Decizia nr. 887/2021

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Ionița Cochințu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 102 alin. (1) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Cinzia Furegon și de Carlo Mason în Dosarul nr. 13.936/62/2012/a35 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.345D/2018.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, întrucât nu sunt încălcate prevederile constituționale invocate în susținerea acesteia.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Decizia civilă nr. 685/R din 18 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 13.936/62/2012/a35, Curtea de Apel Brașov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 102 alin. (1) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței.

5.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Cinzia Furegon și de Carlo Mason într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului declarat în contextul unui litigiu întemeiat pe dispozițiile Legii nr. 85/2006, respectiv împotriva unei sentințe civile pronunțate de Tribunalul Brașov - Secția a II-a a civilă de contencios administrativ și fiscal, prin care: a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a contestatorului Mason Carlo; a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active a creditoarei Furegon Cinzia; a fost respinsă contestația formulată de aceștia împotriva hotărârii Adunării generale a creditorilor debitoarei Societatea Euro Tricot - S.R.L. din Brașov.

6.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că prevederile

art. 102 alin. (1) din Legea nr. 85/2006

sunt specifice etapei de neconfirmare sau de confirmare a planului de reorganizare, iar, în cazul intrării în faliment ca urmare a eșuării planului, planul confirmat este socotit ca o hotărâre definitivă și irevocabilă împotriva debitorului, astfel încât creanțele din plan au calitatea de titlu executoriu.

Alin. (2)

al aceluiași articol întărește teza potrivit căreia creditorii conservă acțiunile lor, pentru întreaga valoare a creanțelor împotriva codebitorilor, chiar dacă au votat pentru plan. Astfel creditorul ipotecar, cu drept de ipotecă, nu pierde nici garanția reală, respectiv ipoteca din care să se îndestuleze, și nici calitatea sa procesuală care este dată de dreptul subiectiv. Față de această împrejurare se susține că, în speță, este nelegală reținerea lipsei calității procesuale active a autorilor excepției de neconstituționalitate și contradictorie cu publicitatea imobiliară care asigură dreptul asupra ipotecii și, prin urmare, în mod special, prevederile

art. 102 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2006

sunt neconstituționale în ceea ce privește nerecunoașterea creanței și calității de creditor în cazul în care condiția planului de reorganizare nu s-a îndeplinit. Or, astfel cum este prevăzut și în doctrină, votarea unui plan nu produce efecte cu privire la dreptul altor persoane, iar creditorii conservă acțiunile lor, fiind aplicabil principiul apărării dreptului de proprietate. Prin urmare, în contextul dat, textele criticate încalcă ordinea de drept, echitatea, dreptatea și egalitatea în fața legii, precum și dreptul de proprietate în componenta privind garantarea creanțelor ipotecare, în situația în care condiția planului de reorganizare nu s-a îndeplinit.

7.

Curtea de Apel Brașov - Secția civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât legiuitorul a reglementat caracterul de forță executorie a planului de reorganizare ca instituție juridică proprie procedurii de insolvență, cu respectarea principiilor statului de drept și a supremației legii și accesului liber la justiție.

8.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

11.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 102 alin. (1) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: „(1) Când sentința care confirmă un plan intră în vigoare, activitatea debitorului este reorganizată în mod corespunzător; creanțele și drepturile creditorilor și ale celorlalte părți interesate sunt modificate astfel cum este prevăzut în plan. În cazul intrării în faliment ca urmare a eșuării planului sau a unei executări silite, planul confirmat va fi socotit ca o hotărâre definitivă și irevocabilă împotriva debitorului. Pentru executarea silită a acestor creanțe, calitatea de titlu executoriu o va avea sentința de confirmare a planului.“

12.

Legea nr. 85/2006, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată prin

art. 344 lit. a) din titlul V - Dispoziții tranzitorii și finale din Legea nr. 85/2014

privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, având în vedere

Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să exercite controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

13.

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale

art. 1 alin. (3)

și

(5)

- Principiile statului de drept și legalității, ale

art. 16 alin. (1)

- Egalitatea în drepturi și în fața legii, ale

art. 21

- Accesul liber la justiție, și ale

art. 44

- Dreptul de proprietate privată, în componenta privind garantarea creanțelor.

14.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aspectele învederate de către autorii acesteia reprezintă, în realitate, o chestiune de interpretare a normelor legale de către subiecții cu atribuții în domeniu, precum și de către instanțele judecătorești, dacă pe rolul acestora se află litigii al căror obiect este legat de procedurile de insolvență. Or, instanța de contencios constituțional se poate pronunța numai asupra conformității unui text de lege cu prevederile și principiile

Constituției , iar nu asupra interpretării și aplicării legii, care reprezintă atribuții ale instanțelor judecătorești.

15.

Prin urmare, astfel cum a reținut constant Curtea Constituțională, spre exemplu, prin

Decizia nr. 62 din 18 februarie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 491 din 10 iunie 2020, paragraful 38, interpretarea și aplicarea legii țin de instituțiile îndrituite cu ducerea la îndeplinire a prevederilor legale, precum și de instanțele de judecată învestite cu soluționarea litigiului.

16.

De altfel, printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Astfel, prin

Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunțat în sensul că, în conformitate cu prevederile

art. 2 alin. (1)

și

(2) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile

Constituției .

17.

Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale

art. 126 alin. (1)

și

(3) din Constituție .

18.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 102 alin. (1) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Cinzia Furegon și de Carlo Mason în Dosarul nr. 13.936/62/2012/a35 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Brașov - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 16 decembrie 2021.