Decizia nr. 858/2021

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Irina Loredana Gulie

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de Mihai Marchidann în Dosarul nr. 80/2/2019 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.835D/2019.

2.

La apelul nominal, lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, având în vedere lipsa motivării acesteia.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Decizia civilă nr. 38 din 8 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 80/2/2019, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Excepția a fost invocată de Mihai Marchidann într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 7.649 din 20 noiembrie 2018, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

Legii nr. 138/2014

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă , precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative conexe.

5.

Autorul excepției de neconstituționalitate nu arată în ce constă contrarietatea dintre textele de lege criticate și dispozițiile constituționale invocate.

6.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar dispozițiilor

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 .

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.

8.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992, republicată , reține următoarele:

9.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992, republicată , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, potrivit cărora: „(5) Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor

alin. (1),

(2)

sau

(3),

instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile.“

11.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în

art. 11 alin. (1)

privind obligația statului de a respecta obligațiile din tratatele la care este parte,

art. 16

- Egalitatea în drepturi,

art. 21 alin. (3)

privind dreptul la un proces echitabil și soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și

art. 44

- Dreptul de proprietate privată.

12.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia nu arată în ce constă contrarietatea dintre textul de lege criticat și prevederile constituționale invocate. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate, astfel formulată, ridică o problemă de admisibilitate dintr-o dublă perspectivă, și anume din punctul de vedere al structurii excepției de neconstituționalitate, cu referire la motivarea acesteia, precum și al competenței Curții Constituționale de a soluționa criticile formulate. În această situație, Curtea va analiza cu prioritate problema de admisibilitate raportată la structura excepției de neconstituționalitate, reglementată de

art. 10 alin. (2)

raportat la

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, întrucât, în lipsa elementelor constitutive ale acesteia, nu va putea proceda nici la analiza celorlalte condiții de admisibilitate ale excepției de neconstituționalitate, indiferent de natura acestora [ art. 2 alin. (3)

și

art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 ], și nici la analiza pe fond a acesteia (a se vedea în acest sens

deciziile nr. 323 din 18 mai 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 916 din 24 septembrie 2021, și

nr. 875 din 16 decembrie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 3 martie 2022).

13.

Așadar, Curtea reține că prin

Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte. Motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Ca atare, sesizările adresate Curții trebuie motivate, ceea ce implică, în mod necesar, invocarea unui temei constituțional pentru contestarea legitimității constituționale a prevederilor ce fac obiectul sesizării. Or, în prezenta cauză autorul excepției nu arată în ce constă contrarietatea textelor legale invocate cu dispozițiile Legii fundamentale, astfel încât Curtea nu se poate substitui acestuia în ceea ce privește invocarea unui anume motiv de neconstituționalitate; în caz contrar, instanța constituțională ar exercita un control din oficiu, și nu la sesizare, ceea ce contravine

art. 146 lit. d) din Constituție .

14.

Prin urmare, în cauză, cererea formulată, deși intitulată excepție de neconstituționalitate, nu întrunește condițiile structurale ale acesteia și nu poate fi calificată drept excepție de neconstituționalitate în sensul

art. 146 lit. d) din Constituție , astfel încât Curtea o va respinge ca fiind inadmisibilă.

15.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor a rt. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de Mihai Marchidann în Dosarul nr. 80/2/2019 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 14 decembrie 2021.