Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 61/2000

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278 din Codul de procedură penală

prezumat în vigoare

Data actului
30 martie 2000
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 286 din 26 iunie 2000
Citează
2 acte
Structură
0 articole · 9.254 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Nicolae Popa - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278 din Codul de procedură penală, ridicată de Anica Oprea în Dosarul nr. 3.365/1999 al Judecătoriei Piatra-Neamt.

La apelul nominal răspund părțile: Anica Oprea, prin mandatar Florica Tanase, și Dumitru Ababei.

Pentru autorul excepției mandatarul depune la dosar concluzii scrise și solicita admiterea excepției de neconstituționalitate.

Dumitru Ababei solicita respingerea excepției ridicate și depune la dosar concluzii scrise.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere ca prin Decizia nr. 486 din 2 decembrie 1997 Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278 din Codul de procedură penală, solicita respingerea excepției ca inadmisibila, în temeiul

art. 23 alin. (3) și (6) din Legea nr. 47/1992 , republicată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 15 septembrie 1999, pronunțată în Dosarul nr. 3.365/1999, Judecătoria Piatra-Neamt a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278 din Codul de procedură penală, ridicată de Anica Oprea într-o cauza penală ce are ca obiect soluționarea plângerii prealabile formulate împotriva lui Ababei Dumitru, invinuit de săvârșirea infracțiunii de fals și uz de fals.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca art. 278 din Codul de procedură penală contravine prevederilor constituționale ale art. 21, care garantează accesul liber la justiție, și celor ale art. 125 alin. (1) privind instanțele judecătorești, în sensul că nu exista nici o cale de atac împotriva rezoluției procurorului de scoatere de sub urmărirea penală.

Judecătoria Piatra-Neamt, exprimandu-și opinia, apreciază ca excepția de neconstituționalitate este intemeiata, deoarece dispozițiile legale atacate încalcă art. 21 din Constituție, în sensul că măsurile luate de procuror în cadrul procesului penal nu sunt supuse controlului instanțelor judecătorești.

Potrivit

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul, în punctul sau de vedere, ținând seama de jurisprudenta Curții Constituționale, concretizata în Decizia nr. 486 din 2 decembrie 1997, apreciază ca "excepția de neconstituționalitate a art. 278 din Codul de procedură penală, în raport cu art. 21 din Constituție, este intemeiata [...]".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Potrivit art. 144 lit. c) din Constituție și

art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea Constituțională este competența să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Excepția are ca obiect dispozițiile art. 278 din Codul de procedură penală, care prevăd: "Plângerea împotriva măsurilor luate sau actelor efectuate de procuror sau efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta se rezolva de prim-procurorul parchetului. În cazul când măsurile și actele sunt ale prim-procurorului ori luate sau efectuate pe baza dispozițiilor date de către acesta, plângerea se rezolva de procurorul ierarhic superior. Dispozițiile art. 275-277 se aplică în mod corespunzător."

Autoarea excepției considera ca, "Întrucât în prezent nu exista o cale directa de atac împotriva actelor de neincepere, încetare sau scoatere de sub urmărire penală, date de procuror [...]", acest text de lege încalcă art. 21 și art. 125 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora:

- Art. 21: "(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereSelor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.";

- Art. 125 alin. (1): "Justiția se realizează prin Curtea Suprema de Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege."

Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 278 din Codul de procedură penală prin Decizia nr. 486 din 2 decembrie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 6 martie 1998. Prin aceasta decizie Curtea a admis excepția de neconstituționalitate, constatând ca art. 278 din Codul de procedură penală este constituțional numai în măsura în care nu oprește persoana nemultumita de soluționarea plângerii sale împotriva măsurilor sau actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta și care nu ajung în fața instanțelor judecătorești să se adreseze justiției în temeiul art. 21 din Constituție, ce urmează să se aplice în mod direct.

În motivarea acestei soluții s-a arătat ca, potrivit dispozițiilor art. 278 din Codul de procedură penală, plângerea împotriva măsurilor luate sau actelor efectuate de procuror se rezolva de prim-procurorul parchetului, iar atunci când măsurile sau actele aparțin acestuia, plângerea se rezolva de procurorul ierarhic superior. Împotriva soluției date plângerii de prim-procurorul parchetului sau de procurorul ierarhic superior legea nu prevede nici o cale de atac. Or, fiind vorba de acte și măsuri luate de procuror în cursul procesului penal, este necesar ca acestea să fie supuse nu numai controlului ierarhic, în cadrul Ministerului Public, dar și controlului din partea instanțelor judecătorești. De aceea persoana nemultumita de soluția data plângerii sale prin desfășurarea procedurii în cadrul Ministerului Public are dreptul de a se adresa instanței de judecată, în conformitate cu art. 21 alin. (1) din Constituție, care instituie principiul accesului liber la justiție. Asa fiind, dispozițiile art. 278 din Codul de procedură penală sunt neconstituționale în măsura în care nu permit persoanei nemultumite de soluția data plângerii sale de către organele Ministerului Public de a se adresa justiției. De altfel, dreptul persoanei de a se adresa justiției exista nu numai în situația analizata, ci și în cazul actelor prin care procurorul pune capăt conflictului de drept penal, real sau aparent, astfel cum sunt rezoluția de neincepere a urmăririi penale, prevăzută de art. 228 alin. 6 din Codul de procedură penală, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale, reglementate de art. 11 pct. 1 lit. b) și c) din Codul de procedură penală. Acestea fiind acte de infaptuire a justiției, este firesc să fie verificate și confirmate ori infirmate de instanțele judecătorești, singurele autorități prin a căror activitate se realizează justiția.

Considerentele cuprinse în Decizia Curții Constituționale nr. 486/1997 sunt pe deplin aplicabile și în prezenta cauza.

De altfel, însăși instanța judecătorească în fața căreia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, exprimandu-și opinia, considera ca art. 278 din Codul de procedură penală contravine dispozițiilor art. 21 din Constituție.

Asa fiind, instanța judecătorească avea obligația ca, în condițiile existenței

Deciziei Curții Constituționale nr. 486/1997

referitoare la prevederile art. 278 din Codul de procedură penală, să se conformeze efectelor obligatorii erga omnes ale acesteia și, în consecința, sa respingă cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate, ca fiind inadmisibila, fără a mai sesiza Curtea Constituțională, urmând ca, în vederea continuării soluționării cauzei aflate pe rolul sau, să aplice direct dispozițiile art. 21 din Constituție privind garantarea liberului acces în justiție. Neprocedand în acest fel, se impune ca, prin prezenta decizie a Curții Constituționale, excepția de neconstituționalitate să fie respinsă, ca fiind inadmisibila, în baza

art. 23 alin. (3) și (6) din Legea nr. 47/1992 , republicată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 16, al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibila, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278 din Codul de procedură penală, ridicată de Anica Oprea în Dosarul nr. 3.365/1999 al Judecătoriei Piatra-Neamt.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 30 martie 2000.

PREȘEDINTELE CURȚII
CONSTITUȚIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Doina Suliman

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.