Regulamentul din 4 mai 2022

Prezentul regulament are drept scop:

a)

asigurarea din punct de vedere tehnic a unui cadru unitar și transparent cu privire la stocarea gazelor naturale în conductele de transport aferente sistemului de transport al gazelor naturale;

b)

stabilirea condițiilor tehnice necesar a fi îndeplinite de conductele de transport, existente în sistemul de transport al gazelor naturale, ce urmează să fie utilizate pentru stocarea gazelor naturale.

Obiectul prezentului regulament cuprinde:

a)

modalitățile de stocare a gazelor naturale:

(i)

stocarea gazelor naturale în sistemul de transport al gazelor naturale;

(ii)

stocarea gazelor naturale în conducta de transport al gazelor naturale;

(iii)

stocarea gazelor naturale în distribuitoare inelare de presiune înaltă;

(iv)

stocarea gazelor naturale în rezervoare metalice supraterane.

b)

calculul energiei gazelor naturale existente în conductele de transport aferente ST;

c)

monitorizarea ST.

Prezentul regulament se aplică de operatorul de transport și de sistem în situația în care este necesară stocarea gazelor naturale în conductele de transport aferente ST.

Prezentul regulament nu se aplică de:

a)

operatorul de înmagazinare a gazelor naturale în vederea desfășurării activității de stocare a gazelor naturale în instalațiile utilizate pentru înmagazinarea gazelor naturale, deținute și/sau exploatate de acesta;

b)

operatorul sistemului de distribuție a gazelor naturale în vederea desfășurării activității de stocare a gazelor naturale în conductele de distribuție aferente sistemului de distribuție a gazelor naturale;

c)

operatorul terminalului GNL în vederea desfășurării activității de stocare a gazelor naturale în instalațiile proprii GNL.

În sensul prezentului regulament, termenii și expresiile utilizați/utilizate se definesc după cum urmează:

a)

acvifer - zăcământul subteran permeabil saturat care poate fi dulce sau mineralizat, orizontal sau puțin înclinat, în care pot fi înmagazinate gaze naturale la presiuni maxime de injecție;

b)

capacitatea de stocare - volumul maxim de gaze naturale care se poate stoca într-o conductă de transport al gazelor naturale;

c)

capacitatea de transport - volumul maxim de gaze naturale vehiculat printr-o conductă de transport al gazelor naturale sau ST, în funcție de caz;

d)

conducta de transport - ansamblul format din conducte, inclusiv instalațiile, echipamentele și dotările aferente, care funcționează în principal în regim de înaltă presiune, prin care se asigură transportul gazelor naturale, conform prevederilor art. 100 pct. 33 din Lege;

e)

condiții normale - condițiile în care temperatura gazelor naturale este de T_0 = 273,15K^1 și presiunea gazelor naturale este p_0 = 1,01325*10^5 Pa^2; ^1 În sistem internațional, unitatea de măsură pentru temperatură este gradul Celsius - „°C“ sau unitatea Kelvin - „K“.

^2 În sistem internațional, unitatea de măsură pentru presiune este Pascal - „Pa“, iar în unități tehnice este bar - „bar“.

f)

condiții standard - condițiile în care temperatura gazelor naturale este de T_s=288,15K și presiunea gazelor naturale este p_s = 1,01325*10^5 Pa;

g)

debit nominal de gaze naturale - cantitatea de gaze naturale măsurată, în condiții standard de presiune și temperatură a gazelor naturale; exprimat în [mc/h];

h)

dispecerizare - activitatea desfășurată de OTS cu privire la echilibrarea permanentă și operativă, la nivelul ST, a cantităților de gaze naturale intrate și/sau ieșite în/din ST, la parametrii rezultați din obligațiile de livrare, precum și luarea măsurilor de limitare a efectelor situațiilor excepționale, cum ar fi: temperaturi foarte scăzute, calamități naturale, avarii majore și altele asemenea, prin folosirea de mijloace specifice;

i)

line-pack - volumul total sau cantitatea de gaze naturale existent/ă în conductele de transport aferente ST la un moment dat;

j)

Lege -

Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 , cu modificările și completările ulterioare;

k)

regimul de înaltă presiune - domeniul în care presiunea gazelor naturale este mai mare de 6*10^5 Pa;

l)

stocarea - procesul ciclic de depozitare, care constă în injecția și extracția unor cantități de gaze naturale în/din spații etanșe, respectiv rezervoare, recipiente și alte asemenea, la diferite presiuni și temperaturi ale gazelor naturale;

m)

stocarea în conductă - stocarea cantităților de gaze naturale prin compresie în sistemul de transport al gazelor naturale, dar excluzând cantitățile rezervate de OTS pentru îndeplinirea atribuțiilor acestuia, conform prevederilor

art. 100 pct. 86 din Lege ;

n)

zăcământul de hidrocarburi depletat - zăcământul consumat/epuizat de gaze naturale, în care presiunea gazelor naturale din zăcământ a scăzut, neputând asigura debitul sondei de extracție a gazelor naturale.

Termenii și expresiile prevăzuți/prevăzute la

alin. (1)

se completează cu termenii și expresiile definiți/definite în Lege și în legislația aplicabilă în sectorul gazelor naturale.

Stocarea gazelor naturale în conducta de transport este necesară pentru satisfacerea cererilor de gaze naturale pe termen scurt.^

Prin activitatea desfășurată de OTS în baza LOTS, acesta monitorizează, în principal, următoarele informații aferente ST, pentru acoperirea variațiilor orare de consum de gaze naturale aferente ST:

a)

capacitatea de transport a ST operat;

b)

variația presiunilor gazelor naturale înregistrate orar în ST, atât la ieșirea din ST, cât și la intrarea acestora în ST;

c)

temperatura gazelor naturale;

d)

calitatea gazelor naturale;

e)

caracteristicile tehnice ale conductelor de transport aferente ST;

(i)

debitul vehiculat de gaze naturale prin conductele de transport;

(ii)

diametrul interior al fiecărei conducte de transport;

(iii)

lungimea fiecărei conducte de transport.

f)

funcționarea stațiilor de comprimare din ST;

g)

starea fizică a conductelor de transport aferente ST;

h)

echilibrarea operațională a ST.

Stocarea gazelor naturale în conductele de transport se realizează prin:

a)

vehicularea unor cantități de gaze naturale din depozitele de înmagazinare, în perioada ciclului de extracție, în conductele de transport, care pot fi folosite și ca rezervoare de stocare;

b)

comprimarea unor cantități de gaze naturale în conductele de transport aferente ST.

Asigurarea cantităților de gaze naturale necesare stocării gazelor naturale se realizează prin:

a)

dispecerizarea elementelor constructive, respectiv dispecerizarea nodurilor tehnologice sau a stațiilor de comandă vane, care cuprind conducte de transport aferente ST și care pot fi folosite pentru stocare;

b)

manevrarea armăturilor de secționare reglabile aflate pe conducta de transport, unde se realizează stocarea.

Pentru a stoca gazele naturale în conductele de transport aferente ST, OTS gestionează zilnic următoarele informații:

a)

diametrele interioare ale conductelor de transport;

b)

presiunile maxime și minime de operare a gazelor naturale din conductele de transport;

c)

cantitatea totală de gaze naturale existentă în conductele de transport aferente ST, în condiții de lucru;

d)

estimarea cantității de gaze naturale ce poate fi stocată în conductele de transport aferente ST;

e)

variația maximă și minimă a presiunii gazelor naturale la intrarea și la ieșirea din conductele de transport;

f)

variația debitelor de gaze naturale intrate și ieșite din conductele de transport.

Condițiile tehnice de stocare în conducta de transport se stabilesc de OTS în baza informațiilor prevăzute în fișele tehnice ale fiecărei conducte de transport.

Fișa tehnică, prevăzută la

alin. (2) , conține, în principal, informații cu privire la estimarea pertinentă a rezistenței mecanice a materialului tubular și a componentelor de tip special care intră în componența conductei de transport, respectiv:

a)

caracteristicile tehnice ale conductelor de transport aferente ST;

(i)

diametrul interior;

(ii)

lungimea.

b)

presiunea maximă de operare a gazelor naturale;

c)

unitățile de clasă de locație demarcate pe traseul conductei de transport și clasele de locație asociate acestora;

d)

anul punerii în funcțiune a conductei de transport.

Presiunea maximă de operare a gazelor naturale într-o conductă de transport, prevăzută la

alin. (1) lit. b)

și la

alin. (3) lit. b) , este presiunea maximă la care poate funcționa o conductă în condiții de siguranță; aceasta este mai mică sau egală cu presiunea de proiectare a conductei de transport.

Presiunea minimă de operare a gazelor naturale într-o conductă de transport, prevăzută la

alin. (1) lit. b) , este presiunea minimă necesară la care poate funcționa o conductă de transport în condiții de siguranță, pentru alimentarea cu gaze naturale a clienților.

Rezervoarele metalice supraterane, prevăzute la

art. 7 lit. c) , pot fi:

a)

umede sau cu etanșare hidraulică;

b)

uscate sau cu etanșare uscată.

Rezervoarele metalice supraterane, prevăzute la

alin. (1) lit. b) , sunt mai avantajoase decât cele umede, prevăzute la

alin. (1) lit. a) , pentru că acestea nu cresc umiditatea gazelor naturale și nu îngheață iarna.

Rezervoarele metalice supraterane, prevăzute la

alin. (1) lit. b) , au formă cilindrică și pot fi montate vertical sau orizontal.

Volumul de gaze naturale V_0 ce poate fi stocat într-un rezervor metalic suprateran, la presiunea de lucru p, se calculează cu formula:

Reprezentarea grafică a formulei prevăzută la

alin. (1)

este redată în figura nr. 2*).

Figura nr. 2

*) Figura nr. 2 este reprodusă în facsimil.

Volumul maxim de gaze naturale ce poate fi stocat într-un rezervor metalic suprateran corespunde presiunii gazelor naturale egale de 160 bar, conform reprezentării grafice prevăzute la

alin. (2) , ceea ce implică utilizarea unor compresoare speciale pentru încărcarea acestora.

Capacitatea necesară a rezervoarelor metalice supraterane se calculează în baza graficului de consum zilnic de gaze naturale.

Capacitatea de lucru a unui rezervor metalic suprateran se calculează cu formula:

unde:

–

C - capacitate de lucru a unui rezervor metalic suprateran, [mc];

–

V_r - volumul geometric al rezervorului metalic suprateran, [mc];

–

p_i - presiunea maximă de lucru a gazelor naturale din rezervorul metalic suprateran, [Pa];

–

p - presiunea gazelor naturale la intrare în rezervor metalic suprateran, [Pa];

–

p_0 - presiunea gazelor naturale, în condiții normale, [Pa]; p_0 = 1,01325*10^5 Pa.

Capacitatea de lucru, prevăzută la

alin. (2) , poate fi:

a)

utilizată integral, în momentul în care presiunea gazelor naturale din rezervorul metalic suprateran scade până la presiunea de intrare a gazelor naturale în rezervor, respectiv p_i = p și C = 0;

b)

utilizată parțial, în momentul în care presiunea gazelor naturale din rezervorul metalic suprateran scade până la o presiune a gazelor naturale mai mare decât presiunea de intrare a gazelor naturale în rezervor, respectiv

Volumul de gaze naturale extras din rezervorul metalic suprateran corespunde capacității de lucru a acestuia, respectiv: V_e = C,

–

V_e - volumul de gaze naturale extras din rezervorul metalic suprateran, [mc];

–

C - capacitatea de lucru a unui rezervor metalic suprateran, [mc].

Coeficientul de utilizare a capacității de lucru a unui rezervor metalic suprateran reprezintă raportul dintre volumul de gaze naturale extras din rezervorul metalic suprateran și capacitatea de lucru a acestuia, respectiv:

unde:

–

K_u - coeficientul de utilizare a capacității de lucru a unui rezervor metalic suprateran, [adimensional];

–

V_e - volumul de gaze naturale extras din rezervorul metalic suprateran, [mc];

–

C - capacitatea de lucru a unui rezervor metalic suprateran, [mc];

–

p_i - presiunea maximă de lucru a gazelor naturale din rezervorul metalic suprateran, [Pa];

–

p_f - presiunea gazelor naturale la un moment dat în rezervorul metalic suprateran, [Pa];

–

p - presiunea gazelor naturale la intrare în rezervorul metalic suprateran, [Pa].

Volumul de gaze naturale dintr-o conductă de transport, prezentată în figura nr. 3, în condițiile prevăzute la

art. 29 , se calculează cu formula:

unde:

–

LP_i - volumul gazelor naturale din conducta de transport „i“, în condiții standard, [mc];

–

C_mi - cantitatea de gaze naturale din conducta de transport „i“, [kg];

–

ρ_s - densitatea gazelor naturale, în condiții standard, [kg/mc].

Figura nr. 3*)

*) Figura nr. 3 este reprodusă în facsimil.

Temperatura gazelor naturale în conducta de transport „i“ este constantă T(x) = T_med.

Ecuația de conservare a masei este dată de formula:

unde:

–

ρ - densitatea gazelor naturale, [kg/mc];

–

ν - viteza de curgere a gazelor naturale, [m/s].

Ecuația de mișcare a gazelor naturale este dată de formula:

unde:

–

p - presiunea gazelor naturale, [Pa];

–

ρ - densitatea gazelor naturale, [kg/mc];

–

dx - elementul de lungime, [m];

–

g - accelerația gravitațională a gazelor naturale, [m/s^2]; g = 9,81 m/s^2;

–

α - unghiul de înclinație al conductei de transport:

–

ν - viteza de curgere a gazelor naturale, [m/s];

–

D - diametrul interior al conductei de transport, [m];

–

λ - coeficientul de frecare hidraulică, [adimensional].

Ecuația de stare a gazelor naturale este dată de formula:

unde:

–

ρ - densitatea gazelor naturale, [kg/mc];

–

p - presiunea gazelor naturale, [Pa];

–

Z - factorul de compresibilitate, [adimensional], în funcție de presiunea p(x) și temperatura T_med a gazelor naturale;

–

R_g - constanta specifică a gazelor naturale, [J/kg K];

–

T - temperatura gazelor naturale, [K].

O ipoteză suplimentară simplificatoare de calcul este aceea în care conducta de transport „i“ se consideră în poziție orizontală, Δh = 0, iar viteza de curgere a gazelor naturale este mult mai mică decât viteza sunetului, ceea ce face

ca termenul

din ecuația de mișcare, prevăzută la

art. 30 alin. (4) , să fie nesemnificativ.

Cantitatea de gaze naturale din conducta de transport „i“, prevăzută la

alin. (1) , se calculează cu formula:

–

C_mi - cantitatea de gaze naturale din conducta de transport „i“, [kg];

–

A_i - aria secțiunii de curgere a gazelor naturale prin conducta de transport „i“, [mp];

–

L_i - lungimea conductei de transport „i“, [m];

–

p_med_i - presiunea medie a gazelor naturale din conducta de transport „i“, [Pa];

–

Z_med_i - factorul de compresibilitate mediu, [adimensional], în funcție de presiunea p_med_i și temperatura T_med_i a gazelor naturale;

–

R_g - constanta specifică a gazelor naturale, [J/kg K];

–

T_med_i - temperatura medie a gazelor naturale din conducta de transport „i“, [K].

Densitatea gazelor naturale, în condiții normale, prevăzută la

art. 39 , se calculează cu formula:

unde:

–

M_m - masa molară a gazelor naturale, [kg/kmol].

În situația în care se aplică ipoteza prevăzută la

art. 29 lit. c) , densitatea gazelor naturale, în condiții normale, se cunoaște.

În situația în care este cunoscută numai una din presiunile de intrare sau de ieșire a gazelor naturale în/din conducta de transport „i“, respectiv p_i1 sau p_i2, și debitul staționar Q_i12, presiunea necunoscută se determină astfel încât să fie îndeplinită formula de calcul al debitului de gaze naturale vehiculat prin conducta orizontală de transport în regim staționar și izoterm.

Debitul de gaze naturale vehiculat prin conducta orizontală de transport, prevăzut la

alin. (1) , se calculează cu formula:

unde:

–

Q_i12 - debitul staționar de gaze naturale din conducta de transport „i“, în condiții standard, [mc/s];

–

R_aer - constanta specifică a aerului, [J/kg K]; R_aer = 287,04 J/kg K;

–

T_s - temperatura gazelor naturale, în condiții standard, [K], T_s = 288,15 K;

–

p_s - presiunea gazelor naturale, în condiții standard, [Pa]; p_s = 1,01325*10^5 Pa;

–

D_i - diametrul interior al conductei de transport „i“, [m];

–

p_i1 - presiunea gazelor naturale la intrarea în conducta de transport „i“, [Pa];

–

p_i2 - presiunea gazelor naturale la ieșirea din conducta de transport „i“, [Pa];

–

δ_g - densitatea relativă a gazelor naturale, [adimensională];

–

L_i – lungimea conductei de transport „i“, [m];

–

T_med_i - temperatura medie a gazelor naturale din conducta de transport „i“, [K];

–

Z_med_i - factorul de compresibilitate mediu, [adimensional], în funcție de presiunea p_med_i și temperatura T_med_i a gazelor naturale;

–

λ - coeficientul de frecare hidraulică, [adimensional].

Temperatura medie a gazelor naturale din conducta de transport „i“, prevăzută la

art. 36 alin. (2)

și

art. 37 , se calculează ca media aritmetică a temperaturilor gazelor măsurate în punctele din ST cu instrumentație de măsurare dintr-o zonă a ST, zonă în care se află și conducta de transport „i“, utilizând formula:

unde:

–

T_med_i - temperatura medie a gazelor naturale din conducta de transport „i“, [K];

–

T_med_zona_k - temperatura gazelor naturale măsurate în punctele din ST cu instrumentație de măsurare dintr-o zonă a ST, [K];

–

zona_k - zona în care se află conducta de transport „i“;

–

r - numărul temperaturilor gazelor naturale, măsurate cu SCADA, la intrările de la clienți, la intrările sau ieșirile din nodurile tehnologice din ST sau pe robinetele situate de-a lungul traseelor conductelor de transport, aflate în zona_k;

–

T_r - temperatura gazelor naturale măsurată cu SCADA, [K].

Zona din ST pentru care se calculează temperatura medie, prevăzută la

alin. (1) , se stabilește de către OTS.