea acestuia de a le aplica corect în practică;

- aptitudinea procurorului evaluat de a se exprima clar și concis, de a argumenta coerent, profund și concret, obiectiv;

- cunoașterea exactă a cauzei de către procurorul evaluat și capacitatea acestuia de a utiliza eficient principii de interpretare juridică;

- aptitudinea procurorului evaluat de a expune faptele în mod riguros și logic astfel încât să existe o concordanță între considerente și dispozitiv.

Notă:

* în cursul perioadei supuse evaluării se vor atașa la dosarul de evaluare extrase din analiza indicatorilor de calitate conform Ordinului informațional privind activitatea Ministerului Public, care privesc analiza imputabilității soluțiilor dispuse de procuror și notele observatorii de la organele ierarhic superioare;

* în aprecierea indicatorului vor fi avute în vedere și un număr de 5 soluții depuse la dosarul de evaluare de către procurorul evaluat, precum și, dacă este cazul, soluțiile apreciate ca fiind relevante de către comisia de evaluare.

NR. CRT.

CRITERII DE EVALUARE

INDICATORI DE EVALUARE

-JUDICIAR-

1.

EFICIENȚĂ

Criteriul va fi apreciat, prin acordarea de puncte, în raport de următorii indicatori:

a) operativitatea în motivarea căilor de atac declarate, cu respectarea termenelor legale și administrative;

b) operativitatea soluționării altor lucrări, specifice activității judiciare.

Indicatorii vor fi apreciați în raport de datele care rezultă din volumul de activitate anual al procurorului evaluat, depus la dosarul de evaluare, realizat pe baza datelor statistice furnizate de programul ECRIS și de următoarele elemente:

- numărul participărilor procurorului evaluat în ședințele de judecată pe procuror, comparativ cu numărul total de participări în ședințele de judecată în sectorul de activitate judiciar, în perioada de referință;

- numărul concluziilor susținute de procurorul evaluat, comparativ cu numărul total al concluziilor susținute în sectorul de activitate judiciar, în perioada de referință;

- numărul căilor de atac redactate de procurorul evaluat, comparativ cu numărul total al căilor de atac redactate în sectorul de activitate judiciar, în perioada de referință;

- numărul căilor de atac redactate de procurorul evaluat cu depășirea termenului legal sau administrativ, calculat în procente, prin raportare la numărul total de căi de atac redactate de procuror, în perioada de referință;

- rata de soluționare a altor lucrări de către procurorul evaluat, comparativ cu rata de soluționare a altor lucrări în sectorul de activitate în care acesta își desfășoară activitatea; rata de soluționare a altor lucrări se calculează procentual ca diferență între totalul lucrărilor existente și al celor nou intrate și, respectiv, numărul lucrărilor soluționateîn perioada de referință (un an);

- indicele de operativitate a procurorului evaluat în soluționarea altor lucrări, comparativ cu indicele de operativitate în soluționarea altor lucrări în sectorul de activitate în care acesta își desfășoară activitatea; indicele de operativitate în soluționarea altor lucrări se calculează procentual ca diferență între numărul lucrărilor nou intrate și, respectiv, numărul lucrărilor soluționate în perioada de referință (un an).

Notă:

* criteriul va fi apreciat în raport de perioada efectivă de funcționare a procurorului evaluat în cadrul parchetului, calculată după formula media* 12 luni;

* în cursul perioadei supuse evaluării se vor depune la dosarul de evaluare copii ale actelor privind controalele efectuate de procurorul ierarhic superior sau procurorul anume desemnat, inclusiv copii ale proceselor- verbale de ședință de analiză a soluțiilor în care s-au constatat eventuale deficiențe, care vor fi avute în vedere la aprecierea indicatorului;

* de asemenea, se va depune la dosarul de evaluare anual, de regulă până la data de 1 martie, de către persoana desemnată de conducătorul parchetului, volumul de activitate pe sectorul de activitate în care își desfășoară activitatea procurorul evaluat, conform datelor care rezultă din sistemul ECRIS și rapoartelor anuale de bilanț;

* la dosarul de evaluare se depune anual fișa privind volumul de activitate al procurorului, conform modelului prezentat în Anexa nr. 2 la Regulament, completată de grefierul șef conform datelor care rezultă din sistemul ECRIS; procurorul evaluat va certifica sub semnătură exactitatea datelor;

* în cazul în care activitatea procurorului evaluat nu privește formularea căilor de atac, punctajul aferent indicatorului constând în operativitatea în motivarea căilor de atac declarate se distribuie celorlalți indicatori.

2.

CALITATEA ACTIVITĂȚII

Criteriul va fi apreciat, prin acordarea de puncte, în raport de următorii indicatori:

a) întocmirea fișelor de ședință și actualizarea lor permanentă, exercitarea rolului activ în ședințele de judecată și calitatea concluziilor susținute în ședințele de judecată;

Indicatorul va fi apreciat în raport de următoarele elemente:

- capacitatea procurorului evaluat de a expune complet situația de fapt și de drept;

- capacitatea procurorului evaluat de a analiza și interpreta probele administrate în mod corect și obiectiv;

- caracterul complet al solicitărilor formulate în privința soluției pe latură penală, pe latură civilă, precum și în privința celorlalte aspecte - măsuri asigurătorii, măsuri de siguranță, deduceri, cheltuieli judiciare etc.

Notă:

* se vor depune la dosarul de evaluare copii ale actelor de control efectuate de procurorul ierarhic superior în perioada supusă evaluării;

* de asemenea, procurorul evaluat va depune la dosarul de evaluare copii de pe procesele-verbale de sesizare din oficiu cu privire la săvârșirea de infracțiuni în cadrul ședințelor de judecată, întocmite de acesta, precum și un număr de 5 copii ale unor încheieri de ședință din cauzele în care a participat.

a) calitatea redactării și motivării căilor de atac, acuratețea raționamentului juridic și rigoarea expunerii faptelor;

În aprecierea acestui indicator vor fi avute în vedere: structura coerentă, argumentația clară, logica juridică, exprimarea juridică și capacitatea de sinteză a procurorului evaluat.

Notă:

* în aprecierea indicatorului vor fi avute în vedere și un număr de 5 căi de atac depuse la dosarul de evaluare de către procurorul evaluat, precum și, dacă este cazul, căile de atac apreciate ca fiind relevante de către comisia de evaluare.

c) căi de atac admise subiecților procesuali pe motive de nelegalitate în cauzele în care procurorul nu a exercitat căile de atac, căi de atac nedeclarate din motive imputabile procurorului, retrase sau respinse din motive de nelegalitate imputabile procurorului.

Notă:

* în cursul perioadei supuse evaluării se vor atașa la dosarul de evaluare extrase din analiza indicatorilor de calitate conform Ordinului informațional privind activitatea Ministerului Public, care privesc analiza activității judiciare și notele observatorii de la organele ierarhic superioare;

* la dosarul de evaluare se depune anual fișa privind calitatea activității desfășurate, conform modelului prevăzut în Anexa 3 la Regulament, conținând datele statistice relevante, așa cum rezultă acestea din analizele și informările întocmite conform regulamentelor interne și ordinelor procurorului general, completată de grefierul șef.

NR.

CRT.

CRITERII DE EVALUARE

INDICATORI DE EVALUARE

- ACTIVITĂȚI NEOPERATIVE -

1.

EFICIENȚĂ

Criteriul va fi apreciat, prin acordarea de puncte, în raport de următorul indicator:

• operativitatea soluționării lucrărilor, cu respectarea termenelor legale și administrative.

Indicatorul va fi apreciat, în raport de următoarele elemente:

- rata de soluționare a lucrărilor de către procurorul evaluat, comparativ cu rata de soluționare a lucrărilor în sectorul de activitate în care acesta își desfășoară activitatea; rata de soluționare a lucrărilor se calculează procentual ca raport între numărul lucrărilor soluționate în perioada de referință (un an) și totalul lucrărilor existente și al celor nou intrate;

- indicele de operativitate a procurorului evaluat în soluționarea lucrărilor, comparativ cu indicele de operativitate în soluționarea lucrărilor în sectorul de activitate în care acesta își desfășoară activitatea; indicele de operativitate în soluționarea lucrărilor se calculează procentual ca raport între numărul lucrărilor soluționate în perioada de referință (un an) și numărul lucrărilor nou intrate;

- numărul lucrărilor complexe soluționate de procurorul evaluat, comparativ cu numărul total al lucrărilor soluționate de procuror în perioada de referință;

- numărul lucrărilor soluționate peste termen de procurorul evaluat, prin raportare la numărul total al lucrărilor soluționate de acesta în perioada de referință, calculat procentual.

Notă:

* criteriul va fi apreciat în raport de perioada efectivă de funcționare a procurorului evaluat în cadrul parchetului, calculată după formula media* 12 luni;

* în cursul perioadei supuse evaluării, se vor depune la dosarul de evaluare copii ale actelor privind controalele efectuate de procurorul ierarhic superior sau procurorul anume desemnat care vor fi avute în vedere în aprecierea indicatorului;

* de asemenea, se va depune la dosarul de evaluare anual, de regulă până la data de 1 martie, de către persoana desemnată de conducătorul parchetului, volumul de activitate pe sectorul de activitate în care își desfășoară activitatea procurorul evaluat, conform datelor care rezultă din sistemul ECRIS și rapoartelor anuale de bilanț;

* la dosarul de evaluare se depune anual fișa privind volumul de activitate al procurorului, conform modelului prevăzut în Anexa nr. 2 la Regulament, completată de grefierul șef conform datelor care rezultă din sistemul ECRIS. Procurorul evaluat va certifica sub semnătură exactitatea datelor și va completa fișa cu date privind lucrările complexe pe care le-a soluționat. Datele privind lucrările complexe vor fi contrasemnate de conducătorul parchetului sau, după caz, de procurorul șef secție, procurorul șef serviciu sau procurorul șef birou.

2.

CALITATEA ACTIVITĂȚII

Criteriul va fi apreciat, prin acordarea de puncte, în raport de următorii indicatori:

a) calitatea actelor întocmite, acuratețea raționamentului și rigoarea exprimării;

În aprecierea acestui indicator, vor fi avute în vedere argumentația clară, exprimarea precisă, un stil concis al redactării actelor de către procuror.

b) respectarea prevederilor cuprinse în legi, ordine și regulamente.

În aprecierea indicatorului vor fi avute în vedere un număr de 5 acte depuse la dosarul de evaluare de către procurorul evaluat, precum și, dacă este cazul, lucrările apreciate ca fiind relevante de către comisia de evaluare.

3.

INTEGRITATE

Criteriul va fi apreciat, prin acordarea de puncte, în raport de următorul indicator:

* încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor, stabilite prin hotărâri definitive ale Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii; sancțiuni disciplinare rămase definitive în perioada supusă evaluării; pronunțarea față de procurorul evaluat a unor soluții de renunțare la urmărire penală, de renunțare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de condamnare, pentru care Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nu a propus eliberarea din funcție, în condițiile legii.

Notă:

* pentru aprecierea acestui indicator, se vor avea în vedere doar faptele constatate prin ordonanțe sau hotărâri care au rămas definitiveîn perioada supusă evaluării, indiferent dacă faptele au fost săvârșite în cursul sau anterior perioadei de evaluare;

* se va ține seama de natura și gravitatea faptei, de împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, precum și, dacă este cazul, de perseverența în săvârșirea unor astfel de fapte; la stabilirea perseverenței pot fi avute în vedere și alte fapte, inclusiv cele constatate prin hotărâri rămase definitive în perioada anterioară celei supuse evaluării;

* în cazul în care în privința procurorului evaluat s-a pronunțat cel puțin o soluție dintre cele menționate, se acordă cel mult 24 de puncte.

4.

OBLIGAȚIA

DE FORMARE

PROFESIONALĂ CONTINUĂ ȘI ABSOLVIREA UNOR CURSURI DE SPECIALIZARE

Criteriul va fi apreciat, prin acordarea de puncte, în raport de următorul indicator:

• disponibilitatea de a participa la programele de formare profesională continuă ori la alte forme de perfecționare profesională, participarea la învățământul profesional al procurorilor.

Evaluatorul va avea în vedere manifestarea de voință a procurorului în sensul înscrierii spre participare sau confirmării invitațiilor primite pentru participarea la diverse programe de formare profesională continuă, atunci când participarea nu a fost posibilă din motive obiective (de exemplu, din cauza volumului mare de activitate al parchetului la care funcționează sau al procurorului respectiv), precum și în cazul în care avizul colegiului de conducere la deplasarea respectivă a fost nefavorabil.

În ipoteza în care procurorul nu participă la activitățile de formare profesională din motive nejustificate, comisia de evaluare va avea în vedere aceste aspecte la stabilirea punctajului.

Pentru cazurile în care nu au fost incidente astfel de

situații, se

ia în considerare participarea efectivă la programul de formare continuă.

Evaluatorul va avea în vedere participarea efectivă la învățământul profesional al procurorilor, ținând seama, însă, de situațiile în care, din motive obiective, procurorul evaluat nu a putut participa (de exemplu, participarea în ședința de judecată, îndeplinirea unor activități care reclamă urgență, efectuarea concediului de odihnă sau a altor concedii etc.)

Pentru evaluarea acestui indicator se va avea în vedere inclusiv disponibilitatea de participare sau participarea la cursuri de limbi străine sau de operare pe calculator.

Notă:

* În aprecierea aceluiași criteriu pot fi avute în vedere și prezentarea de teme la colocvii, simpozioane de specialitate, lucrări și articole publicate, inclusiv contribuții la elaborarea unor culegeri sau buletine de jurisprudență, proiecte și culegeri de acte normative, activitatea didactică, inclusiv cea de formator, tutore de practică, responsabil cu formarea continuă descentralizată, fără ca nerealizarea uneia dintre aceste activități să constituie temei pentru depunctare.

* La dosarul de evaluare vor fi depuse, de către procurorul evaluat, diplomele sau atestatele din care reiese participarea la programele de formare profesională sau la celelalte cursuri prevăzute la art. 16 din Regulament ori, după caz, înscrisurile ce atestă disponibilitatea magistratului de a participa la astfel de programe/cursuri. De asemenea, se vor depune la dosar și alte date relevante oferite de procurorul care răspunde de formarea profesională în cadrul parchetului.

Notă:

● În cazul procurorilor care ocupă funcții de execuție, în urma evaluării se impune acordarea unui singur calificativ, urmând ca, în acest caz, punctajul final acordat să reprezinte suma punctajelor acordate pentru fiecare criteriu de evaluare.

● Hotărârile definitive de achitare pronunțate în perioada de referință în cauzele în care trimiterea în judecată a fost dispusă de procurorul evaluat se depun sau, după caz, se comunică în vederea depunerii la dosarul de evaluare, la parchetul la care procurorul funcționează, de către adjunctul conducătorului parchetului sau, după caz, de procurorul-șef secție, procurorul-șef serviciu sau procurorul-șef birou. Acestea vor fi avute în vedere la evaluarea criteriului calitatea activității, indiferent de sectorul de activitate unde și-a desfășurat activitatea în perioada de referință.

● Dacă în perioada supusă evaluării procurorul își desfășoară activitatea în mai multe sectoare, în același timp sau în perioade diferite, la fiecare dintre criteriile privind eficiența și calitatea activității se acordă un singur punctaj de cel mult 30 de puncte, în baza aprecierii de ansamblu a activității desfășurate și ținând seama de ponderea activității desfășurate în fiecare sector în volumul total de activitate. Când este cazul, în cuprinsul fișei de evaluare corespunzătoare se va evidenția sectorul/sectoarele care au determinat acordarea unui punctaj mai redus, cu indicarea motivelor care au generat această apreciere.

1.3.3.

Evaluarea îndeplinirii atribuțiilor manageriale ale procurorilor cu funcții de conducere:

Activitatea desfășurată de procurorii care ocupă funcții de conducere

Indicatori:

1. Capacitatea de conducere și organizare

Evaluatorul va urmări modalitatea de utilizare a autorității formale (conferită de funcția deținută) și a autorității infórmale (conferită de valoarea morală și profesională a procurorului cu funcție de conducere) în vederea realizării obiectivelor stabilite în planul inițial de management (întocmit în vederea susținerii examenului sau concursului pentru numirea în funcția de conducere, respectiv în cadrul procedurii de numire în funcția de conducere), precum și a obiectivelor stabilite ulterior, pe durata exercitării mandatului, raportat la direcțiile principale de acțiune ale Ministerului Public.

Totodată, va urmări capacitatea de organizare, ca modalitate de identificare a resurselor necesare pentru realizarea obiectivelor propuse.

La analizarea acestui indicator se vor avea în vedere următorii subindicatori:

- gestionarea resurselor umane și materiale;

- capacitatea de planificare a activităților.

Pentru aprecierea modalității de gestionare a resurselor umane și materiale, evaluatorul va avea în vedere următoarele aspecte:

- preocuparea conducătorului evaluat de a analiza organigrama și resursele umane echivalente, de a face previziuni privind necesarul de resurse umane ale parchetului pe termen scurt, mediu și lung și de a-și stabili obiective în acest sens;

- repartizarea echitabilă a grefierilor și a celuilalt personal auxiliar și conex pe compartimentele și sectoarele parchetului, în funcție de criterii obiective (volum de activitate, pregătirea profesională, aptitudinile reale și competența acestora);

- repartizarea echitabilă a procurorilor pe secții și compartimente după criterii obiective (volum de activitate, aptitudini reale, specializarea procurorilor);

- propunerile de suplimentare a schemei de personal (dacă este cazul);

- modalitatea de gestionare a resurselor materiale existente (spații, tehnologie IT, de înregistrare audio-video, consumabile etc);

- modalitatea în care sunt repartizate și cheltuite fondurile parchetului -în mod special pentru conducătorii care au calitatea de ordonatori de credite;

- stabilirea clară și precisă a atribuțiilor personalului auxiliar și conex;

- evitarea supraîncărcării procurorilor și a personalului auxiliar și conex care se bucură de încredere și sunt recunoscuți drept competenți în mod deosebit.

Aspectele menționate vor fi evaluate pe baza studiului proiectului de management conceput de procurorul evaluat la numirea în funcție, a modului de soluționare a deficiențelor constatate în cursul perioadei supuse evaluării (concretizate în procesele-verbale întocmite la ședințele colegiului de conducere, notele de serviciu privind repartizarea procurorilor și a personalului auxiliar și conex pe secții și compartimente, planificarea participărilor în ședințele de judecată, planificarea serviciilor de permanență, alte planificări care se impun conform planului semestrial de activitate, alte înscrisuri întocmite, de exemplu procese-verbale, acte de control, sesizări, acte de execuție bugetară conform bilanțului anual).

Pentru aprecierea capacității de planificare a activităților, evaluatorul va avea în vedere următoarele aspecte:

- capacitatea conducătorului de a stabili situația de fapt corectă la începutul exercitării mandatului și la începutul fiecărui an calendaristic pe durata mandatului;

- capacitatea conducătorului de a stabili obiective și sarcini concrete pentru personalul din parchet;

- capacitatea conducătorului de a găsi cele mai potrivite măsuri pentru atingerea obiectivelor propuse;

- colaborarea între conducătorul parchetului, adjuncții acestuia și șefii de secție, în vederea realizării activității de planificare și implicarea conducătorilor în activitatea de analiză a situației existente la începutul fiecărui an calendaristic, de stabilire a obiectivelor concrete pentru fiecare an calendaristic și de identificare a măsurilor potrivite pentru realizarea sarcinilor propuse;

- relația dintre activitatea de planificare la nivel central (CSM, MP - direcțiile principale de acțiune) și activitatea de planificare a obiectivelor propuse la nivel central și local;

- capacitatea de delegare a atribuțiilor în funcție de necesitățile parchetului și competențele persoanelor cărora li se deleagă aceste atribuții;

- colaborarea între conducătorul parchetului, adjuncții acestuia, șefii de secție și grefierul șef în scopul realizării sarcinilor.

2. Capacitatea de control

Se vor depune la dosarul de evaluare actele privind controalele efectuate, în funcție de obiectivele urmărite, de direcțiile de acțiune ale Ministerului Public și Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar.

La analizarea acestui indicator se va avea în vedere capacitatea de sesizare și soluționare a deficiențelor de orice fel.

Pe baza constatărilor făcute cu ocazia activităților de control desfășurate, evaluatorul va aprecia dacă rapoartele de control surprind eventuale deficiențe concrete.

În cadrul acestui indicator se evaluează și activitatea de verificare, în condițiile legii, a legalității soluțiilor adoptate de procurorii din cadrul parchetului.

În acest sens, la aprecierea indicatorului vor fi avute în vedere și următoarele aspecte:

- rata medie a soluțiilor definitive de restituire pronunțate în cauze în care rechizitoriul a fost verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de persoana evaluată, în perioada în care a exercitat funcția de conducere, raportată la rata medie națională a soluțiilor de restituire, pe nivel de jurisdicție;

- rata medie a soluțiilor definitive de respingere a acordului de recunoaștere a vinovăției, pe motive de nelegalitate, pronunțate în cauze în care acordul a fost avizat de persoana evaluată, în perioada în care a exercitat funcția de conducere, raportată la rata medie națională a soluțiilor de respingere a acordului de recunoaștere a vinovăției, pe motive de nelegalitate, pe nivel de jurisdicție;

- numărul dosarelor mai vechi de 1 an și 6 luni la nivel de parchet, raportat la media națională a dosarelor mai vechi de 1 an și 6 luni, pe nivel de jurisdicție.

3. Capacitatea decizională și asumarea răspunderii

La analizarea acestui indicator se vor avea în vedere inițiativa, promptitudinea în luarea deciziilor și asumarea răspunderii.

Se vor avea în vedere, de asemenea fundamentarea deciziei și evitarea subiectivismului în procesul decizional, legalitatea deciziei, caracterul complet și oportun al deciziei, eficiența ei, precum și consultarea colegiului de conducere.

Pe baza constatărilor făcute cu ocazia activităților de control desfășurate, evaluatorul va aprecia dacă rapoartele de control propun măsuri obiective de remediere a lor.

Pe de altă parte, evaluatorul va constata dacă măsurile menționate anterior au fost realizate și au fost eficiente (observând succesiunea observațiilor din rapoartele de control întocmite, dar și eventualele constatări făcute cu ocazia unui control realizat de Inspecția Judiciară și a recomandărilor existente în cuprinsul raportului de inspecție întocmit, notele de serviciu de aducere la îndeplinire a măsurilor dispuse, procesele- verbale ale ședințelor comune de lucru cu organele de poliție pe care parchetul le coordonează).

4. Comportamentul și comunicarea

La analizarea acestui indicator se vor avea în vedere:

- comportamentul și comunicarea cu procurorii, judecătorii, personalul auxiliar și conex, justițiabilii, persoanele implicate în actul de justiție, alte instituții, mass media;

- transparența actului de conducere;

- obiectivitatea și imparțialitatea;

- asigurarea unui climat optim de muncă.

Obiective:

- rezolvarea tuturor atribuțiilor de serviciu;

- asigurarea unui climat optim pentru desfășurarea activității;

- promovarea imaginii parchetului și construcția prestigiului său.

Astfel, evaluatorul va analiza dacă procurorul cu funcție de conducere, în îndeplinirea funcției de comunicare:

- se documentează suficient;

- are capacitatea de a avea un dialog real;

- utilizează un ton adecvat și politicos;

- are capacitatea de a asculta;

- manifestă respect față de persoana interlocutorului;

- manifestă rezistență față de o idee nouă;

- se implică în toate activitățile parchetului;

- nu îi influențează pe procurori să manifeste rezerve în a-și exprima propriile opinii;

- are capacitatea de a convinge și de a transmite corect mesajul respectiv, indiferent de modalitatea de comunicare aleasă.

Pentru aprecierea transparenței actului de conducere, a obiectivității și imparțialității, se are în vedere capacitatea conducătorului de a populariza deciziile sale, de a implica colegiul de conducere/colegii acolo unde este cazul, în procesul decizional.

Obiectivitatea și imparțialitatea presupun o conducere bazată pe raționament logic și nu pe sentimente, cu evitarea situațiilor de favorizare a unei persoane sau a unui grup de persoane. Nu se confundă cu deciziile nepopulare, dacă acestea sunt justificate. Pentru aprecierea modului de asigurare a unui climat optim de muncă se au în vedere capacitatea conducătorului de a conștientiza competențele și nevoile fiecăruia, de a sprijini valorile celorlalți, obiectivitatea și disocierea problemelor de persoane, decizii bazate pe corectitudine, nu pe forță, soluții creative și ingenioase, capacitatea de negociere.

În vederea evaluării indicatorului, procurorul evaluat va depune la dosarul de evaluare comunicările, ordinele, circularele, procesele-verbale și alte dispoziții cu caracter intern.

Notă:

● În vederea evaluării celor 4 indicatori, procurorul evaluat va depune la dosarul de evaluare un număr minim de 5 acte relevante pentru activitatea sa, comisia de evaluare putând avea în vedere, dacă apreciază necesar, și un număr de cel mult 5 alte acte relevante.

● Pentru procurorii care, în perioada supusă evaluării, au desfășurat concomitent atât activitate specifică funcției de execuție, cât și activitate specifică funcției de conducere, punctajul final se acordă astfel: la criteriile de evaluare privind eficiența și calitatea activității, câte cel mult 15 puncte, la criteriul privind modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale cel mult 30 de puncte, la criteriul privind integritatea cel mult 30 de puncte, iar la criteriul privind formarea profesională cel mult 10 puncte.

● Pentru procurorii care, în perioada supusă evaluării, au desfășurat succesiv atât activitate specifică funcției de execuție, cât și activitate specifică funcției de conducere, punctajul final se acordă astfel: la criteriile de evaluare privind eficiența și calitatea activității, câte cel mult 30 puncte, la criteriul privind modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale cel mult 60 de puncte și se calculează media aritmetică a punctajului obținut la criteriile eficiența și calitatea activității și a punctajului obținut la criteriul privind modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale. La criteriul privind integritatea se acordă un singur punctaj de cel mult 30 de puncte, iar la criteriul privind formarea profesională un singur punctaj de cel mult 10 puncte.

● Pentru procurorii care, în perioada supusă evaluării, au desfășurat numai activitate specifică funcției de conducere, punctajul final se acordă astfel: la criteriul privind modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale cel mult 60 puncte, la criteriul de evaluare privind integritatea cel mult 30 de puncte, iar la criteriul de evaluare privind formarea profesională cel mult 10 puncte.

● Punctajul acordat la criteriul privind integritatea este de cel mult 24 puncte în cazul în care în privința procurorului evaluat s-a pronunțat cel puțin una dintre următoarele soluții: încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor, stabilite prin hotărâri definitive ale Secției pentru procurori a CSM, sancțiuni disciplinare rămase definitive în perioada supusă evaluării, pronunțarea față de procurorul evaluat a unor soluții de renunțare la urmărirea penală, de renunțare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de condamnare, pentru care Secția pentru procurori nu a propus eliberarea din funcție, în condițiile legii.

Capitolul II UNELE ASPECTE PRIVIND PROCESUL DE EVALUARE

2.1.

Considerații generale:

Autoritatea ultimă a determinării și implementării inițiativelor formale de evaluare a performanței procurorilor este Consiliul Superior al Magistraturii.

Procesul de evaluare trebuie să respecte principiul independenței procurorilor în adoptarea soluțiilor.

Procesul de evaluare trebuie să fie liber de orice considerații politice, ideologice sau centrate pe probleme exterioare scopurilor prevăzute în regulamentul de evaluare precum și în prezentul ghid.

Evaluatorii au obligația realizării unei evaluări unitare potrivit scopurilor unitare și prevederilor din Regulament și din prezentul ghid.

Principalele utilizări ale rezultatelor evaluării sunt: îmbunătățirea performanței profesionale a procurorului, menținerea și consolidarea standardelor de calitate ale sistemului juridiciar, definirea politicilor de resurse umane - ocuparea posturilor de execuție și conducere la toate parchetele.

2.2.

Domeniile din care se culeg date

Evaluarea trebuie să aibă la bază date suficiente.

Evaluarea include observarea de către evaluator, discuții cu procurorul evaluat și analiza datelor și documentelor relevante pentru rezultatele activității acestuia.

Punctajul obținut la fiecare indicator de evaluare, precum și calificativul acordat trebuie să corespundă datelor, constatărilor și observațiilor comisiei de evaluare.

2.3.

Autoevaluarea

La finalul perioadei de evaluare prevăzute la

art. 2 alin. (2) din Regulament , procurorul completează o fișă sau formular standard de autoevaluare, înainte de data anunțată pentru evaluare. Fișa de autoevaluare are rolul de a asista procurorul în pregătirea sa pentru evaluare și, dacă este cazul, pentru un dialog constructiv cu evaluatorul, în cadrul interviului de evaluare. Fișa conține criteriile și indicatorii de performanță în activitățile profesionale.

Cu ajutorul descrierilor privind criteriile și indicatorii, procurorul se autoevaluează.

Feedback-ul dat de evaluator trebuie să fie axat pe criteriile prezente în fișă și bazat pe date (referiri directe la indicatori).

Refuzul persoanei evaluate de a întocmi fișa de autoevaluare, de a motiva punctajul acordat sau de a se prezenta la interviu, atunci când comisia apreciază necesar, nu împiedică parcurgerea următoarelor etape ale procedurii de evaluare și finalizarea acesteia.

2.4.

Interviul de evaluare

Interviul poate să lămurească, pe de o parte, pe evaluator, asupra acelor aspecte care nu au putut fi cuantificate pe baza activităților anterioare și care se subsumează unui indicator, respectiv criteriu, iar, pe de altă parte, pe cel evaluat, asupra gradului de îndeplinire a obiectivelor stabilite anual și aprecierii evaluatorului.

În același timp, interviul poate să clarifice unele deficiențe constatate în activitatea profesională a procurorului evaluat, precum și unele aspecte în legătură cu care procurorul a formulat observații și obiecții.

Prin intermediul interviului se va putea observa și capacitatea evaluatului de a conștientiza plusurile și minusurile activității sale și de a-și stabili obiective realizabile.

Scopul interviului este îmbunătățirea performanțelor procurorului evaluat și motivarea acestuia, corectarea comportamentului/atitudinilor, sens în care sunt necesare folosirea de către evaluator a unui ton amabil, politicos, considerație adecvată pentru cel evaluat, capacitatea evaluatorului de a comunica un mesaj obiectiv, bazat pe constatări reale (proces de informare și analiză transparent, capacitatea de a asculta etc.).

Interviul de evaluare are loc la cererea procurorului evaluat sau în cazul în care comisia de evaluare apreciază că este necesar. Cu titlu de exemplu, necesitatea interviului se poate ivi în situația în care comisia de evaluare constată că sunt necesare unele clarificări sau lămuriri din partea procurorului evaluat ori în situația în care din analiza dosarului de evaluare rezultă unele deficiențe în activitatea profesională a procurorului evaluat.

La finalul unui ciclu de evaluare, după efectuarea autoevaluării, evaluatorul folosește, dacă este cazul, interviul pentru a colecta informații concrete (legate de acțiuni și comportamente în situații profesionale) care să-i permită aprecierea corectă a performanței profesionale a procurorului și acordarea unui calificativ.

Indicatorii de evaluare, corespunzători criteriilor stabilite prin lege, au fost aleși pentru că sunt relevanți pentru criteriu, nu afectează independența procurorului în dispunerea soluțiilor, diferențiază performanța, stimulează dezvoltarea profesională și descriu acțiuni și comportamente profesionale observabile.

Structurat pe astfel de indicatori, interviul poate oferi informații importante despre felul cum își îndeplinește procurorul activitățile profesionale. Astfel:

● Indicatorii sugerează ce fel de informații trebuie să obțină evaluatorul. Ei fundamentează principalele teme ale discuției conduse de evaluator. Dar nu toți indicatorii trebuie folosiți ca teme de dialog, nu trebuie transformați în întrebări care sunt adresate procurorului evaluat.

● Interviul poate fi folosit în scopul completării datelor și informațiilor strânse de către evaluatori, precum și prin observarea conduitei profesionale a procurorului.

● Interviul poate, de asemenea, corecta o primă impresie privind performanța procurorului, oferindu-i acestuia posibilitatea de a-și prezenta performanța prin descrierea unor priceperi și expunerea unor cunoștințe pentru care nu au existat oportunități de manifestare.

Întrebările pot viza:

a.

Cunoștințe necesare îndeplinirii activităților profesionale:

● Întrebările de acest tip creează posibilitatea procurorului de a-și pune în evidență cunoștințe juridice substanțiale și procedurale, necesare pentru îndeplinirea cu succes a activităților profesionale specifice.

● Avantajul întrebărilor care vizează cunoștințe în cadrul interviului vine din faptul că întrebările principale pot fi urmate de alte întrebări secundare, care cer clarificări sau investighează mai în profunzime răspunsul procurorului evaluat [in-depth interview - interviul aprofundat).

b.

Aprecierea exemplelor date de intervievat:

● O cunoaștere a acțiunilor profesionale care să permită evaluarea celui care le îndeplinește presupune cunoașterea circumstanțelor concrete în care acțiunile s-au desfășurat precum și a rezultatului acestor acțiuni. De aceea, pentru ca intervievatorul să înțeleagă complet comportamentul evocat, răspunsurile la întrebările comportamentale trebuie să includă următoarele componente:

> Situația sau sarcina profesională în care intervievatul a fost implicat sau pe care a trebuit să o îndeplinească;

> Acțiunea/activitatea desfășurată de intervievat în acea situație;

> Rezultatul acțiunii/activității candidatului.

Numai împreună aceste trei elemente permit să se aprecieze dacă cel intervievat a dovedit nivelul și calitatea comportamentului cerut în situația respectivă. De aceea, răspunsurile vagi, generale, nu sunt exemple comportamentale corespunzătoare acestui scop.