Decizia nr. 4/2000
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 32/1998 privind privatizarea societăților comerciale din turism
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Respins prin 1
- Decizia nr. 142/2000 13 iulie 2000 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgenta a Gu…
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OUG nr. 32/1998 10 noiembrie 1998 (prevederi anume) privind privatizarea societăților comerciale din turism
Lucian Mihai - președinte
Costica Bulai - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Ioan Muraru - judecător
Nicolae Popa - judecător
Lucian Stangu - judecător
Florin Bucur Vasilescu - judecător
Romul Petru Vonica - judecător
Paula C. Pantea - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 11 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 32/1998
privind privatizarea societăților comerciale din turism, excepție ridicată de Societatea de Investiții Financiare "Transilvania" - S.A. din Brașov în Dosarul nr. 3.551/1999 al Tribunalului Dambovita - Secția comercială și de contencios administrativ.
La apelul nominal răspunde Societatea de Investiții Financiare "Transilvania" - S.A. din Brașov, reprezentată prin consilier juridic Bogdan Ungureanu, constatandu-se lipsa părților: Fondul Proprietății de Stat București, Societatea Comercială "Hotel Valahia" - S.R.L. Targoviste și Societatea Comercială "Valahia" - S.A. Targoviste, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Societății de Investiții Financiare "Transilvania" - S.A. din Brașov solicita admiterea excepției de neconstituționalitate, arătând ca
art. 11 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 32/1998 , care plafoneaza dreptul de a deține acțiuni la o societate comercială din turism la o cota de 10% din totalul acțiunilor emise de o astfel de societate, încalcă prevederile constituționale ale art. 49. Se arata ca soluția legislativă reglementată de textul criticat nu este justificată de nici una dintre situațiile prevăzute la art. 49 alin. (1) din Constituție și nici de ratiuni de ordine publică sau de alta natură. Se mai susține ca
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 32/1998
încalcă principiile consensualismului și autonomiei de voința prevăzute la art. 134 din Constituție, prin aceea ca stabilește în sarcina societăților de investiții financiare obligația de a vinde acțiunile pe care le dețin la societățile comerciale din turism peste limita de 10% din totalul acțiunilor emise de acestea. Reprezentantul autorului excepției precizează ca renunța la motivarea neconstitutionalitatii textului criticat și prin raportare la prevederile art. 41 alin. (1) și (2) din Constituție, asa cum s-a susținut în fața instanței de judecată, și depune "Precizări și concluzii".
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepției de neconstituționalitate, întrucât apreciază ca textul de lege criticat nu încalcă dispozițiile constituționale invocate, ci reprezintă strategia legiuitorului cu privire la acțiunea de privatizare a societăților comerciale din turism.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Prin Încheierea din 15 iulie 1999, pronunțată în Dosarul nr. 3.551/1999, Tribunalul Dambovita - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 11 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 32/1998
privind privatizarea societăților din turism, excepție ridicată de Societatea de Investiții Financiare "Transilvania" - S.A. din Brașov într-un litigiu având ca obiect anularea, pentru frauda la lege, a actului de cesiune a unor acțiuni nominative.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca textul criticat încalcă art. 49 din Constituție "în ceea ce privește drepturile derivate din calitatea de acționari" și principiul constituțional al ocrotirii egale a proprietății, prevăzut la art. 41 alin. (1) și (2).
Exprimandu-și opinia, instanța de judecată apreciază ca
art. 11 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 32/1998
nu încalcă prevederile Constituției.
Potrivit prevederilor
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
În punctul de vedere al Guvernului se apreciază ca excepția de neconstituționalitate a
art. 11 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 32/1998
este neîntemeiată. Se arata ca textul criticat nu contravine dispozițiilor constituționale ale art. 49, întrucât statul are posibilitatea sa stabilească prin lege o serie de condiții de exercițiu al dreptului de proprietate privată în cadrul funcționarii societăților comerciale, atunci când acestea sunt impuse de aplicarea principiilor ce guvernează înfăptuirea reformei în cadrul diferitelor ramuri ale activității economice. Se considera, de asemenea, ca
art. 11 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 32/1998
se referă la toate societățile de investiții, fără a face vreo discriminare între acestea și fără a le modifica dreptul de a deține acțiuni în cadrul societăților comerciale, astfel încât textul nu contravine nici alin. (2) al art. 41 din Constituție.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:
În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al
art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea Constituțională este competența să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost legal sesizată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 11 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 32/1998
privind privatizarea societăților comerciale din turism, dispoziții care au următorul cuprins: "În termen de maximum 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, societățile de investiții financiare sunt obligate sa vândă acțiunile pe care le dețin la societățile comerciale din turism peste limita de 10% din totalul acțiunilor emise de fiecare dintre societățile comerciale din turism, potrivit dispozițiilor legale."
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constata ca aceasta este neîntemeiată și urmează să fie respinsă.
O prima critica de neconstituționalitate consta în susținerea potrivit căreia
art. 11 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 32/1998 , care stabilește obligația pentru societățile de investiții financiare de a vinde, în termen de 3 luni, acțiunile pe care le dețin la societățile comerciale din turism peste limita de 10%, contravin principiului ocrotirii egale a proprietății, prevăzut la art. 41 alin. (2) din Constituție, întrucât societățile de investiții financiare sunt societăți comerciale cu capital integral privat, iar acțiunile deținute de ele într-o societate comercială sunt expresia proprietății lor private.
Articolul 41
alin. (2) din Constituție, pretins a fi încălcat prin textul criticat, prevede că "Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetățenii străini și apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor".
Curtea Constituțională constata ca stabilirea cotei de 10% din totalul acțiunilor emise de fiecare dintre societățile comerciale din turism, ce poate fi deținută la acestea de societățile de investiții financiare, nu constituie o încălcare a art. 41 alin. (2) din Constituție, ci reprezintă o opțiune a politicii statului în domeniul reformei economice și a strategiei de privatizare, știut fiind ca, potrivit prevederilor constituționale ale art. 134 alin. (2) lit. b), "Statul trebuie să asigure: [...] b) protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară". De altfel, cota de 10% a fost stabilită încă de la înființarea societăților de investiții financiare, prin
Ordonanța Guvernului nr. 24/1993
privind reglementarea constituirii și funcționarii fondurilor deschise de investiții și a societăților de investiții ca instituții de intermediere financiară, textul criticat fixând doar termenul de 3 luni în care aceasta obligație trebuie realizată.
Nu poate fi reținută nici susținerea conform căreia, prin plafonarea dreptului de a deține acțiuni la o societate comercială din turism, textul criticat ar contraveni art. 49 din Constituție, prin aceea ca "se încalcă liberul exercițiu al dreptului, în speta dreptul de a deține o cota din capitalul social al unei societăți". Art. 49 din Constituție, care reglementează "Restrangerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți", prevede: "(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea siguranței naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existenta dreptului sau a libertății."
Asa cum se arata și în punctul de vedere al Guvernului, prevederile
art. 11 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 32/1998
nu constituie o restrangere a exercițiului dreptului de proprietate privată, ci reprezintă reglementarea prin lege a conținutului și a limitelor acestui drept, în temeiul art. 41 alin. (1) din Constituție.
Fața de cele arătate rezultă ca
art. 11 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 32/1998
nu încalcă prevederile art. 41 alin. (2) și ale art. 49 din Constituție.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și al
art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 11 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 32/1998
privind privatizarea societăților comerciale din turism, excepție ridicată de Societatea de Investiții Financiare "Transilvania" - S.A. din Brașov în Dosarul nr. 3.551/1999 al Tribunalului Dambovita - Secția comercială și de contencios administrativ.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 18 ianuarie 2000.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, LUCIAN MIHAI Magistrat-asistent, Gabriela Dragomirescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.