Anexă · Ministerul Educației

Anexa din 19 august 2022

privind programele școlare pentru disciplinele/domeniile de studiu obligatorii din învățământul primar și gimnazial cu program integrat și suplimentar de artă - discipline de specialitate artă - muzică, arte vizuale, coregrafie - ciclul primar și gimnazial

prezumat în vigoare

Data actului
19 august 2022
Emitent
Ministerul Educației
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 870 bis din 5 septembrie 2022
Citează
1 act
Structură
0 articole · 682.360 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

ORDINUL nr. 4.739 din 19 august 2022 , publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 870 din 5 septembrie 2022.

Anexa nr. 1

MINISTERUL EDUCAȚIEI

Programa școlară

pentru disciplina

TEORIE - SOLFEGIU - DICTEU

Clasele I – IV

Învățământ integrat și suplimentar de artă – Muzică

București, 2022

Notă de prezentare

Programa școlară pentru disciplina

Teorie - solfegiu - dicteu

reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele I - IV din învățământul primar cu program integrat și suplimentar de artă – muzică, înscriindu-se în aria curriculară

Arte . Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învățământ cu un buget de timp de 2 ore /săptămână.

Programa disciplinei

Teorie - solfegiu - dicteu

este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.

Structura programei școlare

include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente:

Competențe generale

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Conținuturi

Sugestii metodologice

Competențele

sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.

Competențele generale

vizate la nivelul disciplinei

Teorie - solfegiu - dicteu

jalonează achizițiile de cunoaștere ale elevului pentru întregul ciclu primar.

Competențele specifice

se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt însoțite de

exemple de activități de învățare , care constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul realizării competențelor. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activități de învățare, care integrează strategii didactice și care valorifică experiența concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activități de învățare pe care le propune programa școlară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei școlare și proiectării unor parcursuri de învățare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.

Conținuturile învățării

sunt organizate pe domenii și reprezintă achiziții de bază, mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Modul de abordare propus urmărește progresia gradată, față de capacitatea elevilor din ciclul primar de a înțelege și utiliza noțiuni întâlnite și la alte discipline de specialitate, în mod special de la instrument.

Spre exemplu, în primele două clase se utilizează exclusiv noțiunea de gamă, mai simplu de înțeles, pentru ca începând cu clasa a III-a și cu abordarea funcțiilor treptelor, să se treacă și la utilizarea noțiunii de tonalitate, percepută pentru moment la nivel intuitiv.

Sugestiile metodologice

includ clarificări conceptuale, recomandări privind prioritățile ce ar trebui urmărite de către profesor, strategii didactice și elemente de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie predominant la realizarea acestora.

Disciplina

Teorie - solfegiu - dicteu

își păstrează caracterul tradițional, cu abordări structurate strategic către dezvoltarea auzului muzical și a capacității interpretative, alături de operarea cu elemente de limbaj specific muzical.

În contextul nevoii de clarificare a unor noțiuni utilizate la instrument, al exercițiilor tradiționale de dezvoltare a auzului, solfegiu și dicteu, momentele de satisfacție artistică au fost

susținute în trecut doar prin abordarea unor cântece din repertoriul național și universal, cu valoare expresivă ridicată, utilizate pentru exemplificarea sau consolidarea anumitor noțiuni teoretice.

Actuala programă propune ca element de noutate de mare importanță o competență generală care abordează aspecte creative, pentru prima oară în învățământul primar muzical. Această competență are ca scop generarea de structuri muzicale, dând ocazia elevilor de a-și manifesta creativitatea în contexte ritmico – melodice simple și diverse, crescând nivelul de satisfacție față de disciplina studiată, ca și respectul față de creațiile marilor compozitori.

Apare, începând cu clasa a doua, în cadrul competenței generale doi, ce vizează operarea cu elementele de limbaj muzical, o competență specifică ce vizează expresivitatea interpretativă în cântul vocal (integrarea gradată a elementelor expresive în redarea unor texte muzicale).

Programa încurajează și utilizarea noilor tehnologii, în mod special a unor softuri și platforme digitale de educare a auzului.

Abordările de conținuturi temperează anumite excese prezente în programe anterioare, ce s-au dovedit nerealiste, spre exemplu utilizarea unor tonalități cu patru alterații constitutive la nivelul clasei a IV-a, actuala programă alocând pentru clasa a VI-a acest nivel.

Construcția programei permite susținerea evoluțiilor elevilor, în direcția exprimării artistice, la instrument și în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce depășește nivelul de „bază teoretică” pentru tinerii interpreți.

Programa se adresează elevilor care parcurg disciplina Teorie

-

solfegiu

-

dicteu din clasa I. Pentru elevii de la anumite instrumente, care încep studiul muzicii în clase superioare (a III-a, a IV-a sau a V-a), se propune crearea la nivelul școlii a unei grupe de începători, cu parcurgerea în ritm accelerat a programelor, începând cu cele de ciclu primar și recuperarea pe parcursul ciclului gimnazial și liceal a decalajului față de elevii care au început studiul disciplinei din clasa I, profitând de capacitatea de înțelegere superioară a celor care parcurg programa de la început la o vârstă mai înaintată.

Competențe generale

Identificarea elementelor de bază ale limbajului muzical

Operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical

Generarea de structuri muzicale simple – aspecte creative

CLASA I

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Identificarea elementelor de bază ale limbajului muzical

Clasa I

1.2. Perceperea auditivă a sunetelor

1.3. Perceperea auditivă a duratelor

Identificarea unor elemente de notație muzicală

Identificarea elementelor de notație muzicală: portativul, cheia sol, cheia fa, bara de măsură, bara finală, semne de repetiție, prima și secunda volta

Recunoașterea notelor do (octava mică) – sol 2

(octava a doua)

Identificarea structurii gamelor Do major și la minor natural

Exerciții de intonare a înălțimilor

Exerciții de recunoaștere a înălțimilor

Exerciții de intonare a gamelor Do major și la minor natural

Exerciții de intonare a unor fragmente melodice date

Exerciții de intonare, recunoaștere și diferențiere a tonului și semitonului

Exerciții de reproducere a unor succesiuni de durate

Exerciții de recunoaștere a duratelor de note învățate și a pauzelor corespunzătoare, prin raportare la unitatea de timp

Exerciții de recunoaștere a măsurilor învățate

Operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical

Clasa I

2.2. Redarea unui text muzical - solfegii, cântece din literatura muzicală

2.3. Notarea (inclusiv sub forma dicteului muzical a) unei structuri muzicale elementare

Reprezentarea grafică a unor elemente ale limbajului muzical

Exerciții de scriere a elementelor de notație învățate

Exerciții de scriere a notelor do (octava mică) – sol 2

(octava a doua) pe portativ

Exerciții de completare a unor șiruri ritmice cu duratele lipsă

Exerciții de completare a unor fragmente ritmice cu pauzele necesare

Exerciții de încadrare a duratelor învățate în măsurile de 2,3,4 pătrimi

Exerciții de citire ritmică

Solfegierea unor fragmente muzicale simple

Tactarea unor fragmente muzicale simple

Intonarea unui text muzical cu prima volta și secunda volta

Notarea unor combinații diverse între 3-5 trepte succesive

Notarea unor formule ritmice elementare

Notarea unor formule ritmico-melodice elementare

Generarea de structuri muzicale simple - aspecte creative

Clasa I

3.1. Alcătuirea unor structuri ritmice simple

- Jocuri de creare a unor combinații ritmice cu anumite durate propuse

- Jocuri de combinare a unor formule ritmice simple prestabilite

3.2. Alcătuirea unor structuri ritmico-melodice simple

Jocuri de alcătuire a unor structuri ritmico-melodice pe o succesiune prestabilită de înălțimi

Jocuri de alcătuire a unor structuri ritmico-melodice pe o succesiune prestabilită de durate

Crearea unor scurte fragmente melodice cu incipit dat

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa I

Elemente de notație muzicală

Portativ

Cheile Sol și Fa

Sunetele și notele do (octava mică) – sol (octava a doua) Semne de alterație (diez, bemol, becar)

Semnul de repetiție

Prima volta și secunda volta

Duratele: pătrime, optime, doime, notă întreagă și pauzele corespunzătoare; pauza de măsură întreagă

Punctul ritmic (de prelungire) și durata de doime cu punct Legato-ul de prelungire

Măsurile de 2, 3 și 4 pătrimi

Gamă

Tonul și semitonul

Gama Do major; gama la minor natural

CLASA a II-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Identificarea elementelor de bază ale limbajului muzical

Clasa a II-a

1.2. Recunoașterea elementelor de bază ale limbajului muzical

1.3. Identificarea diferențelor între gamele majore și cele minore - în variantă naturală, armonică, sau melodică

Perceperea auditivă a sunetelor și duratelor învățate

Exerciții de intonare a unor înălțimi de sunete

Exerciții de intonare a intervalelor muzicale învățate

Exerciții de reproducere a formulelor ritmice învățate

Exerciții de recunoaștere a unor înălțimi de sunete

Exerciții de recunoaștere a intervalelor muzicale învățate

Exerciții de recunoaștere a formulelor ritmice învățate

Exerciții de recunoaștere a anacruzei

Analiza intervalelor muzicale învățate

Exerciții de construcție a gamelor majore cu o alterație constitutivă, după modelul gamei Do major

Exerciții de construcție a gamelor minore cu o alterație constitutivă, după modelul gamei la minor (toate variantele)

Operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical

Clasa a II-a

2.2. Intonarea expresivă a unui text muzical - solfegii, cântece din literatura muzicală

Corelarea expresiei grafice cu imaginea sonoră

Construirea unui interval de pe un sunet dat

Exerciții de memorare și reproducere a unor structuri ritmico-melodice

Exerciții de scriere a unor structuri ritmice și ritmico-melodice (dicteu ritmic și ritmico-melodic)

Utilizarea nuanțelor învățate, în vederea intonării expresive a unui text muzical

Utilizarea termenilor de mișcare învățați în vederea intonării expresive a unor structuri ritmice și melodico-ritmice

Exerciții de modificare a nuanțelor într-un fragment muzical, pentru schimbarea expresivității

Exerciții de diferențiere expresivă a debutului cruzic/anacruzic al unor fragmente din literatura muzicală

Generarea de structuri muzicale simple - aspecte creative

Clasa a II-a

Construirea unor fragmente ritmice

Alcătuirea unor fragmente ritmice utilizând formulele ritmice învățate

Alcătuirea unui acompaniament ritmic simplu pentru o melodie dată

3.2. Generarea unor fragmente melodico-ritmice

Alcătuirea unor melodii pe baza unui ritm dat

Alcătuirea unor melodii pornind de la o structură prestabilită de înălțimi, cu utilizarea formulelor ritmice învățate

Alcătuirea unor melodii utilizând materialul sonor al unei game învățate

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a II-a

Elemente de notație

Durate: șaisprezecimea și pauza corespunzătoare

Durate cu punct ritmic de prelungire: pătrimea cu punct, optimea cu punct Nuanțe: f, p, crescendo, decrescendo

Termeni de mișcare: Allegro, Moderato, Andante, Adagio

Formule ritmice

Formulele ritmice: grup de 4 șaisprezecimi, optime cu două șaisprezecimi, două șaisprezecimi urmate de o optime, trioletul de optimi, optime cu punct urmată de șaisprezecime, pătrimea cu punct urmată de optime Anacruza

Intervale muzicale simple

Intervalele perfecte / mari și mici: prima, secunda, terța, cvarta, cvinta, sexta, septima, octava

Intervalele de cvartă mărită și cvintă micșorată

Game

Gama la minor în variantele naturală, armonică și melodică Game relative

Gama Sol major; gama mi minor (toate variantele) Gamele Fa major; gama re minor (toate variantele)

Intervalul de secundă mărită în contextul variantei armonice a gamelor minore

Structura gamelor cu 0-1 alterații constitutive și intervalele formate între treapta I și treptele III, VI și VII ale acestora

CLASA a III-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Identificarea elementelor de bază ale limbajului muzical

Clasa a III-a

1.2. Identificarea auditivă, în diferite contexte, a duratelor și formulelor ritmice învățate

Identificarea auditivă a sunetelor, intervalelor muzicale simple, gamelor

Exerciții de auz (reproducerea/intonarea și recunoașterea unor sunete, a unor intervale melodice și armonice)

Exerciții de intonare și recunoaștere a gamelor majore și minore învățate

Exerciții de recunoaștere a tonalității în funcție de alterațiile întâlnite

Exerciții de diferențiere între gamele majore și minore, respectiv între variantele gamelor minore

Exerciții de recunoaștere a măsurilor învățate, în funcție de plasarea accentului metric

Exerciții de reproducere și recunoaștere a duratelor învățate, prin raportare la unitatea de timp

Exerciții de reproducere și recunoaștere a formulelor ritmice într-un scurt fragment

Exerciții de recunoaștere a sincopei (pe timp și jumătate de timp), respectiv a contratimpului (pe timp și jumătate de timp)

Operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical

Clasa a III-a

2.2. Integrarea elementelor expresive în redarea unui text muzical - solfegii, cântece din literatura muzicală

Construirea unor elemente de limbaj muzical

Construirea și răsturnarea intervalelor simple

Analiza intervalelor melodice și armonice

Construirea gamelor majore cu două alterații constitutive după modelul Do major

Construirea gamelor minore cu două alterații constitutive după modelul la minor (toate variantele)

Reflectarea imaginii sonore a unui fragment muzical într-o expresie grafică

Exerciții de memorare și reproducere a unui text muzical

Exerciții de scriere a unui text muzical (dicteu ritmic și melodico-ritmic)

Exerciții de reproducere expresivă a unui text muzical

Sesizarea diferențelor expresive între două armonizări diferite ale unui scurt fragment muzical

Generarea de structuri muzicale simple - aspecte creative

Clasa a III-a

Utilizarea formulelor ritmice/metro-ritmice învățate în alcătuirea unor mici compoziții

Alcătuirea unor fragmente ritmice combinând formulele ritmice învățate

Completarea unor fragmente ritmice potrivit măsurii date

Realizarea a două versiuni ritmice diferite pentru o structura melodică dată

Crearea unui acompaniament ritmic ostinato la cântecele învățate

3.2. Compunerea unor melodii folosind cunoștințele învățate

Jocuri muzicale după modelul întrebare-răspuns în tonalitățile învățate

Completarea tiparului întrebare-răspuns cu fraza lipsă

Alcătuirea a unor melodii scurte prin combinarea unor fragmente date

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a III-a

Intervale muzicale

Intervale simple melodice și armonice Intervale complementare

Secunda mărită și septima micșorată în context tonal

Ritm și metru

Sincopa pe timp și pe jumătate de timp Contratimpul pe timp și jumătate de timp

Măsurile de 2, 3, 4, 6 timpi cu unitatea de timp optime

Tonalitatea

Tonalități cu 0-2 alterații constitutive Funcțiile treptelor I, IV, V și VII în tonalitate

Structura gamelor cu 0-2 alterații constitutive și intervalele formate între treapta I și treptele III, VI și VII ale acestora

CLASA a IV-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Identificarea elementelor de bază ale limbajului muzical

Clasa a IV-a

1.2. Recunoașterea elementelor de limbaj muzical

Identificarea auditivă a intervalelor muzicale perfecte, mari, mici, mărite și micșorate, a trisonurilor majore și minore, a gamelor, a măsurilor și formulelor metro- ritmice învățate

Exerciții de intonare și recunoaștere a intervalelor perfecte, mari și mici în registre extinse

Exerciții de intonare și recunoaștere a intervalelor mărite și micșorate

Exerciții de comparare și diferențiere a intervalelor din punct de vedere calitativ

Exerciții de recunoaștere și diferențiere a gamelor cu 0-3 alterații constitutive

Exerciții de recunoaștere și diferențiere a trisonurilor majore și minore

Exerciții de recunoaștere și diferențiere a formulelor metro-ritmice învățate

Exerciții de identificare a tonalității într-un text muzical scris

Identificarea intervalelor într-un text muzical scris

Identificarea trisonurilor majore și minore într-un text muzical scris

Exerciții de memorare și reproducere a unor fragmente muzicale

Exerciții de recunoaștere a tonalităților în fragmente muzicale memorate și reproduse

Exerciții de recunoaștere a funcțiilor I, IV, V și VII în tonalitate

Operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical

Clasa a IV-a

2.2. Redarea în scris a unui dicteu

2.3. Intonarea expresivă a unui text muzical - solfegii, cântece din literatura muzicală

Construirea gamelor majore și minore cu 3 alterații constitutive

Exerciții de construcție a gamelor La major și Mi bemol major

Exerciții de construcție a relativelor minore cu 3 alterații (toate variantele)

Exerciții de scriere a unui dicteu ritmic cu formulele metro-ritmice învățate

Exerciții de scriere a unui dicteu în tonalitățile și măsurile învățate

Interpretarea expresivă a unui text muzical

Compararea a două versiuni interpretative diferite ale aceluiași text muzical

2.4. Formarea auzului/gândirii tonal-funcționale

Compararea fragmentelor muzicale interpretate – identitate, asemănare, variație, diferențe concrete

Observarea unor caracteristici formale ale cântecelor interpretate

Exerciții de construire a trisonurilor într-o tonalitate dată, pe treptele principale

Exerciții de intonare a trisonurilor individual (melodic) și pe grupe (armonic)

Generarea de structuri muzicale simple - aspecte creative

Clasa a IV-a

Integrarea elementelor de limbaj muzical învățate într-o compoziție proprie

Completarea unor fragmente melodice date

Crearea unor melodii pe un text literar de mici dimensiuni

Exerciții de creare a unor melodii de tip întrebare și răspuns, care să conțină elementele de limbaj muzical studiate

Alcătuirea unor melodii utilizând materialul sonor al tonalităților nou învățate

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a IV-a

Intervale muzicale

Intervale muzicale de la 1p la 8p, inclusiv intervale mărite și micșorate

Acordul

Trisonurile majore și minore (acordurile de 3 sunete) pe treptele principale

Răsturnarea trisonurilor

Tonalitatea

Tonalități majore și minore cu 0-3 alterații constitutive Structura gamelor cu 0-3 alterații constitutive și intervalele formate între treapta I și treptele III, VI și VII ale acestora

Ritmică

Sincopa pe timp și pe jumătate de timp în contexte metrice diverse

Contratimpul pe timp și pe jumătate de timp în contexte metrice diverse

MODEL proiectare unitate de învățare

TEORIE - SOLFEGIU - DICTEU

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: FORMULE RITMICE PE O PĂTRIME

Clasa a II-a

Nr. ore alocate: 4 ore

Detalieri de conținut

Competențe specifice

Activități de învățare

Resurse

Evaluare

Împărțirea duratei de pătrime în două optimi și patru șaisprezecimi (1 oră)

1.1. Perceperea auditivă a sunetelor și duratelor învățatei

2.1.Corelarea expresiei grafice cu imaginea sonoră

Exerciții de recunoaștere a formulelor ritmice, solfegiu, audiție

Exerciții ritmice (pătrimi, grupuri de două optimi și de patru șaisprezecimi) în citirea unor fragmente

- manual, solfegii, fișe

Audiție -

Fragment din Simfonia Nr. 94,

„Surpriza” Partea a II-a

de J. Haydn

Observarea sistematică in cadrul grupului de lucru

Evaluare prin testare audio și fișe de lucru

3.1. Construirea unor fragmente ritmice

muzicale simple, în audierea și reproducerea altor fragmente;

Observarea raportului matematic între durate diferite (exemplificarea cu situații similare din viață, de exemplu împărțirea pizzei în familie)

Exerciții de notare proporțională a duratelor

Alcătuirea unor

fragmente ritmice cu duratele învățate

2. Combinații de o optime și două șaisprezecimi, adăugate formulelor deja experimentate (1 oră)

1.1. Perceperea auditivă a sunetelor și duratelor învățatei

2.1.Corelarea expresiei grafice cu imaginea sonoră

3.1. Construirea unor fragmente ritmice

Exerciții ritmice, solfegii și audiții; Exerciții de notare proporțională a duratelor în măsuri de 2 și 3 timpi

Observarea diferențelor între formulele cu durate egale și a celor cu două tipuri de durate pe o pătrime (optimeși două șaisprezecimi) în fragmente muzicale interpretate / audiate Exerciții de reproducere a formulelor învățate, în diverse combinații

Construirea unui fragment ritmic cu combinații ale

duratelor și formulelor învățate

Fragmente din creația bachiană, cuprinzând duratele învățate (corale, preludii, fragmente inițiale ale unor fugi din Clavecinul bine temperat , fișe, dicteu, solfegii, pian

Observarea sistematică in cadrul grupului de lucru

Evaluare scrisă prin fragment de dicteu simplu, fișe de lucru și solfegiere

3. Trioletul de optimi și combinarea acestuia cu celelalte formule deja cunoscute

(2 ore)

1.1. Perceperea auditivă a sunetelor și duratelor învățatei

2.1.Corelarea expresiei grafice cu imaginea sonoră

Exerciții de auz ritmic și melodic-ritmic, pentru recunoașterea trioletului în context preponderent binar Audiții

Solfegiu, Dicteu, Exerciții ritmice; exerciții de notare proporțională a

Scurte fragmente din creația universală , fișe, dicteu, solfegii, pian

Observarea sistematică in cadrul grupului de lucru

Evaluare scrisă prin scurt dicteu, fișe de lucru, solfegii, exerciții de auz ritmic

3.1. Construirea unor fragmente ritmice

duratelor; jocuri de compunere a unor ritmuri; observarea grupului de trei optimi de triolet (egale), comparativ cu celelalte formule cu trei durate pe o pătrime în fragmentele audiate și interpretate;

Alcătuirea unor fragmente ritmice utilizând formulele învățate și interpretarea lor

expresivă

Materiale de suport / auxiliare:

Pașcanu, Alexandru, Colecția

Cântați cu noi , Ed. Muz București, 1983.

Bogos, Gabriela, Haralambie, Anca,

Manual de inițiere în tainele muzicii , Ed. Basilica a Patriarhiei Române, 2013.

Râpă, Constantin,Nedelcuț, Nelida, Solfegiu pentru toți, vol. 1, Ed. MediaMusica, Cluj- Napoca, 1998

Furda, A., Solfegii, Cluj-Napoca, 1996

Arnoud, J., Solfegii, vol. I-II, Ed. Grafoart, București, 2014

Neagu, Mircea, Solfegii, Ed. Grafoart, București, 2013

Popescu, Cecilia, Solfegii din literatura muzicală a genului liric, Ed. Artes, Iași

Duțică, Luminița, Teste de solfegiu și dicteu muzical (grupa A), Ed. Artes, Iași

Demenescu, Veronica, 265 de probleme de teoria muzicii, 2006

Marâi, Gh., Exerciții ritmico-metodice de solfegiere și dictare muzicală, Ed. Artes, Iași

Hrubaru, Ilie, Cântece mici… pentru cei mici, Ed. Artes, Iași

Plaian Carmen,

Exerciții de intonație pentru solfegiu / Coursebook intonation exercises for solfège , Ed. MediaMusica, Cluj-Napoca

Cristescu, Carmen, Solfegii, Ed. Glissando, București, 2005

Canoane clasice -

Antal Molnár, Ed.Musica Budapest 1955

Culegere de melodii din literatura muzicală,

Dragea Emiliu1980

Dragea Emiliu

Solfegii funcționale - tonale

vol.I, 1983

Dragomirov

Solfegii

Solfegii din literatura muzicală:

Bach, J. S. Album pentruA.M.Bach

Bach, J. S. Culegere solfegii 1,2 voci

vol.I,II

Bach, J. S. Invențiuni la 2 voci

Bach, J. S. Invențiuni la 3 voci

Bach, J. S.

Preludii mici

Repertoriu de cîntece și Coruri școlare – 80 canoane

1971

Solfèges Albert Lavignac vol. 1a,1d,2b,

Dicteu melodic:

Dallamírási feladatok vol.I, II

250 kétszólamú modulációs dallam 2001

Simon Petit

Cent Dictées Musicales

vol I

Zenediktálás

alsófok Zeneműkiadó 1961

Music Theory in Practice

de Eric Taylor grade: 1,2

Sugestii metodologice

Studiul disciplinei

Teorie - solfegiu - dicteu

oferă elevilor mijloacele operării cu un limbaj universal. Prin intermediul solfegiului, dicteului, exercițiilor de recunoaștere a sunetelor, intervalelor, acordurilor, de memorie muzicală, se structurează competențe cu ajutorul cărora elevii pot citi, nota, reda creații muzicale. De asemenea, disciplina studiază elemente ale limbajului muzical din perspectivă științifică, adaptată la nivelul de percepție și cunoaștere specific vârstei elevilor, conceptualizând, clarificând, punând în contexte teoretice și practice noțiunile, elementele de limbaj pe care elevii le întâlnesc pe parcursul educației lor muzicale. Complexitatea fenomenului muzical, derivat în esență din dubla ipostază a muzicii, aceea de artă și de știință, implică multiple domenii specifice de studiu, precum și multiple planuri educative. Prin denumire și tradiție, această disciplină se încadrează în categoria disciplinelor teoretice de specialitate, totuși, la nivelul educației din clasele primare, abordarea intuitivă, în context familiar, urmată de o practică asiduă și din ce în ce mai diversă precede conceptualizarea teoretică, al cărei impact de tip științific devine un fapt semnificativ mult mai târziu.

Activitățile practice, ce trebuie susținute în fiecare săptămână, sunt reprezentate substanțial de solfegiere, dicteu și exerciții de auz muzical. Diversitatea tonală, intervalică și metro-ritmică a dicteelor și solfegiilor este extrem de importantă în dobândirea competențelor de operare cu elementele de limbaj, fiind benefică utilizarea unor manuale, cărți de solfegii, preluări din literatura românească și universală cât mai diferite.

Privitor la exercițiile de auz muzical, recomandăm ca ele să vizeze în clasa I grupuri de 3-5 sunete, cu care elevii să se familiarizeze, apoi să recunoască anumite sunete din grup, urmând schimbarea și apoi amplificarea (ca număr de sunete) a grupului până la cele șapte sunete din Do major. Recomandăm și audierea unor scurte fragmente melodice (3-5 sunete), care să fie reproduse de către elev. Exerciții de atenție și reproducere a unor fragmente ritmice scurte (3-6 durate, cântate cu ta-ta, bătute din palme etc.) sunt de asemenea benefice. De la clasa a II-a, intervin în exersarea auzului și intervalele, atât sub formă melodică, cât și armonică, fără a renunța la identificarea sunetelor, memorarea și reproducerea de scurte melodii, respectiv de scurte fragmente ritmice. Procesul continuă similar și la apariția în clasa a IV-a a acordurilor majore și minore (fără a neglija intervalele, recunoașterea sunetelor sau identificarea sunetelor unor scurte melodii, alături de reproducerea unor fragmente ritmice din ce în ce mai complexe).

Dată fiind prezența în multe dintre școli a conexiunii la internet și a laboratoarelor de informatică, anumite ore de teorie - solfegiu - dicteu ar putea fi susținute în aceste spații, care permit utilizarea în activitățile de învățare a unor softuri și platforme digitale destinate dezvoltării auzului, ca de pildă:

www.teoria.com, www.musictheory.com ,

Absolute pitch ,

Perfect Ear etc . În anumite situații, utilizarea unor softuri disponibile pe telefoane și tablete, pentru acordaj (verificarea acurateții intonației), pentru exerciții de auz muzical sau pentru înregistrarea și redarea ulterioară a performanței interpretative poate să aducă o contribuție semnificativă la creșterea calității.

Cooptarea elevilor într-un proces creativ, la început cu un ghidaj substanțial, pornind de la imaginarea unor combinații între fragmente date, în niște jocuri simple, ajungând după patru ani la utilizarea conștientă a materialului unei anumite tonalități și la practicarea unor structuri de tip întrebare - răspuns, necesită atenție și consecvență, având drept consecință o extraordinară deschidere a elevului către disciplină (riscând câteodată să devină irelevantă prin multitudinea de exerciții), prin faptul că îi permite acestuia să se exprime personal, cu o substanțială creștere a respectului față de sine, a încrederii în potențialul său.

În contextul unor cerințe strategice noi, structura și conținutul actual al programei permit de fapt abordări flexibile și implicit o mare libertate profesorului în selectarea demersului didactic, a căilor, metodelor și mijloacelor utilizate.

Noțiunile de limbaj muzical sunt importante ca mijloace de investigare a lucrărilor artistice, ca primi pași către înțelegerea structurii lingvistice a limbajului muzical. Însă ele reprezintă la acest nivel mai mult un suport pentru accesul elevilor la anumite lucrări muzicale, pentru a le înțelege și aprecia, decât obiectivul primordial al programei.

Este de dorit ca evaluarea operării cu elementele de limbaj muzical parcurse să se facă prin soluții practice, bazate pe cânt, audiție, construcție sau analiză scrisă, evitând centrarea pe cerințele de reproducere a unor definiții sau clasificări tehnice.

Evaluarea elevilor se va face diversificat, pe tot parcursul anului școlar, implicând competențele de auz muzical, solfegiu, scrierea dicteului, operarea cu elementele de limbaj studiate. Mai ales în primele două clase, dificultățile create de existența unui ambitus restrâns și a unei complexe coordonări între gesturile de tactare, citirea textului și cântul propriu-zis pot să ducă la o evitare a solfegiului de către elev. Acesta trebuie încurajat să persevereze în efortul complex menționat, urmând a fi evaluat prioritar pentru efort și pentru alte activități din cadrul orei de teorie – solfegiu – dicteu.

Evaluarea activităților de natură creativă (aferente competenței generale 3) vor ține cont de semnificativele diferențe de maturitate, comunicativitate, curaj, experiență muzicală între elevii începători, aceștia fiind încurajați să se manifeste personal și independent în aceste activități, evitând abordările critice și insistând asupra micilor realizări și asupra elementelor de avut în vedere la o proximă activitate.

Stimularea creativității prin activități legate de competența generală 3, precum și alegerea inspirată a unor lucrări și fragmente de lucrări muzicale valoroase din literatura românească și universală (pentru solfegiu, dicteu și exerciții de dezvoltare a auzului muzical) pot crește semnificativ atractivitatea disciplinei și participarea cu o evoluție valorică accelerată a elevilor la activitățile orelor de Teorie – solfegiu – dicteu.

Grup de lucru

Nume, prenume

Instituție de apartenență

Brăescu, Adrian

Ministerul Educației

Streche, Loredana

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

Amariței, Nicoleta Camelia

Colegiul National de Artă „Octav Bancilă”, Iași

Bogos, Gabriela

Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti”, București

Demian, Flaviu

Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva

Gyergyai, Barna

Școala Gimnazială „Molnár Józsiás”, Târgu Secuiesc

Haralambie, Anca

Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti”, București

Hilca, Tatiana

Universitatea Națională de Muzică București

Iacob, Hilda

Colegiul Național de Muzică „Sigismund Toduță”, Cluj-Napoca

Keresztessy, János

Școala Gimnazială „Molnár Józsiás”, Târgu Secuiesc

Lupu, Olguța Carmen

Universitatea Națională de Muzică București

Tudoran, Marinela

Liceul de artă „Sabin Drăgoi”,Arad

Vodă, Bogdan

Colegiul Național de Muzică „George Enescu”, București

Anexa nr. 2

MINISTERUL EDUCAȚIEI

Programa școlară pentru disciplina

VIOARĂ

Clasele I-IV

Învățământ integrat și suplimentar de artă – Muzică

București, 2022

Notă de prezentare

Programa

școlară pentru

instrument principal, disciplina

Vioară

reprezintă oferta curriculară pentru clasele I-IV din învățământul primar cu program integrat și suplimentar de artă

- muzică, înscriindu-se în aria curriculară

Arte . Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învățământ cu 2 ore pe săptămână.

Programa pentru

Vioară

este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar/gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și contribuie la dezvoltarea personalității elevului.

Actuala programă se corelează cu programa corespondentă pentru ciclul gimnazial, asigurând astfel continuitatea structurării competențelor și o abordare coerentă între cele două niveluri de învățământ (primar și gimnazial).

Structura programei școlare

include, pe lângă

Nota de prezentare , următoarele elemente:

Competențe generale

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Conținuturi

Sugestii metodologice

Competențele

sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.

Competențele generale

vizate la nivelul disciplinei

Vioară

jalonează achizițiile elevului pentru întregul ciclu primar.

Competențele specifice

se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt însoțite de

exemple de activități de învățare , care constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul realizării competențelor. Programa școlară propune, cu caracter exemplificativ, diferite tipuri de activități de învățare, care integrează strategii didactice și care valorifică experiența concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activități de învățare pe care le propune programa școlară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei școlare și proiectării unor parcursuri de învățare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.

Conținuturile

învățării

constituie

elemente

de

bază

ale

domeniului,

mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:

Elemente de tehnică instrumentală specifică

Elemente de notație/cultură muzicală

Aspecte interpretative

Sugestiile metodologice

includ recomandări privind strategiile didactice și elementele de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secțiune se oferă și un exemplu de proiectare didactică.

Construcția programei permite susținerea evoluțiilor elevilor în direcția exprimării artistice la instrument și în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează și competențe, deprinderi, cunoștințe de la celelalte discipline ale educației muzicale.

Programa de față se adresează elevilor care parcurg studiul viorii încă din clasa I. Pentru elevii de la anumite instrumente, care încep studiul muzicii mai târziu (în clasa a III-a, a IV-a sau a V-a), se va utiliza prezenta programă, cu parcurgerea ei de la primul an de studiu, într-un ritm adaptat nivelului de vârstă și progresului înregistrat de elevi.

Competențe generale

Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical

Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale

Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale

CLASA I

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical

Clasa I

1.2. Observarea măsurilor de 2/4, 3/4, 4/4, a semnelor de repetiție, anacruza

1.3. Redarea tuturor sunetelor prin articularea celor 4 degete pe toate coardele în poziția 1, extensia degetului 4

Identificarea elementelor de limbaj muzical, valori de note și pauze corespunzătoare

Exerciții cu unitatea de timp pătrimea și pauza corespunzătoare acesteia

Exerciții cu optimi și pauza de optime

Exerciții cu doime și notă întreagă și pauzele acestora

Exerciții în măsurile de 2/4, 3/4, 4/4

Executarea de lucrări cu semne de repetiție

Interpretarea de lucrări cu anacruză

Exerciții cu cele 4 degete

Exerciții cu degetul 4 și coarda liberă superioară

Exerciții cu extensia degetului 4

Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale

Clasa I

Aplicarea unei ținute corecte în susținerea instrumentului

Exerciții pentru pozarea mâinii drepte

Exerciții pentru pozarea mâinii stângi

Exerciții pentru poziția corpului

2.2. Practicarea deprinderilor elementare ale emisiei sonore instrumentale

Exerciții de trăsături de arcuș

Exerciții de trăsături de arcuș detaché

Exerciții de trăsături de arcuș legato

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa I

Tehnică instrumentală

Pozarea corectă pe instrument, prinderea arcușului și suplețea mâinii drepte și de articulația degetelor mâinii stângi

Elemente de limbaj muzical

Citirea și redarea notelor, a valorilor de note, a pauzelor, alterațiilor (pătrime, optime, doime, notă întreagă)

Încadrarea în măsură, semnele de repetiție, voltele

Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare

Elementele ludice combinate cu elemente de folclor (tradiții, obiceiuri, dansuri)

SUGESTII pentru REPERTORIU

Metode

A. Rodionov –

Metodă

A.G. Grigorian –

Metoda pentru începători

E. Lepădătescu –

Vioara magică , poziția I

E. Schmitzer –

Cartea cu mărgele

Geanta – Manoliu, vol. I

M. Bang –

Metoda de vioară , vol. I Metoda rusească ” Micul violonist ”, caietul I

R. Klenck –

Studiul poziției I

S. Suzuki –

Metoda de vioară , vol. I

Piese

A. Huber –

Concert în Sol major

A. Komarovski –

Concertino în Sol major

A. Vivaldi –

Concert în Sol major , poziția I Ch. Dancla –

Piese ușoare

F. Kuchler –

Concertino

Sol

N. Baklanova –

Opt piese ușoare

O. Rieding –

Concert si minor

O. Rieding –

Concert Sol major

P. Nicolici

– Concertino

Uniunea Compozitorilor Români – vol. I,

Mici piese românești

CLASA a II-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical

Clasa a II-a

1.2. Perceperea gamelor majore și minore până la 3 alterații

1.3. Reprezentarea semnelor care indică repetarea unui fragment

Descoperirea valorilor de note cu punct și pauzele corespunzătoare

Exerciții cu legato de prelungire

Exerciții cu pătrime cu punct, optime cu punct, doime cu punct

Exerciții cu diviziuni de note

Exerciții în gamele majore și minore cu diezi

Exerciții în gamele majore și minore cu bemoli

Analiza materialului sonor al lucrărilor din game relative

D.C. al Fine

D'al Segno al Fine.

Bara de repetiție

Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale

Clasa a II-a

2.2. Aplicarea tehnicilor de arcuș

2.3.Familiarizarea cu termeni elementari de dinamică

- Accentul ritmic, accentul metric

Îmbunătățirea emisiei sonore prin utilizarea mâinii drepte

Exerciții de utilizare a arcușului întreg

Exerciții de utilizare a porțiunilor de arcuș

Corelarea valorilor de note cu lungimea (porțiunea) arcușului

Exerciții de detaché, martellato, staccato, legato

Exerciții de extensie inferioară a degetului 1 pe toate corzile

Exerciții de pizzicato cu mâna dreaptă

Clasa a II-a

Exerciții cu elemente de dinamică constantă p, mp, mf, f

Exerciții cu nuanțe dinamice (crescendo, decrescendo)

Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale

Clasa a II-a

Folosirea conștientă a elementelor simple de limbaj muzical

Exerciții de împărțire a textului muzical în fraze

Analiza frazelor

Compunerea de mici fragmente de tipul „întrebare și răspuns”

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a II-a

Tehnică instrumentală

Dobândirea independenței brațelor și a degetelor Suplețea brațelor și a poignet-ului mâinii drepte Întărirea și agilitatea degetelor mâinii stângi

Tehnici de arcuș: detaché, martellato, staccato, legato

Elemente de limbaj muzical

Citirea și redarea notelor, a valorilor de note, a pauzelor cu punct Game majore și minore până la 3 alterații

Aspecte culturale

muzicale și interdisciplinare

Prezentarea cursivă primare de frazare

a

unui

program

respectând

elemente

SUGESTII pentru REPERTORIU

Exerciții tehnice:

A.G. Grigorian,

Game și arpegii în poziția I

B. Garlitzki,

Metoda pentru începători

H. Schradieck vol I

O. Ševčik op.1, caietul I ( Tehnica viorii )

O. Ševčik op.2, caietul I ( Tehnica arcușului )

O. Ševčik op.7, caietul I ( Trilul )

R. Klenck,

Game în poziția I

V.A. Alexeev,

Game și arpegii în poziția I

Studii:

A. Fortunatov,

Micul violonist , vol. I

A. Fortunatov,

Studii alese

A.G. Grigorian,

Metodă pentru începători

H. Sitt

op.32, Caietul I

H.E. Kayser,

Studii op.20

I. Geantă și G. Manoliu,

Manual de vioară,

vol. II

R. Klenck,

Studiul poziției I , caietele I și II

Piese:

A. Blumenstengel,

Goldene Stunden , caietul II (poziția I)

A. Winkler,

Ca la Oaș

Ch. Dancla,

Polka

D. Alard,

Duete ușoare

op.23

D. Bughici-A. Gherțovici,

Mici piese pentru vioară

E. Cuteanu,

Cinci piese românești

E. Jenkinson,

Dansul elfilor

Fr. Seitz,

Gavota

J.B. Ch. Dancla,

Mici piese

Concerte :

A. Komarovski,

Concertino în Sol major

A. Vivaldi,

Concert în Sol major , (poziția I)

F Seitz,

Concert nr.1 în Sol major , op.13 (poziția I)

F Seitz,

Concert nr.2 în Re major , op.22 (poziția I)

Fr. Seitz,

Concert nr. 5

– partea a III-a Fr. Seitz,

Concert nr. 2

– partea a III-a

O Rieding,

Concert în si minor , op.35 (poziția I)

O. Rieding,

Concert în Re major , op. 36 (poziția I)

J.Ph. Rameau,

Rigaudon

(poziția I)

N. Baklanova,

Opt piese ușoare

O. Rieding,

Gavotă în Do major , op. 42 (poziția I)

O. Rieding,

Impromptu în mi minor , op. 47 (poziția I)

O. Rieding,

Marcia în Sol major , op.44 (poziția I)

Piese din Metoda de vioară „Geantă Manoliu”

S. Stern,

Album pentru copii

W .

Kroll,

Donkey Doodle

O. Rieding,

Concert în Sol major , op. 34 (poziția I)

R. Novaček,

Concert în La major

(Schuler Konzert) (poziția I)

CLASA a III-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical

Clasa a III-a

1.2. Studierea gamelor cu mai multe alterații (patru)

1.3.Utilizarea ornamentelor

Perceperea diferențelor ritmice

Exerciții cu dactil și anapest

Exerciții cu sincopă

Exerciții cu triolet

Exerciții în gamele cu 4 diezi

Exerciții în gamele cu 4 bemoli

Exerciții cu schimburi de poziție (pozițiile I-III)

Exerciții cu tril, mordent

Exerciții cu apogiaturi, grupet

Exerciții cu Flageolete naturale

Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale

Clasa a III-a

2.2. Observarea permanentă a calității emisiei sonore

Operarea cu sunete într-o gamă variată de nuanțe

Exerciții de conștientizare a raportului dintre presiunea arcușului și zona de contact a acestuia cu coarda

Exerciții de conștientizare a raportului dintre viteza arcușului și zona de contact a acestuia cu coarda

Exerciții de îmbinare a presiunii arcușului cu viteza acestuia și zona de contact cu coarda

Exerciții în pozițiile I-III de comparare a sunetelor cu coarda liberă alăturată

Exerciții pentru perfecționarea intonației pe duble coarde

Exerciții pentru însușirea deprinderii tehnice de vibrato

Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale

Clasa a III-a

Audierea atentă a diferitelor lucrări pentru vioară sau vioară cu acompaniament

Recunoașterea elementelor de limbaj ritmic

Recunoașterea elementelor de limbaj sonor

Recunoașterea elementelor de dinamică

3.2. Manifestarea ideilor personale în interpretarea repertoriului ales

Identificarea elementelor tehnice deficitare

Observarea calității interpretative

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a III-a

Tehnică instrumentală

Dobândirea independenței brațelor și a degetelor Suplețea brațelor și poignet-ului mâinii drepte

Articulație și suplețea brațelor și a poignet-ului mâinii stângi Schimburi de poziții I-III

Vibrato

Elemente de limbaj muzical

Dactil, anapest, sincopă, triolet Game majore și minore cu 4 alterații

Ornamente: tril, mordent, apogiatură, grupet

Aspecte culturale

muzicale și interdisciplinare

Prezentarea cursivă a unui program respectând nuanțele

SUGESTII pentru REPERTORIU

Exerciții tehnice:

A. Blumenstengel, caietele I, II

A. G. Grigorian, Game și arpegii

H. Schradieck, Școala tehnicii viorii, caietul I

I. Geantă-G. Manoliu,

Gamele

din vol II și III

O. Ševčik op.1, caietul I ( Tehnica viorii )

O. Ševčik op.2, caietul I ( Tehnica arcușului )

O. Ševčik op.7, caietul I ( Trilul )

R. Klenck,

Game până în poziția

a III-a

Studii tehnico-melodice:

A. Fortunatov,

Studii alese caietul

II

E. Kayser op.20,

Studii

Fr. Wohlfahrt,

40 de studii elementare , op.54

H. Sitt op.32, caietele II și III

I. Geantă-G. Manoliu, vol. II, III și IV

J. F. Mazas, Caietul I

R. Klenck,

Studiul pozițiilor la vioară

S. Suzuki, vol. IV

Piese:

Bohm,

Perpetuum mobile

A. Ianșinov,

Fusul , op.26 nr.3 (pozițiile I-III)

A. Velehorschi,

Duete

A. Zeman,

Excursie

Artur Seybold,

Arie spaniolă

Bach,

Bourre

C. Dimitrescu,

Dans țărănesc

C. Porumbescu,

14 Melodii

(prelucrare de R. Cionca) (pozițiile I-III)

Ch. Dancla,

8 Piese ușoare

D. Alard,

Duete ușoare , op.23 (poziția I)

Concerte:

A. Huber,

Concertino în Fa major , op.7 (pozițiile I-III)

A. Ianșinov,

Concertino în stil rusesc în la minor , op.35

A. Komarovski,

Concert în Re major

A. Vivaldi,

Concert în la minor

A. Vivaldi,

Concert în Sol major

Fr. Seitz,

Concert în Re major

op.22

Fr. Seitz,

Concert în Sol major

(pozițiile I-III) Fr. Seitz,

Concert în Sol major op.13

(poziția I)

E. Cuteanu,

Cinci piese pentru tineret

E. Lepadatescu,

Vioara magica,

caietul II

F. Schubert,

Serenada

Fiocco,

Allegro

Fr.J. Gossec,

Gavota

G.B. Martini,

Gavota în La major

(pozițiile I- III)

G.W. Gluck,

Gavota

Hrestomatia, vol II

I.J. Pleyel,

6 Duete mici , op. 8 (poziția I)

J. Offenbach,

Barcarola

J.B.Ch. Dancla,

Mici piese pentru vioară

J.F. Mazas,

12 Duete mici , op. 38 (poziția I)

M.J. Gebauer,

12 Duete

op. 10 (poziția I)

M.J. Gebauer,

12 Duete , op. 10 (poziția I) Mezzacapo,

Bolero

Mollenhaur,

Micul Paganini

N. Baklanova,

Temă cu variațiuni

(pozițiile I- III)

O. Rieding, 6 Piese ușoare ( Gavota ,

Barcarola ,

Vals ,

Impromptu ,

Berceuse ,

Baladă )

O. Rieding,

Impromptu în mi minor

op. 47 (poziția I)

O. Rieding,

Rondino în Re major

op. 45 (poziția I)

Ober,

Tamburina și Presto

P. Țipordei,

Într-o glumă

R. Schumann,

Largo

R. Stern,

Album pentru copii

S. Suzuki, vol. IV Suzuki, vol. IV Suzuki, vol. IV

M. Niculescu,

Concertino în Sol major

(pozițiile I-III)

N. Baklanova,

Concertino

(poziția I)

O. Rieding,

Concert în si minor

(poziția III)

O. Rieding,

Concert mignon în la minor , op. 49 (pozițiile I-III)

O. Rieding,

Concert mignon în Sol major , op.48 (pozițiile I-III)

S. Albu,

Concertino

(poziția I)

CLASA a IV-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical

Clasa a IV-a

1.2. Aplicarea elementelor de limbaj muzical specific în alte poziții

Reprezentarea diferențelor ritmice

Exerciții cu formule ritmice

Exerciții cu contratimp

Exerciții cu sincopă și contratimp observând mutarea accentului

Exerciții pozițiile IV-V fixe

Exerciții de schimburi de poziție I-V

Exerciții de trecere peste coarde în pozițiile I-V

Clasa a IV-a

1.3.Aplicarea în interpretarea a elementelor de sintaxă muzicală

Recunoașterea figurii muzicale

Recunoașterea celulei muzicale

Recunoașterea motivului muzical

Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale

Clasa a IV-a

2.2. Diversificarea trăsăturilor de arcuș

Identificarea în interpretare a termenilor de dinamică și agogică muzicală asimilați în concordanță cu repertoriul abordat

Nuanțe cu intensitate uniformă și progresivă

Relația tempo și dinamică muzicală

Exerciții de diversificare a vibrato-ului

Exerciții de trăsături pe diferite părți ale arcușului

Trăsături de arcuș cu presiune discontinuă

Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale

Clasa a IV-a

Diferențierea prin modalitățile sale tehnice și expresive a stilurilor muzicale variate, cunoscând particularitățile stilistice încadrate în epocă și adecvate vârstei

Interpretarea de lucrări preclasice

Interpretarea de lucrări clasice

Compararea unor elemente stilistice adecvate vârstei

3.2. Aplicarea conștientă a elementelor de limbaj

Recunoașterea frazelor muzicale din piesele studiate

Descoperirea diferențelor expresive din piesele studiate

Observarea elementelor de caracter din piesele studiate

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a IV-a

Tehnică instrumentală

Dobândirea independenței brațelor și a degetelor Suplețea brațelor și poignet-ului mâinii drepte Întărirea și agilitatea mâinii stângi

Pozițiile IV, V fixe Schimburi de poziție I-V

Elemente de limbaj muzical

Diferențierea dinamică a sunetelor Formule metro-ritmice

Elemente de sintaxă: figură, celulă, motiv

Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare

Prezentarea cursivă a unui program respectând termenii de dinamică și agogică

SUGESTII pentru REPERTORIU

Exerciții tehnice:

A. Blumenstengel, caiete I și II

A. A. Sarvaș,

Studii pregătitoare pentru duble coarde , op.2

A. G. Grigorian,

Game și arpegii

H. Schradieck,

Școala tehnicii viorii

O. Ševčik op.1, caietul I ( Tehnica viorii )

O. Ševčik op.2, caietul I ( Tehnica arcușului )

O. Ševčik op.7, caietul I ( Trilul )

O. Ševčik op.8,

Schimburi de poziții

Studii tehnico-melodice:

A. Fortunatov, caietele I-II

H. Kayser, op.20

H. Sitt, op.32, caietele II, III, IV și V

I. Geantă-G. Manoliu, vol. III și IV

J. Dont, op.37

J. Mazas, caietele I și II

J.F. Mazas,

Studii

caietele I-II

R. Klenck,

Studiul pozițiilor la vioară

Piese:

Hilda Jerea,

Suita

(

Doina și

Cântec de joc )

A. Ianșinov,

Fusul , op.26 nr.3 (pozițiile I-III)

A. Severn,

Dans polonez

A. Vivaldi,

Giga

Artur Severn,

Dans polonez

Beethoven-Kreisler,

Rondino

C. Porumbescu,

14 melodii

(prelucrare R. Cionca) (pozițiile I-III)

D. Bughici,

Suită de dansuri în stil românesc

Dobosarski,

Bătută ,

Oleandra

și

Hora

F. Praht,

Piese pentru vioară

Fl. Eftimscu,

Suita pentru vioară și pian

H. Jerea,

Suită

( Doină

și

Cântec de joc )

H. Wieniawski,

Chansson polonez

Hrestomatia, vol. I-III

I. J. Pleyel,

Duete

J. Bloch,

Trio-uri ușoare pentru 3 viori , op. 34 (pozițiile I-III)

J. B. Ch. Dancla,

6 mici arii cu variațiuni

J. B. Ch. Dancla,

Duete

op. 61 (pozițiile I-III)

J. B. Ch. Dancla,

Duete , op. 35 (pozițiile I-III)

J. F. Mazas,

Duete

J .H. Fiocco,

Allegro

L. Boccherini,

Menuet

L. Feldman,

Suita nr. 2

L. Jansa,

6 Duete progresive , op. 47 (pozițiile I-III)

L.van Beethoven,

Menuet

Mlinarscki,

Mazurca

N. Baklanova,

Temă cu variațiuni

(pozițiile I-III) Nath. Rubinstein,

Fusul în sol minor

Concerte:

A. Huber,

Concert în Fa major , op.7 (pozițiile I-III)

A. Komarovski,

Concert nr. 1 mi minor

A. Komarovski,

Concert nr. 2 în La major

(pozițiile I-V)

A. Mendelssohn,

Concert în stil clasic

A. Vivaldi,

Concert în la major

A. Vivaldi,

Concert în Mi major

A. Vivaldi,

Concert în re minor

A. Vivaldi,

Concert în Sol major

Ch. Beriot,

Concert nr. 9 în la minor

Fr. Seitz,

Concert nr. 3 în sol minor

(pozițiile I-V)

G. Novaček,

Concert în la minor

G. Szeremi,

Concertino în mi minor nr. 2 , op. 64 (pozițiile I-III)

J. Accolay,

Concert în la minor

L. Jansa,

Concertino în si minor , op. 4 (pozițiile I-III)

M. Niculescu,

Concertino în Sol major

(pozițiile I-III)

O. Rieding,

Concert mignon în la minor , op.49 (pozițiile I-III)

O. Rieding,

Concert mignon în Sol major , op.48 (pozițiile I-III)

O. Rieding,

Concertino în la minor , op. 21 (pozițiile I-III)

O. Rieding,

Concertino în Re major , op. 25 (pozițiile I-V)

S. Albu,

Concertino

(poziția I)

O. Rieding,

Melodii ungurești

O. Rieding,

6 Piese ușoare

( Gavota ,

Barcarola ,

Vals ,

Impromptu ,

Berceuse ,

Balada )

O. Rieding,

Arie cu variațiuni

(Air varie)

W. A. Mozart,

Allegretto

W. M. Kepler,

Sonatina

Sugestii metodologice

Ciclul primar reprezintă o etapă a studiului viorii în care se asimilează elementele de bază ale tehnicii instrumentale, strâns legate de limbajul muzical. Începerea activității va fi determinată de o dezvoltare fizică normală a copilului, de aptitudinile sale muzicale.

Pentru început, se va insista asupra unei poziții corecte a corpului, așezării corecte a viorii și arcușului, pozării corecte a mâinilor, corectând permanent poziția acestora. Ținând seama că vârsta cuprinsă între 6 și 10 ani aduce transformări fizice esențiale, profesorul va observa și va regla continuu poziționarea viorii și a arcușului schimbând pe parcurs măsura acestora, după caz (de la 1/8,1/4,1/2,1/3).

Se va urmări cunoașterea instrumentului și a capacităților sale sonore. Exemplificările profesorului sunt esențiale. Primele exerciții vor fi orientate spre așezarea corectă a viorii pe umăr, ținerea acesteia fără a crispa umărul, brațul mânii stâng urmărind poziția firească a tuturor componentelor motrice implicate în acest procedeu. Mâna dreaptă, solicitată să folosească arcușul, va fi urmărită cu aceeași atenție, cu scopul de a păstra o poziționare firească a degetelor pe baghetă și preocupare pentru a nu fi crispată. Se recomandă ca exercițiile pentru începători să fie sub formă de joc pentru ca elevul să fie interesat de activitatea destul de dificilă, caracteristică perioadei în care acesta încă nu este pregătit să cânte efectiv la instrument. Așezarea degetelor pe bagheta arcușului este foarte importantă, fiindcă așezarea incorectă poate duce la o poziție greșită a mâinii sau la rigidizarea încheieturii. La fel și pozarea corectă a mânii stângi, așezarea fiecărui deget pe coardă, poziția corectă a degetului mare și a brațului stâng sunt esențiale pentru formarea deprinderilor de tehnică violonistică, punând bazele necesare pentru performanța la acest instrument. La început se poate studia separat cu fiecare mână în parte (pe corzi libere la mâna dreaptă, coloane și mici exerciții pentru articulații digitale la mâna stângă, însoțite de pizz. la mâna dreaptă). Concomitent se va începe învățarea notelor muzicale, legând aceste cunoștințe de așezarea degetelor pe coarde în poziția 1. Copilul va fi îndemnat să cânte cu vocea mici cântece și ulterior, să reproducă imaginea auditivă formată. Se va evita formarea legăturii vizual-motric, fără o reprezentare auditivă.

Se vor alege Metode pentru începători care să se desfășoare cât mai gradat, prezentând problemele noi în mai multe lecții. La această vârstă, copilul nu are o atenție stabilă și există riscul de a pierde informațiile asimilate. Combinarea mai multor metode, în funcție de evoluția elevului, este o soluție. Asimilarea duratelor muzicale și a raportului dintre ele se va face folosind metode speciale: tactare, bătăi din palme, numărat, exerciții.

De la început se va urmări obținerea unui sunet de calitate, prin mijloace tehnice adecvate. Primele indicații de dinamică vor fi raportate la caracterul micilor piese studiate. Se va stimula imaginația copilului, prin exemplificări și exprimări verbale, sau reprezentări grafice – desene. Memorizarea repertoriului studiat va fi legată de reprezentări auditive, pentru evitarea unei asimilări mecanice, cauza principală a „rupturilor” în execuție.

După însușirea vocabularului muzical – violonistic, se vor adăuga treptat Studii și Piese aparținând diferitelor stiluri. Primele piese vor fi pregătite prin solfegiere, jocuri, exemplificare, cântat în duo cu profesorul, punând bazele unui studiu pe termen lung.

La sfârșitul ciclului primar se vor aborda piese cu o construcție mai amplă – Concert, Rondo, Tema cu variațiuni. Atât în muzica barocă, cât și în cea clasică, apar ornamentele. Se vor face exerciții pentru o execuție clară și transparentă. Evitarea lor, dar și o realizare greoaie sunt erori pedagogice la fel de grave.

Piesele de caracter sunt, de obicei, cele mai îndrăgite (în special cele programatice), având calitatea de a stimula fantezia. Repertoriul românesc este foarte bine reprezentat, pe

toate nivelurile de studiu. Ritmul și melodicitatea specifice deschid drumul către o interpretare angajată. Pe parcursul ciclului primar se vor fixa etapele studiului individual. Lecția de vioară trebuie să reprezinte un model de studiu pentru acasă.

Pregătirea pentru scenă este o etapă importantă pe tot parcursul studiului instrumental, fiindcă apariția trebuie pregătită cu minuțiozitate, începând cu una, două piese mici finisate. Un succes va fi stimulativ, un eșec îl va inhiba. Sunt necesare discuții elev-profesor pentru analizarea evoluției scenice. Copilului i se vor releva întotdeauna realizările în vederea formării unei atitudini pozitive. Primii patru ani de studiu al viorii, în care elevul s-a familiarizat cu problemele instrumentale de bază, sunt decisivi pentru dorința de a continua sau a renunța.

MODEL proiectare unitate de învățare

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: REPERTORIU ROMÂNESC

Clasa a III-a

Nr. ore alocate: 4 ore

Detalieri de conținut

Competențe specifice

Activități de învățare

Resurse

Evaluare

2.1. Operarea cu

- solfegierea liniilor

- vioară

- feedback oferit în

A. Winkler

sunete într-o gamă

variată de nuanțe

melodice respectând

indicațiile de dinamică

arcuș

partitură

urma vizionării

înregistrării

„Ca la Oaș” –

2.2.Observarea

- audierea lucrării

- suport

- autoevaluarea în

MEMORARE

permanentă a calității emisiei sonore

- redarea gradată pe fragmente și apoi integral a lucrării fără

partitură

pentru partitură

metronom

aparat

baza criteriilor prestabilite

- înregistrarea audio-

audio-video

video a interpretării

pentru

elevului

- perfecționarea

înregistrare

emisiei la duble coarde

- vibrato pe valori

scurte

Notă:

Memorarea reprezintă o etapă de lucru ulterioară parcurgerii și asimilării elementelor constitutive (melodie, ritm, ornamente, tehnica emisiei sonore, înțelegerea formei, dinamică și tempo)

Grup de lucru

Nume, prenume

Instituție de apartenență

Brăescu, Adrian

Ministerul Educației

Streche, Loredana

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

Baltaga, Elena

Colegiul Național de Muzică

George Enescu

– București

Cîmpeanu, Liuța-Adriana

Școala Gimnazială de Muzică

Augustin Bena

– Cluj-Napoca

Gheorghe, Florentina

Colegiul Național de Arte

Regina Maria

– Constanța

Huștiuc Lina-Consuela

Liceul de Artă

Ștefan Luchian

– Botoșani

Iacob, Lucian-Edelin

Colegiul Național de Artă

Octav Băncilă

– Iași

Iaru, Virgil

Liceul de Arte

Ionel Perlea

– Slobozia

Orcula, Hortensia

Școala Gimnazială de Arte Nr.4

Popa Tania

Colegiul Național de Arte

Dinu Lipatti –

București

Ursu Magdalena

Colegiul Național de Arte

Dinu Lipatti

– București

Zătu, Veronica

Liceul Vocațional de Muzică

Tudor Ciortea – Brașov

Anexa nr. 3

MINISTERUL EDUCAȚIEI

Programa școlară pentru disciplina

PIAN

Clasele I-IV

Învățământ integrat și suplimentar de artă – Muzică

București, 2022

Notă de prezentare

Programa școlară pentru Instrument principal, disciplina Pian reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele I-IV din învățământul primar cu program integrat și suplimentar de artă – muzică, înscriindu-se în aria curriculară

Arte . Această disciplină este prevăzută în planul- cadru de învățământ cu 2 ore pe săptămână.

Programa pentru Pian este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și contribuie la dezvoltarea personalității elevului.

Actuala programă se corelează cu programa corespondentă pentru ciclul gimnazial, asigurând astfel continuitatea structurării competențelor și o abordare coerentă între cele două niveluri de învățământ (primar și gimnazial).

Structura programei școlare

include, pe lângă

Nota de prezentare , următoarele elemente:

Competențe generale

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Conținuturi

Sugestii metodologice

Competențele

sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.

Competențele generale

vizate la nivelul disciplinei Pian jalonează achizițiile elevului pentru întregul ciclu primar.

Competențele specifice

se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt însoțite de

exemple de activități de învățare , care constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul realizării competențelor. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activități de învățare, care integrează strategii didactice și care valorifică experiența concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activități de învățare pe care le propune programa școlară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei școlare și proiectării unor parcursuri de învățare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.

Conținuturile

învățării

constituie

elemente

de

bază

ale

domeniului,

mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:

Elemente de tehnica instrumentală specifică

Elemente de notație/cultură muzicală

Aspecte interpretative

Sugestiile metodologice

includ recomandări privind strategiile didactice și elementele de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secțiune se oferă și un exemplu de proiectare didactică.

Construcția programei permite susținerea evoluțiilor elevilor în direcția exprimării artistice la instrument și în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează și competențe, deprinderi, cunoștințe de la celelalte discipline ale educației muzicale.

Competențe generale

Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical

Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale

Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale

CLASA I

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical

Clasa I

1.2. Cunoașterea mișcărilor de bază ale limbajului pianistic

1.3. Corelarea mișcărilor de bază cu efectul sonor vizat (scontat)

1.4. Identificarea elementelor de limbaj muzical, valori de note și pauze corespunzătoare

1.5. Observarea măsurilor de 2/4, 3/4, 4/4, a semnelor de repetiție, anacruza

Cunoașterea instrumentului

Cunoașterea instrumentului

Poziția corectă la instrument

Exerciții de cădere de braț, mișcări precise, libere, armonioase

Exerciții cu sunete separate non legato

Exerciții de gimnastică pentru asigurarea supleții, căderii de braț pe sunete izolate și pe intervale

Așezarea corectă la instrument;

Executarea mișcărilor elementare pentru producerea sunetului

Exerciții de independență a mâinilor

Exerciții pentru atac sincron a intervalelor armonice și acordurilor

Exerciții cu diferite moduri de atac: legato, non legato, staccato, portato, etc.

Însușirea și diferențierea modurilor de atac

Recunoașterea efectului sonor al mișcărilor elementare

Aplicarea instrumentală a mișcărilor studiate

Exerciții cu unitatea de timp pătrimea și pauza corespunzătoare acesteia

Exerciții cu optimi și pauza de optime

Exerciții cu doime și notă întreagă și pauzele acestora

Exerciții în măsurile de 2/4, 3/4, 4/4

Executarea de lucrări cu semne de repetiție

Interpretarea de lucrări cu anacruză

Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale

Clasa I

2.2. Redarea corectă a semnelor grafice

Recunoașterea semnelor grafice

Identificarea înălțimii notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe un ambitus restrâns

Identificarea duratelor muzicale

Identificarea indicațiilor dinamice și de tempo

Efectuarea conexiunilor între semnele grafice asimilate din textul muzical

Executarea cursivă a unui text muzical cu două mâini, în măsuri simple

Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale

Clasa I

Recunoașterea caracterului unei piese muzicale

Diferențierea modurilor Major – minor

Diferențierea dinamică (piano – mf – Forte)

Diferențierea termenilor de mișcare (lent – moderat – repede)

Clasa I

3.2. Realizarea expresivă a parcursului sonor

Exprimarea verbală asupra caracterului pieselor studiate

Prezentarea în public a lucrărilor muzicale studiate

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa I

Tehnică instrumentală

Cunoașterea instrumentului Poziția corectă la instrument

Exerciții de cădere de braț, mișcări precise, libere, armonioase Exerciții cu sunete non legato

Exerciții de gimnastică pentru asigurarea supleții, căderii de braț pe sunete izolate și pe intervale

Așezarea corectă la instrument

Executarea mișcărilor elementare pentru producerea sunetului Exerciții de independență a mâinilor

Exerciții pentru atac sincron a intervalelor armonice și acordurilor Exerciții cu diferite moduri de atac: legato, non legato, staccato, portato, etc.

Însușirea și diferențierea modurilor de atac Recunoașterea efectului sonor al mișcărilor elementare Aplicarea instrumentală a mișcărilor studiate

Elemente de limbaj muzical

Exerciții cu unitatea de timp pătrimea și pauza corespunzătoare acesteia

Exerciții cu optimi și pauza de optime

Exerciții cu doime și notă întreagă și pauzele acestora Exerciții în măsurile de 2/4, 3/4, 4/4

Identificarea înălțimii notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe un ambitus restrâns

Identificarea duratelor muzicale

Identificarea indicațiilor dinamice și de tempo

Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare

Interpretarea de lucrări cu anacruză Executarea de lucrări cu semne de repetiție

Efectuarea conexiunilor între semnele grafice asimilate din textul muzical

Executarea cursivă a unui text muzical cu două mâini, în măsuri simple

Diferențierea modurilor Major – minor Diferențierea dinamică (piano – mf – Forte)

Diferențierea termenilor de mișcare (lent – moderat – repede) Exprimarea verbală asupra caracterului pieselor studiate Prezentarea în public a lucrărilor muzicale studiate

SUGESTII pentru REPERTORIU

Studii, metode:

Alina-Elena Fotin,

Metodă de pian

B. Bartok,

Microcosmos I

Corina Ungureanu,

Învățăm să cântăm la pian

D. Voiculescu,

Album de piese românești, vol. I

D. Voiculescu,

Carte fără sfârșit, vol. I

M. Cernovodeanu,

Metodă de pian

Piese:

A. C. Ionescu,

Metoda de pian

A. Dumitrescu,

Metoda de pian

A. Nicolaeva,

Metodă de pian

A. Pașcanu,

Metoda de pian

C. Czerny,

Primul profesor de pian op. 599

C. Muntean, DO, RE, MI – DAR

(ED.Grafoart)

M. Cernovodeanu,

Mica metodă de pian

O. Popescu,

Povestea notelor

Paula Bălan,

Metodă de pian pentru cei mici

Taina Scarlat,

Învâț să cânt la pian

J. Garscia,

Abecedar pentru pian (1981)

J. Pouillard – J. Herve,

Metoda de pian (1991) Ed. Henry Lemoine

M. D. Răducanu,

Metoda de pian

CLASA a II-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical

Clasa a II-a

1.2.Elaborarea unei strategii de producere a sunetului

- Operarea cu modurile diferite de atac (staccato – legato)

Să aplice conștient elementele de bază ale limbajului pianistic

Poziționarea optimă a aparatului pianistic (corp, braț, mână) față de instrument

Rezolvarea problemelor tehnice conținute de textul muzical

Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale

Clasa a II-a

Operarea cu semnele grafice

Identificarea înălțimii notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe un ambitus lărgit

Rezolvarea problemelor ritmice întâlnite (formule ritmice)

Diversificarea paletei sonore (semnele de dinamică)

Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale

Clasa a II-a

3.2. Participarea afectivă în interpretarea instrumentală

Definirea caracterului unei piese muzicale

Compararea particularităților expresive ale pieselor studiate

Identificarea mesajului muzical

Corelarea elementelor tehnice cu mesajul expresiv al lucrărilor muzicale studiate

Realizarea planurilor sonore

Prezentarea lucrărilor studiate în public

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a II-a

Tehnică instrumentală

Poziționarea optimă a aparatului pianistic (corp, braț, mână) față de instrument

Rezolvarea problemelor tehnice conținute de textul muzical Operarea cu modurile diferite de atac (staccato – legato) Identificarea înălțimii notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe un

ambitus lărgit

Elemente de limbaj muzical

Rezolvarea problemelor ritmice întâlnite (formule ritmice) Diversificarea paletei sonore

Domenii de conținut

Clasa a II-a

Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare

Compararea particularităților expresive ale pieselor studiate Identificarea mesajului muzical

Corelarea elementelor tehnice cu mesajul expresiv al lucrărilor muzicale studiate

Realizarea planurilor sonore

SUGESTII pentru REPERTORIU

Studii:

C. Czerny,

24 Studii cu cinci degete op. 777

J. B. Duvernoy,

Studii op. 176

J. Fr. Burgmuller,

Studii op. 100

Repertoriu preclasic:

G. Fr. Haendel,

Menuet, Arie, Allemande

G. Ph. Telemann,

Menuet

H. Purcell,

Aria

J. B. Lully,

Menuet

J. Ph. Rameau,

Menuet

J. S. Bach,

Album pentru Anna Magdalena

Repertoriu clasic:

A. Diabelli,

Sonatina în Do Major

Fr. Kuhlau,

Sonatine

J. Haydn,

Menuete

J. L. Dussek,

Sonatina în Do

K. D. von Dittersdorf,

Sonatina

L. Boccherini,

Menuet

L. Köhler,

Polca

L. Mozart ,

Piese pentru copii

L. van Beethoven , Sonatina în Sol Major, Menuet

M. Clementi,

Sonatina în Do Major, Sol Major

T. Haslinger,

Sonatina în Do

Repertoriu romantic și/ sau modern:

A. Grecianinov,

Album de piese mici

A. Jilinski,

30 piese pentru copii, op. 27

B. Bartók,

Pentru copii (I-II), Microcosmos (I-II)

D. Șostakovici,

Caietul copiilor, Dansul păpușii

E. Gnesina,

Piese

I. Bercovici,

Sonatina, Variațiuni

J. Garscia,

Piese ușoare pentru copii, op. 3 (1980)

P. I. Ceaikovski,

Piese ușoare din Albumul pentru copii

R. Schumann,

Călărețul sălbatic, Tăranul voios, Marș, Melodie din Album pentru tineret op. 68

S. Maikapar,

Piese

S. Prokofiev,

Marș

Repertoriu românesc:

A. C. Ionescu,

Album de piese

C. Petra Basacopol,

Imagini pitorești

D. Popovici,

Joc de copii

D. Voiculescu,

Carte fără sfârșit (I-II), Album de piese românești (I-II)

F. Lazăr,

Piesă

Fl. Dimitriu,

Fabula, Pe drum de țară

L. Comes,

Sonatina I

L. Dandara,

Tren de munte, Libelula și broscuța

M. Marbé,

Toccatina, Tractorul

M. Vlad,

Mica Suită

P. Rogojină,

Joc haiducesc

S. Drăgoi,

Fa, Marițo

T. Ciortea,

Cimpoiul

Piese la 4 mâini:

A. Diabelli - Piese la patru mâini

A. Nicolaeva Album de piese românești pentru pian

D. Voiculescu,

Carte fără sfârșit

Fr. Wolfhart - Piese la 4 mâini

CLASA a III-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical

Clasa a III-a

Operarea cu elementele de limbaj pianistic asimilate

Recunoașterea elementelor tehnice în contexte noi

Utilizarea unor elemente pianistice noi, în funcție de dezvoltarea fizică

Explorarea tehnicii de producere a sonorităților adecvate textului muzical

Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale

Clasa a III-a

Clasificarea reprezentărilor grafice

Executarea notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe întreaga claviatură

Adaptarea problemelor ritmice la contextul muzical

Citire la prima vedere a unui text muzical

Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale

Clasa a III-a

3.2. Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității

Exprimarea caracterului specific lucrărilor muzicale studiate

Definirea caracteristicilor stilistice repertoriale

Alegerea mijloacelor de exprimare adecvate

Audiții comparate

Să încadreze elementele de limbaj muzical în fraze

Să desprindă mesaje muzicale simple din piese accesibile

Să se exprime verbal asupra opțiunii interpretative

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a III-a

Tehnică instrumentală

Recunoașterea elementelor tehnice în contexte noi

Utilizarea unor elemente pianistice noi, în funcție de dezvoltarea fizică

Explorarea tehnicii de producere a sonorităților adecvate textului muzical

Executarea notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe întreaga claviatură

Adaptarea problemelor ritmice la contextul muzical Citire la prima vedere a unui text muzical

Elemente de limbaj muzical

Definirea caracteristicilor stilistice repertoriale Alegerea mijloacelor de exprimare adecvate Audiții comparate

Domenii de conținut

Clasa a III-a

Aspecte culturale

muzicale și interdisciplinare

Exerciții de frazare

Exerciții de exprimare cu privire la opțiunile interpretative Exerciții de înțelegere a mesajelor simple din piese accesibile

SUGESTII pentru REPERTORIU

Studii:

C. Czerny, Studii op. 821, 849

H. Bertini,

Studii op. 100

J. B. Duvernoy,

Studii op. 176

J. Fr. Burgmüller,

Studii op. 100

St. Heller,

Studii op. 45, 46

Repertoriul preclasic:

J. S. Bach,

Album pentru Ana Magdalena, 12 Preludii Mici

G. Fr. Haende l, 2 Sarabande

G. Ph. Telemann,

Album de piese

Repertoriul clasic:

J. Haydn,

Sonatina în Re Major, Piese

L. van Beethoven,

Sonatina în Fa Major, Dans German

Sonatine

de: M. Clementi, J. L. Dussek, A. Diabelli, Fr. Kirnberger, Fr. Kuhlau

W. A. Mozart,

Sonatine vieneze, Menuete, Piese din copilărie și adolescență

Repertoriul romantic:

E. Grieg,

Piese lirice, Păsărica, Dansul zânelor, Arietta, Foaie de album

Fr. Burgmüller,

Piese

P. I. Ceaikovski,

Album pentru copii

R. Schumann,

Albumul pentru tineret, op. 68 (piese)

Repertoriul modern:

B. Bartók,

Microcosmos (II-III), Pentru copii II

D. Kabalevski,

30 de piese pentru copii, op. 27

D. Șostakovici,

Caietul copiilor, Dansul păpușii

N. Rota,

Șapte piese pentru copii Piese

de A. Goedike, C. Gurlitt, S. Grecianinov, S. Maikapar (din diferite culegeri și metode)

S. Prokofiev,

Piese pentru copii

Z. Kodály,

Canoane

Repertoriul românesc:

A. C. Ionescu,

Din lumea copiilor

D. Nemțeanu Rotaru,

Sonatina

D. Voiculescu,

Carte fără sfârșit II, Album de piese românești pentru pian III- IV

L. Comes,

Sonatina 1, 2

L. Dandara,

Miniaturi

M. Eisikovits,

30 Mici piese pentru pian

M. Jora,

Poze și pozne

M. Negrea,

Dans românesc

N. Chilf,

Suita pentru copii

S. Drăgoi,

Miniaturi

CLASA a IV-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical

Clasa a IV-a

Observarea/ Exploatarea capacităților de bază ale instrumentului

Exploatarea resurselor sonore și expresive

Introducerea exercițiilor de pedalizare

Definirea tehnicilor de producere a sonorităților adecvate textului muzical

Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale

Clasa a IV-a

Descrierea reprezentărilor grafice legate de agogica muzicală

Definirea termenilor specifici

Exerciții practice pe texte muzicale

Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale

Clasa a IV-a

3.2. Afirmarea imaginii personale asupra lucrărilor interpretate

Identificarea elementelor de limbaj muzical specifice fiecărui stil în interpretare

Analizarea textului muzical

Diversificarea paletei dinamice

Prezentarea în public

Conștientizarea reușitei ca un rezultat firesc al activității individuale

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a IV-a

Tehnică instrumentală

Exploatarea resurselor sonore și expresive Introducerea exercițiilor de pedalizare

Definirea tehnicilor de producere a sonorităților adecvate textului muzical

Elemente de limbaj muzical

Definirea termenilor specifici Exerciții practice pe texte muzicale Analizarea textului muzical

Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare

Diversificarea paletei dinamice Prezentarea în public

Conștientizarea reușitei ca individuale

un

rezultat

firesc

al

activității

SUGESTII pentru REPERTORIU

Studii:

C. Czerny,

Studii op. 821, 849

H. Bertini,

Studii op. 100

J. B. Duvernoy,

Studii op. 176

St. Heller,

Studii op. 45, 46

Repertoriul preclasic:

G. Fr. Haendel,

Aria cu variațiuni, Sarabanda, 16 Piese mici pentru pian

J. Ph. Rameau,

Album

J. S. Bach,

Mici preludii, 6 Mici preludii, Invențiuni la 2 voci, Mica fugă în do minor

Repertoriul clasic:

J. Haydn,

Divertismente, Sonatina în Sol Major, Sonatina Partita, Allegro în Fa Major, Menuete

L. van Beethoven,

Cinci contradansuri, Variațiuni în Fa Major, Sol Major, Fur Elise

Sonatine de:

M. Clementi, J. L. Dussek, G. Grazziolli, Fr. Kuhlau

Repertoriul romantic:

E. Grieg,

Piese lirice

F. Mendelssohn-Bartholdy,

Cântece fără cuvinte

Fr. Schubert,

Scherzo în Si bemol Major, Landlere, Valsuri

P. I. Ceaikovski,

Album pentru tineret

R. Schumann,

Album pentru tineret

W. A. Mozart,

Sonatine vieneze, Dansuri germane, Piese din adolescență

Piese moderne și de caracter:

A. Haciaturian,

Piese

B. Bartók,

Microcosmos (II-III, Pentru copii II, Rondo, Colinde, Mica Suită

B. Smetana,

Polca poetică

D. Kabalevski,

30 de piese pentru copii, op. 27

D. Șostakovici,

Caietul copiilor, Dansul păpușilor

S. Maikapar,

Tarantella, Toccatina

S. Porokofiev,

Marș, Tarantella

Z. Kodály,

Canoane, Dansuri pe clape negre

Repertoriul românesc:

C. Silvestri,

Suita I pentru copii

D. Constantinescu,

Sonatine

D. Nemțeanu Rotaru,

Sonatina

L. Comes,

Sonatine

M. Jora,

Poze și Pozne

M. Marbe,

Sonatina, Din lumea copiilor

R. Paladi,

Joc

R. Șutzu,

Inelușul învârtecuș

S. Drăgoi,

Hodoroaga, Sălcioara, Miniaturi, 30 Colinde

Sugestii metodologice

Ciclul primar reprezintă o etapă a studiului pianului, în care se asimilează elementele de bază ale tehnicii instrumentale, strâns legate de limbajul muzical. Începerea activității va fi determinată de o dezvoltare fizică normală a copilului. O statură mică sau o mână fragilă se vor adapta cu greutate la efortul necesar pentru acțiunea vizată.

Pentru început, se va insista asupra unei așezări corecte la instrument, folosind scăunelul pentru picioare (unde este cazul), potrivind scaunul special pentru pian și corectând permanent poziția brațelor și a spatelui copilului. Ținând seama că vârsta cuprinsă între 6 și 12 ani aduce transformări fizice esențiale, profesorul va observa și va regla continuu această necesitate.

Se va urmări cunoașterea instrumentului și a capacităților sale sonore. Exemplificările profesorului sunt esențiale. Primele exerciții vor fi de orientare pe claviatură și de dezvoltare a rezistenței degetelor. Se vor executa căderi de braț, cu ambele mâini, atât separat cât și împreună, pe fiecare deget, sub formă de joc. Degetele 1 și 5 necesită o atenție specială, fiindcă utilizarea incorectă poate duce la o poziție greșită a mâinii sau la rigidizarea încheieturii. Concomitent se va începe învățarea notelor muzicale, treptat, atât în cheia Sol cât și în cheia Fa. Copilul va fi îndemnat să cânte cu vocea mici cântece și ulterior, să găsească clapele care reproduc imaginea auditivă formată. Se va evita formarea legăturii vizual-motric, fără o reprezentare auditivă.

Se vor alege Metode pentru începători care să se desfășoare cât mai gradat, prezentând problemele noi în mai multe lecții. La această vârstă, copilul nu are o atenție stabilă și există riscul de a pierde informațiile asimilate. Combinarea mai multor metode, în funcție de evoluția elevului, este o soluție.

Asimilarea duratelor muzicale și a raportului dintre ele se va face folosind metode speciale: tactare, bătăi din palme, numărat, exerciții.

De la început se va urmări obținerea unui sunet de calitate, prin mijloace tehnice adecvate. Primele indicații de dinamică vor fi raportate la caracterul micilor piese studiate. Se va stimula imaginația copilului, prin exemplificări și exprimări verbale, sau reprezentări grafice – desene.

Memorizarea repertoriului studiat va fi legată de reprezentări auditive, pentru evitarea unei asimilări mecanice, cauza principală a „rupturilor” în execuție.

După însușirea vocabularului muzical – pianistic se vor adăuga treptat Studii și Piese aparținând diferitelor stiluri. Primele piese polifonice vor fi pregătite prin solfegierea vocilor, jocuri (o voce solfegiată, una cântată, profesorul cântă o voce, elevul alta, etc.) punând bazele

unui studiu pe termen lung. Muzica clasică, abordată prin mici piese ( Menuet ,

Allegro ,

Gavotte , etc.) va fi pregătită prin exerciții de frazare, exerciții pentru operarea cu diferite moduri de atac –

jeu perlé ,

staccato , non legato,

legato .

Piesele clasice cu caracter dansant sunt asimilate cu mai mare ușurință, considerând că, la vârste mici, copiii sunt atrași de mișcarea ritmică.

La sfârșitul ciclului primar se vor aborda piese clasice cu o construcție mai amplă – Sonatina, Rondo-ul, Tema cu variațiuni. Atât în muzica barocă, cât și în cea clasică, apar ornamentele. Se vor face exerciții pentru o execuție clară și transparentă. Evitarea lor, dar și o realizare greoaie sunt erori pedagogice la fel de grave.

Piesele de caracter sunt, de obicei, cele mai îndrăgite, în special cele programatice, având calitatea de a stimula fantezia. Repertoriul românesc este foarte bine reprezentat, pe toate nivelurile de studiu. Ritmul și melodicitatea specifice deschid drumul către o interpretare angajată.

Utilizarea pedalei de rezonanță se începe odată cu renunțarea la scăunelul pentru picioare. Există în prezent diverse aparate adaptate copiilor mici, ce facilitează pedalizarea, dar trebuie să se țină seama de complexitatea sarcinilor și de menținerea unei poziții corecte la pian. Se va începe cu exerciții simple de pedalizare pe timp și către sfârșitul ciclului se va folosi, în funcție de necesități, pedala sincopată.

Pe parcursul ciclului primar se vor fixa etapele studiului individual. Lecția de pian trebuie să reprezinte un model de studiu pentru acasă. Este important să se consemneze, toate problemele de rezolvat și modul de abordare. Evaluarea va reflecta atât pregătirea constantă a lecțiilor cât și perspectivele de dezvoltare.

Pregătirea pentru scenă este o etapă importantă pe tot parcursul studiului instrumental, fiindcă apariția trebuie pregătită cu minuțiozitate, începând cu una, două piese mici finisate. Un succes va fi stimulativ, un eșec îl va inhiba. Sunt necesare discuții elev - profesor pentru analizarea evoluției scenice. Copilului i se vor releva întotdeauna realizările în vederea formării unei atitudini pozitive.

Primii patru ani de studiu al pianului, în care elevul s-a familiarizat cu problemele instrumentale de bază, sunt decisivi pentru dorința de a continua sau a renunța.

MODEL proiectare unitate de învățare

PIAN PRINCIPAL

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Repertoriul preclasic Clasa a III-a

Nr. ore alocate: 4 ore

Detalieri de conținut

Competențe specifice

Activități de învățare

Resurse

Evaluare

1.J. S. Bach -

Album pentru

A. M. Bach: Menuet, Sol major, nr. 3 MEMORARE

muzicale studiate

Operarea cu elementele de limbaj pianistic asimilate

Exprimarea caracterului specific lucrărilor

Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității

solfegierea liniilor melodice, respectând indicațiile de dinamică

audierea lucrării

evidențierea construcției formei muzicale

parcurgerea în auzul interior a elementelor muzicale constitutive (motive, fraze)

redarea gradată, pe fragmente și apoi integral, a lucrării

pian

partitură

aparatură audio-video

feedback oferit în urma vizionării înregistrării

autoevaluare în baza criteriilor de prestabilite

- înregistrarea audio- video a execuției realizate de elev

Notă:

Memorarea reprezintă o etapă de lucru ulterioară parcurgerii și asimilării elementelor constitutive (melodie, ritm, ornamente, tehnica emisiei sonore, înțelegerea formei, dinamică, tempo)

Grup de lucru

Nume, prenume

Instituție de apartenență

Brăescu, Adrian

Ministerul Educației

Streche, Loredana

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

Coman Lavinia

Universitatea Națională de Muzică – București

Babeș Venera

Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti” – București

Enoiu-Pânzariu Andrei

Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” – Iași

Noveanu Monica

Colegiul Național de Muzică „Sigismund Toduță” – Cluj-Napoca

Zamfirescu Mihaela Eleonora

Colegiul Național de Muzică „George Enescu” – București

Anexa nr. 4

MINISTERUL EDUCAȚIEI

Programa școlară

pentru disciplina

CORZI GRAVE

violă, violoncel, harpă, chitară

Clasele III-IV

Învățământ integrat și suplimentar de artă – Muzică

București, 2022

Notă de prezentare

Programa școlară pentru disciplinele

Corzi grave

reprezintă oferta curriculară pentru clasele III - IV din învățământul cu program integrat și suplimentar de artă – muzică, înscriindu-se în aria curriculară

Arte . Aceste discipline sunt prevăzute în planul-cadru de învățământ cu un buget de timp de 2 ore

/săptămână la nivelul învățământului primar.

Programele disciplinelor aferente catedrei

Corzi grave

sunt elaborate potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programelor este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar/gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.

Actualele programe se vor corela cu programele corespondente pentru ciclurile gimnaziale și liceale, asigurând astfel continuitatea structurării competențelor și o abordare coerentă între cele trei niveluri de învățământ (primar, gimnazial și liceal).

Structura programelor școlare

include, pe lângă

Nota de prezentare , următoarele elemente:

Competențe generale

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Conținuturi

Sugestii metodologice

Competențele

sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.

Competențele generale

vizate în prezenta programă, la nivelul disciplinelor corzilor grave, jalonează achizițiile elevului pentru cei doi ani de studiu din ciclul primar.

Competențele specifice

se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt însoțite de

exemple de activități de învățare , care constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul realizării competențelor. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activități de învățare, care integrează strategii didactice și care valorifică experiența concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activități de învățare pe care le propune programa școlară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei școlare și proiectării unor parcursuri de învățare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.

Conținuturile

învățării constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:

Elemente de tehnică instrumentală specifică

Elemente de notație/cultură muzicală

Aspecte interpretative și interdisciplinare

Sugestiile metodologice

includ recomandări privind strategiile didactice și elementele de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secțiune se oferă și un exemplu de proiectare didactică.

Disciplinele

violă, violoncel, harpă și chitară

își păstrează caracterul tradițional, cu abordări structurate strategic către dezvoltarea auzului muzical, alături de operarea cu elemente de limbaj specific muzical, având un scop de susținere a eforturilor de profesionalizare a tinerilor interpreți .

Construcția programei permite susținerea evoluțiilor elevilor în direcția exprimării artistice la instrument și în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează și competențe, deprinderi, cunoștințe de la celelalte discipline ale educației muzicale.

Programa de față se adresează elevilor care parcurg disciplinele violă, violoncel, harpă și chitară din clasa a III-a. Pentru elevii care încep studiul muzicii mai târziu (în clasa a a IV-a sau a V-a), se va utiliza prezenta programă, cu parcurgerea ei de la primul an de studiu, într-un ritm adaptat nivelului de vârstă și progresului înregistrat de elev.

Actuala programă permite, ca element de noutate, posibilitatea de a aborda studiul acestor instrumente începând cu clasa I, pentru elevii care au o dezvoltare fizică corespunzătoare, dacă baza materială a școlii este bine dezvoltată, cu acordul părinților, la recomandarea profesorului îndrumător. Parcurgerea programei se va face începând cu primul an de studiu, într-un ritm adaptat nivelului de vârstă și dezvoltare personală.

Competențe generale

Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical

Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale

Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale

INSTRUMENTE CU COARDE ȘI ARCUȘ

Violă, Violoncel

CLASA a III-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical

Clasa a III-a

1.2. Redarea sunetelor prin articularea celor 4 degete pe toate coardele în poziția 1

Identificarea elementelor de limbaj muzical, înălțimi și valori de note, pauze corespunzătoare, măsuri de două, trei și patru pătrimi, semne de repetiție,elemente de dinamică

Exerciții de identificare a înălțimii notelor muzicale în cheia de alto (do, la violă), respectiv în cheia de bas (fa, la violoncel)

Exerciții cu unitatea de timp pătrimea și pauza corespunzătoare acesteia

Exerciții cu optimi și pauza de optime

Exerciții cu doime și notă întreagă și pauzele acestora

Exerciții în măsurile de 2/4, 3/4, 4/4

Exerciții de diferențiere a dinamicii (piano-mezzoforte-forte)

Exerciții cu cele 4 degete

Exerciții de trecere de pe o coardă pe cea alăturată

Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale

Clasa a III-a

2.2. Practicarea deprinderilor elementare ale emisiei sonore instrumentale

Aplicarea unei ținute corecte în susținerea instrumentului

Exerciții pentru poziția corpului

Exerciții pentru pozarea mâinii drepte

Exerciții pentru pozarea mâinii stângi

Exerciții de trăsături de arcuș

Exerciții de trăsături de arcuș detaché, respectiv legato

Exerciții de uniformizare a sunetului pe toată lungimea arcușului

Exerciții de intonare corectă a înălțimilor și duratelor de note

Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale

Clasa a III-a

Interpretarea diferențiată dinamic a unor fragmente / piese

Explorarea diferențelor expresive în interpretarea unui fragment cu soluții dinamice diferite

Exerciții de schimbare a dinamicii propuse de compozitor pentru o piesă

Audierea comparată a mai multor interpretări ale aceleiași piese

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a III-a

Elemente de tehnică instrumentală

Pozarea corectă pe instrument, prinderea arcușului și suplețea mâinii drepte și de articulația degetelor mâinii stângi

Poziția I

Elemente de notație / cultură muzicală

Citirea și redarea notelor, a valorilor de note, a pauzelor, alterațiilor (pătrime, optime, doime, notă întreagă)

Utilizarea cheii de alto (do, pentru violă), respectiv de bas (fa, pentru violoncel)

Încadrarea în măsură, semnele de repetiție, voltele Nuanțe (p, mf, f)

Aspecte interpretative și interdisciplinare

Interpretarea diferențiată dinamic

Elementele ludice combinate cu elemente de folclor (tradiții, obiceiuri, dansuri)

SUGESTII pentru REPERTORIU

VIOLĂ

Studii:

Alexeev,

Game și arpegii

Brunner,

Metodă de violă

G.Naumann,

Metodă de violă

Hohmann,

Metodă de violă

(transcripție) I.Steiner,

Studiul gamelor

Kayser, Op. 20

Studii , caietul I Kreuz,

Culegere studii , poz. I L.Surujon,

Exerciții tehnice și game

O. Sevcik, op. 1 caietul 1

O. Sevcik, op. 2 caietul 1

O. Sevcik, op. 7 caietul 1

Rădulescu-Niculescu,

Metoda de violă , vol. I, poz. I Schleming,

Metodă , caietul I poz. I

Sitt,

Metodă de violă

Sitt, Op. 32, Caietul I

St. Sugarev,

Metodă de violă , Caietul I poz. I Szeremi,

Studii , Caietul I poz. I

Waxmann,

Game

Piese:

Bezrohova: cinci piese ușoare pentru violă și pian Cailley: piese pentru începători (cu pian)

***Culegere de piese vechi

Geantă, Manoliu, Roze Stern, Transcripție de la vioară

Mendelssohn,

Cântec fără cuvinte

Rieding,

Concert pentru violă și pian

Sbornic,

Culegere de piese cu pian

Suzuki

– Culegere de piese și studii, vol. I

VIOLONCEL

Studii:

George Iarosevici – Metoda de violoncel Vol. 1 Alexanian – Metoda de violoncel

Friedrick Kummer – Metoda de violoncel (ediția Hugo Becker)

Paul Tortellier – Metoda de violoncel Sapojnikov – Studiul practic al violoncelului – Game și exerciții

Bernard Romberg – Școala pentru violoncel

F. Dotzauer – Studii pentru violoncel Vol. 1 Feuillard – 60 de Studii pentru tineri violonceliști

L.R. Feuillard – Etude du jeune violoncelliste 1 - 13 Oscar Bruckner – Studii pentru violoncel op. 30 nr. 1 - 9

Klengel, caietele I și II Kummer op.60 (până la st.18)

H. Schlemüller, Etüdenschule, Caietul I Struve, Culegere de studii pentru anul I (Nr. 1-23) Sebastian Lee – Studii pentru violoncel op. 70 nr. 1 – 6

B. Benoy – Prima metodă de violoncel (The First Year Violoncello Method)

Maria Petre Mărginean – Manual de violoncel pentru începători

Friss Antal – Școala de violoncel – vol. I

Piese:

Baclanova – Mici piese Lucrări din metode, manuale Dotzauer, Sonata I

Iarosevici – Piese pentru violoncel, vol. I și IV Lebel op.14

Sapoșnicov,

10 cântece și melodii populare

Album de muzică veche pentru violoncel (Ungaria)

N. Baklanova – Mici piese

H. Schlemuller – Piese

J. Klengel – Album de piese

S. Suzuki – Teorie și practică pentru violoncel Vol. 1 / Volumul cu acompaniament de pian Volumul ”Ansamblu pentru două violoncele” Cassia Harvey – Studiul gamelor în prima poziție

Cassia Harvey – Tehnica pentru începători Kathy/David Blackwell – Cello Time Joggers (Prima metodă cu piese foarte ușoare pentru Violoncel) vol. 1

CLASA a IV-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical

Clasa a IV-a

1.2. Familiarizarea cu gamele majore și minore cu una sau mai multe alterații

1.3. Familiarizarea cu termeni elementari de dinamică

Utilizarea valorilor de note cu punct și a pauzelor corespunzătoare, a trioletelor

Exerciții cu legato de prelungire

Exerciții cu pătrime cu punct, optime cu punct, doime cu punct

Exerciții cu diviziuni normale și excepționale (triolet) ale duratelor de note

Exerciții în game majore și minore cu diezi

Exerciții în game majore și minore cu bemoli

Exerciții cu schimburi de poziție

Analiza materialului sonor al lucrărilor din game relative

Accentul ritmic, accentul metric

Exerciții cu elemente de dinamică constantă p, mp, mf, f

Exerciții cu dinamică graduală (crescendo, decrescendo)

Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale

Clasa a IV-a

2.2. Extinderea ambitusului înălțimilor prin utilizarea pozițiilor a IV-a (violoncel), respectiv a II-a (violă), precum și a extensiilor

Diversificarea emisiei sonore prin utilizarea mâinii drepte

Exerciții de utilizare a arcușului întreg și a segmentelor de arcuș

Corelarea valorilor de note cu lungimea (porțiunea) arcușului

Exerciții de conștientizare a raportului dintre viteza arcușului și zona de contact a acestuia cu coarda

Exerciții de îmbinare a presiunii arcușului cu viteza acestuia și zona de contact cu coarda

Exerciții de detaché, martellato, staccato, legato

Exerciții de abordare a poziției I cu cele două extensii – inferioară, superioară și ale poziției IV cu extensii inferioară și superioară (la violoncel)

Exerciții de extensie inferioară a degetului 1 pe toate corzile în poziția I și exerciții în poziția a II-a (violă)

Exerciții de schimburi de poziție

Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale

Clasa a IV-a

3.2. Utilizarea imaginației muzicale pentru crearea de scurte fragmente melodice

Folosirea conștientă a elementelor simple de limbaj muzical

Exerciții de împărțire a textului muzical în fraze

Observarea construcțiilor de tip „întrebare - răspuns”

Exerciții de diferențiere a debuturilor de tip cruzic, respectiv anacruzic

Observarea diferențierilor dinamice de tip ”ecou”

Crearea de răspunsuri la scurte fragmente cu profil de întrebare

Combinarea unor fragmente date, de tip bricks, prin ordonare în funcție de alegerea elevului

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a IV-a

Elemente de instrumentală

tehnică

Diferențieri ale segmentelor de arcuș utilizate, ale vitezei și presiunii

Moduri de atac diferențiate – detache, martellato, staccato, legato Mobilitatea și suplețea încheieturii mâinii drepte

Extinderi de ambitus prin adăugarea de noi poziții (a IV-a la violoncel, a II-a la violă)

Schimburi de poziție

Egalizarea articulației mâinii stângi, elemente de virtuozitate Extensii inferioare și superioare

Elemente de notație / cultură muzicală

Durate cu punct de prelungire Legato de prelungire

Diviziuni normale și excepționale până la patru valori pe timp

(inclusiv triolet)

Game cu armuri având diezi și bemoli în armură

Elemente de diferențiere dinamică – accente (metrice și ritmice),

diversificarea

nuanțelor

constante

și

conștientizarea

celor

graduale (crescendo, decrescendo)

Domenii de conținut

Clasa a IV-a

Aspecte interpretative și interdisciplinare

Diversificarea dinamicii și a modurilor de atac specifice mâinii drepte

Utilizarea binomului întrebare – răspuns în construcția frazelor Utilizarea efectului de tip ecou în repetarea unor segmente Crearea de scurte fragmente melodice prin combinarea unor fragmente date (bricks)

Crearea de scurte fragmente melodice prin utilizarea binomului întrebare – răspuns

Elemente ludice combinate cu elemente de folclor și audiții comparate de lucrări în genuri și stiluri diferite

Studii:

Alexeerv,

Game și arpegii

Brun,

Metodă

Brunner,

Metodă

Casorti,

Tehnica arcușului

Consolini,

Studii , schimb de poziții G.Naumann,

Metodă

Hohmann,

Metodă

(poz. I-III) I.Steiner,

Studiul gamelor

Kayser, Op. 20

Studii

Matz. A,

Studii de intonație

Schloming,

Metodă , caietul II Schradieck,

Exerciții tehnice

(caietul I) Sevcik, Op. 1,2,7

Sitt,

Metodă

Sitt, Op. 32,

Studii

St.Sugarv,

Metodă , caietul II Szeremi,

Studii , caietul II Waxmann,

Game

Piese:

Bootnianski , Sonata în Do major

Ceaikovski,

Cântec fără cuvinte

Ianșinov,

Concert nr, 1

Kircov,

Nocturnă

Mozart,

Menuet

Sbornic,

Culegere de piese

Setz , Concert nr. 1

Suzuki – Culegere de piese și studii, vol I și II

SUGESTII pentru REPERTORIU VIOLĂ

VIOLONCEL

Studii:

Dinicu, Davidoff, Alexanian, Kummer (primele 4 poziții)

Dotzauer, Caietul I

Hassel, Lagenwechselübungen Iarosevici, manual vol. II

Jules des Swert, Op. 50 caietul I Klengel. Tägliche Übungen, caietele I și II Kummer op 57

Stransky, op 31

W. Schulz-Weimar, Lagenwechsel Klengel – Exerciții zilnice

George Iarosevici – Metoda de violoncel Vol. 1 și vol 2 (Capitolele referitoare la Mâna mare inferioară și superioară)

Alexanian – Metoda de violoncel Friedrick Kummer – Metoda de violoncel

(redacția Hugo Becker) până la studiile 1-18 Paul Tortellier – Metoda de violoncel

Carl Schroeder – Școala practică de violoncel Vol 1 Studii nr.1 - 32

Bernard Romberg – Școala pentru violoncel

F. Dotzauer – Studii pentru violoncel Vol. 1 (studii neparcurse în anul anterior) Feuillard – 60 de Studii pentru tineri violonceliști

Oscar Bruckner – Studii pentru violoncel op. 30 nr. 10 - 20

Sebastian Lee – 40 de Studii pentru violoncel op. 70 nr. 7– 40

David Popper – Studii op. 76 Vol. 1

Hugo Schlemuller – Op. 13, op. 14, op. 22.

Piese:

Beethoven, 2 contradansuri Ceaikovski, Cântec trist

Corelli, Sarabandă și gavotă, Preludiu, Agagio, Gavotă.

Galliard - 6 sonate Iarosevici – Manual vol. II Klassishe Stücke vol. I Pergolesi - Tre giorni

Sapoșnicov - 10 cântece și melodii populare vol. II Schlemüller, op. 12, 14, 22

Sassmannshaus – Album de 18 piese pentru violoncel în prima poziție Vol. 1 Sassmannshaus – Album de 12 piese pentru violoncel în prima poziție Vol. 2

Sapojnikov – Repertoriul pedagogic pentru școlile de muzică (clasa a II a)

S. Suzuki – Teorie și practică pentru violoncel Vol. 2

George Iarosevici – Piese pentru violoncel Vol. 4 nr. 21 – 25/Piese referitoare la mână mare inferioară și superioară

N. Backlanova – Romanță

N. Backlanova – Tarantella

W.Henry Squire – At Morn, At Twilight, Cradle Song, In Dreamland

Sassmannshaus – Cello Book nr.1, nr. 2, nr. 3 (duete)

Clasa a III-a

INSTRUMENTE CU COARDE CIUPITE

Harpă, chitară

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical

Clasa a III-a

Identificarea elementelor de limbaj muzical, înălțimi și valori de note, pauze corespunzătoare, măsuri de două, trei și patru pătrimi, semne de repetiție, elemente de dinamică

Exerciții de identificare a înălțimii notelor muzicale în cheia sol și în cheia fa

Exerciții cu unitatea de timp pătrimea și pauza corespunzătoare acesteia

Exerciții cu optimi și pauza de optime,

Exerciții cu doime și notă întreagă și pauzele acestora

Exerciții în măsurile de 2/4, 3/4, 4/4

Exerciții

de

diferențiere

a

dinamicii

(piano–mezzoforte-forte)

Clasa a III-a

1.2. Redarea sunetelor prin articularea celor 4 degete pe toate coardele în poziția 1

Exerciții cu cele 4 degete

Exerciții de ciupire a coardelor printr-o articulație corectă și relaxată care să permită emiterea unui sunet calitativ și lipsit de impurități sonore

Exerciții diferențiate de oprire a vibrațiilor coardelor, cu palma și cu degetele

Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale

Clasa a III-a

întregii articulații

2.2. Practicarea deprinderilor elementare ale emisiei sonore instrumentale

Aplicarea unei ținute corecte în susținerea instrumentului

Exerciții pentru poziția corectă și relaxată a corpului

Exerciții pentru poziționarea mâinii drepte în vederea formării reflexului de articulare a degetelor cu o poziție corectă, utilizând o presiune adecvată, urmată de relaxarea imediată a întregii articulații

Exerciții pentru poziționarea mâinii stângi în vederea formării reflexului de articulare a degetelor cu o poziție corectă, utilizând o presiune adecvată, urmată de relaxarea imediată a

Exerciții de apăsare a coardei înaintea articulării

Exerciții de ciupire a coardei în manieră staccato și legato

Exerciții de uniformizare a rezonanței sonore pe întregul ambitus al instrumentului

Exerciții de acționare rapidă și corectă a levierelor și/sau a pedalelor

Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale

Clasa a III-a

Interpretarea diferențiată dinamic a unor fragmente / piese

Explorarea diferențelor expresive în interpretarea unui fragment cu soluții dinamice diferite

Exerciții de schimbare a dinamicii propuse de compozitor pentru o piesă

Audierea comparată a mai multor interpretări ale aceleiași piese

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a III-a

Elemente de tehnică instrumentală

Pozarea corectă pe instrument, formarea reflexului de efectuare a supleței și a articulării degetelor cu o presiune adecvată registrului mediu al instrumentului

Elemente de notație / cultură muzicală

Citirea și redarea notelor, a valorilor de note, a pauzelor, alterațiilor (pătrime, optime, doime, notă întreagă)

Utilizarea cheii de sol, respectiv a cheii fa (pentru mâna stângă la harpă)

Încadrarea în măsură, semnele de repetiție, voltele Dinamică ( p ,

mf ,

f )

Aspecte interpretative și interdisciplinare

Interpretarea diferențiată dinamic

Elementele ludice combinate cu elemente de folclor (tradiții, obiceiuri, dansuri)

Studii:

Marie-Hélène Gatineau,

Methode de Harpe -

Exerciții

Grossi,

Metodo per arpa

Henriette Rènie,

Methode pour harpe

Nicholas Charles Bochsa,

50 de Exerciții progresive

Joseph François Naderman,

Exerciții

Marcel Grandjany,

Studii

Nicholas Charles Bochsa,

Studii din Caietul 1

John Thomas,

280 Technical Exercises for the Harp

Piese:

Rubin, Piese din Volumul 1

Christoph Pampuch, Piese din

Harpa Mundi

Déborah Friou, Piese din

Baroque Music for the Harp

Marcel Grandjany,

Barcarolle

Marcel Tournier,

Soupir

Henriette Rènie,

Angelus

din Feuillets d’album

Henriette Rènie,

Air de danse ,

Gavette

din Six Pièces brèves

Alphonse Hasselmans,

Carillon

din Trois Petites Bluettes

Bernard Andres,

Aquatintes 1

Carmen Petra-Basacopol, Piesă din

Suita Cartea Junglei

( Ursul Baloo )

SUGESTII pentru REPERTORIU HARPĂ

CHITARĂ

Studii:

Matteo Carcassi,

Metodă de chitară

Fernando Carulli,

Metodă de chitară

Piese:

Carcassi M.,

Andantino

Carcassi M.,

Rondo în E-dur

Carulli F.

Vals

Ciufner G.,

Ecoseză

Kalinin V.,

Polca

Rubeț M., Iată o broască pe potecă

CLASA a IV-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical

Clasa a IV-a

1.2. Familiarizarea cu tonalitățile majore și minore cu una sau mai multe alterații

1.3. Familiarizarea cu termeni elementari de dinamică

Utilizarea valorilor de note cu punct și a pauzelor corespunzătoare, a trioletelor

Exerciții cu legato de prelungire

Exerciții cu pătrime cu punct, optime cu punct, doime cu punct

Exerciții cu diviziuni normale și excepționale (triolet) ale duratelor de note

Exerciții în game și arpegii de trei și patru sunete majore și minore cu diezi

Exerciții în game și arpegii de trei și patru sunete majore și minore cu bemoli

Exerciții cu plasarea degetelor directă și de schimbare a poziționării pe dedesubt și pe deasupra prin legarea pozițiilor

Analiza materialului sonor al lucrărilor din game relative

Accentul ritmic, accentul metric

Exerciții cu elemente de dinamică constantă p, mp, mf, f

Exerciții cu dinamică graduală (crescendo, decrescendo)

Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale

Clasa a IV-a

2.2. Extinderea ambitusului înălțimilor

Diversificarea emisiei sonore prin utilizarea replasărilor de deget diferențiate pulsatoric

Exerciții de adaptare a poziționării instrumentului în funcție de registru

Corelarea valorilor de note cu momentul replasării degetului pe coardă

Exerciții de conștientizare a raportului dintre viteza replasării degetului pe coardă și efectul sonor obținut prin evitarea impurităților sonore

Exerciții de îmbinare a presiunii de ciupire cu viteza de emisie instrumentală în raport cu efectul sonor emis în vederea dobândirii forței articulare naturale

Exerciții de staccato, legato

Exerciții de abordare a registrului grav

Exerciții de abordare a registrului acut

Exerciții de schimburi de poziție între registre

Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale

Clasa a IV-a

Folosirea conștientă a elementelor simple de limbaj muzical

Exerciții de împărțire a textului muzical în fraze

Observarea construcțiilor de tip „întrebare - răspuns”

Exerciții de diferențiere a debuturilor de tip cruzic, respectiv anacruzic

Observarea diferențierilor dinamice de tip ”ecou”

3.2. Utilizarea imaginației muzicale pentru crearea de scurte fragmente melodice

Crearea de răspunsuri la scurte fragmente cu profil de întrebare

Combinarea unor fragmente date, de tip bricks, prin ordonare în funcție de alegerea elevului

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a IV-a

Elemente de instrumentală

tehnică

Diferențieri ale presiunii și ale vitezei de ciupire prin menținerea pulsatorie constantă a emisiei sonore

Moduri de atac diferențiate –

staccato ,

legato

Mobilitatea și suplețea încheieturilor

Extinderi de ambitus prin adăugarea de noi poziții, registrul grav și acut

Schimburi de poziție și maniere de articulare

Egalizarea articulației mâinii stângi, elemente de virtuozitate

Elemente de notație / cultură muzicală

Durate cu punct de prelungire Legato de prelungire

Diviziuni normale și excepționale până la patru valori pe timp

(inclusiv triolet)

Game și arpegii cu armuri având diezi și bemoli în armură

Elemente de diferențiere dinamică – accente (metrice și ritmice),

diversificarea

nuanțelor

constante

și

conștientizarea

celor

graduale ( crescendo ,

decrescendo )

Domenii de conținut

Clasa a IV-a

Aspecte interpretative și interdisciplinare

Diversificarea dinamicii și a manierei de articulare prin viteză și presiune diferențiată

Utilizarea binomului întrebare – răspuns în construcția frazelor Utilizarea efectului de tip ecou în repetarea unor segmente Crearea de scurte fragmente melodice prin combinarea unor fragmente date (bricks)

Crearea de scurte fragmente melodice prin utilizarea binomului întrebare – răspuns

Elemente ludice combinate cu elemente de folclor și audiții comparate de lucrări în genuri și stiluri diferite

Studii:

-Marie-Hélène Gatineau,

Methode de Harpe -

Exerciții

-Grossi,

Metodo per arpa

-Henriette Rènie,

Methode pour harpe

-Nicolas Charles Bochsa,

50 de Exerciții progresive

-Joseph François Naderman,

Exerciții

-Marcel Grandjany,

Studii

-Nicholas Charles Bochsa,

Studii din Caietul 1

-John Thomas,

280 Technical Exercises for the Harp

-Carlos Salzedo,

Daily Dozen

Piese:

-Rubin, Piese din Volumul 1

-Christoph Pampuch, Piese din

Harpa Mundi

-Déborah Friou, Piese din

Baroque Music for the Harp

-Johann Sebastian Bach,

Preludiul în Do Major

-Hans Joachim Zingel, Piese din

New Harp Instruction

-Déborah Friou, Piese din

Baroque Music for the Harp

-Marcel Grandjany,

Nocturne

și

Reverie

și/sau Preludiul 1

-Felix Godefroid,

Cântec de leagăn

-Marcel Tournier,

Offrande

-Henriette Rènie,

Esquisse

din Feuillets d’album

-Henriette Rènie,

Conte de Noël

din Six Pièces brèves

-Alphonse Hasselmans,

Istorietta ,

Ländler

din Trois Petite Bluettes

-Alphonse Hasselmans,

Crépuscule

din Feuillets d’automne

-Danielle Garella,

Reve

și

Chanson d’Amour

din Celtic Suite No5

-Bernard Andres,

Aquatintes 2 ,

Danses D’Automne

-Carmen Petra-Basacopol, Piese din

Suita Cartea Junglei

SUGESTII pentru REPERTORIU HARPĂ

CHITARĂ

Studii:

Matteo Carcassi,

Metodă de chitară

A. Andrei,

20 Micropréludes

Fernando Carulli,

Metodă de chitară

Piese:

Bach I. S.,

Menuet în a-moll

Carcassi M.,

Marș

Carulli F.,

Dans

Ivanov-Kramskoi A.,

Piesa

Kalinin V.,

Micul cowboy

Krieger I.,

Menuet

Paganini N.,

Vals spaniol

Sor F.,

Andante în C-dur

Sugestii metodologice

Pregătirea de specialitate a elevilor de la profilul artistic, specializarea muzică, presupune valorificarea achizițiilor învățării dobândite prin educația de bază (disciplinele din trunchiul comun), ca modalitate de asigurare a egalității de șanse și de întregire a formării intelectuale, estetice și morale ale elevilor.

Parcurgerea repertoriului nu este un scop în sine, ci un mijloc de orientare a elevului spre trasee ulterioare de pregătire superioară și ca posibilitate de atingere a unui nivel superior de performanță în interpretare.

Acest deziderat reprezintă pentru profesor un scop ce pune accent pe deplasarea accentului de pe acumulările sterile de cunoștințe pe utilizarea acestora în practica muzical- instrumentală, de pe caracterul informativ, aplicativ, centrând procesul didactic pe elev și pe opțiunile sale.

Acestea reprezintă un rezultat al întregului demers didactic cu specific artistic, la care participă elevul.

Sugestiile metodologice ca sprijin pentru cadrul didactic se referă la conținutul învățării, metode, activități didactice și recomandări cu privire la abordarea repertoriului, precum și sugestii privind evaluarea continuă și sumativă în scopul orientării cadrului didactic în procesul de predare-învățare a unui instrument muzical.

Repertoriul este un mijloc de realizare a competențelor. Parcurgerea acestuia nu constituie un obiectiv în sine, important fiind, de fapt, progresul elevilor în învățare. În procesul de învățământ, atât în cadrul ciclului primar, cât și ulterior, în cadrul ciclului gimnazial (clasele III-VIII) trebuie să se aibă în vedere valorificarea potențialului creativ în interpretare. Din acest moment, formarea unei concepții interpretative asupra operei va motiva demersul de perfecționare a tehnicii interpretative a elevului.

În activitatea didactică se va pune accentul prioritar pe abordarea în interpretare a stilului clasic și baroc. În acest sens, trebuie avute în vedere:

Utilizarea arcușului mai ales în legato, detache, spiccato

Redarea ornamentelor după cerințele epocii

Un grad sporit de velocitate

Ușurință în folosirea tehnicii de schimbare a nuanțelor

Nu trebuie omisă dezvoltarea muzicalității elevului, a gândirii sale muzicale. Aceasta nu exclude utilizarea exercițiilor de memorare a textelor muzicale studiate și de redare a acestora fără ajutorul partiturii.

De asemenea, este absolut necesar ca fiecare operă muzicală să fie interpretată în integralitatea sa, cu acompaniament (pian sau ansamblu orchestral) și obligatoriu în public (audiții de clasă/catedră).

Repertoriul însă are valoare de sugestie, rămânând la aprecierea cadrului didactic să propună alte repertorii, ținând cont de particularitățile de dezvoltare fizică, psihică și intelectuală a elevului.

Câteva activități speciale vor veni în ajutorul profesorului în scopul realizării competențelor. Astfel, trebuie să se acorde o atenție special memorizării textului muzical, dar, totodată, memorizarea textului nu trebuie să devină un scop în sine, ci să fie un instrument de facilitare a eliberării de stresul partiturii.

Cadrul didactic trebuie să dovedească disponibilitate pentru pregătirea continuă prin toate mijloacele oficiale. Printre acestea, se va pune accent pe participarea activă a elevului la diferite acțiuni, competiții, finalizând demersul prin adoptarea și implicarea sa responsabilă în pregătirea pentru performanță, eliminând astfel riscul promovării unor false valori.

MODEL proiectare unitate de învățare

VIOLĂ, VIOLONCEL, HARPĂ, CHITARĂ

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: CONSOLIDARE TEHNICĂ – SCHIMB DE POZIȚIE/REGISTRU

Clasa a IV-a

Nr. ore alocate: 4 ore

Detalieri de conținut

Competențe specifice

Activități de învățare

Resurse

Evaluare

Studiu cu schimburi de poziție/registru (specific fiecărui instrument)

Gama Sol major

2.2 Extinderea ambitusului înălțimilor

1.1. Familiarizarea cu gamele majore și minore cu alterații.

Învățarea soluțiilor tehnice specifice schimburilor de poziție/registru

Consolidarea controlului motric al celor 2 mâini în schimburi de poziție/registru

învățarea pe fragmente și apoi integral a studiului abordat

înregistrarea audio- video a interpretării elevului

instrument

arcuș

partituri

suport pentru partitură

metronom

aparat audio-video pentru înregistrare

feedback oferit în urma vizionării înregistrării

autoevaluarea în baza criteriilor prestabilite

Notă:

Consolidarea tehnică a schimburilor de poziție/registru reprezintă o etapă de lucru ulterioară

parcurgerii acestor elemente constitutive ale emisiei înălțimilor de sunete

Grup de lucru

Nume, prenume

Instituție de apartenență

Brăescu, Adrian

Ministerul Educației Naționale

Streche, Loredana

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

Paladi, Ani Marie

Școala gimnazială de muzică nr 1

Iosif Sava

– București

Vidican, Miruna Elena

Colegiul Național de Muzică

George Enescu

– București

Vodă, Camelia Ioana

Colegiul Național de Muzică

George Enescu

– București

Anexa nr. 5

MINISTERUL EDUCAȚIEI

Programa școlară pentru disciplina

VIOARĂ

Clasele V-VIII

Învățământ integrat și suplimentar de artă – Muzică

București, 2022

Notă de prezentare

Programa școlară pentru

Instrument principal - Vioară

reprezintă oferta curriculară pentru clasele V-VIII din învățământul gimnazial cu program integrat și suplimentar de artă – muzică, înscriindu-se în aria curriculară

Arte . Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învățământ cu un buget de timp de 3 ore /săptămână.

Programa pentru

Instrument principal - Vioară

este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.

Actuala programă se corelează cu programa corespondentă pentru ciclul primar, asigurând astfel continuitatea structurării competențelor și o abordare coerentă între cele două niveluri de învățământ (primar și gimnazial).

Structura programei școlare

include, pe lângă

Nota de prezentare , următoarele elemente:

Competențe generale

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Conținuturi

Sugestii metodologice

Competențele

sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.

Competențele generale

vizate în studiul instrumentelor cu coarde jalonează achizițiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial.

Competențele specifice

se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt însoțite de

exemple de activități de învățare , care constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul realizării competențelor. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activități de învățare, care integrează strategii didactice și care valorifică experiența concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activități de învățare pe care le propune programa școlară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei școlare și proiectării unor parcursuri de învățare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.

Conținuturile

învățării

constituie

elemente

de

bază

ale

domeniului,

mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:

Elemente de tehnică instrumentală specifică

Elemente de notație/cultura muzicală

Aspecte interpretative

Sugestiile metodologice

includ recomandări privind strategiile didactice și elementele de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secțiune se oferă și un exemplu de proiectare didactică.

Construcția programei permite susținerea evoluțiilor elevilor în direcția exprimării artistice la instrument și în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează și competențe, deprinderi, cunoștințe de la celelalte discipline ale educației muzicale.

Competențe generale

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

CLASA a V-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Clasa a V-a

1.1. Aplicarea în mod conștient de diferite combinații ritmice, melodice și dinamice și operarea cu sunetele corespunzătoare celor cinci poziții

-

Executarea unor exerciții cu schimburi de poziții cu toate degetele pe diferite intervale, pe toate coardele până în poziția a cincea

1.2. Reprezentarea elementelor de dinamică și agogică

-

Executarea unor exerciții pe corzi libere cu presiuni și viteze de arcuș diferite, în diferite porțiuni de arcuș

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a V-a

2.1. Preocuparea în rezolvarea problemelor tehnice specifice lucrărilor abordate și de perfecționare a emisiei sonore

-

Executarea unor exerciții sugerate în metodele de studii

2.2. Coroborarea elementelor de frazare asimilate cu participarea afectivă adecvată repertoriului

-

Executarea unor exerciții de perfecționare a mâinii drepte prin studierea pe fragmente cu aplecare spre îmbunătățirea emisiei sonore

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a V-a

Combinarea elementelor ritmico- melodice

Redarea textului muzical și de solfegiere mentală a acestuia folosind auzul intern

Elementele de dinamică și agogică

Solfegierea dinamică a textului muzical Obținerea unor sonorități variate

Probleme de tehnică Instrumentală

Schimburi de poziție și duble coarde Stăpânirea tehnicilor de arcuș Noțiuni de acordaj

Participarea afectivă în interpretare

Redarea cu personalitate, înțelegere muzicală și expresivă a repertoriului în studiu

Stimularea dezvoltării imaginației artistice

SUGESTII pentru REPERTORIU

Exerciții tehnice:

A.A. Sarvaș op. 2,

Studii pregătitoare pentru duble coarde

H. Schradieck,

Școala tehnicii viorii –

Caietul I

O. Ševčik op. 1, caietele I și II ( Tehnica viorii )

O. Ševčik op. 2, caietele I, II si III ( Tehnica arcușului )

O. Ševčik op. 7, caietele I și II ( Trilul )

O. Ševčik op. 8, Schimburi de poziție

O. Ševčik op. 9,

Duble coarde

R. Klenck,

Studiul gamelor

S. Suzuki, vol. I ( Exerciții de realizarea schimburilor de poziții I-V )

Studii tehnico-melodice

A. Blumestengel op. 33,

24 Studii , 5 poziții Fortunatov,

Studii alese

H. Kayser op. 20,

Studii

H. Sitt op. 32, Studii, caietul V ( Duble coarde )

H. Sitt, Studii op. 32 – caietele II și III

J. Dont op. 37,

Studii

J.F. Mazas op. 36,

Studii

R. Klenck,

Studiul pozițiilor la vioară

Piese:

A. Rubinstein,

Melodie , op. 3 nr.1

A. Seybold,

Arie din secolul a XVII-lea, Poloneză

Alte piese românești de dificultate similară, din Catalogul Uniunii Compozitorilor

B. Bartok,

Sonatina

B. Dubosarski,

Piese

B. Godard,

Berceuse de Jocelyn ( pozițiile I-V )

C Dimitrescu,

Dans țărănesc , op. 15

C.C. Nottara,

Siciliana

G. Ellerton,

Tarantella

H. Wieniawski,

Mazurci

I.J. Pleyel,

6 Duete mici , op. 59(pozițiile I-V)

I.J. Pleyel,

6 Duete mici , op. 8(pozițiile I-IV)

J. B. Ch. Dancla,

Duete , op. 35 (pozițiile I-III)

J. Brahms,

Dansuri ungare

(ediție ușoară)

J. H. Fiocco,

Allegro

J. Ph. Rameau,

Tamburina

J.B. Ch. Dancla,

Duete, op. 61

(pozițiile I-III) ( Duos faciles et progressifs )

J.F. Mazas,

8 Melodii ușoare pentru vioară solo, op.80 ( pozițiile I-V )

Kreisler,

Siciliana și Rigaudon

L. Feldman,

Suita nr. 2

L. Jansa,

6 Duete progresive , op. 74 (pozițiile I-III)

L. van Beethoven-Kreisler,

Rondino

Mlinarski,

Mazurca

Nath. Rubinstein,

Fusul

în sol minor

O. Rieding,

Arie cu variațiuni

în Sol op. 3 nr. 4 , (Air varie)

(pozițiile I-III)

O. Rieding,

Bolero , op. 3 nr. 3

( pozițiile I-V )

Sonate:

A. Corelli,

Sonate

A: Vivaldi,

Sonatele în re minor, Do major, fa minor

F.M. Veracini,

12 Sonate

G.F: Haendel,

Sonatele a III-a și a IV-a

S. Suzuki,

vol. V

Concerte:

A. Komarovski,

Concert nr. 1 în mi minor

(pozițiile I-VII)

A. Komarovski,

Concert nr. 2 în La major

(pozițiile I-V)

Fr. Seitz,

Concert nr. 3 în sol minor , op. 12 (pozițiile I-V)

Fr. Seitz,

Concert nr. 4

Fr. Seitz,

Concert nr. 5 în Re major

(pozițiile I-VII)

G.B. Viotti,

Condert nr.23 în Sol major

(P.I)

J.B. Accolay,

Concert in la minor

(pozițiile I- V)

J.S. Bach , Concertul în la minor

O. Rieding,

Concertino în Re major , op. 25 (pozițiile I-V)

O. Rieding , Concertino în Sol major , op. 5 (pozițiile I-V)

Porpora-Kreisler,

Tempo di Menuetto

S. Suzuki,

vol. V

V. Monti,

Czardas

W.M. Keppler,

Sonatina

CLASA a VI-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Clasa a VI-a

1.2. Aplicarea termenilor de dinamică și agogică.

Aplicarea conștientă a diferitelor combinații ritmice, melodice și dinamice.

Executarea unor exerciții de redarea sunetelor corespunzătoare celor 7 poziții

Executarea unor exerciții pentru tehnica schimburilor de poziții până în poziția a VII-a cu diferite degete și intervale

Înțelegerea termenilor existenți în textul muzical

Executarea unor exerciții pentru realizarea indicațiilor de dinamică și agogică

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a VI-a

2.1. Îmbinarea elementelor tehnice cu cerințele expresiei repertoriale.

-

Executarea unor exerciții pentru recunoașterea în textul muzical a dificultăților tehnice și găsirea soluțiilor pentru rezolvare

2.2. Identificarea mesajului muzical al repertoriului studiat.

-

Executarea unor exerciții de analiză comparată pe diferite stiluri și genuri muzicale sub raport expresiv

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VI-a

Combinarea elementelor ritmico- melodice

Redarea textului muzical Citire la prima vedere

Elemente de Dinamică și agogică

Diversificarea paletei de nuanțe dinamice și agogice ajungând până la nuanțe extreme ( fff., ff., f., p., pp., ppp., subito f., subito p. )

Probleme de tehnică instrumentală

Tehnica mâinii drepte: trăsături specifice de arcuș (staccato, spiccato)

Tehnica mâinii stângi: vibrato, intonație, emisie sonoră Acorduri de 3 și 4 sunete

Participarea afectivă și interpretativă

Redarea cu personalitate, înțelegerea muzicală și expresivă a repertoriului studiat

Stimularea dezvoltării imaginației artistice

SUGESTII pentru REPERTORIU

Exerciții tehnice:

A. A. Sarvaș op. 2,

Studii pregătitoare pentru duble coarde

A. A. Sarvaș op. 3,

Studiul dublelor coarde

A. G. Gregorian,

Game și arpegii

Chr. H. Hohmann,

Studiul gamelor

H. Schradieck,

Școala tehnicii viorii –

Caietul I

J. Bloch,

Studiul gamelor

J. Hrimaly,

Studiul gamelor

O. Ševčic op. 1, caietele I și II ( Tehnica viorii )

O. Ševčik op. 2, caietele I, II si III ( Tehnica arcușului )

O. Ševčik op. 3

O. Ševčik op. 7, caietele I și II ( Trilul )

O. Ševčik op. 8, Schimburi de poziție

O. Ševčik op. 9,

Duble coarde

R. Klenck,

Studiul gamelor

S. Suzuki,

vol VI

Studii tehnico-melodice:

F. Fiorillo,

36 Studii sau Capricii

Fortunatov,

Studii alese

H. Sitt op. 32, caietul IV (pozițiile VI și VII)

H. Sitt op. 32, caietul V – Duble coarde

J. Dont op. 37,

24 Studii

J.B. Ch. Dancla op. 68,

Studii pentru vioară cu acompaniamentul unei a doua viori

J.F. Mazas op. 36,

Studii

R. Klenck,

Studiul pozițiilor

R. Kreutzer,

42 Studii sau Capricii

(primele studii)

Piese:

A. Dvořak,

Humoresca

A. Rubinstein,

Melodie

op. 3 nr. 1

Alte piese românești de dificultate similară, din Catalogul Uniunii Compozitorilor

C. Porumbescu,

Balada, Reverie

C.C. Nottara,

Siciliana , op.1

Ch.A. Beriot,

Scene de balet , op.100 Ch.Beriot,

Variațiuni în re minor

F: Kreisler,

Suferința dragostei(Libeslied, Schon Rozmarin )

Fr. Kreisler,

Siciliană și Rigaudon

G. Enescu,

Adagio, Balada, Nocturna, Pastorala

G. Pugnani,

Largo Espressivo

H. Wieniawski,

Mazurca Dudziar

( Le Menetrier ), op. 19 nr.2

H. Wieniawski,

Mazurca Piesn Polska

( Chanson polonaise ) op. 12

H. Wieniawski,

Mazurci

Hrestomația, pentru clasele a VI-a

I. J. Pleyel,

6 Duete mici , op. 59 (pozițiile I-V)

J. Brahms,

Dansuri ungare

J. Sibelius,

Vals trist , op. 44 (pozițiile I-VI)

J. B. Ch. Dancla,

Solo de concert nr. 1 în si minor , op. 77

L. Feldmann,

Suita nr. 2

M. T. von Paradis,

Siciliana

Sonate:

A. Corelli, Sonate

A. Vivaldi,

Sonatele in re minor, DO major, fa minor, La major

ECles,

Sonata in sol minor

F.M. Veracini,

12 Sonate

G.Fr. Haendel,

Sonatele II, III, IV, V, VI

Concerte:

Ch. A. de Beriot,

Concert nr. 9 în la minor

G.B. Viotti,

Concert nr. 23 în Sol major

G.B. Viotti,

Concert nr. 28 în la minor

G.B. Viotti,

Concert nr. 29 în mi minor

G.B: Viotti,

Concert nr. 20 în Re major

Haydn,

Concert în Sol major

J.S. Bach,

Concertul în la minor

P. Castruci,

Concert în sol minor

P. Rode,

Concert nr. 6 în Sib major

P. Rode,

Concert nr. 7 în la minor, op. 9

P. Rode,

Concert nr. 8 în mi minor, op. 13

Sphor,

Concertul nr. 2

W.A. Mozart,

Adelaide

W.A. Mozart,

Mic concert

P. I. Ceaikovski,

Cântec fără cuvinte

Porpora-Kreisler,

Tempo din Menuetto

R. M. Glier,

Vals

S. Suzuki,

vol. VI

CLASA a VII-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Clasa a VII-a

1.1. Reprezentarea în auzul interior a structurilor ritmico-melodice și dinamice

-

Executarea unor exerciții de solfegiere mentală a partiturii

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a VII-a

Aplicarea unei tehnici instrumentale fluente în vederea obținerea unei sonorități optime

Executarea unor exerciții pentru obținerea unei cursivități

Executarea unor exerciții pentru expresivitate

Executarea unor exerciții pentru împărțirea corectă a porțiunilor de arcuș

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VII-a

Structuri ritmico- melodice și armonice

Combinații de formule ritmice și melodice Cântatul în ansamblu (duet, trio)

Elemente de tehnică instrumentală

Asimilarea pozițiilor superioare poziției a VII-a Emisia flageoletelor artificiale

Pizzicato de mână stângă

Capacitatea de receptare a muzicii, cultivarea sensibilității

și imaginației muzicale

Elemente de sintaxă muzicală în interpretare

Interpretare în fața publicului a unui repertoriu variat stilistic Participarea în calitate de auditor în diferite manifestări artistice

SUGESTII pentru REPERTORIU

Studii:

A. Casorti,

Tehnica arcușului la vioară, op.50

A. A. Sarvaș op. 3,

Studiul dublelor coarde

A. G. Gregorian,

Game și arpegii

Ch. H. Hohmann,

Studiul gamelor

D. Vlădescu,

Tehnica viorii (exerciții pentru mâna stângă)

E. Singer,

Studii zilnice

Fleca,

Studiul gamelor

Studii tehnico-melodice:

B. Campagnoli,

7 Divertismente op.18

(pozițiile I-VII) Ch. Dancla, op.3

E. Polo,

30 de Studii progresive în duble coarde

(poziția I-III)

F. Fiorillo,

36 Stuii sau Capricii

H. Sitt,

Studii op.32, caietul IV

(pozițiile a VI-a și a VII-a)

J. Dont,

24 Studii, op.37

H. Schradieck,

Școala tehnicii viorii –

Caietul I și II

J. Bloch,

Studiul gamelor

J. Hrimaly,

Studiul gamelor

J.B Ch. Dancla,

50 de studii zilnice, op.74

O. Ševčick op. 1, caietele II și III ( Tehnica viorii )

O. Ševčik op. 2, caietele II și III ( Tehnica arcușului )

O. Ševčik op. 7, caietele I și II ( Trilul )

O. Ševčik op. 8,

Schimburi de poziție

O. Ševčik op. 9,

Duble coarde

R. Klenck,

Studiul gamelor

J. F. Mazas,

Studii, op.36

P. Rode,

24 Capricii

R. Kreutzer,

42 de Studii sau Capricii

Piese:

A. Corelli –

La Folia

A. Dvořak –

Humoresca

C. Porumbescu –

Balada

Ch. A. Beriot –

4 Arii cu variațiuni (op. 5, op. 12, op. 42)

Ch. A. Beriot –

Scene de balet, op.100

Ch. Beriot –

Variațiuni în re minor și Mi major

D. Bughici –

Suită în stil românesc

Fr. Drdla –

Souvenir

Francoeur-Kreisler –

Sicilian și Rigaudon

G. Enescu –

Balada

G. Enescu –

Nocturna

Granados-Kreisler –

Dans spaniol

H. Schradieck –

Perpetuum mobile

H. Vieuxtemps –

Reverie nr. 3 op. 22

H. Wieniawski –

Amintiri din Posen op. 3

H. Wieniawski –

Mazurka Kuyawiak

I. Scărlătescu –

Bagatela

J. Brahms –

Dansuri ungare

J. Brahms –

Vals în La major nr. 15, op. 39

J.B. Ch. Dancla –

Solo de concert nr.2 în Sol major și nr. 3 în la minor , op. 77

Kreisler –

Trilogia

L. Feldman –

Suita nr. 2

M. Chiriac –

Serenada

M. de Falla –

Dans spaniol La vida breve

M.P. Musorgski –

Gopak

N. Paganini –

Sonatine

P. Constantinescu –

Sonatina

P. de Sarasate –

Dans spaniol nr.37

P. de Sarasate –

Malaguena

P. de Sarasate –

Romanță andaluză

Pugnani-Kreisler –

Preludii și Allegro

Raffa –

Cavatina

Sonate:

A. Corelli –

Sonate

A. Vivaldi –

Sonata în La major

F.M. Veracini –

12 Sonate

G. Tartini –

Didona

G.F. Haendel –

Sonatele II, V și VI

P. Locatelli –

Sonate

Senaille –

Sonată în sol minor

Concerte:

Castrucci –

Concert în sol minor

Ch. A. de Beriot –

Concert nr. 7 în Sol major, op. 76

Ch. A. de Beriot –

Concert nr. 9 în la minor, op. 104

G. Tartini –

Concert în re minor

G.B. Viotti –

Concerte

J. Haydn –

Concert nr. 2 în Sol major

J.M. Leclair –

Concert nr.1 în re minor, op. 7

J.S. Bach –

Concert în la minor

J.S. Bach –

Concert în Mi major

Kabalevski –

Concert în Do major

P. Nardini –

Concert în mi minor

P. Rode –

Concert nr. 4 în La major

P. Rode –

Concert nr. 7 în la minor

P. Rode –

Concert nr. 8 în mi minor

R. Kreutzer –

Concert nr. 13 în RE major

R. Kreutzer –

Concert nr. 19

S. Suzuki –

vol. VII

Sphor –

Concert nr. 2

Tartini-Kreisler –

Variațiuni pe o temă de Corelli

V. Filip –

Capricii pentru vioară solo

V. Filip –

Suită românescă

Vitalli –

Ciaccona

W.A. Mozart –

Menuet în Re major

CLASA a VIII-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Clasa a VIII-a

1.1. Aplicarea elementelor de sintaxă muzicală.

-

Executarea unor exerciții de analiză a textului studiat (celulă, motiv, frază, perioadă)

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a VIII-a

Practicarea la nivel curricular a elementelor de bază ale tehnicii instrumentale.

Game și arpegii pe o singură coardă și în 3 octave

Spiccato și ricochee pe o singură coardă și pe mai multe coarde

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VIII-a

Operarea cu elemente de tehnică și limbaj muzical

Trilul pe duble coarde și pe valori

Vibrato stilizat și diferențiat în funcție de lucrarea abordată

Capacitatea de receptare a muzicii

Audiții comparate ale unor interpretări consacrate Redarea cu personalitate a textului muzical

Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității

Înțelegerea muzicală și expresivă a repertoriului studiat

SUGESTII pentru REPERTORIU

Studii:

A. Casorti,

Tehnica arcușului la vioară

A. A. Sarvaș op. 3,

Studiul dublelor coarde

A. A. Sarvaș,

Studiul acordurilor, op.5

A. G. Grigorian,

Game și arpegii

C. Flesch,

Game și arpegii

(1-5)

D. Vlădescu,

Tehnica viorii

(exerciții pentru mâna stângă)

Ghilels,

Game și arpegii

Studii tehnico-melodice:

Ch. Beriot, Vieuxtemps, Alard,

Culegere de studii

E. Polo,

30 de Studii progresive pe duble coarde

F. Fiorillo,

36 de Studii sau Capricii

J.B.Ch. Dancla,

20 de Studii, op. 37

(cele accesibile)

L. Feldman,

Studii melodice, Caietele I și II

L.J. Massart,

Arta exersării studiilor la Kreutzer

H. Schradieck,

Școala tehnicii viorii –

Caietul I și II

J. Bloch,

Studiul gamelor

J. Hrimaly,

Studiul gamelor

M. Iftinchi,

Schimburile de poziții duble coarde

O. Ševčik op. 1, caietele II și III ( Tehnica viorii )

O. Ševčik op. 2, caietele III, IV, V ( Tehnica arcușului )

O. Ševčik op. 8,

Schimburi de poziție

O. Ševčik op. 9,

Duble coarde

R. Cionca,

Studiul gamelor

R. Klenck,

Studiul gamelor

P. Rode,

24 de Capricii

(cele accesibile)

R. Kreutzer,

42 Studii sau Capricii

Piese:

A. Corelli,

La Folia

Ch.A. de Beriot,

Variațiuni op. 15 în Mi major

H. Wieniawski,

Legenda, op. 17

J. Brahms,

Dansuri ungare

J. Raff,

Cavatina nr. 3 în Re major op. 85

L. van Beethoven,

Romanța în Fa major op. 50

L. van Beethoven,

Romanța în Sol major op. 40

M. de Falla,

Dans Spaniol La vida breve

M.P. Musorgski,

Gopak

Pugnani-Kreisler,

Preludiu și Alegro

S. Suzuki,

vol. VIII

T. Fuchs,

Serenada pentru vioară

T. Vitali,

Ciaccona

Tartini-Kreisler,

Variațiuni pe o temă de Corelli

W.A. Mozart,

Rondo in Do major, KV373

Sonate:

Corelli, Sonate

Händel, Sonata în La major Händel, Sonata în Mi major Händel, Sonata în sol minor

Concerte:

Rode, Concertele 7 și 8 (partea I)

Beriot, Concertul nr. 9, 7,1, scene de balet

Sugestii metodologice

Pregătirea de specialitate a elevilor de la profilul artistic, specializarea muzică, presupune valorificarea achizițiilor învățării dobândite prin educația de bază (disciplinele din trunchiul comun), ca modalitate de asigurare a egalității de șanse și de întregire a formării intelectuale, estetice și morale ale elevilor.

Parcurgerea repertoriului nu este un scop în sine, ci un mijloc de orientare a elevului spre trasee ulterioare de pregătire superioară și ca posibilitate de atingere a unui nivel superior de performanță în interpretare.

Acest deziderat reprezintă pentru profesor un scop ce pune accent pe deplasarea accentului de pe acumulările sterile de cunoștințe pe utilizarea acestora în practica muzical- instrumentală, de pe caracterul informativ, aplicativ, centrând procesul didactic pe elev și pe opțiunile sale.

Acestea reprezintă un rezultat al întregului demers didactic cu specific artistic, la care participă elevul.

Sugestiile metodologice ca sprijin pentru cadrul didactic se referă la conținutul învățării, metode, activități didactice și recomandări cu privire la abordarea repertoriului, precum și

sugestii privind evaluarea continuă și sumativă în scopul orientării cadrului didactic în procesul de predare-învățare a unui instrument muzical.

Repertoriul este un mijloc de realizare a competențelor. Parcurgerea acestuia nu constituie un obiectiv în sine, important fiind, de fapt, progresul elevilor în învățare. În procesul de învățământ gimnazial (clasele V-VIII) trebuie să se aibă în vedere valorificarea potențialului creativ în interpretare. Din acest moment, formarea unei concepții interpretative asupra operei va motiva demersul de perfecționare a tehnicii interpretative a elevului.

În activitatea didactică se va pune accentul prioritar pe abordarea în interpretare a stilului clasic. În acest sens, trebuie avute în vedere:

Utilizarea arcușului:

spiccato

Redarea ornamentelor după cerințele epocii

Un grad sporit de velocitate

Ușurință în folosirea tehnicii de schimbare a nuanțelor

Nu trebuie omisă dezvoltarea muzicalității elevului, a gândirii sale muzicale. Aceasta nu exclude utilizarea exercițiilor de memorare a textelor muzicale studiate și de redare a acestora fără ajutorul partiturii.

De asemenea, este absolut necesar ca fiecare operă muzicală să fie interpretată în integralitatea sa, cu acompaniament (pian sau ansamblu orchestral) și obligatoriu în public (audiții de clasă/catedră).

În perioada învățământului gimnazial, pregătirea de specialitate a elevilor se va axa pe inițierea în și cu familiarizarea cu perioadele stilistice, muzicale în vederea aprofundării perioadelor stilistice importante:

Baroc

Clasicism

Romantism

Modernism

Repertoriul însă are valoare de sugestie, rămânând la aprecierea cadrului didactic să propună alte repertorii, ținând cont de particularitățile de dezvoltare fizică, psihică și intelectuală a elevului.

Câteva activități speciale vor veni în ajutorul profesorului în scopul realizării competențelor. Astfel, trebuie să se acorde o atenție special memorizării textului muzical, dar, totodată, memorizarea textului nu trebuie să devină un scop în sine, ci să fie un instrument de facilitare a eliberării de stresul partiturii.

Cadrul didactic trebuie să dovedească disponibilitate pentru pregătirea continuă prin toate mijloacele oficiale. Printre acestea, se va pune accent pe participarea activă a elevului la diferite acțiuni, competiții, finalizând demersul prin adoptarea și implicarea sa responsabilă în pregătirea pentru performanță, eliminând astfel riscul promovării unor false valori.

MODEL proiectare unitate de învățare

VIOARĂ

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: REPERTORIU ROMÂNESC

Clasa a VI-a

Nr. ore alocate: 4 ore

Detalieri de conținut

Competențe specifice

Activități de învățare

Resurse

Evaluare

1.1. Aplicarea

2.1. Îmbinarea

- vioară

- feedback oferit în

G. Enescu

conștientă a

diferitelor

elementelor tehnice cu

cerințele expresive ale

arcuș

partitură

urma vizionării

înregistrării

„Nocturna” –

combinații ritmice,

piesei

- suport

- autoevaluarea în

MEMORARE

melodice și dinamice

- învățarea pe

fragmente și apoi

pentru partitură

baza criteriilor prestabilite

1.2. Aplicarea indicațiilor și agogică

înțelegerea termenilor existenți în textul muzical

utilizarea tehnicilor adecvate

integral al lucrării fără partitură

- înregistrarea audio- video a interpretării elevului

metronom

aparat audio-video pentru înregistrare

Notă:

Memorarea reprezintă o etapă de lucru ulterioară parcurgerii și asimilării elementelor constitutive (melodie, ritm, ornamente, tehnica emisiei sonore, înțelegerea formei, dinamică și tempo)

Grup de lucru

Nume, prenume

Instituție de apartenență

Brăescu, Adrian

Ministerul Educației

Streche, Loredana

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

Baltaga, Elena

Colegiul Național de Muzică

George Enescu

– București

Cîmpeanu, Liuța-Adriana

Școala gimnazială de muzică

Augustin Bena

– Cluj-Napoca

Gheorghe, Florentina

Colegiul Național de Arte

Regina Maria

– Constanța

Huștiuc Lina-Consuela

Liceul de Artă

Ștefan Luchian

– Botoșani

Iacob, Lucian-Edelin

Colegiul Național de Artă

Octav Băncilă

– Iași

Iaru, Virgil

Liceul de Arte

Ionel Perlea

– Slobozia

Orcula, Hortensia

Școala Gimnazială de Arte Nr.4

Popa Tania

Colegiul Național de Arte

Dinu Lipatti –

București

Ursu Magdalena

Colegiul Național de Arte

Dinu Lipatti

– București

Zătu, Veronica

Liceul Vocațional de Muzică „ Tudor Ciortea” – Brașov

Anexa nr. 6

MINISTERUL EDUCAȚIEI

Programa școlară pentru disciplina

PIAN

Clasele V-VIII

Învățământ integrat și suplimentar de artă – Muzică

București, 2022

Notă de prezentare

Programa școlară pentru Instrument principal, disciplina

Pian

reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele V-VIII din învățământul gimnazial cu program integrat și suplimentar de artă – muzică, înscriindu-se în aria curriculară

Arte . Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învățământ cu 3 ore pe săptămână.

Programa pentru

Pian

este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și contribuie la dezvoltarea personalității elevului.

Actuala programă se corelează cu programa corespondentă pentru ciclul liceal, asigurând astfel continuitatea structurării competențelor și o abordare coerentă între cele două niveluri de învățământ (gimnazial și liceal).

Structura programei școlare

include, pe lângă

Nota de prezentare , următoarele elemente:

Competențe generale

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Conținuturi

Sugestii metodologice

Competențele

sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.

Competențele generale

vizate la nivelul disciplinei

Pian

jalonează achizițiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial.

Competențele specifice

se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt însoțite de

exemple de activități de învățare , care constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul realizării competențelor. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activități de învățare, care integrează strategii didactice și care valorifică experiența concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activități de învățare pe care le propune programa școlară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei școlare și proiectării unor parcursuri de învățare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.

Conținuturile

învățării constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:

Elemente de tehnica instrumentală specifică

Elemente de notație/cultură muzicală

Aspecte interpretative

Sugestiile metodologice

includ recomandări privind strategiile didactice și elementele de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secțiune se oferă și un exemplu de proiectare didactică.

Construcția programei permite susținerea evoluțiilor elevilor în direcția exprimării artistice la instrument și în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează și competențe, deprinderi, cunoștințe de la celelalte discipline ale educației muzicale.

Programa de față se adresează elevilor care parcurg studiul pianului încă din clasa I. Pentru elevii de la anumite instrumente, care încep studiul muzicii mai târziu (în clasa a III-a, a IV-a sau a V-a), se va utiliza prezenta programă, cu parcurgerea ei de la primul an de studiu, într-un ritm adaptat nivelului de vârstă și progresului înregistrat de elevi.

Competențe generale

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

CLASA a V-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Clasa a V-a

1.2. Să-și reprezinte elemente de dinamică și agogică

Să aplice conștient combinații melodice, ritmice și armonice

Exerciții pe probleme

Exerciții cu toate gamele majore și minore pe patru octave separat și împreună

Exerciții cu game cromatice separat

Exerciții cu acorduri mici, arpegii pe patru sunet

Exerciții cu arpegii mari pe patru octave

Solfegierea dinamică a textului muzical

Aplicarea instrumentală

Redarea corectă a textului

Citire la prima vedere

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a V-a

2.2. Să exprime propriile sentimente în repertoriul abordat

Să rezolve problemele de tehnică instrumentală

Reducere la o schemă sau model

Îmbinarea elementelor tehnice în lucrările muzicale din literatura de specialitate

Audierea interpretărilor de referință

Interpretarea pe scenă și conștientizarea actului interpretativ

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a V-a

Elemente de tehnică instrumentală specifică

Exerciții pe probleme

Exerciții cu toate gamele majore și minore pe patru octave separat și împreună

Exerciții cu game cromatice separat

Exerciții cu acorduri mici, arpegii pe patru sunet Exerciții cu arpegii mari pe patru octave

Elemente de notație/cultura muzicală

Solfegierea dinamică a textului muzical Aplicarea instrumentală

Redarea corectă a textului Citire la prima vedere

Aspecte interpretative

Reducere la o schemă sau model

Îmbinarea elementelor tehnice în lucrările muzicale din literatura de specialitate

Audierea interpretărilor de referință

Interpretarea pe scenă și conștientizarea actului interpretativ

SUGESTII pentru REPERTORIU

Studii:

C. Czerny, Studii op. 299, 821 St. Heller, Studii op. 45

Repertoriul preclasic:

J. S. Bach,

Invențiuni la 2 voci

Repertoriul clasic:

J. Haydn,

6 Divertismente, Sonatine

L. van Beethoven,

Sonata op. 49 nr. 2

M. Clementi,

Sonatine

W. A. Mozart,

Sonatine vieneze

Repertoriul romantic și modern:

A. Haciaturian,

Sonatina, Album pentru copiilor

E. Grieg,

Piese lirice

F. Mendelssohn-Bartholdy,

Cântece fără cuvinte

D. Kabalevski,

24 de piese pentru copii

M. P. Mussorgski,

O lacrimă

P. I. Ceaikovski,

Album pentru copiilor

Repertoriul românesc:

C. Petra Basacopol,

Imagini pitorești

F. Lazăr,

Suita pentru copiilor

P. Constantinescu,

Tocco-Toccatina

S. Drăgoi,

Suita de dansuri populare

Tudor Ciortea,

Rondoletto

CLASA a VI-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Clasa a VI-a

1.2. Să aplice indicațiile de dinamică și agogică

Să realizeze combinații de elemente melodice, armonice, ritmice

Analizarea textelor muzicale și identificarea elementelor melodice, armonice, ritmice

Introducerea elementelor de polifonie

Exerciții pe probleme

Game majore și minore pe patru octave

Exerciții cu game în sexte, terțe și decime

Exerciții cu acorduri mici, arpegii mici și mari

Explicarea termenilor existenți în textul muzical

Executarea indicațiilor de dinamică și agogică

Compararea diferitelor nuanțe

Exerciții cu nuanțe diferite (p, mf, f)

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a VI-a

Să îmbine elementul tehnic cu cerințele expresive repertoriale

Exerciții de recunoaștere într-un text muzical a diferitelor elemente tehnice

Exerciții de rezolvare a problemelor tehnice ivite și raportarea acestora la contextul muzical

Prezentarea

pe scenă a repertoriilor parcurse

2.2. Să identifice mesajul muzical al repertoriului studiat

Compararea diferitelor stiluri muzicale

Diferențierea caracterului expresiv al lucrărilor muzicale studiate

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VI-a

Elemente de tehnică instrumentală specifică

Exerciții pe probleme

Game majore și minore pe patru octave Exerciții cu game în sexte, terțe și decime Exerciții cu acorduri mici, arpegii mici și mari Explicarea termenilor existenți în textul muzical Executarea indicațiilor de dinamică și agogică Compararea diferitelor nuanțe

Exerciții cu nuanțe diferite (f, p)

Elemente de notație/cultura muzicală

Exerciții de recunoaștere într-un text muzical a diferitelor elemente tehnice

Exerciții de rezolvare a problemelor tehnice ivite și raportarea acestora la contextul muzical

Prezentarea pe scenă a repertoriilor parcurse Analizarea textelor muzicale și identificarea elementelor melodice, armonice, ritmice

Introducerea elementelor de polifonie

Aspecte interpretative

Compararea diferitelor stiluri muzicale

Diferențierea caracterului expresiv al lucrărilor muzicale studiate

SUGESTII pentru REPERTORIU

Studii:

C. Czerny, Studii op. 299

M. Clementi, 50 Preludii și studii pentru pian

N. Makarova, 6 Studii op. 16

St. Heller, Studii op. 45, 46

Repertoriul preclasic:

C. Daquin,

Le Coucou

G. Fr. Haendel,

6 Fughete, Allemande, Suite (părți)

J. S. Bach,

Invențiuni la 2 și 3 voci, 6 Mici preludii, Preludii și fughete, Mica Suită în La Major, Fuga în Do Major

Repertoriul clasic:

C. Ph. Em. Bach,

Solfegietto, 3 Sonate ușoare pentru pian

D. Cimarosa,

32 de Sonate

J. Haydn,

Sonate nr. 1 în Do, nr. 2 în Si bemol, nr. 3 în Do, nr. 7 în Do, nr. 8 în Sol, nr. 9 în Fa, nr. 10 în Do, nr. 11 în Sol

L. van Beethoven,

Rondo în Do op. 51, Variațiuni în Re, în Sol, Sonata op. 49, Bagatele op. 33, Ecoseze, Contradansuri

W. A. Mozart,

Andantino în Mi bemol K. V. 283, Sonata facile K. V. 545, Pastorala variată, 6 Deutsche Tanze K. V 536

Repertoriul romantic:

E. Grieg,

Tablouri poetice, Piese lirice

F. Liszt,

Consolations

F. Mendelssohn-Bartholdy,

Cântece fără cuvinte, 6 Piese pentru copii

Fr. Chopin,

3 Ecoseze, Mazurci

Fr. Schubert,

3 Marșuri militare op. 51, Andantino în Do, Scherzo-uri, Momente muzicale

J. Brahms,

Valsuri

P. I. Ceaikovski,

Bagatelle, Humoresca, Mazurca, Anotimpuri (Mai, Aprilie)

R. Schumann,

Album pentru tineret, Sonatele pentru tineret op. 118, nr. 1 și 2

Repertoriul modern și de caracter:

A. Copland,

Pisica și șoarecele

A. Haciaturian,

Sonatina

B. Bartok,

Microcosmos IV, Seara la secui, Sonatina, Dansul ursului, 6 Dansuri românești

Repertoriul românesc:

C. Petra Basacopol,

Imagini de la Muzeul satului

D. Constantinescu,

Toccatina

D. Voiculescu,

Carte fără sfârșit, vol. III

L. Comes,

Cântece și jocuri pentru pian, Sonatine III, IV

M. Jora,

Poze și pozne

Cl. Debussy,

2 Arabesca, Dans boem, Piese din Colțul copiilor

D. Kabalevski,

Tema cu variațiuni în Re, Sonatina în Do, în la

I. Bercovici,

Toccata

J. Ibert,

Măgărușul alb

M. Reger,

Humoresca, Carte pentru tineret

S. Prokofiev,

Gavota, Viziuni fugitive

Z. Kodály,

12 Dansuri pe clape negre (1965)

M. Negrea , Impresii de la țară, 3 Dansuri, 3 Schițe românești

N. Chilf,

Suita pentru copii

P. Constantinescu , 4 Fabule

R. Șutzu,

Vârtelnița

S. Drăgoi,

Miniaturi, Colinde

S. Toduță,

Suita de cântece și dansuri

Șt. Mangoianu,

Burlesca, Joc din Oaș

T. Olah,

Sonatina

CLASA a VII-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Clasa a VII-a

1.2. Aprofundarea deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj muzical

Aprofundarea elementelor de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare

Exerciții pe probleme

Exerciții cu game majore și minore pe toată claviatura, lucrate în terțe, sexte. decime, în diferiți timpi în forte și piano

Exerciții cu arpegii mici și mari

Exerciții cu acorduri mici și mari separat și împreună

Exerciții pe octave lucrate separat

Exerciții de pedalizare

Aplicarea unor tehnici de tușeuri specifice stilului lucrării interpretate

Exerciții specifice de descifrare (solfegiere, redare cu instrumentul, etc) corespunzătoare clasei

Exerciții vizând precizia ritmică

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a VII-a

Utilizarea tehnicii instrumentale în operarea cu elemente de limbaj muzical

Parcurgerea unui repertoriu variat stilistic

Folosirea tehnicii instrumentale ca mijloc de expresie

2.2. Diferențierea prin modalitățile sale tehnice și expresive a stilurilor muzicale variate, cunoscând particularitățile stilistice încadrate în epocă și adecvate vârstei

Interpretarea unor lucrări din epoci diferite

Compararea unor elemente stilistice

2.3. Diversificarea și îmbogățirea paletei mijloacelor de exprimare în planul nuanțării și expresivității muzicale

- Aplicarea corectă a elementelor de ritm, metru, agogică, dinamică și nuanțare naturală în lucrările studiate

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VII-a

Elemente de tehnică instrumentală specifică

Exerciții pe probleme

Exerciții cu game majore și minore pe toată claviatura, lucrate în terțe, sexte. decime, în diferiți timpi în f și p

Exerciții cu arpegii mici și mari

Exerciții cu acorduri mici și mari separat și împreună Exerciții pe octave lucrate separat

Exerciții de pedalizare

Elemente de notație/cultura muzicală

Parcurgerea unui repertoriu variat stilistic

Folosirea tehnicii instrumentale ca mijloc de expresie Aplicarea unor tehnici de tușeuri specifice stilului lucrării interpretate

Exerciții specifice de descifrare (solfegiere, redare cu instrumentul, etc) corespunzătoare clasei

Exerciții vizând precizia ritmică

Aspecte interpretative

Interpretarea de lucrări din epoci diferite Compararea unor elemente stilistice

Aplicarea corectă a elementelor de ritm, metru, agogică, dinamică și nuanțare naturală în lucrările studiate

SUGESTII pentru REPERTORIU

Studii:

C. Czerny, Studii op. 802, op. 399, op. 335,

op. 299

Fr. Liszt, Studii op. 1

J. B. Cramer, Studii, vol. I

M. Clementi, 50 Preludii și exerciții

Repertoriul preclasic:

D. Scarlatti,

Sonate

Fr. Couperin,

Les petits moulins a vent

G. B. Martini,

Allegro

G. Fr. Haendel,

Suite în re minor, sol minor (părți) Variațiuni în Si bemol Major

J. S. Bach,

Invențiuni la 3 voci, 2 Fugi în Do Major, Preludii și fughete, Suite franceze

L. C. Daquin,

Le Coucou, L Hirondelle

I. Albeniz,

Sonata în Re

Repertoriul clasic:

Ph. Em. Bach,

Allegro în La Major, Sonata în Si bemol

J. S. Bach,

Invențiuni la 3 voci, 2 Fugi în Do Major, Preludii și fughete, Suite franceze

J. Haydn,

Sonate nr. 4 în Re Major, nr. 5, în La Major, nr. 12 în La Major, nr. 13 în Mi Major, nr. 14 în Re Major, nr. 22 în Mi Major, nr. 24 în Re Major, nr. 27 în Sol Major, nr. 30 în La Major, nr. 33 în Re Major, nr. 34 în mi minor, nr. 35 în Do Major

Repertoriul romantic:

C. M. von Weber,

Rondo brillant

Ch. Sinding,

Vânt de primăvara

E. Grieg,

Piese lirice, Dansuri norvegiene

F. Mendelssohn-Bartholdy,

Cântece fără cuvinte, Capriccio op. 33 în la minor

Fr. Chopin, Impromptu în La bemol Major, Mazurci, Valsuri

Fr. Liszt,

Consolation, Vals Capriccio, l Hymme de l enfant a son reveil

Fr. Schubert,

Allegretto în do op. 915, Momente muzicale op. 94, Impromptus op. 90 nr. 2 și nr. 4, op. 142, nr. 2

P. I. Ceaikovski,

Anotimpuri, Chanson triste op. 40 nr. 2

L. van Beethoven,

Sonata op.2 nr. 1 în fa minor, op. 14 nr. 1 în sol Major, op. 49 în Sol Major, Rondo în Do Major, în Sol Major, Variațiuni în Do Major op. 69, în la minor, Bagatele op. 126 nr. 2

M. Albeniz,

Sonata în Re

W. A. Mozart,

Sonata în Mi bemol Major K.V 282, în Re Major K. V. 284, în Do Major K. V. 279, în Si bemol Major K. V 570, în Fa Major

K. V. 332, în La Major K. V. 331, în Sol Major

K. V. 283, Rondo în Re Major K. V. 485, Pastorala variată

P. I. Ceaikovski,

Anotimpuri, Chanson triste op. 40 nr. 2

R. Schumann,

Album pentru tineret, Sonata op. 118

R. Schumann,

Album pentru tineret, Sonata op. 118

Repertoriul de piese moderne și de caracter

A. Haciaturian,

Sonatina în Do, Aventurile lui Ivan

B. Bartók,

Microcosmos, Sonatina, 6 Dansuri românești

Cl. Debussy,

Colțul copiilor, 2 Arabesca, Clair de lune din Suita bergamască

D. Șostakovici , 3 Dansuri fantastice

H. Villa-Lobos,

Suita pentru copii nr. 1, Camera copilului

I. Albeniz,

Toccata

S. Prokofiev,

Romeo și Julieta (selecții) Viziuni fugitive, Poveștile bunicii

S. Rachmaninov,

Preludiul în do diez minor, Polichinelle

Z. Kodály, 3 Dansuri

Repertoriul românesc:

A. Hrisanide,

Menuet

A. Stroe,

4 Piese pentru pian

A. Winkler,

4 Bagatele pentru pian

C. Petra Basacopol,

Imagini de la Muzeul Satului, Rondo

D. Bughici,

Șase piese pentru pian

L. Brânduș,

Cântec liric

M. Andricu,

Suita pentru copii op. 81

M. Negrea,

Impresii de la țară, Sonatina

P. Constantinescu,

Fabule, Toccata, Joc, Cântec

P. Vermessy,

Schițe pentru pian

S. Toduță,

Suita de cântece și dansuri

T. Ciortea,

Joc țigănesc

T. Olah,

Sonatina

CLASA a VIII-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Clasa a VIII-a

1.2. Reconstrucția și redarea instrumentală a unei forme muzicale prin elemente de limbaj muzical

-

Analizarea formelor muzicale ale lucrărilor muzicale studiate

Completarea elementelor de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare

Exerciții cu game majore și minor simple, octave, acorduri mari, arpegii mari, arpegiu de septimă de dominantă

Exerciții de transpoziție în diferite tonalități și cu diferite formule ritmice

Clasa a VIII-a

Solfegierea și frazarea ideilor muzicale

Reprezentarea planurilor dinamic și agogic ale lucrărilor muzicale studiate

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a VIII-a

Utilizarea adecvată a tușeului pianistic la stilul repertorial

Identificarea și redarea particularităților tehnice ale diferitelor moduri de atac la stilurile studiate

Execuția în public a lucrărilor muzicale studiate

Exprimarea unor opinii referitoare la repertoriul parcurs

2.2. Autoevaluarea prestației scenice (evoluții în audiții, recitaluri, examene, etc)

Recunoașterea apartenenței lucrărilor muzicale audiate la un anume gen și stil muzical

Formularea judecăților de valoare despre lucrări audiate/ variante de interpretări

Diferențierea prin audiție a diverselor interpretări, în scopul formării propriei versiuni

2.3. Interpretarea creativă a lucrării coordonând mijloacele de expresie muzicală cunoscute

Analizarea și utilizarea cursivă a aspectelor timbrale întâlnite în lucrările abordate

Prezentarea cursivă a unui program respectând termenii de dinamică și agogică

Memorarea și interpretarea creativă a lucrării, coordonând mijloacele de expresie muzicală

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VIII-a

Elemente de tehnică instrumentală specifică

Exerciții cu game majore și minor simple, octave, acorduri mari, arpegii mari, arpegiu de septimă de dominantă

Exerciții de transpoziție în diferite tonalități și cu diferite formule ritmice

Analizarea formelor muzicale ale lucrărilor muzicale studiate Solfegierea și frazarea ideilor muzicale

Reprezentarea planurilor dinamic și agogic ale lucrărilor muzicale

studiate

Elemente de notație/cultura muzicală

Identificarea și redarea particularităților tehnice ale diferitelor moduri de atac la stilurile studiate

Recunoașterea apartenenței lucrărilor muzicale audiate la un anume gen și stil muzical

Formularea judecăților de valoare despre lucrări audiate/ variante de interpretări

Diferențierea prin audiție a diverselor interpretări, în scopul formării propriei versiuni

Aspecte interpretative

Analizarea și utilizarea cursivă a aspectelor timbrale întâlnite în lucrările abordate

Prezentarea cursivă a unui program respectând termenii de dinamică și agogică

Memorarea și interpretarea creativă a lucrării, coordonând mijloacele de expresie muzicală

Execuția în public a lucrărilor muzicale studiate Exprimarea unor opinii referitoare la repertoriul parcurs

SUGESTII pentru REPERTORIU

Studii:

C. Czerny, Studii op. 740, op. 399 Fr. Chopin, Studiul op. 25 nr. 2 Fr. Liszt, Studii op. 1

J. B. Cramer, Studii, caietul I și II

Repertoriul preclasic:

J. S. Bach,

Invențiuni la 3 voci, Suite franceze, Preludii și fughette, Clavecinul bine temperat, nr. 2 în do minor, nr. 21 în Si bemol Major, Fantezia în do minor

G. Fr. Haendel,

Suite

J. Ph. Rameau,

Les Niais de Sologne și alte piese

D. Scarlatti,

Sonate

Repertoriul clasic:

C. Ph. Em. Bach,

Sonate

D. Cimarosa,

Sonate

J. Chr. Bach,

Sonate

J. Haydn,

Sonate

L. van Beethoven,

Bagatele op. 33, Sonate op. 2 nr. 1 în fa, op. 10 nr. 2 în Fa, op. 10 nr.

1 în do, op. 14 nr. 1 în Mi, op. 14 nr. 2 în Sol, op. 79 în Sol

M. Clementi,

Sonate, Re op. 26 nr. 3, Fa op. 6 nr. 2, Re op. 33 nr. 3

W. A. Mozart,

Sonate, Fa K. V. 280, mi bemol K. V. 282, Sol K. V. 282, Fa K. V. 332,

Si bemol K. V. 570, Romanze La bemol K. V. 205

Repertoriul romantic:

C. M. von Weber,

Rondo brillant, Perpetuum mobile

F. Mendelssohn-Bartholdy,

Cântece fără cuvinte, Rondo capriccioso

Fr. Chopin,

Mazurci, Valsuri, Rondo op. 1, Impromptu în La bemol Major op. 29, Fantaisie Impromptu op. 66, Poloneza în La Major, op. 40 nr. 1

Fr. Schubert,

Momente muzicale, Impromptus op. 90 și op. 142

P. I. Ceaikovski,

Anotimpuri

R. Schumann,

Album pentru tineret, Sonate pentru tineret op. 118, Noveleta 1, Arabesca

Repertoriul de piese moderne și de caracter:

A. Scriabin,

Preludii

B. Bartók,

Microcosmos V, Bagatele

Cl. Debussy,

Colțul copiilor, Preludii, Serenada nr. 2

H. Villa-Lobos,

Polichinelle

S. Prokofiev,

Romeo și Julieta, Viziuni fugitive

S. Rachmaninov,

Preludii, Studii tablouri

Repertoriul românesc:

Al .Mendelssohn,

24 Comentarii pentru pian

C. Petra Basacopol,

Rondo

D. Gheciu,

10 Miniaturi

E. Tereny,

Un poco alla Bartók

G. Enescu,

Suita în stil vechi

G. Jódál,

Sonatina

L. Dandara,

Toccata

M. Negrea,

Impresii de la țară, Sonatina

P. Constantinescu,

Trei piese, Fabule

S. Toduță,

Suita de cântece și dansuri

T. Ciortea,

Suita pentru pian, Suita pe teme târnave

V. Herman,

Piese din Opt piese pentru pian

Sugestii metodologice

Ciclul gimnazial se clădește pe acumulările muzicale și instrumentale din clasele primare. Este o etapă importantă în orientarea către liceu, având în vedere dezvoltarea fizică a elevilor și consolidarea trăsăturilor de voință și caracter, decisive în orientarea profesională. Ciclul se încheie cu un concurs de admitere în liceu, unde, pregătirea aprofundată va influența viitorul elevilor.

Se va continua dezvoltarea tehnicii instrumentale prin efectuarea conștientă a unor exerciții de degete, a gamelor Majore și minore, la octavă, terță, sextă și decimă, paralel și contrar, arpegii frânte și lungi, octave, acorduri. Studiile abordate vor viza rezistența la efort fizic și psihic. Se vor aborda și studii artistice, unde tehnica instrumentală devine un mijloc de expresie, dar fără a depăși posibilitățile de exprimare ale elevului.

Muzica polifonică va fi extinsă la scriitura până la trei voci, continuând etapele de studiu utilizate anterior: solfegiere, construirea pe câte două voci a întregului, memorizarea fiecărei voci în parte, diferențierea sonoră a planurilor. Se vor analiza formele lucrărilor studiate. În clasele a VII-a și a VIII-a se pot studia suite de dansuri, ce presupun cunoașterea caracterului fiecăruia. Lucrările se audiază integral, stabilind caracteristicile mișcărilor. Ornamentele vor fi analizate și realizate în funcție de compozitor și caracterul pieselor, urmărindu-se integrarea în fluența discursului muzical.

Sonata clasică ocupă un loc special în studiul instrumental. Construcția formei, diferențierea tonală, între secțiunile componente vor fi însușite gradual în repertoriile abordate. Se va urmări realizarea stilistică: frazare, tușeu, pedalizare dinamică, tempo. Se recomandă studierea integrală a unei sonate, ca gen, pentru diferențierea specificității părților, a tempo- urilor și caracterului. Se vor audia atât sonate, cât și simfonii, în vederea înțelegerii genului.

Intrarea în adolescență este o etapă de mari transformări, fizice și psihice, de voință și orientare. Muzica romantică oferă un cadru de afirmare a calităților pianistice și muzicale, dezvoltate în anii anteriori. Încurajarea propriilor trăiri și opinii, reprezintă un imbold în manifestarea trăsăturilor de personalitate. În funcție de preferințe și nevoile de exprimare, vor fi abordate piese moderne și românești, utilizând mijloace de expresie specifice.

Se va diversifica utilizarea pedalei, în funcție de stil și efectul dorit. Utilizarea pedalei

„una corda” va fi pentru obținerea unor sonorități speciale. Pedala de rezonanță nu înlocuiește un legato obținut prin tușeu, după cum pedala „una corda” nu suplinește obținerea unei nuanțe reduse, executată prin tehnică de producere a sunetului.

Studiul individual devine un instrument de bază în asimilarea problemelor pianistice. Elevul va fi ajutat să proiecteze munca pe termen scurt și lung, pentru a rezolva toate cerințele instrumentale, muzicale și repertoriale. Responsabilizarea elevului față de muncă este o acțiune cu multiple avantaje, fiind o bază a existenței.

MODEL proiectare unitate de învățare

PIAN

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE:REPERTORIU CLASIC

Clasa a VI-a

Nr. ore alocate: 4

Detalieri de conținut

Competențe specifice

Activități de învățare

Resurse

Evaluare

W. A. Mozart

1.1. Să realizeze combinații de elemente melodice, armonice, ritmice

- audierea lucrării

- pian

- evaluare

– Sonata

- citirea integrală a

- partitură

formativă

Facile, KV

lucrării, respectând

- aparatură

- autoevaluare în

545, p. I,

DESCIFRARE

indicațiile de dinamică

- evidențierea

audio-video

baza criteriilor de

prestabilite

1.2. Să aplice

construcției formei

indicațiile de

muzicale (frazare,

dinamică și agogică

articulații, structură)

- rezolvarea

problemelor tehnice

(ornamente, formule

ritmice, pasaje cu

mâini alternative)

- executarea unor

exerciții ajutătoare

pentru egalizarea

articulației degetelor

- adaptarea tușeului

pianistic la specificul

scriiturii mozartiene

Notă:

Se va avea în vedere necesitatea obișnuirii elevilor atât cu respectarea textului muzical cât și cu elemente stilistice și de interpretare creativă.

Grup de lucru

Nume, prenume

Instituție de apartenență

Brăescu, Adrian

Ministerul Educației

Streche, Loredana

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

Coman Lavinia

Universitatea Națională de Muzică – București

Babeș Venera

Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti” – București

Enoiu-Pânzariu Andrei

Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” – Iași

Noveanu Monica

Colegiul Național de Muzică „Sigismund Toduță” – Cluj-Napoca

Zamfirescu Mihaela Eleonora

Colegiul Național de Muzică „George Enescu” – București

Anexa nr. 7

MINISTERUL EDUCAȚIEI

Programa școlară pentru

INSTRUMENTE DE SUFLAT

flaut, oboi, clarinet, fagot, corn, trompetă, trombon, nai, taragot, saxofon

Clasele V-VIII

Învățământ integrat și suplimentar de artă – Muzică

București, 2022

Notă de prezentare

Programa școlară pentru

Instrument principal - instrumente de suflat

reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele V-VIII din învățământul gimnazial cu program integrat și suplimentar de artă – muzică, înscriindu-se în aria curriculară

Arte . Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învățământ cu un buget de timp de 3 ore/săptămână.

Programa pentru

Instrument principal - instrumente de suflat

este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.

Structura programei școlare

include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente:

Competențe generale

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Conținuturi

Sugestii de repertoriu

Sugestii metodologice

Competențele

sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.

Competențele generale

vizate în studiul

instrumentelor de suflat

jalonează achizițiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial.

Competențele specifice

se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt însoțite de exemple de activități de învățare, care constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul realizării competențelor. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activități de învățare, care integrează strategii didactice și care valorifică experiența concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activități de învățare pe care le propune programa școlară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei școlare și proiectării unor parcursuri de învățare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării fizico-afective a fiecărui elev.

Sugestiile de repertoriu

sunt prezentate pe specificul fiecărui instrument.

Conținuturile

învățării

constituie

elemente

de

bază

ale

domeniului,

mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:

Elemente de tehnică instrumentală specifică;

Elemente de notație/cultură muzicală;

Aspecte interpretative.

Sugestiile metodologice

includ recomandări privind strategiile didactice și elementele de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie la realizarea acestora. Tot în această secțiune se oferă și un exemplu de proiectare didactică.

Construcția programei permite susținerea elevilor în direcția exprimării artistice la instrument, concretizată în manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează

și

cunoștințe, deprinderi, competențe și de la celelalte discipline muzicale.

În cadrul actualei programe sunt cuprinse următoarele instrumente de suflat: flaut, oboi, clarinet, fagot, corn, trompetă, trombon, nai, taragot, saxofon.

Programa de față se adresează elevilor care studiază un instrument de suflat din clasa a V-a. Aceasta permite, ca element de noutate, posibilitatea de a aborda studiul acestor instrumente mai devreme, pentru elevii care au o dezvoltare fizică corespunzătoare, cu acordul părinților, la recomandarea profesorului îndrumător. Parcurgerea programei se va face începând cu primul an de studiu, într-un ritm adaptat nivelului de vârstă și dezvoltare personală. Studiul tubei începe în cadrul ciclului liceal, însă există posibilitatea de a adapta conținuturile pentru ciclul gimnazial, în funcție de dezvoltarea fizică și posibilitățile psiho-

intelectuale ale elevului.

Competențe generale

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

CLASA a V-a

Competențe specifice cu exemple de activități de învățare

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Clasa a V-a

1.2. Cunoașterea principalelor elemente de limbaj muzical

1.3. Formarea deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj

Formarea deprinderilor tehnice de bază

Prezentarea descriptivă a instrumentului (construcție, părți componente, evoluție istorică, date teoretice)

Mânuirea (asamblarea, dezasamblarea, întreținerea) instrumentului

Principiile de funcționare a instrumentului

Emisia corectă – sonoritate caracteristică

Redarea cu ajutorul instrumentului a elementelor de tehnică instrumentală (sunetul, articularea, intonația)

Redarea, cu ajutorul instrumentului, a elementelor de limbaj muzical (ritm, metru, tempo);

Explicarea grifurilor/digitațiilor

Exerciții de utilizare a grifurilor/digitațiilor întâlnite în materialul specific anului I de studiu

Exerciții de cunoaștere a reprezentărilor grafice ale elementelor simple de limbaj muzical

Exerciții cu intervale simple

Descifrarea textelor muzicale simple cu ajutorul instrumentului

Identificarea/înțelegerea raportului matematic între durate

Redarea duratelor cu ajutorul instrumentului în diferite măsuri

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a V-a

Obținerea deprinderilor tehnice de bază

Exerciții de repirație și de emisie corectă

Exerciții de formare a ambușurii

Emisia, mai întâi doar cu ancia/muștiucul, apoi și cu instrumentul

Exerciții pentru dobândirea unei poziții corecte a corpului în timpul cântatului la instrument

Game majore și minore cu maxim o alterație

Articularea nonlegato și legato

2.2. Folosirea conștientă a elementelor simple de limbaj muzical

Exerciții de împărțire a textului muzical în fraze

Analiza motivelor, frazelor

Recunoașterea formelor muzicale simple (liedul, menuetul și rondoul)

2.3. Familiarizarea cu termeni elementari de dinamică și agogică

Exerciții cu elemente de dinamică constantă: p, mp, mf, f, etc.

Exerciții cu nuanțe dinamice (crescendo, decrescendo)

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a V-a

Elemente de tehnică instrumentală specifică

Prezentarea principalelor date și caracteristici ale instrumentului Exerciții de formare a respirației profesională

Exerciții de formare a ambușurii Explicarea grifurilor

Exerciții de utilizare a grifurilor/digitațiilor întâlnite în materialul specific anului I

Exerciții de cunoaștere a reprezentărilor grafice ale elementelor simple de limbaj muzical

Exerciții de emisie corectă

Elemente de notație/cultură muzicală

Descifrarea textelor muzicale simple cu ajutorul instrumentului Exerciții cu intervale simple

Identificarea raportului matematic între durate

Redarea duratelor cu ajutorul instrumentului în diferite măsuri Exerciții de articulare

nonlegato

și

legato

a sunetelor Exerciții în tonalități cu maxim o alterație

Aspecte interpretative

Exerciții de împărțire a textului muzical în fraze Analiza motivelor, frazelor

Recunoașterea formelor muzicale simple ( liedul ,

menuetul

și

rondoul )

Exerciții cu elemente de dinamică constantă:

p ,

mp ,

mf ,

f , etc. Exerciții cu elemente de dinamică fluctuantă (nuanțarea

crescendo ,

decrescendo )

SUGESTII pentru REPERTORIU

Piese:

Piese din albumul,

Forty little pieces in progressive order for the Beginner Flautist

(transcris și adaptat pentru flaut și pian de Louis Moyse):

J. S. Bach,

Menuet,

W. A. Mozart,

Ariette, Menuet,

R. Schubert,

Waltz,

L. v. Beethoven,

Scotsch Dance ;

D. Hellbach

Pictures,

vol. I:

Ostinato, Manolo s song ;

Piese din

Album de piese românești pentru instrumente de suflat :

Carmen Petra Basacopol,

Floarea soarelui

și

Cucu

A. Corelli,

Sarabanda ,

J. B. Lully,

Gavota ,

G. Fr. Haendel,

Bourre ,

J. S. Bach,

Menuet in Sol ,

C. W. Gluck,

Menuet ,

W. A. Mozart,

Aria ,

Cântec de leagăn ,

Dans german

ș.a .

R. Schumann,

Țăranul vesel .

Game, studii:

Exercitii de respirație specifică cântatului la flaut;

Exerciții cu capul flautului;

Game Majore și minore cu o alterație (ambitusul re 1 - re 3 ).

M. Moyse,

Metodă de flaut pentru începători ; Taffanel-Gauber,

Metodă de flaut pentru începători ;

Fr. Carajee,

Metoda de flaut ;

D. Pop,

Metodă de flaut,

vol. I;

A. I. Oltean-Zehnder și M. Anica,

Flautino I,

Metoda de flaut pentru începători;

I. Havaletz,

Metodă de flaut pentru începători ;

T. Wye,

Practice books for the Flute,

vol. I;

Z. Jeney,

Metodă de flaut , vol. I;

C. Ambach,

Die moderne Flötenschule,

vol. I;

I. Ory,

La flute Traversiére,

vol. I;

B. G. Haase,

Die neue magic Flute 1

(Noul flaut fermecat);

D. Cristache,

Metodă de studiu pentru începători

FLAUT (anul I de studiu)

Piese:

L. Pușecinikov,

Culegere de piese pentru oboi și pian

(la alegere, spre exemplu, piesa

Mic vals );

E. Cuteanu,

5 piese pentru tineret

(originale pentru vioară):

Piesa nr. 1 ,

Allegro , Piesa nr. 2,

Rubato - Allegretto ;

I. Cudalbu, G. Barnea,

Album de piese românești pentru instrumente de suflat (flaut, oboi, clarinet, fagot) și pian ;

D. Szabo-Geza,

Mica suită pentru oboi și pian (Bălăioara, Tropotita, Cântec vesel ).

Game, studii:

Exercitii de respirație specifică cântatului la oboi.

Exerciții cu ancia.

Game Majore și minore cu o alterație.

P. Tornea,

Metoda pentru oboi (Partea a II-a, Exerciții elementare pentru cunoașterea și deprinderea gamelor) ;

Wiktor Socewicz –

Game, arpegii și intervale pentru oboi ;

Mendel Andreas,

Technical basics of oboe playing .

S. Crozzoli,

Le prime lezione di oboe .

P. Tornea,

Metoda pentru oboi (Partea I, Exerciții elementare pentru cunoașterea și deprinderea grifurilor) ;

L. Pușecinikov,

Metoda pentru oboi

vol. I;

A. Tolksdorf, F. Rösler,

Schuler für Oboe , vol. I ;

K. Gekeler,

Gekeler Method for Oboe ; Schaeferdiek Marc,

Method for oboe,

vol. I.

OBOI (anul I de studiu)

Piese:

Antonio de Cabezon,

Pavana Italiană ; Girolmo Frescobaldi,

Couranta ; Bernardo Pasquini,

Pastorale ;

G. Ph. Telemann,

Menuet ;

C. Gervaise,

Menuet

din

Suita în re Nr. 4 ;

L. Marchandd , Menuet ;

J. S. Bach,

Musette

din

Suita Engleză Nr.3 ;

J. Ph. Rameau,

Menuet ;

W. A. Mozart,

Romanța K.V. 229 ;

F. Schubert,

Vals german ;

V. Maklakov,

Cântec ;

B. Kliuner,

Vals ;

V. Voloșinov,

Marș ;

A.T. Grecianinova,

Cântec ;

M. Glinka,

Cântec;

W. A. Mozart,

Dans .

Game, studii:

Exercitii de respirație specifică cântatului la clarinet.

Exerciții cu muștiucul.

Game Majore și minore cu o alterație.

R. Kitzer,

Metodă de clarinet , vol. I;

D. Ungureanu,

Metodă de clarinet , vol. I;

E. Koch,

Schule für Klarinete ;

C. Rozanov,

Metodă de clarinet ; Hovai,

Metodă de clarinet ;

A. Dismacek,

Metodă de clarinet . Rudi Reiki,

Studii , vol. I.

CLARINET (anul I de studiu)

Piese:

G. B. Pergolesi,

Piesa ;

B. Bartok,

Adagio; Andante ;

A. Haciaturian,

Andantino ;

A. Tegnar,

Cantec suedez pentru copii ;

R. Hanmer,

Bassoon Bagatelles .

Game, studii:

Exerciții de respirație specifică cântatului la fagot.

Exerciții cu ancia.

Game Majore și minore cu o alterație.

J. Weissenborn-Hofmeister,

Schulen Nr. 120

–

Metodă pentru începători

FAGOT (anul I de studiu)

Piese:

Mici piese solo sau cu pian

S. Kokenyessy,

Horn Tutor 1

(culegere de piese)

D. Kabalevski,

Vals, Ținutul meu

Game, studii:

Exerciții de respirație specifică cântatului la corn;

Exerciții cu muștiucul;

CORN (anul I de studiu)

Piese:

A. Popa,

Ansambluri pentru copii

W. A. Mozart,

Menuet

J. Hook,

Sonata (p. I)

Ph. Em. Bach,

Tema cu variațiuni

Ph. Em. Bach , Temă cu variațiuni

D. Marinescu,

Doină și joc

R. Schumann,

Plugarul vesel

L. van Beethoven,

Cântec solemn

Game, studii:

Exercitii de respirație specifică cântatului la trompetă;

Exerciții cu muștiucul;

Game Majore și minore cu o alterație.

D. Ungureanu,

Metoda de Trompetă

(Vol. I);

H. Rapp,

Metoda de Trompeta pentru începători ;

J. Porret,

Metoda de Trompetă

(Vol. I);

H. Clark,

Metoda de începători ;

J. B. Arban,

Metoda de Trompetă .

P. I. Ceaikovski , Piesă veche franțuzească

D. Sostakovici,

Coliba

W. A. Mozart,

Piesă veselă

J. S. Bach,

Menuet

Game Majore și minore cu o alterație. Gh. Păunescu,

Exercițiile 1-32

Charles F. Gouse,

Learn to play the french horn , vol. 1;

S. Kokenyessy,

Horn Tutor 1 ;

S. Dünser și A. Stopfner,

Horn fuchs , vol. 1;

B. Tuckwell,

Fifty first exercises for horn ; Pottag-Hovey,

Method for french horn , vol. 1.

TROMPETĂ (anul I de studiu)

Piese:

Mici piese cu acompaniament de pian transcrise de la diferite instrumente;

A. Bambola,

duete

(elev-profesor).

Game, studii

Exercitii de respirație specifică cântatului la trombon.

Exerciții cu muștiucul.

Game Majore și minore cu o alterație.

A. Bambola,

Caietul I, studii pe poziții ;

T. Dorsey,

Lecțiile 1-10 ;

V. Blajevici,

Exerciții

(pp. 1-19);

R. Muller,

Caietul 1

( exerciții în poziții 1-3)

TROMBON (anul I de studiu)

Piese:

G. Fr. Händel,

Menuet ;

G. Fr. Händel,

Largo;

G. Fr. Händel,

Bourée;

G. Fr. Händel,

Gavotte

G. Fr. Händel,

Impertinence ;

P. I. Ceaicovski,

Cântec vechi francez ;

F. J. Gossec,

Gavotta ;

A. Corelli,

Largo ;

G. B. Somis,

Tambourine ;

L. Boccherini,

Scherzo ;

R. Schumann,

Melodie;

L. v. Beethoven,

Oda bucuriei ;

L. v. Beethoven,

To Joy ;

J. Haydn,

Saint anthony chorale ;

J. Haydn,

Quadrille

J. Haydn,

Menuet ;

J. Haydn,

Dans lent ;

W. A. Mozart,

Children song ;

Children song ,

Frere Jaques ;

French children song ,

Au claire la lune ;

Dutch Folk song ,

The Farmers ;

Game, studii:

Exercitii de respirație specifică cântatului la nai; Game Majore și minore cu o alterație;

Gh. Zamfir,

Metodă de nai ; Gh. Zamfir,

Traite du nai ;

R. Pătuleanu,

Metodă de nai clasic ;

O. Lianu,

Metodă pentru însușirea naiului ;

V. Iovu,

Metodă de nai ; Al. Pal,

Metoda de nai ;

C. Pușcoiu,

New method for Panpipes

(partea I);

J. Domide,

Lehrgang für panflöte , vol. I;

I. Havaletz,

Metoda de nai clasic , Vol. I.

NAI (anul I de studiu)

Piese:

Pavele Pavele, Mazarica, Hora miresii, Zorile se varsă ;

Luca Novac,

Cântece din Banat ; Marius Cîrnu,

Melodii de joc din Banat .

Game, studii:

Game Majore și minore cu o alterație

Ioan Berci și Iulius Havaletz,

Metodă

(pp. 1-9); Kaldy Gyula,

Metodă

(pp.7-12)

TARAGOT (anul I de studiu)

French Lullaby ,

Sleep Well ;

M. Corrette,

Fanfare ;

J. B. Lully,

Andantino ;

J. B. Rameau,

Rondino ;

N. Miascovski,

Mazurka

Ch. Petzold,

Menuet

în Sol Major.

LUCRĂRI FOLCLORICE

Mociriță cu trifoi;

Când eram pe Ialomița; Știi tu mândro;

Aseară vântul bătea; Foaie verde ca aluna; Trenule mașină mică;

Mândra mea-i de la Buzău; Radu mami;

Ionel, Ionelule;

Cântă cucu bată-l vina; Pe marginea Dunării; Tudorițo nene;

Trandafir de la Moldova; Ungurica;

Balta;

Hora-n două părți; Foaie verde sălcioară

Am un leu și vreau să-l beau; Ciuleandra;

Barbu lăutaru; Alunelu;

Foaie verde lămâiță .

Piese:

A. Chailleaux,

Andante

și

Allegro ;

A. Campra,

Chanson du Papillon ;

G. F.Handel,

Allegro ,

Largo

și

Final .

F. Ferran,

Sonatina

pentru saxofon alto și pian

„Baghira”;

G. F. Händel,

Andate

și

Bourrée

(din

Sonata nr. 3 ).

J.B.Singelee,

Solo de concert , op. 74.

Game, studii:

Exerciții de respirație specifică cântatului la saxofon.

Exerciții cu muștiucul.

Game Majore și minore cu o alterație.

J. M. Londeix -

Le detache

și

Staccato

-

Exerciții de mecanica pentru toate saxoanele

Rubank,

Elementary Method for Beginner

Rubank,

Intermediate Method for Beginner

Cl. Delangle,

Metoda pentru începători

C. Horceag,

Metoda pentru începători

Amadeo Russo,

Metodă completă de saxofon

G. Lacour,

50 de studii progresive

Vol. I-II

SAXOFON (anul I de studiu)

CLASA a VI-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Clasa a VI-a

1.2.Continuarea formării deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj muzical

Analizarea principalelor elemente de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare

Explicarea grafiei sunetelor

Abordarea noilor grifuri ce derivă din extinderea ambitusului

Exerciții de utilizare a grifurilor nou învățate

Exerciții de cunoaștere/recunoaștere a reprezentărilor grafice ale elementelor simple de limbaj muzical

Exerciții specifice pentru formarea deprinderilor de citire corectă a textului muzical

Exerciții pentru perceperea și reprezentarea diferențelor ritmice (exerciții cu diviziuni de note, accentul ritmic, accentul metric, sincopa, contratimpul)

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a VI-a

Completarea deprinderilor tehnice și interpretative

Exerciții de respiratie, emisie, intonatie

Exerciții pentru dobândirea unei poziții corecte a corpului în timpul cântatului la instrument

Mânuirea corectă a instrumentului pentru obținerea automatismelor de folosire și întreținere a acestuia

Exerciții de dezvoltare a articulării sunetelor

Exerciții în tonalități până la două alterații (inclusiv)

2.2. Audierea atentă a diferitelor lucrări pentru instrument de suflat cu acompaniament

Recunoașterea elementelor de limbaj ritmic învățate

Recunoașterea elementelor de limbaj sonor învățate

Înțelegerea motivelor/frazelor muzicale

2.3. Exersarea elementelor cu rol determinant în dezvoltarea sensibilității și expresivității muzicale

-

Utilizarea nuanțelor muzicale (nuanțarea)

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VI-a

Elemente de tehnică instrumentală specifică

Deprinderea unei abușuri corecte

Date teoretico-practice legate de extinderea ambitusului Automatizarea grifurilor învățate

Citirea corectă și cursivă a textului musical, spre exemplu: solfegierea cu/fără intonație, citirea notelor folosind grifura, dar fără suflat în instrument („ la rece”) ș.a.

Aplicarea elementelor de limbaj muzical necesare redării unei

Domenii de conținut

Clasa a VI-a

lucrări muzicale

Poziția corectă a corpului în timpul cântatului la instrument Formarea tehnicii de respirație corectă (profesională) Locul respirațiilor și al cezurilor în materialul studiat Manierele de articulare:

legato ,

staccato ,

tenuto / portato

Game majore și minore cu două alterații

Exercitii de respirație, emisie, intonatie

Exerciții pentru dobândirea unei poziții corecte a corpului în timpul cântatului la instrument

Mânuirea corectă a instrumentului pentru obținerea automatismelor de folosire și întreținere a acestuia Exerciții de dezvoltare a articulării sunetelor

Elemente de notație/cultura muzicală

Tipuri de articulare:

legato ,

staccato ,

tenuto / portato

Game majore și minore cu două alterații Recunoașterea elementelor de limbaj ritmic învățate

Recunoașterea elementelor de limbaj sonor învățate Înțelegerea motivelor/frazelor muzicale

Aspecte interpretative

E lemente simple de structură a melodiei (motivul, fraza, perioada muzicală, tema muzicală)

Urmărirea constantă a liniei melodice și analizarea elementelor de limbaj din textul muzical

Dinamica, nuanțarea „naturală”

SUGESTII pentru REPERTORIU

FLAUT (anul II de studiu)

Game, studii:

Game Majore și minore până la două alterații (inclusiv). Ambitusul do 1 -mi 3

G. Gariboldi,

Primele exerciții ;

D. Pop,

Metodă de flaut,

vol. II;

D. Cristache,

Metodă de studiu pentru începători

(continuare);

A. I. Oltean-Zehnder și M Anica,

Flautino II , Metoda de flaut pentru începători;

M. Moyse,

Metodă de flaut , Paris; Taffanel-Gauber,

Metodă de flaut ; Fr. Carajee,

Metoda de flaut ;

T. Wye,

Practice books for the Flute,

vol. II;

Z. Jeney,

Metodă de flaut , vol. II;

B. G. Haase,

Die neue magic Flute 2

(Noul flaut fermecat).

M. Moyse,

24 Petites etudes melodiques avec variotions (facile) pour Flute

Piese:

Piese din albumul,

Piese mici pentru flaut și pian , transcripții de Petre Maticiuc:

C. W. Gluck,

Menuet ,

C. Dimitrescu,

Cântec de leagăn ,

J. A. Hasse,

Două dansuri ,

L. v. Beethoven,

Menuet ,

G. F. Haendel,

Bourrée ,

M. Negrea,

Sara-n poartă .

Piese din albumul

Forty little pieces in progressive order for the Beginner Flautist , transcris și adaptat pentru flaut și pian de Louis Moyse:

J. S. Bach,

Musette, Polonaise,

W. A. Mozart,

Allegro,

J. Haydn,

Serenade ,

L. v. Beethoven,

Adieu .

D. Hellbach,

Pictures,

vol. II (spre exceemplu:

Play Seven, Talk, Roadrunner );

Piese din albumul

Flötenmusik für Anfanger :

J. S. Bach,

Menuet,

fragment din

Suita în si minor ,

W. A. Mozart,

Allegretto,

fragment din opera

Flautul fermecat ).

L. Weiner,

Foxdance ;

G. Bizet,

Menuet ;

J. B. Loillet,

Menuet si Rondo ;

J. Ph. Rameau,

Gavotta ;

V. Jianu,

Pastel ,

Sarabanda ;

D. Buciu,

Doina ;

La flûte Classique , vol. I,

Culegere de piese pentru flaut și pian .

G. F. Haendel,

Sonate , în

sol

minor, în

la

minor,

Do

major , Fa

major (la alegere);

W. A. Mozart,

Sonatine nr. 1, 2 .

Piese:

L. Pușecinikov,

Culegere de piese pentru oboi și pian

(la alegere);

E. Cuteanu,

5 piese pentru tineret :

nr. 3 –

Molto rubato

-

Piu mosso - Allegro

nr. 4 –

Molto rubato - Allegretto

nr. 5 –

Molto rubato - Allegro ;

I. Cudalbu, G. Barnea,

Album de piese românești pentru instrumente de suflat (flaut, oboi, clarinet, fagot) și pian ;

C.W. Gluck,

Minuet in F , din opera „Orfeu”;

L. Düssek,

Menuet ;

A. Varlamov,

Piesă rusă ;

G. Fr. Haendel,

Aria

din opera „Rinaldo”. Corelli-Barbirolli,

Suita concertantă pentru oboi și pian

( Preludiu, Sarabanda, Gavotta ).

Game, studii:

Exercitii de respirație specifică cântatului la oboi

Game Majore și minore cu până la două alterații (inclusiv);

Wiktor Socewicz, G ame, arpegii și intervale pentru oboi ;

Mendel Andreas,

Technical basics of oboe playing :

P. Tornea,

Metoda pentru oboi (Partea a II-a, Exerciții elementare pentru cunoașterea și deprinderea gamelor);

L. Pușecinikov,

Metoda pentru oboi I

(continuare)

S. Crozzoli,

Le prime lezione di oboe .

G. A. Hinke,

Studii elementare pentru oboi

pp. 3-24

A. Tolksdorf, F. Rösler,

Schuler für Oboe , vol. I ;

L. Wiedemann,

45 de Studii , nr. 1-4.

OBOI (anul II de studiu)

Piese:

D. Ungureanu,

Album de Mici Piese pentru clarinet și pian ;

Ion Cudalbu,

Culegere de piese pentru clarinet și pian ;

C. Rozanov,

Metodă de clarinet cu acompaniament de pian ;

Kezdok Szomara,

Colecție de piese ; Bercles Kalman,

Colecție de piese ;

A. Dismacek,

Cântec și joc ;

A. Dismacek,

Joc .

Game, studii:

Game Majore și minore cu două alterații (inclusiv).

R. Kitzer,

Metodă de clarinet vol I

D. Ungureanu,

Metodă de clarinet vol I

E. Koch,

Schule fur Klarinete

C. Rozanov,

Metodă de clarinet

Hovai,

Metodă de clarinet

F. Demnitz,

Școala elementară pentru clarinet

A. Dismacek,

Metodă de clarinet . Rudi Reiki,

Studii vol. I.

CLARINET (anul II de studiu)

Piese:

V. Herman,

Trilisestile-Joc moldovenesc ;

J. Haydn,

Menuet

din

Simfonia Nr. 7 ;

W. A. Mozart,

Cântec de primavară ;

L.v. Beethoven,

Marmota ;

P. I. Ceaikovski,

Lied Italian ;

Al. T. Grecianinov,

Coleg vessel ;

D. B. Kabalevski,

Glia noastră ;

R. Schumann,

Cȃntecul Secerătorilor

(ar. A. Gedike);

R. Schumann,

Moș Crăciun

(ar. A. Gedike);

F. Mendelssohn,

Cântec fără cuvinte

op. 85, nr. 14 (ar. A. Gedike);

Game, studii:

Game Majore și minore până la doua alterații

J. Weissenborn,

Studii pentru fagot

op. 8, Vol. 1

FAGOT (anul II de studiu)

K. Pivonka,

Allegretto din Das Fagott,

vol. 5 (Selman/Angerböfer);

D. Kabalevsky,

Tocatina,

op. 27, nr. 12;

I. Urcan,

Culegere de piese Românești

(violoncel).

A. Vivaldi, Sonata în Mi minor

J. S. Bach,

Bourrée

din Suita nr. 3 pentru violoncel solo.

Piese:

Piese si prelucrări pentru Corn si Pian; Gh. Păunescu,

Duete

și piese cu acompaniament de pian;

W. A. Mozart,

Cântec de Primăvară ; Gh. Păunescu,

Sincopa ;

Gh. Păunescu,

Menuet nr. 1 ; Gh. Păunescu,

Menuet nr. 2 .

Game, studii:

Exercitii de respirație specifică cântatului la oboi

Game Majore și minore până la două alterații (inclusiv).

Ambitus extins până la două octave Gh. Păunescu,

Exercițiile 31-70

Stefan Dünser & Andreas Stopfner,

Horn fuchs , vol. 1;

-Charles F. Gouse,

Learn to play the french horn , vol. 1;

-Barry Tuckwell,

Fifty first exercises for horn ;

-Pottag-Hovey,

Method for french horn , vol. 1

CORN (anul II de studiu)

Piese:

Fr. Schubert,

Serenade

T. Brediceanu,

Doina și Joc

G.F Händel,

Sonatina

W. A. Mozart,

Sonatina

R. Louthe,

Concertino de Concurs

V. Scelokov,

Concert Nr. 3

G. Enescu,

Cântec vechi

J. Brahms,

Cântec de leagăn

G. Fr. Haendel,

Sonata în fa

Game, studii

Game Majore și minore cu două alterații (inclusiv).

D. Ungureanu,

Metoda de Trompetă

(Vol. II);

J. Porret,

Metoda de Trompetă

(Vol. I-II);

J. B. Arban,

Metoda de Trompetă.

H. J. Krumpfer,

Studii de Trompetă

(Vol. I)

TROMPETĂ (anul II de studiu)

Piese:

Transcripții de la diferite instrumente

V. Blajevici, P iese ;

J. Rameau,

Menuet ;

P. I. Ceaikovski,

Arie ;

F. Chopin,

Andante ;

L. v. Beethoven,

Cântec;

J.S. Bach,

Menuet (transcripție de la corn).

Game, studii:

Game Majore și minore cu două alterații.

A. Bambula,

Caietul I ,

capitolul III ;

R. Müller,

Caietul I , Capitolul: intervale în gamele

Fa ,

Sib

și

Mib ;

T. Dorsey,

Lecțiile 10-30.

B. Grigoriev, Studiile 1-42;

V. Blajevici,

Școala pentru trombon , studii.

TROMBON (anul II de studiu)

Piese:

Fr. Schubert,

Moment Musical,

op. 94, nr. 3; Ph. Lavigne,

Allegro Giocoso,

from Sonata

La Persana ;

W. A. Mozart,

Minuet

from

Eine kleine Nachtmusik ;

G. Ph. Telemann,

Gavotta ;

J. S. Bach,

Menuet ;

J. S. Bach,

Chorale ;

Game, studii:

Exercitii de respirație specifică cântatului la NAI

Game Majore și minore cu până la două alterații (inclusiv).

R. Pătuleanu,

Exerciții de tehnică pentru nai

Gh. Zamfir,

Metodă de nai ;

Gheorghe Zamfir:

Traite du nai

(nr. 71-90);

R. Pătuleanu,

Metodă de nai clasic ;

O. Lianu,

Metodă pentru însușirea naiului ”;

NAI (anul II de studiu)

V. Iovu,

Metodă de nai ; Al. Pal,

Metoda de nai ;

C. Pușcoiu,

New method for Panpipes

(părțile I, II, III, IV, V);

J. Domide,

Lehrgang für panflöte , vol. II.

C. Pușcoiu,

Etudes for pan flute

Piese:

Sorocul banatean, Pe loc, Brau, Ardeleana, Hora mare, De doi ;

Luca Novac,

Cântece din Banat ; Marius Cîrnu,

Melodii de joc din Banat .

Game, studii:

Game Majore și minore cu două alterații

Ioan Berci și Iulius Havaletz,

Metodă

(pp. 10- 21);

Kaldy Gyula,

Metodă

(pp.14-16)

TARAGOT (anul II de studiu)

R. Schumann,

Prima Durere ;

A. Corelli,

Sarabanda;

W. A. Mozart,

Burlesque ;

J. Haydn,

Andante ;

J. Haydn,

Dans lent ;

H. Purcell,

Trumpet air ;

J. Kriger,

Bourée ;

G. Ph. Telemann,

Minuet ;

J. S. Bach,

Andante ;

G. Fr. Händel,

Alla Hornpipe , from

Water Music ;

G. Fr. Händel,

March ;

G. Fr. Händel,

Gavotte ;

G. Fr. Händel,

Largo ;

A. Corelli,

Sarabande ;

N. Miascovski,

Mazurca.

LUCRĂRI FOLCLORICE

Au plecat olteni la coasă; Doi voinici din Valea Mare; Mă dusei să trec la Olt; Bădiță cu ochii verzi;

Bade-al meu de astă vară; Asta e poteca mea; Argeșule apa ta;

Sârbă veche din Muntenia; Banu Mărăcine;

Bulgăraș de gheață rece; Izvoraș cu apa rece; Cântec vechi din Muntenia; Purtată;

Busuioc floare cătată; Pe marginea Dunării;

De-aș avea fântână-n curte; Bună seara dragii mei; Hora miresei;

Hai mândră la joc; Păscui calul pe răzoare; Coborâi din deal în vale;

Ciobănaș cu trei sute de oi; Foaie verde flori mărunte; Frunză verde ș-un dudău; Sunt o fată frumușică;

auzi cum răsună valea; Înflorit-a ruguțu;

Și-am auzit o minciună; Joc din Maramures .

Piese:

G. F. Händel,

Allegro, Largo et Final

G. F. Händel,

Allegro

(M. Mule)

G. Bizet,

Toreador

(din opera

Carmen )

G. Bizet,

L’Arlessiene

C. Debussy,

Micul Negru

C. Debussy,

Clar de Lună

J. B. Singelée,

Fantaisie Brilliante , op.86

J. B. Singelee,

Concertino , op.78

A. Vivaldi,

Concerto

op. 3, nr. 6.

Game, studii:

Game Majore și minore cu două alterații.

M. Mule – Game și arpegii

Rubank,

Metodă intermediară pentru saxofon

L. Mayeur,

Grand Method for Saxophone

P. de Ville,

Metoda universală pentru saxofon

H.Klose,

25 de Studii ;

Guy Lacour,

50 Etudes Progressive

Vol. II.

SAXOFON (anul II de studiu)

CLASA a VII-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Clasa a VII-a

1.2. Aprofundarea deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj muzical

Aprofundarea elementelor de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare

Exerciții de cunoaștere/recunoaștere a grafiei sunetelor care derivă din extinderea ambitusului

Exerciții pentru formarea deprinderilor de utilizare și automatizare a grifurilor învățate și a noilor grifuri

Aplicarea unor tehnici de emisie sonoră specifice stilului lucrării interpretate

Exerciții specifice de descifrare a textului muzical (solfegiere/redare vocală, apoi redare cu instrumentul) corespunzătoare clasei

Exerciții vizând exactitatea ritmică

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a VII-a

Stăpânirea/automatizarea deprinderilor tehnice și interpretative

Exerciții pentru dezvoltarea respirației profesionale

Exerciții de consolidare a emisiei sonore și de susținere a coloanei de aer

Exerciții de sincronizare și dezvoltare a deprinderilor motrice

Exerciții în tonalități până la trei alterații (inclusiv)

2.2. Diferențierea prin modalitățile sale tehnice și expresive a stilurilor muzicale variate, cunoscând particularitățile stilistice încadrate în epocă și adecvate vârstei

Interpretarea de lucrări din epoci diferite

Compararea unor elemente stilistice

2.3. Diversificarea și îmbogățirea paletei mijloacelor de exprimare în planul nuanțării și expresivității muzicale

- Aplicarea corectă a elementelor de ritm, metru, agogică, dinamică și nuanțare în lucrările studiate

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VII-a

Elemente de tehnică instrumentală specifică

Analizarea aspectelor tehnice întâlnite în lucrările abordate Consolidarea unei poziții corecte a corpului în timpul cântatului la instrument

Tehnicii de respirație și de emisie sonoră specifice stilului studiat

Elemente de notație/cultura muzicală

Ornamente

Urmărirea constantă a liniei melodice și redarea caracterului acesteia

Game majore și minore cu trei alterații

Aspecte interpretative

Observarea și analizarea elementelor de tehnică instrumental necesare redării artistice a unei lucrări muzicale

Audiții comparate;

Forme muzicale simple (strofice:

lied ,

rondo ,

menuet ) sau complexe (tematice: sonata, Tema cu variațiuni, concertul) Mijloace tehnice de expresie: cezură, nuanță, accent, agogică

SUGESTII pentru REPERTORIU

Piese:

P. Constantinescu,

Cântec vechi ;

L. Comes,

Două dansuri din Apuseni ;

V. Jianu,

Madrigal ,

Pastel ,

Sarabanada și Bourée ,

Preludiu și Rigaudon ;

I. Cudalbu,

Amintiri

I. Bogar,

Rondo ;

J. Andersen,

Barcarolle ;

P. D. Paradisi,

Siciliana ;

L. Bocherini,

Menuet ;

Fr. J. Gossec,

Tambourin ;

Fr. Schubert,

Serenada ,

Andante ;

G. Fauré,

Siciliana ;

S. Prokofiev,

Gavota .

G. Bizet, M enuet

(din Suita

Arleziana) ;

J. B. Loeillet,

Sonata a IX-a

în

Sib

major , a X-a

în

la

minor (la alegere);

G. F. Haendel,

Sonate , în

Do

major ,

în

la

minor,

sol

minor,

Fa

minor (la alegere);

A. Vivaldi,

Sonata

în

Do

major;

G. Ph. Telemann,

Sonata Fa

major;

B. Marcello,

Sonata

în

Sib

major;

F. M. Veracini,

Sonata

în

Fa

major;

W. A. Mozart,

Sonatine . Anonymus,

Temă cu variațiuni .

Game și studii:

Game Majore și minore până la trei alterații (inclusiv). Ambitusul do 1 -sol 3

Taffanel-Gaubert,

Grand exercices journaliers de mécanisme ;

M. Moyse,

Exercices journaliers ;

T. Wye,

Practice Book ,

no. 2 .

D. Pop,

Metoda de flaut vol. II

D. Cristache,

Metodă de studiu pentru începători

(continuare).

B. G. Haase,

Die neue magic Flute 3

(Noul flaut fermecat).

G. Gariboldi,

30 Easy and Progressive Studies for Flute ;

E. Köhler,

20 Easy Melodic Progressive Exercices

op.39, vol. I, II;

A. Oltean,

Flautino 3 ;

E. Köhler,

Studii,

op. 33,

caiet I ;

Culegere de studii,

Flautissim / Diving among the studies , vol. I.

FLAUT (anul III de studiu)

Piese:

I. Cudalbu, G. Barnea,

Album de piese românești pentru instrumente de suflat (flaut, oboi, clarinet, fagot) și pian ( spre exemplu,

Mica Romanță) ;

V. Jianu,

Sarabanda ;

C. Petra-Basacopol,

Piese de caracter pentru oboi și pian , op. 80 ( I Andante con moto e

Game și studii:

Game Majore și minore cu până la trei alterații (inclusiv).

Wiktor Socewicz,

Game, arpegii și intervale pentru oboi

Mendel Andreas,

Technical basics of oboe playing

P. Tornea,

Metoda pentru oboi

OBOI (anul III de studiu)

Piese:

I. Cudalbu,

Culegere de piese pentru clarinet și pian ;

D. Ungureanu,

Album de piese pentru clarinet și pian ;

M. Negrea,

Suită ;

C. Debussy,

Piesă pentru clarinet și pian ;

L. Dittersdorf,

Scherzzo .

V. Tucek,

Concert ;

J. Kozeluh,

Concert ;

K. Stamitz,

Concert ;

Game și studii:

Game Majore și minore cu trei alterații (inclusiv).

R. Kitzer,

Metodă de clarinet vol. II ;

D. Ungureanu,

Metodă de clarinet vol. I ;

E. Koch,

Schule für Klarinete ;

C. Rozanov,

Metodă de clarinet ;

F. Demnitz,

Școala elementară pentru clarinet ;

A. Dismacek,

Metodă de clarinet .

I. Cudalbu,

Studii pentru clarinet ;

R. Reiki,

Studii vol. I .

rubato );

W. A. Mozart,

Adagio în Do major K.V. 580a ;

W. A. Mozart,

Kanzonetta ;

L.v. Beethoven,

Menuet ;

J. Gordon,

7 Bagatele solo

(la alegere). Corelli-Barbirolli,

Suită concertantă

în Fa major pentru oboi și orchestra ( Preludiu și Allamanda

sau

Preludiu

și

Giga );

J. B. Loeillet,

Sonata în Do major

pentru oboi și pian.

partea a III-a (S tudii elementare pentru sonoritate, interpretare și expresivitate );

partea a VI-a (E xerciții pentru egalizarea tehnicii și sonoritățiii );

S. Crozzoli,

Le prime lezione di oboe .

G. A. Hinke,

Studii elementare pentru oboi ,

pp. 25-31;

A. Tolksdorf, F. Rösler,

Metodă pentru oboi

vol. I, Studiile nr. 146-203;

L. Wiedemann,

45 de Studii

(nr. 5 - 8).

CLARINET (anul III de studiu)

Piese:

L. v. Beethoven,

Contradans ;

Dmitri Borisovici Kabalevski,

Toccatina ;

W. A. Mozart,

Dans German ; Giovanni Battista Pergolesi,

Aria ; Mihail Glinka,

Cantec spaniel ;

J. S. Bach,

Menuet ;

C. Dimitrescu, Cȃntec de leagăn (transcripție);

S. Lancen, Romantica;

R. Schumann, Iarna (ar. A. Gedike); vol. 5 (Selman/Angerböfer).

J. B. de Boismortier,

Suite din Das Fagott ;

J. E. Galliard,

Sonate la minor din Das Fagott

vol. 5 (Selman/Angerböfer);

L. Merci,

Sonata în sol mino r.

A. Vivaldi,

Concert în la minor

Game și studii:

Game Majore și minore până la trei alterații. Julius Weissenborn,

Studii pentru fagot , op. 8 ,

Vol. 2.

FAGOT (anul III de studiu)

Piese:

Piese cu acompaniament de pian:

Gh. Păunescu,

Meditație ,

Gh. Păunescu,

Ciobănașul ,

Gh. Păunescu,

Romanță ,

M. Glinka,

Steaua Nordului

pentru corn și pian; Fr. Schubert,

Serenadă

din

Cântecul lebedelor

(aranjament pentru corn și pian de Daniel Kelley).

B. Marcello

Sonate

(transcripție pentru corn și pian);

Game și studii:

Game Majore și minore până la trei alterații (inclusiv);

Transpoziție

Es ;

Gh. Păunescu,

Exercițiile

(nr. 71-100); Bai-Lin,

Lip flexibilities

(exerciții);

Vincent Cichowicz,

Flow Studies

(exerciții). John Ericson,

Technique Exercises for Horn . Maxime Alphonse,

Caietul I

(exercițiile 1-10) Charles F. Gouse,

Learn to play the french horn , vol. 2;

CORN (anul III de studiu)

Piese:

P. I. Ceaikovski,

Dans Napolitan;

P. Baltassari,

Sonata (a II-a și a III-a);

N. Berdaev,

Concert Nr. 3 ;

W. A. Mozart,

Concert Nr. 1;

J. S. Bach,

Preludiu;

G. Fr. Haendel,

Bouree;

I. Cudalbu,

Album de piese românești;

Z. Vancea,

Piesă românească.

Game și studii:

Game Majore și minore cu trei alterații (inclusiv).

D. Ungureanu,

Metoda de Trompetă

(Vol. I- II);

J. Porret,

Metoda de Trompetă

(Vol. I-II);

J. B. Arban,

Metoda de Trompetă .

H. J. Krumpfer,

Studii de Trompetă

(Vol. I-II)

P. I. Ceaikovski,

Arioso

K. M. Weber,

Cântecul ielelor

N. R .

Korsakov , Cântec de leagăn

S. Rahmaninov,

Tema

din prima parte a

Concertului pentru pian nr. 3

(aranjament pentru corn și pian de Daniel Kelley).

V. Bujanovsky,

Studii

selectate pentru corn.

TROMPETĂ (anul III de studiu)

Piese:

P. I. Ceaicovski,

Arie

(din opera Iolanta);

M. Glinka,

Andante

( Steaua nordului );

G. F. Händel,

Arie

( do

minor);

E. Grieg,

Romanță ;

J. Rameau,

Menuet ;

L. Pergolesi,

Siciliana ;

J. S. Bach,

Bourée ;

R. Kreisler,

Veche piesă franceză ; Alte transcripții.

V. Blajevici,

Concertino nr. 2, p I.

B. Marcello,

Sonată;

F. Galliard,

Sonată.

Game și studii:

Game Majore și minore cu trei alterații (inclusiv).

Exerciții pentru ajustarea sunetelor (47-56) Exrciții pentru lejeritatea și siguranța articulației (57-72)

Exerciții în

legato

pe poziții (73 b-77) A.Bambula,

Caietul I ;

R. Müller,

Caietul I , intervale în gamele

Do ,

Sol ,

Re , La;

T. Dorsey,

Lecțiile

40-94.

Lafosse,

Studii , vol. I, partea 1 (1-46);

V. Blajevici,

Studii

43-71; B.Grigoriv,

Studii

(pag. 57-100) .

TROMBON (anul III de studiu)

Piese:

G. Fr. Händel,

Largo

J. S. Bach,

Menuet

din

Suita

în

si

minor

A. Corelli,

Preludiu din Sonata in A minor

G. Fauré,

Berceuse

Ph. Lavinge,

Musette 1

din

Sonata ,,La Persane”;

W. A. Mozart,

Ave Verum ;

J. S. Bach , Allegro din Branderbung , concertul nr.5

J. Brahms,

Scherzo

din

Symphony nr. 2

G. Fr. Händel,

Alla Hornpipe din Water Music

G. Fr. Händel,

Rondo

G. Fr. Händel,

Marș din Occasional Oratorio

J. Haydn,

Serenade

din

String Quartet nr. 17 , în

Fa

major;

J. Haydn,

Menuet ;

Fr. Schubert,

Ave Maria ;

J. S. Bach,

Rondeau

din

Suite nr. 2 în B minor ;

L. v. Beethoven,

Menuet

în

Sol

major;

J. S. Bach , Simfonia from Cantata, nr. 156 ;

Game și studii:

Game Majore și minore cu trei alterații (inclusiv).

J. Domide, C. Pană,

Pastorale Kaprizien for panflöte

(exercițiile 1-30);

Gh. Zamfir,

Metodă de nai ;

R. Pătuleanu,

Metodă de nai clasic ;

O. Lianu,

Metodă pentru însușirea naiului ;

V. Iovu,

Metodă de nai ; Al. Pal,

Metoda de nai ;

C. Pușcoiu,

New method for Panpipes

(părțile I, II, III, IV, V);

J. Domide,

Lehrgang für panflöte , vol. III. Gh. Zamfir,

Traite du nai

(nr. 92-125); Alexandru Pal,

Metoda de nai

(pp. 162-17);

V. Iovu,

Metodă de nai

(pp. 85-90);

J. Domide,

Der junge Panflote virtuose

(Studiile 21-31);

C. Pușcoiu,

Etudes for pan flute ;

NAI (anul III de studiu)

J. S. Bach , Air from suite nr. 3

în

Re

major;

L. Boccherini,

Menuet ;

J. Haydn,

Menuet ;

N. Miascovski,

Mazurca ;

R. Schumann,

Călărețul sălbatic ;

R. Schumann,

Plugarul vesel ; Gh. Zamfir,

Anna ;

Gh. Zamfir,

Tarantella ;

C. Arvinte,

De-a lungu ;

B. Buevski,

Melodie.

Piese:

Pe loc, Sorocuri, Brâuri, Ardelene, De doi ;

L. Novac,

Cântece din Banat ;

M. Cîrnu,

Melodii de joc din Banat .

Game și studii:

Game Majore și minore cu trei alterații (inclusiv).

I. Berci și Iul. Havaletz,

Metodă

(pp. 22-27);

K. Gyula,

Metodă

(pp.17-19).

TARAGOT (anul III de studiu)

Piese:

A. Corelli,

Adagio și Giga ;

R. Shumann,

Adagio și Allegro ;

R. Shumann,

Fantezia „Scenele Copiilor” ;

R. Korsakov,

Zborul Cărăbușului ;

J. B. Singelee,

Solo de concert , op. 91;

J. Demersseman,

Carnaval de Venice ;

J. Demersseman,

Serenada Spaniola , op. 9;

E. Bozza,

Aria pentru saxofon alto .

C. W. Gluck,

Scene des Champs-Elysees ;

V. Monte,

Csardas ;

J. Demersseman,

Carnaval de Venice ;

L. Mayeur,

Carnaval de Venice ;

G. Kalincovich,

Tarantella ;

P. Ituralde,

Pequena Csardas ;

J. Naulais,

Petite Suite Latine ;

R. Planel,

Suita romantică ;

G. Ph. Telemann,

Sonata pentru saxofon alto ; (adapatare de J.M.Londeix)

W. A. Mozart,

Sonata , k. 304.

Game și studii:

Game Majore și minore cu trei alterații.

M. Mule,

30 de exerciții și studii

M. Mule,

Exerciții zilnice pentru toate tonaliățile .

H. Klose,

15 studii cantabile

H. Klose,

25 de studii zilnice

H. Klose,

25 de studii de mecanisme .

SAXOFON (anul III de studiu)

CLASA a VIII-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Clasa a VIII-a

Completarea elementelor de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare

Explicarea și comunicarea datelor teoretice referitoare la noile elemente de limbaj muzical

Exerciții pentru consolidarea deprinderilor de utilizare și automatizare a grifurilor

Analizarea elementelor de limbaj din textul muzical studiat

Clasa a VIII-a

1.2. Utilizarea fluentă a elementelor de limbaj muzical învățate

- Exerciții specifice de descifrare/citire corectă (solfegiere, redare cu instrumentul, etc.) a elementelor de limbaj muzical din textul muzical

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a VIII-a

Deținerea lejerității în timpul cântatului la instrument

Exerciții pentru aprofundarea/dezvoltarea respirației profesionale

Exerciții pentru omogenizarea sonoră și timbrală

Exerciții de dezvoltare a articulării sunetelor și pentru agilitatea degetelor

Exerciții în tonalități până la patru alterații (inclusiv)

2.2. Autoevaluarea prestației scenice (evoluții în audiții, recitaluri, examene, etc.)

Recunoașterea apartenenței lucrărilor muzicale audiate la un anume gen și stil muzical

Formularea judecăților de valoare despre lucrări audiate/variante de interpretări

Diferențierea prin audiție a diverselor interpretări, în scopul formării propriei versiuni

2.3. Interpretarea creativă a lucrării coordonând mijloacele de expresie muzicală cunoscute

Analizarea și utilizarea cursivă a aspectelor timbrale întâlnite în lucrările abordate

Prezentarea cursivă a unui program respectând termenii de dinamică și agogică

Memorarea și interpretarea creativă a lucrării, coordonând mijloacele de expresie muzicală

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VIII-a

Elemente de tehnică instrumentală specifică

Obținerea

stereotipului dinamic

în interpretare Aprofundarea respirației profesionale

Emisie-sonoritate, articularea sunetelor, independența degetelor-agilitate

Omogenizare sonoră și timbrală pe ambitusul cunoscut

Elemente de notație/cultura muzicală

Elemente de limbaj: tonalități, intonația funcțională, ritm, metru, tempo (egalitatea pulsației metrice), dinamica, nuanțarea

„naturală”

Game majore și minore cu patru alterații

Aspecte interpretative

Elemente de structură a melodiei (motiv-Temă)

Formele specifice ale clasicismului muzical, strofice ( lied ,

rondo ,

menuet ) și tematice (sonata, Tema cu variațiuni, concertul) Audiții, recitaluri, concerte, etc.

Cronici de specialitate

SUGESTII pentru REPERTORIU

Piese:

B. Romberg,

Rondo ;

G .de Frumerie,

Pastorală ;

C. W. Gluck,

Aria

din opera

Orpheu ;

R. Rosetti,

Rondo ;

W. A. Mozart,

Andante ;

F. M. Bartholdi,

Fantezie ;

W. Popp,

Aria boemă rusă ;

Game și studii:

Game Majore și minore până la patru alterații (inclusiv) pe tot ambitusul flautului. Taffanel-Gaubert,

Grand exercices journaliers de mécanisme ;

M. Moyse,

Exercices journaliers ;

J. Galway,

Warm up ;

P. L. Graf,

Check-up .

FLAUT (anul IV de studiu)

T. Wye -

Practice Book ,

no. 2 . Dumitru Pop,

Metoda de flaut , vol. II (continuare).

E. Köhler,

20 Easy Melodic Progressive Exercices

op. 39, vol. II;

E. Köhler,

Studii,

op. 33, caiet I;

E. Köhler,

25 Romantische Etüden für Flöte,

op. 66;

Culegere de studii,

Flautissim / Diving among the studies , vol. II;

L. Drouet,

25 studii celebre ;

G. Gariboldi,

30 studii ușoare

(continuare);

M. Moyse,

24 studii melodice cu variațiuni ;

H. Kohler,

Studii ;

N. Platonov,

30 Studii .

OBOI (anul IV de studiu)

Game și studii:

Game Majore și minore cu până la patru alterații (inclusiv);

Wiktor Socewicz, G ame, arpegii și intervale pentru oboi ;

Mendel Andreas,

Technical basics of oboe playing.

P. Tornea,

Metoda pentru oboi (Partea a IV- a, Exerciții pentru egalizarea tehnicii și a sonorității) ;

A. Tolksdorf, F. Rösler,

Metodă pentru oboi

I.

L. Wiedemann,

45 studii pentru oboi .

V. Jianu,

Preludiu

și

Rigaudon ,

P. Constantinescu,

Cântec vechi ;

T. Brediceanu,

Doina și Joc ;

H. Popescu,

Capriciu rustic ;

P. Elinescu,

Elegia română, O idilă, Scenă pastorală română ;

L. Comes,

2 dansuri din Apuseni .

C. P. Basacopol,

Suita pentru flaut și pian ;

B. Marcello,

Sonate ;

J. B. Loillet,

Sonata

în

la

minor;

G. Ph. Telemann,

Sonate

în

Sol

major, Re major,

si

minor (la alegere);

G. Ph. Telemann,

Sonata

în

Do

major pentru flaut și chitară;

G. F. Haendel,

Sonate

în

Re

major,

Fa

major,

Sol

major (la alegere);

L. Vinci,

Sonata

în

Re

major;

J. Kr. Vanhal,

Sonata

nr. 2 pentru flaut și pian.

A. Vivaldi,

Concert

în

Fa

major ( La tempesta di mare ) și în

Re

major ( Il cardelino );

J. A. Hasse,

Concert

în

Sol

major;

A. E. Gretry,

Concertul

în

Do

major;

G. B. Pergolesi,

Concert

în

Sol

major;

J. Haydn,

Concert

în

Re

major.Fr. Chopin,

Variațiuni pe o Temă de Rossini ;

B. Dancla,

Variațiuni pe o Temă de Mercadante

Piese:

C. Petra-Basacopol,

Piese de caracter pentru oboi și pian , op. 80 ( II Moderato ma con spirito ,

III Allegro vivo - ben ritmato e giocoso );

V. Jianu,

Sarabanda și Bourrée ;

A. Mendelsohn,

Pastel

(unul la alegere din cele 6); V(ojiteck) Jiroveç,

Adagio pentru oboi și pian ;

R. Schumann,

Romanța a III-a

pentru oboi și pian;

Székely Endre,

Rondo ;

H. Grezki,

Dans ruses c.

G. Fr. Haendel,

Sonata a VI-a

în Re major (transcripție pentru oboi și pian);

G. Donizetti,

Sonata în Fa major

pentru oboi și pian;

T. Albinoni,

Concert pentru oboi și orchestră în Si b

major,

op. VII nr. 3

T. Albinoni,

Concert pentru oboi și orchestră

în Re major, op. VII, nr. 6;

T. Albinoni,

Concert pentru oboi și orchestră în re minor,

op. IX, nr. 2 (partea I);

Al. Marcello,

Concert pentru oboi și orchestră

în Re minor;

D. Cimarosa,

Concert pentru oboi și orchestră

în Do major (partea a II-a și a III-a);

G. Fr. Haendel,

Concertul nr. 1 , op. 3, nr. 8;

W. A. Mozart,

Tema și două variațiuni

(din din

Divertismentul nr. 13 ).

Piese:

P. Constantinescu,

Cântec vechi ;

V. Jianu,

Preludiu și Rigoudon ;

K. Dittersdorf,

Scherzzo ;

Liviu Comes,

Două dansuri din Apuseni ;

Ion Cudalbu,

Culgere de piese pentru clarinet și pian

Ion Cudalbu,

Miniatură pentru clarinet și pian

G. F. Haendel,

Sonatele 1 și 2

(transcripți de la oboi);

G. F. Haendel,

Andante

din

Sonata I

pentru vioară și pian;

Johann Baptist Wanhal, S onata

în

Si

bemol major pentru clarinet și pian;

J. B. Wanhal, S onata

în

Mi

bemol major pentru clarinet și pian.

K. Eeber,

Concertino ;

V. Tucek,

Concert ;

J. Kozeluh,

Concert ;

K. Stamitz,

Concertele 1 și 2 ;

E. Cavallini,

Concert în Mi bemol major

pentru clarinet și pian;

Fr. Kramar,

Concert

Game și studii:

Game Majore și minore cu patru alterații (inclusiv).

R. Kitzer,

Metodă de clarinet

vol. II;

D. Ungureanu,

Metodă de clarinet

vol. I;

E. Koch,

Schule für Klarinete

C. Rozanov,

Metodă de clarinet

Hovai,

Metodă de clarinet

F. Demnitz,

Școala elementară pentru clarinet

A. Dismacek,

Metodă de clarinet

I. Cudalbu,

Studii pentru clarinet

R. Reiki,

Studii vol. I

L. Wiedmann, Studii de clarinet vol. 4

CLARINET (anul IV de studiu)

Piese:

W.A. Mozart – Rondo in Fa M

Ludwig Milde,

Tarantella

Benedetto Marcello,

Sonata

a doua în mi minor Antonio Vivaldi,

Concert

în Do Major;

A. Vivaldi,

Concertele

în Mi minor, La minor, Re minor;

Balys Dvarionas,

Tema cu variațiuni

Game și studii:

Game Majore și minore până la patru alterații

Intervalul de terta in toate gamele studiate

J. Weissenborn,

Studii pentru fagot , op. 8, Vol. 2.

FAGOT (anul IV de studiu)

Piese:

Piese ale compozitorilor ruși

aranjate pentru corn și pian (Editura „Muzica” Moscovei 1984); Gh. Păunescu,

Scherzo ;

Gh. Păunescu,

În excursie ; Gh. Păunescu,

Intermezzo ;

Gh. Păunescu,

Piesă în stil românesc

Saint Saens,

Lebăda

B. Ed. Muller,

Gebet

pentru corn și pian, op. 65;

B. Ed. Muller,

Am Abend , op.71;

J. S. Bach,

Aria

în aranjament pentru corn și pian;

R. Glier,

Nocturnă

pentru corn și pian;

E. Grieg,

Cântec de leagăn

pentru corn și pian;

J. Pachelbel,

Canon în Re

aranjament pentru

Game și studii:

Game Majore și minore până la patru alterații (inclusiv);

Transpoziție

Es ,

D ,

C ;

Bai-Lin,

Lip flexibilities

(exerciții);

- Vincent Cichowicz,

Flow Studies

(exerciții). John Ericson,

Technique Exercises for Horn

M. Alphonse,

Caietul I

(studiile 11-70); Koprasch,

Caietul I

(studiile 1-10);

- V. Bujanovsky,

Studii

selectate pentru corn.

CORN (anul IV de studiu)

corn și pian;

S. Rahmaninov,

Vocalise

aranjament pentru corn și pian;

A. Scriabin, Romanță pentru corn și pian;

Fr. Schubert,

Adagio

din

Octetul în Fa major , op. 166;

J. B. (Jean-Baptiste) Loeillet,

Sonata

nr. 1

W. A. Mozart,

Concertul 1 în Re major partea I și II

W. A. Mozart,

Concertul 3

(partea a II-a);

J. D. Skroup,

Concert în Sib Major

pentru corn și orchestră;

G. P. Telemann,

Concert Re major

pentru corn și orchestră.

Piese:

G. Dumitrescu,

Dans Tărănesc ;

N. Petri,

Fantezie .

P. Baltassari,

Sonata

(integral);

G.Fr. Händel,

Sonata a VI-a

(partza I și a II-a);

G. Ph. Telemann,

Sonata .

W. A. Mozart,

Concert , nr. 3;

F. Stolberg,

Concert;

J. Bull,

Giga;

T. Albinoni,

Concertul nr. 1;

W.A. Mozart , Sonatina în Si bemol;

G. Ph. Telemann,

Sonata în Fa;

F. Couperin,

Pastorala.

Game și studii:

Game Majore și minore cu patru alterații (inclusiv).

D. Ungureanu,

Metoda de trompetă

(Vol. I-II)

J. B. Arban,

Metoda de trompetă

A. Vizutti,

Metoda de trompetă

C. Colin,

Studii de flexibilitate.

TROMPETĂ (anul IV de studiu)

Piese:

F. Weissenberg,

Romanța ;

I. Liadov,

Andante ;

J. S. Bach,

Sarabandă ;

W. A. Mozart,

Arie ;

A. Rubinstein,

Melodie;

F. Galliard,

Siciliana

(din

Sonata V );

L. v. Beethoven,

Sonata

nr. 2;

N. R. Korsakov,

Concertino.

Game și studii:

Game Majore și minore cu patru alterații.

A. Bambula,

Caietul I

A. Lafosse,

Studii în legato

vol, 1 (pp. 79- 83);

V. Blajevici,

Studii și duete

(școala pentru trombon, pp. 62-83);

B. Grigoriev,

Studii

(pp.100-138);

T. Dorsey,

Studii

(pp. 94-132).

TROMBON (anul IV de studiu)

Piese:

E. Grieg,

In the Hall of the Mountaing King ;

A. Dvořák,

Slavonic Dance , op. 46, nr. 4;

G. Fauré,

Pavane ;

A. Borodin,

Waltz

din opera

Tsar Igor

Fr. Schubert,

Serenade ; Gh. Zamfir,

Sancta Maria ;

Gheorghe Zamfir,

Tarantella ;

C. Gounoud,

Ave Maria ; Fr. Schubert,

Ave Maria ;

G. Bizet,

Habanera

din opera

Carmen ;

A. Weber,

Memory

din opera

Cat’s ;

J. Offenbach,

Barcarolle ;

Game și studii:

Game Majore și minore cu patru alterații (inclusiv).

Gh. Zamfir,

Metodă de nai ;

R. Pătuleanu,

Metodă de nai clasic ;

O. Lianu,

Metodă pentru însușirea naiului ;

V. Iovu,

Metodă de nai ; Al. Pal,

Metoda de nai ;

C. Pușcoiu,

New method for Panpipes

(părțile I, II, III, IV, V);

J. Domide,

Lehrgang fur panflote , vol. IV;

J. Domide, C. Pană,

Pastorale Kaprizien for panflöte

NAI (anul IV de studiu)

Gh. Zamfir,

Traite du nai , (nr. 125-135) Al. Pal,

Metoda de nai , (pp. 173-181) Vasile Iovu,

Metodă de nai , (pp. 90-95)

J. Domide,

Der junge Panflote virtuose

(Studiile 31-41);

C. Pușcoiu,

Etudes for pan flute

J. Haydn,

Menuet ;

J. S. Bach,

Menuet ;

C. Franck,

Panis Angelicus ; Fr. Schubert,

Serenadă ;

J. Haydn,

Serenadă ;

R. Schumann,

Visuri ;

J. S. Bach,

Arie ;

W. A. Mozart,

Arie

din opera

Don Juan ;

L. v. Beethoven,

Menuet ;

C. W. Gluck,

Aria

din opera

Orfeu

C. Saint-Saëns,

The Swan,

din

Le carnaval des animaux ;

B. Buevski,

Melodie ;

C. Dimitrescu,

Dans Taranesc

op.15.

Ph. Lavinge,

Allegro

din

Sonata, La Persane ;

J. S. Bach,

Allegro,

din

Brandenburg Concerto, nr. 3

C. P. Stamitz,

Concertul in Sol M pentru flaut , op.29;

Michel Blave,

Sonata

în

Sol

major, op. 2, nr. 1 ,

„L’ Henriette” ;

G. F. Handel,

Sonata în Do

major, op. 1 nr. 7.

LUCRĂRI FOLCLORICE

Laie Chioru;

Foaie verde a bobului; Hai, hai, cu trăsioara; Mă sui în dealul Clujului;

Bade de dragostea noastră; Joc din Ardeal;

Joc din Maramureș Mierlița când e bolnavă; Spune, spune, pui de corb; Argeșule apa ta;

Sârba fetițelor; Sârba lui Pompieru; Mărie și Mărioară; Hora Basarabiei;

Trotuș râușor de munte; În gară la Leordeni;

Mână Gheorghe boii bine; De când ne-a aflat mulțimea; Hora ca la Caval;

Mă uit pe Gilort în sus; Mă suii în dealul Clujului; Mărioară de la Gorj; Sârbă veche lăutărească; Pe drumul Banatului; Zărzărică, Zărzărea Sârba lui Budală;

Sârba lui Fănică Luca; Sârba de la Argeș; Imnul lui Iancu Jianu; Hora pe loc; Corogheasca;

Hora Moldovei Mari; Breaza de la Dragodana;

Brau pe sase;

Doina instrumentala de la Dragomiresti; Valentin Purice, Doina si Hora;

Doina Oltului;

Gheorghe Zamfir, Doina de Jale.

Piese:

Sorocul bănățean, Axion, Pe loc, Brâu, Ardeleana, Hora mare, Hora mică, De doi ; Luca Novac,

Cântece din Banat ;

Marius Cîrnu,

Melodii de joc din Banat .

Game și studii:

Game Majore și minore cu patru alterații (inclusiv).

Ioan Berci și Iulius Havaletz,

Metodă

(pp. 28- 32);

Kaldy Gyula,

Metodă

(pp.19-22).

TARAGOT (anul IV de studiu)

Piese:

J. Demersseman,

Fantezie ;

S. Joplin,

Ellite Syncopation ;

J. B. Singelee,

Fantaisie Brillante , op. 75;

J. B. Singelee,

Fantaisie Billiante , op. 86;

L. Vinchi,

Sonata

W. A. Mozart,

Concert , K. 207, p. I;

R. Binge,

Concert

J. B. Singelee,

Concertino , op.91;

Game și studii:

Game Majore și minore cu patru alterații.

J. M. Londeix,

Game și Intervale

M. Mule, Exerciții zilnice în toate tonalitățile

H. Klose,

Metodă completă pentru saxofon

H. Klose,

15 studii cantabile ;

M. Mule, Diverse studii în toate tonalitățile.

SAXOFON (anul IV de studiu)

Sugestii metodologice

În clasa a V- a, elevul începe procesul de cunoaștere și acomodare cu instrumentul muzical ales. În clasele a VI-a și a VII-a, elevul continuă procesul de formare, insistându-se pe latura tehnico- instrumentală generală. Începând cu clasa a VIII-a, formarea unei concepții interpretative asupra operei va motiva demersul de dezvoltare/perfecționare a tehnicii instrumentale.

Alegerea repertoriului se va face în funcție de dezvoltarea particularităților fizice, psihice și intelectuale ale elevului.

În situația unui repertoriu restrâns, privind stilul preclasic sau clasic, se recomandă transpunerea adecvată, din punct de vedere al dificultății, a unor lucrări din repertoriul altor instrumente.

În asimilarea și în redarea corectă a problemelor de natură tehnică, se recomandă:

pentru clasa a V-a :

este necesar ca preocuparea de bază a profesorului să fie pregătirea fizică a organismului elevului pentru această activitate (exerciții de respirație, exerciții pentru consolidarea ambușurii, poziția corpului, a brațelor, a degetelor etc.);

învățarea emiterii corecte a sunetelor la instrumentul studiat;

învățarea articulațiilor simple prin exerciții tehnice specifice fiecărui instrument;

exerciții de formare a lejerității degetelor și a brațelor;

se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit rezistența fizică și pregătirea tehnică necesară abordării problemelor de repertoriu.

pentru clasa a VI-a și a VII-a:

se continuă formarea capacității de efort a organismului, prin exerciții specifice fiecărui instrument;

diversificarea articulației simple și formarea articulației duble și triple (pentru instrumentele care permit aceste procedee), prin exerciții tehnice specifice fiecărui instrument;

valorificarea altor tipuri de exerciții, care să sprijine dezvoltarea motricității

elevilor;

se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit pregătirea tehnică corespunzătoare abordării problemelor de repertoriu și de interpretare.

pentru clasa a VIII-a :

omogenizarea sonorității în registrele grav, mediu, acut;

utilizarea aceluiași tip de articulare pe durata unei fraze;

diversificarea nuanțată a articulării, ținând cont de caracterul lucrării abordate;

valorificarea altor tipuri de exerciții, care să contribuie la dezvoltarea motricității;

diversificarea dinamică și timbrală – evidențierea contrastelor;

se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit pregătirea tehnică corespunzătoare abordării problemelor de repertoriu și de interpretare.

Pentru realizarea repertoriului, profesorul trebuie să organizeze activitatea elevului, să planifice studiul individual al acestuia, să ofere o paletă diversă de soluții tehnice și interpretative, să sesizeze și să corecteze eventualele erori, să stimuleze creativitatea elevului, să organizeze manifestări publice de acomodare a elevului cu scena (producții/audiții, recitaluri etc.). De asemenea, profesorul va urmări realizarea dialogului cu elevul, fără a fragmenta prea des discursul muzical.

Profesorul va oferi elevului modele artistice de interpretare și prin utilizarea mijloacelor audio-vizuale.

Conținuturile vor fi valorificate, deopotrivă, pentru:

formarea/dezvoltarea tehnicii specifice fiecărui instrument; studiul gamelor și arpegiilor trebuie să fie parte integrantă a studiului zilnic;

dezvoltarea combinată a tehnicii și a muzicalității prin abordarea unui repertoriu specific. Pentru a asigura o pregătire de bază a elevului, profesorul trebuie să parcurgă cu acesta:

game majore și minore cu arpegii, în diferite tipuri de articulație;

un număr de cel puțin 10-15 studii tehnico-melodice pe an;

cel puțin 3 lucrări din lista de sugestii de repertoriu acoperind perioade stilistice diferite.

Prin această document/Programă se intenționează orientarea pregătirii de specialitate de bază a elevilor, dincolo de care, fiecare elev, sub îndrumarea cadrului didactic, își poate prefigura un traseu de învățare vizibilă personalizat-performantă. În acest document, repertoriul are valoare de sugestie, rămânând la latitudinea profesorului să propună și alte repertorii, ținând cont de particularitățile de dezvoltare fizică, psihică și intelectuală a elevilor.

MODEL proiectare unitate de învățare

INSTRUMENTE DE SUFLAT DE LEMN ȘI ALAMĂ

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: ARTICULAREA SUNETELOR ÎN

LEGATO

ȘI

NONLEGATO

( STACCATO ,

TENUTO / PORTATO )

Clasa a VI-a

Nr. ore alocate: 3 ore

Detalieri de conținut

Competențe specifice

Activități de învățare

Resurse

Evaluare

Game și

2.1.Continuarea/ evoluarea deprinderilor tehnice de bază

- audierea programului

- instrument

- autoevaluare

arpegii,

propus

- caiet

în baza

exerciții,

- evidențierea modului de

- partitură

criteriilor

studii și

articulare utilizat ( legato ,

- aparatură

prestabilite

lucrări muzicale

nonlegato )

- exersarea noilor maniere de articulare a sunetelor pe

audio-video

- evaluare formativă

game, arpegii și exerciții

specifice

aplicarea manierelor de articulare învățate în studiile și lucrările muzicale propuse

rezolvarea problemelor tehnice legate de articularea

sunetelor

Grup de lucru

Nume, prenume

Instituție de apartenență

Brăescu, Adrian

Ministerul Educației

Streche, Loredana

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

Albu, Mihăiță

Liceul de Artă

„Victor Brauner”

Piatra Neamț

Cernătescu, Dalila

Universitatea Națională de Muzică din București

Cîrnu, Marius

Liceul de Artă

„Ion Vidu”

– Timișoara

Chira, Beniamin

Inspectoratul Școlar Județean Cluj

Gorovei, Ilie

Colegiul Național de Artă

„Octav Băncilă”

– Iași

Iolan, Gered

Liceul de Arte – Târgu Mureș

Mureșan, Dumitru

Colegiul de Muzică

„Sigismund Toduță ” – Cluj-Napoca

Mutihac, Ioan

Liceul de Artă

„Ștefan Luchian”

– Botoșani

Pasăre, Mitel

Liceul de Arte

„Constantin Brăiloiu”

– Târgu Jiu

Pețanca, Marcel

Colegiul Național de Arte

„Dinu Lipatti”

– București

Sandu, Gina

Liceul de Arte

„Dinu Lipatti”

– Pitești

Anexa nr. 8

MINISTERUL EDUCAȚIEI

Programa școlară pentru

INSTRUMENTE de PERCUȚIE

tobă mică, vibrafon, marimbafon, timpan Clasele V-VIII

Învățământ integrat și suplimentar de artă – Muzică

București, 2022

Notă de prezentare

Programa școlară pentru

Instrumente de percuție

reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele V-VIII din învățământul gimnazial cu program integrat și suplimentar de artă – muzică, înscriindu-se în aria curriculară

Arte . Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învățământ cu un buget de timp de 3 ore /săptămână.

Programa pentru

Instrument principal - percuție

este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial, totuși, recomandăm ca studiul

instrumentelor de percuție

să înceapă din clasele primare. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.

Actuala programă se corelează cu programa corespondentă pentru ciclul liceal, asigurând astfel continuitatea structurării competențelor și o abordare coerentă între cele două niveluri de învățământ (gimnazial și liceal).

Structura programei școlare

include, pe lângă

Nota de prezentare , următoarele elemente:

Competențe generale

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Conținuturi

Sugestii metodologice

Competențele

sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.

Competențele generale

vizate în studiul

instrumentelor de percuție

jalonează achizițiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial.

Competențele specifice

se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt însoțite de

exemple de activități de învățare , care constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul realizării competențelor. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activități de învățare, care integrează strategii didactice și care valorifică experiența concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activități de învățare pe care le propune programa școlară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei școlare și proiectării unor parcursuri de învățare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.

Conținuturile

învățării constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:

Elemente de tehnică instrumentală specifică

Elemente de notație/cultura muzicală

Aspecte interpretative

Sugestiile metodologice

includ recomandări privind strategiile didactice și elementele de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secțiune se oferă și un exemplu de proiectare didactică.

Construcția programei permite susținerea evoluțiilor elevilor în direcția exprimării artistice la instrument și în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează și competențe, deprinderi, cunoștințe de la celelalte discipline ale educației muzicale.

În cadrul acestei discipline se studiază ca instrumente de bază:

Toba mică- clasele V-VIII Vibrafonul - clasele V-VIII Marimbafonul- clasele V-VIII Timpanul- clasele V-VIII

Pe lângă aceste instrumente de bază, se vor studia și celelalte instrumente de percuție: cinele, toba mare, tamburină, trianglo, castagnete, toate începând cu clasa a VIII-a.

Competențe generale

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

CLASA a V-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Clasa a V-a

1.2.Cunoașterea principalelor elemente de limbaj muzical

1.3. Formarea deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj

Formarea deprinderilor tehnice de bază

Istoricul și descrierea instrumentelor de percuție, scopul lor în orchestră

Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea și flexibilitatea mâinilor cu baghetele

Poziția la instrument și poziția baghetelor

Exerciții ritmice cu baghetele pe instrument

Exerciții ritmico-melodice cu baghetele pe instrument

Exerciții ritmico-melodice în diferite valori până la șaisprezecimi

Exerciții tehnice libere pe instrument

Redarea, cu ajutorul instrumentului, a elementelor de limbaj muzical (ritm, metru, tempo)

Identificarea formulelor de dactil, anapest, triolet, sincopa.

Exerciții de cunoaștere a reprezentărilor grafice ale elementelor simple de limbaj muzical

Descifrarea textelor muzicale simple

Identificarea raportului matematic între durate

Redarea duratelor cu ajutorul instrumentului în diferite măsuri

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a V-a

Obținerea deprinderilor tehnice de bază

Exerciții cu note egale

Exerciții cu diviziuni normale ale valorilor de note

2.2. Familiarizarea cu termeni elementari de dinamică și agogică

Exerciții cu elemente de dinamică constantă p, mp, mf, f, etc.

Exerciții cu nuanțe dinamice (crescendo, decrescendo)

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a V-a

Elemente de tehnică instrumentală specifică

Toba mică

Istoricul și descrierea instrumentelor de percuție, scopul lor în orchestră

Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea și flexibilitatea mâinilor cu baghetele

Poziția la instrument și poziția baghetelor Exerciții ritmice cu baghetele pe instrument Exerciții cu note egale

Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note

Marimba

Istoricul și descrierea instrumentelor de percuție, scopul lor în orchestră

Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea și flexibilitatea mâinilor cu baghetele

Poziția la instrument și poziția baghetelor

Domenii de conținut

Clasa a V-a

Exerciții în cadrul gamei

Do – la

Exerciții cu note egale

Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note

Vibrafon

Istoricul și descrierea instrumentelor de percuție, scopul lor în orchestră

Exerciții pentru utilizarea pedalei

Poziția la instrument și poziția baghetelor Exerciții în cadrul gamei

Do – la

Exerciții cu note egale

Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note Utilizarea metronomului

Timpane

(an I de studiu – opțional)

Istoricul și descrierea instrumentelor de percuție, scopul lor în orchestră

Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea și flexibilitatea mâinilor cu baghetele

Utilizarea pedalelor în cadrul acordării instrumentului (opțional) Poziția la instrument și poziția baghetelor

Exerciții pentru estomparea sunetelor Exerciții ritmice cu baghetele pe instrument Exerciții cu note egale

Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note

Multipercuție

Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea, agilitate și flexibilitatea mâinilor cu baghetele

Utilizarea resurselor mișcării corporale în raport cu instrument Exerciții pentru independența mâinilor și picioarelor

Elemente de notație/cultura muzicală

Redarea, cu ajutorul instrumentului, a elementelor de limbaj muzical (ritm, metru, tempo)

Exerciții de cunoaștere a reprezentărilor grafice ale elementelor simple de limbaj muzical

Descifrarea textelor muzicale simple Identificarea raportului matematic între durate

Redarea duratelor cu ajutorul instrumentului în diferite măsuri Exerciții ritmico-melodice cu baghetele pe instrument

Exerciții ritmico-melodice în diferite valori până la șaisprezecimi Exerciții tehnice libere pe instrument

Aspecte interpretative

Exerciții cu elemente de dinamică constantă p, mp, mf, f, etc. Exerciții cu nuanțe dinamice (crescendo, decrescendo)

SUGESTII pentru REPERTORIU

Toba mică:

Metode: E.Keune, H.Knauer, Kupinski (studiile 1-22 – pauze și contratimpi)

Marimba:

N.Zivkovic –

Funny Mallets

Vibrafon:

W.Schluter –

Solobook for Vibraphone

(vol. I), N.Zivkovic –

Funny Vibraphone

Timpane:

E.Keune, G.Berlioz –

30 Pieces Progressives

Multipercuție:

N.Rosauro –

10 Beginning Studies for Multiple Percussion

P.Ohl –

Setup- Etuden und Duos

J.Beck – Istra F.Dupin –

Sept Moments Musicaux

CLASA a VI-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Clasa a VI-a

1.2. Continuarea formării deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj muzical

Analizarea principalelor elemente de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare

Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj

Identificarea formulelor de cvintolet și sextolet

Exerciții pentru dezvoltarea tremolo-ului (la toate instrumentele)

Exerciții pentru dezvoltarea tehnicii de 4 baghete la marimba

Exerciții de legato, contratimpi și sincope

Descifrarea măsurilor de 2 /4, 3/4, 6/8, 9/8, 12/8

Măsurile de 2/2, 3/2, alla breve ( opțional )

Valori ternare în măsurile 3/8, 6/8, 9/8, 12/8

Măsura de 4/8

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a VI-a

Completarea deprinderilor tehnice și interpretative

Exerciții de aplicare practica cu ajutorul instrumentului

Exerciții de recunoaștere si comparare a masurilor în funcție de accent

Dezvoltarea capacității de receptare a muzicii

2.2. Exersarea elementelor cu rol determinant în dezvoltarea sensibilității și expresivității muzicale

Exprimarea propriilor opinii referitoare la maniera și valoarea artistica a interpretării

Audiții muzicale (aceeași lucrare în interpretări diferite)

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VI-a

Elemente de tehnică instrumentală specifică

Toba mică

Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj

Utilizarea formulelor de dactil, anapest, triolet, sincopa, cvintolet și sextolet

Exerciții de legato, contratimpi și sincope

Exerciții pentru dezvoltarea tremolo-ului (la toate instrumentele; în optimi, triolete, șaisprezecimi și trezecișidoimi)

Poziția la instrument, poziția celor 4 baghete și exerciții pentru dezvoltarea tehnicii de 4 baghete.

Descifrarea masurilor de 2 /4, 3/4, 6/8, 9/8, 12/8 Măsurile de 2/2, 3/2, alla breve

Valori ternare în măsurile 3/8, 6/8, 9/8, 12/8 Măsura de 4/8

Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea și flexibilitatea mâinilor cu baghetele

Poziția la instrument și poziția baghetelor Exerciții ritmice cu baghetele pe instrument Exerciții cu note egale

Domenii de conținut

Clasa a VI-a

Marimba

Vibrafon

Timpane

(an I de studiu – opțional)

Multipercuție

Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note Utilizarea metronomului

Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea și flexibilitatea mâinilor cu baghetele

Exerciții de citire în cheia

fa

Poziția la instrument și poziția baghetelor Exerciții în cadrul gamei

Do – la, Fa – re , Sol – mi

Exerciții cu note egale

Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note Exerciții pentru dezvoltarea tehnicii de 4 baghete la marimba

Exerciții pentru utilizarea pedalei

Poziția la instrument și poziția baghetelor

Exerciții pentru dezvoltarea tehnicii de articulare și estompare a sunetelor ( dead stroke, mallet dampening )

Exerciții de sincronizare și dezvoltare a deprinderilor motrice Exerciții cu note egale

Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note

Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea și flexibilitatea mâinilor cu baghetele

Cheia

fa

Utilizarea pedalelor în cadrul acordării instrumentului (opțional) Poziția la instrument și poziția baghetelor

Exerciții pentru estomparea sunetelor Exerciții ritmice cu baghetele pe instrument Exerciții cu note egale

Exerciții de agilitate

Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note

Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea, agilitate și flexibilitatea mâinilor cu baghetele

Utilizarea resurselor mișcării corporale în raport cu instrument Exerciții pentru independența mâinilor și picioarelor

Elemente de notație/cultura muzicală

Exerciții de aplicare practică cu ajutorul instrumentului

Exerciții de recunoaștere și comparare a măsurilor în funcție de accent Dezvoltarea capacității de receptare a muzicii

Aspecte interpretative

Exprimarea propriilor opinii referitoare la maniera si valoarea artistica a interpretării

Audiții muzicale (aceeași lucrare în interpretări diferite)

SUGESTII pentru REPERTORIU

Toba mică:

Metode: E.Keune, H.Knauer ,

Kupinski

Marimba:

L.H.Stevens –

Method of Movement for Marimba with 590 exercises

E.Kopetzki –

Marimba Joy

R. Wiener –

Seven Marimba Songs for Aninya

Vibrafon:

W.Schluter –

Solobook for Vibraphone

(vol. I), N.Zivkovic –

Funny Vibraphone

Timpane:

E.Keune, G.Berlioz –

30 Pieces Progressives

Multipercuție:

M.Houllif –

Two Dances

F.Dupin –

Amulettes et Grigris

J.Moore –

Sonata no.1

CLASA a VII-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Clasa a VII-a

1.2. Aprofundarea deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj muzical

Formarea deprinderilor tehnice de bază în cântatul la xilofon

Noțiuni generale asupra instrumentului, descrierea și poziția la instrument

Exerciții de lovituri libere de articulație a brațelor cu baghetele

Gama Sol major, Do major, Re major, La major și relativele minore

Exerciții de tremolo

Exerciții vizând precizia ritmică

Apogiatura simplă, dublă, triplă și multiplă

Exerciții de tremolo

Exerciții pentru dezvoltarea tehnicii de 2 și 4 baghete

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a VII-a

2.1. Stăpânirea deprinderilor tehnice și interpretative

- Exerciții de sincronizare și dezvoltare a deprinderilor motrice

2.2. Diversificarea și îmbogățirea paletei mijloacelor de exprimare în planul nuanțării și expresivității muzicale

- Aplicarea corectă a elementelor de ritm, metru, agogică, dinamică și nuanțare naturală în lucrările studiate

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VII-a

Elemente de tehnică instrumentală specifică

Noțiuni generale asupra instrumentului, descrierea și poziția la instrument (xilofon)

Exerciții de lovituri libere de articulație a brațelor cu baghetele

Toba mică

Utilizarea formulelor de dactil, anapest, triolet, sincopa, cvintolet, sextolet, septolet și treizecișidoimi

Exerciții de legato și agilitate

Exerciții pentru dezvoltarea tremolo-ului (la toate instrumentele) Poziția la instrument, poziția celor 4 baghete și exerciții pentru dezvoltarea tehnicii de 4 baghete.

Descifrarea masurilor simple și compuse (omogene și eterogene) Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea și flexibilitatea mâinilor cu baghetele

Poziția la instrument și poziția baghetelor Exerciții ritmice cu baghetele pe instrument Exerciții cu note egale

Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note Utilizarea metronomului

Marimba

Poziția la instrument și poziția baghetelor Exerciții în cadrul gamelor

Domenii de conținut

Clasa a VII-a

Exerciții cu note egale

Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note Exerciții pentru dezvoltarea tehnicii de 4 baghete la marimba

Vibrafon

Exerciții pentru utilizarea pedalei

Poziția la instrument și poziția baghetelor

Exerciții pentru dezvoltarea tehnicii de articulare și estompare a sunetelor ( dead stroke, mallet dampening )

Exerciții de sincronizare și dezvoltare a deprinderilor motrice Exerciții cu note egale

Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note

Timpane

Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea și flexibilitatea mâinilor cu baghetele

Utilizarea pedalelor în cadrul acordării instrumentului (opțional) Poziția la instrument și poziția baghetelor

Exerciții pentru estomparea sunetelor Exerciții ritmice cu baghetele pe instrument Exerciții cu note egale

Exerciții de agilitate

Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note Exerciții pentru dezvoltarea tremolo-ului

Multipercuție

Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea, agilitate și flexibilitatea mâinilor cu baghetele

Utilizarea resurselor mișcării corporale în raport cu instrument Exerciții pentru independența mâinilor și picioarelor

Elemente de notație/cultura muzicală

Game până la 2 alterații Exerciții de tremolo

Exerciții vizând precizia ritmică

Apogiatura simplă, dublă, triplă și multiplă

Exerciții de tremolo

Aspecte interpretative

Exerciții de sincronizare și dezvoltare a deprinderilor motrice Aplicarea corectă a elementelor de ritm, metru, agogică, dinamică și nuanțare naturală în lucrările studiate

Exprimarea propriilor opinii referitoare la maniera si valoarea artistica a interpretării

Audiții muzicale (aceeași lucrare în interpretări diferite)

SUGESTII pentru REPERTORIU

Toba mică:

Metode: E.Keune, H.Knauer, Kupinski

Marimba:

L.H.Stevens –

Method of Movement for Marimba with 590 exercises

E.Kopetzki –

Marimba Joy,

Ruud Wiener –

Seven Marimba Songs for Aninya

A.Gomez –

Rain Dance

M.Peters –

Yellow After The Rain

E.Kopetzki –

Dance of the Witches, Three Elements

K.Larson –

Suita Mexicana

Vibrafon:

W.Schluter –

Solobook for Vibraphone

(vol. I și II) N.Zivkovic –

Funny Vibraphone

Timpane:

E.Keune, G.Berlioz –

30 Pieces Progressives

Multipercuție:

E.Buyle –

Roll On,

E.Kopetzki –

Groove Yard

J.Campbell –

Tork

J.Spears –

Introduction and Furioso

CLASA a VIII-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Clasa a VIII-a

1.2. Utilizarea fluentă a elementelor de limbaj muzical învățate

Completarea elementelor de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare

Explicarea și comunicarea datelor teoretice referitoare la noile elemente de limbaj muzical

Exerciții pentru consolidarea deprinderilor de utilizare și automatizarea mișcărilor

Analizarea elementelor de limbaj din textul muzical studiat

Exerciții de tremolo măsurat și liber

Exerciții de tremolo cu nuanțe în crescendo și decrescendo

Exerciții cu piano, subito, fort, forte subito piano, pe diferite valori de note

Game în tonalitățile majore până la 4 alterații și relativele lor (xilofon/ țambal)

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a VIII-a

2.2. Interpretarea creativă a lucrării coordonând mijloacele de expresie muzicală cunoscute

Autoevaluarea prestației scenice (evoluții în audiții, recitaluri, examene, etc)

Recunoașterea apartenenței lucrărilor muzicale audiate la un anume gen și stil muzical

Formularea judecăților de valoare despre lucrări audiate/ variante de interpretări

Diferențierea prin audiție a diverselor interpretări, în scopul formării propriei versiuni

Analizarea și utilizarea cursivă a aspectelor timbrale întâlnite în lucrările abordate

Prezentarea cursivă a unui program respectând termenii de frazare, dinamică și agogică

Memorarea și interpretarea creativă a lucrării, coordonând mijloacele de expresie muzicală

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VIII-a

Elemente de tehnică instrumentală specifică

Explicarea și comunicarea datelor teoretice referitoare la noile elemente de limbaj muzical

Exerciții pentru consolidarea deprinderilor de utilizare și automatizarea mișcărilor

Analizarea elementelor de limbaj din textul muzical studiat Exerciții de tremolo măsurat și liber

Exerciții de tremolo cu nuanțe în crescendo și decrescendo Exerciții cu piano, subito, forte, forte subito piano, pe diferite valori de note Exerciții cu lovituri în diferite valori de note

Toba mică

Utilizarea diferitelor formule ritmice Exerciții de legato și agilitate

Exerciții pentru dezvoltarea tremolo-ului (la toate instrumentele) Poziția la instrument, poziția celor 4 baghete și exerciții pentru dezvoltarea tehnicii de 4 baghete.

Descifrarea masurilor simple și compuse (omogene și eterogene) Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea și flexibilitatea mâinilor cu baghetele

Poziția la instrument și poziția baghetelor Exerciții ritmice cu baghetele pe instrument

Domenii de conținut

Clasa a VIII-a

Marimba

Vibrafon

Timpane

Multipercuție

Exerciții cu note egale

Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note Utilizarea metronomului

Poziția la instrument și poziția baghetelor Exerciții în cadrul gamelor

Exerciții cu note egale

Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note Exerciții pentru dezvoltarea tehnicii de 4 baghete la marimba

Exerciții pentru utilizarea pedalei

Poziția la instrument și poziția baghetelor

Exerciții pentru dezvoltarea tehnicii de articulare și estompare a sunetelor ( dead stroke, mallet dampening )

Exerciții de sincronizare și dezvoltare a deprinderilor motrice Exerciții cu note egale

Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note

Utilizarea pedalelor în cadrul acordării instrumentului (opțional) Poziția la instrument și poziția baghetelor

Exerciții pentru estomparea sunetelor Exerciții ritmice cu baghetele pe instrument Exerciții cu note egale

Exerciții de agilitate

Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note Exerciții pentru dezvoltarea tremolo-ului

Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea, agilitate și flexibilitatea mâinilor cu baghetele

Utilizarea resurselor mișcării corporale în raport cu instrument Exerciții pentru independența mâinilor și picioarelor

Elemente de notație/cultura muzicală

Recunoașterea apartenenței lucrărilor muzicale audiate la un anume gen și stil muzical

Game în tonalitățile majore până la 4 alterații și relativele lor (xilofon/marimba)

Aspecte interpretative

Formularea judecăților de valoare despre lucrări audiate/ variante de interpretări

Diferențierea prin audiție a diverselor interpretări, în scopul formării propriei versiuni

Analizarea și utilizarea cursivă a aspectelor timbrale întâlnite în lucrările abordate

Prezentarea cursivă a unui program respectând termenii de dinamică și agogică

Memorarea și interpretarea creativă a lucrării, coordonând mijloacele de expresie muzicală

SUGESTII pentru REPERTORIU

Toba mică:

Metode: E.Keune, H.Knauer, Kupinski

Marimba:

L.H.Stevens –

Method of Movement for Marimba with 590 exercises

E.Kopetzki –

Marimba Joy

J.S.Bach –

Suita I pentru violoncel

D.Friedman –

Marshmellow

E.Hatch –

Furioso and Valse

B.Wittiber –

Rhythm Dance

E.Sejourne –

Generalife

A.Gomez –

Marimba Flamenca

N.Zivkovic –

Funny Mallets ( vol.I și II)

Vibrafon:

W.Schluter –

Solobook for Vibraphone

(vol. I și II) N.Zivkovic –

Funny Vibraphone

Timpane:

E.Keune, G.Berlioz –

30 Pieces Progressives

Multipercuție:

W.Kraft –

Morris Dance , E.Kopetzki –

Wild Garden,

M.Peters –

Rondo for Four Toms,

L.Glassock –

Motion

Sugestii metodologice

În cadrul acestei discipline se studiază ca instrumente de bază:

Toba mică: clasele V-VIII (anii I-IV de studiu) Xilofonul: clasele V-VIII

Marimbafonul: clasele V-VIII Timpanul: clasele V-VIII

În cazul în care în școlile și liceele de muzică există aceste instrumente, studiul marimbafonului și a timpanului poate începe în clase mai mici. Pe lângă acest instrumente de bază se vor studia și celelalte instrumente de percuție: cinele, toba mare, tamburina, trianglu, castagnete etc. Material de studiu:

Kupinski, Wagner, Knauer Heinrich- toba mică Kupinski, Knauer Heinrich – timpane

În asimilarea și în redarea corectă a problemelor de natură tehnică, se recomandă:

pentru clasa a V-a:

principala preocupare a profesorului este faptul de a se asigura că atât poziția corpului, cât și poziția baghetelor sunt corecte în raport cu instrumentul (exerciții privind: articularea sunetelor, dezvoltarea și consolidarea musculaturii mâinilor, poziția corpului, a brațelor, a degetelor etc.);

învățarea emiterii corecte și egale a sunetelor la instrumentele studiate;

învățarea tehnicii de 2 baghete prin exerciții tehnice specifice fiecărui instrument;

exerciții de formare a lejerității degetelor, încheieturilor și a brațelor;

se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit siguranță în ceea ce privește mânuirea tehnicii cu 2 baghete (la toate instrumentele studiate) și pregătirea tehnică necesară abordării problemelor de repertoriu.

pentru clasa a VI-a, VII-a și VIII-a

se continuă formarea, dezvoltarea și consolidarea capacității de efort a degetelor, încheieturilor și mâinilor, prin exerciții specifice fiecărui instrument;

diversificarea articulației sunetelor (lovituri din încheietură și degete), prin exerciții tehnice specifice fiecărui instrument;

învățarea

tremolo -ului la fiecare instrument;

învățarea tehnicii de 4 baghete prin exerciții tehnice specifice fiecărui instrument;

valorificarea altor tipuri de exerciții, care să sprijine dezvoltarea agilității, flexibilității și motricității elevilor, în mânuirea baghetelor la instrumentele studiate.

se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit pregătirea tehnică corespunzătoare abordării problemelor de repertoriu și de interpretare. Pentru realizarea repertoriului, profesorul trebuie să organizeze activitatea elevului, să planifice studiul individual al acestuia, să ofere o paletă diversă de soluții tehnice și interpretative, să sesizeze și să corecteze eventualele erori, să stimuleze creativitatea elevului, să organizeze manifestări publice de acomodare a elevului cu scena (producții/audiții, recitaluri etc.). De asemenea, profesorul va urmări realizarea dialogului cu elevul, fără a fragmenta prea des discursul muzical.

Profesorul va oferi elevului modele artistice de interpretare și prin utilizarea mijloacelor audio- vizuale.

Conținuturile

vor fi valorificate, deopotrivă, pentru:

formarea/dezvoltarea tehnicii specifice fiecărui instrument; exercițiile specifice fiecărui instrument și studiul gamelor și arpegiilor trebuie să fie parte integrantă a studiului zilnic;

dezvoltarea combinată a tehnicii și a muzicalității prin abordarea unui repertoriu specific.

Pentru a asigura o pregătire de bază a elevului, profesorul trebuie să parcurgă cu acesta:

game majore și minore cu arpegii, în diferite tipuri de articulație;

un număr de cel puțin 10-15 studii tehnico-ritmice și tehnico-melodice pe an;

cel puțin 4 lucrări din lista de sugestii de repertoriu pe an;

Prin această document/Programă se intenționează orientarea pregătirii de specialitate de bază a elevilor, dincolo de care, fiecare elev, sub îndrumarea cadrului didactic, își poate prefigura un traseu de învățare vizibilă personalizat-performantă. În acest document, repertoriul are valoare de sugestie, rămânând la latitudinea profesorului să propună și alte repertorii, ținând cont de particularitățile de dezvoltare fizică, psihică și intelectuală a elevilor.

MODEL proiectare unitate de învățare

INSTRUMENTE DE PERCUȚIE

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: REPERTORIU UNIVERSAL

Clasa a VII-a

Nr. ore alocate: 3 ore

Detalieri de conținut

Competențe specifice

Activități de învățare

Resurse

Evaluare

M.Peters

Yellow After The Rain APROFUNDARE

- utilizarea tehnicilor adecvate

2.1. Îmbinarea elementelor tehnice cu cerințele expresive ale piesei

- înregistrarea audio-video a interpretării elevului

Notă:

Aprofundarea reprezintă o etapă de lucru ulterioară memorării este momentul când

melodia, ritmul, agogica, tehnica emisiei sonore, înțelegerea formei, dinamica devin un tot unitar iar piesa se conturează tot mai frumos la care se adăuga și personalitatea interpretului.

Aplicarea conștientă a frazării

Aplicarea indicațiilor și agogica

marimba

partitură (la nevoie)

suport pentru partitură

aparat audio- video pentru înregistrare

feedback oferit în urma vizionării înregistrării

autoevaluarea în baza criteriilor prestabilite

Grup de lucru

Nume, prenume

Instituție de apartenență

Brăescu, Adrian

Ministerul Educației Naționale

Streche, Loredana

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

Filip, Antonella Margo

Colegiul de Muzică „Sigismund Toduță”, Cluj-Napoca

Păcuraru, Sorin Ioan

Colegiul de Muzică „Sigismund Toduță”, Cluj-Napoca

Anexa nr. 9

MINISTERUL EDUCAȚIEI

Programa școlară pentru

CORZI GRAVE

violă, violoncel, contrabas, harpă, chitară

Clasele V-VIII

Învățământ integrat și suplimentar de artă – Muzică

București, 2022

Notă de prezentare

Programa școlară pentru

Corzi grave

reprezintă oferta curriculară pentru clasele V - VIII din învățământul primar/gimnazial cu program integrat și suplimentar de artă – muzică, înscriindu-se în aria curriculară

Arte . Aceste discipline sunt prevăzută în planul-cadru de învățământ cu un buget de timp de 3 ore / săptămână la nivelul învățământului gimnazial.

Programele disciplinelor aferente catedrei

Corzi grave

sunt elaborate potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programelor este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar/gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.

Actualele programe se vor corela cu cele corespondente pentru ciclul liceal, dar și cu cele de nivel primar (clasele a III-a și a IV-a pentru violă, violoncel și harpă), asigurând astfel continuitatea structurării competențelor și o abordare coerentă între cele trei niveluri de învățământ (primar, gimnazial și liceal).

Structura programelor școlare

include, pe lângă

Nota de prezentare , următoarele elemente:

Competențe generale

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Conținuturi

Sugestii metodologice

Competențele

sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.

Competențele generale

vizate la nivelul corzilor grave jalonează achizițiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial.

Competențele specifice

se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt însoțite de

exemple de activități de învățare , care constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul realizării competențelor. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activități de învățare, care integrează strategii didactice și care valorifică experiența concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activități de învățare pe care le propune programa școlară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei școlare și proiectării unor parcursuri de învățare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.

Conținuturile

învățării

constituie

elemente

de

bază

ale

domeniului,

mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:

Elemente de tehnică instrumentală specifică

Elemente de notație/cultură muzicală

Aspecte interpretative și interdisciplinare

Sugestiile metodologice

includ recomandări privind strategiile didactice și elementele de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secțiune se oferă și un exemplu de proiectare didactică.

Disciplinele cuprinse în cadrul catedrei

Corzi grave

își păstrează caracterul tradițional, cu abordări structurate strategic către dezvoltarea auzului muzical, alături de operarea cu elemente de limbaj specific muzical, având un scop de susținere a eforturilor de profesionalizare a tinerilor interpreți .

Construcția programei permite susținerea evoluțiilor elevilor în direcția exprimării artistice la instrument și în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează și competențe, deprinderi, cunoștințe de la celelalte discipline ale educației muzicale.

Programele de față se adresează elevilor care parcurg disciplinele violă, violoncel, harpă, chitară din clasa a III-a și contrabas din clasa a V-a, fiind subîmpărțite în două categorii:

Instrumente cu coarde și arcuș

Instrumente cu coarde ciupite

Actuala programă permite, ca element de noutate, posibilitatea de a aborda studiul violei, violoncelului, al harpei și al chitării începând cu clasa I, pentru elevii care au o dezvoltare fizică corespunzătoare, dacă baza materială a școlii este bine dezvoltată, cu acordul părinților, la recomandarea profesorului îndrumător. Parcurgerea programei se va face începând cu primul an de studiu, într-un ritm adaptat nivelului de vârstă și dezvoltare personală. În cazul contrabasului, se recomandă începerea studiului instrumentului în clasa a V-a.

Competențe generale

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

INSTRUMENTE CU COARDE ȘI ARCUȘ

Violă, Violoncel

CLASA a V-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Clasa a V-a

1.2. Reprezentarea elementelor de dinamică și agogică, a termenilor de expresie din text prin diversificarea sonorității

Aplicarea în mod conștient de diferite combinații ritmice, melodice și dinamice și operarea cu sunetele corespunzătoare mai multor poziții

Exerciții pentru explorarea pozițiilor noi (a II-a și a III-a)

Executarea unor exerciții cu schimburi de poziții cu toate degetele pe diferite intervale, pe toate coardele în pozițiile învățate

Exerciții de consolidare a intonației corecte în contextul extinderii ambitusului

Exerciții de conștientizare a trăsăturii de arcuș în coardă și a presiunii constante a arcușului pe coardă

Exerciții de îmbinare a presiunii arcușului cu viteza acestuia pe toată lungimea și pe porțiuni

Executarea unor exerciții pe corzi libere cu presiuni și viteze de arcuș diferite, în diferite porțiuni de arcuș

Exerciții de vibrato pentru creșterea calității sonore

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a V-a

2.2 Identificarea mesajului muzical în repertoriile studiate

Preocuparea în rezolvarea problemelor tehnice specifice lucrărilor abordate și de perfecționare a emisiei sonore

Executarea unor exerciții pentru consolidarea intonației corecte, cu sunete melodice și armonice (duble corzi)

Exerciții de acordaj

Abordarea unor lucrări din perioade, stiluri și genuri diferite pentru observarea caracteristicilor specifice

Exerciții de citire la prima vedere a unor fragmente în pozițiile învățate

Audiții comparate ale unor lucrări din perioade, stiluri și genuri muzicale diferite

Exerciții de respirație și articulare a segmentelor muzicale (motive, fraze, perioade) din piesele abordate

Solfegiere mentală a unor fragmente pentru dezvoltarea auzului intern

Exprimarea unor păreri personale asupra opțiunilor interpretative

Improvizarea liberă a unor fragmente diferite expresiv

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a V-a

Elemente de tehnică instrumentală

Extinderi ale pozițiilor abordate (I-IV la violoncel, I-III la violă) Schimburi de poziții: cu ajutorul coardei libere / prin alunecare pe același deget / prin articulare / prin substituire / pe corzi diferite / pe trăsături de arcuș diferite

Duble corzi (intervale armonice)

Solfegierea mentală a segmentelor muzicale pentru dezvoltarea auzului intern

Diferențieri și combinații de elemente expresive în trăsătura de arcuș Vibrato

Game (extinderi) și arpegii

Executarea flageoletelor naturale, din poz. IV-a cu extensia degetului 3 la violoncel

Noțiuni de acordaj

Elemente de notație / cultură muzicală

Elemente de sintaxă muzicală - celulă, motiv, frază, perioadă, aplicate în frazare

Semne și termeni de expresie dinamică și agogică

Aspecte interpretative și interdisciplinare

Participare afectivă în interpretare

Utilizarea tehnicilor de arcuș și a vibrato-ului pentru diversificarea expresiei muzicale

Exprimarea opiniilor personale față de interpretări comparate

Studii:

Consolini,

Studii , schimb de poziții G.Naumann,

Metodă

Hohmann,

Metodă

(poz. I-III) I.Steiner,

Studiul gamelor

Schloming,

Metodă , caietul II

Schradieck,

Exerciții tehnice

(caietul I și II) Sevcik, Op. 1,2,7

Sitt,

Metodă

Sitt, Op. 32,

Studii

St.Sugarv,

Metodă , caietul II Szeremi,

Studii , caietul II Waxmann,

Game

Consolini,

Studii , schimb de poziții G.Naumann,

Metodă

Hohmann,

Metodă

(poz. I-III) I.Steiner,

Studiul gamelor

Kayser, Op. 20

Studii

Schloming,

Metodă , caietul II

Piese:

Bulabov,

Barcarola, p.2, pentru violă și pian

Ceaikovski,

Cântec fără cuvinte

Ianșinov,

Concert nr, 1

Kircov,

Nocturnă

Suzuki – Metodă de violă, vol II Sbornic,

Culegere de piese

D. Buciu - Ursarii

Suzuki – Culegere de piese și studii, vol II Vivaldi,

Concert nr. 1 în do, nr. 2 în do

SUGESTII pentru REPERTORIU VIOLĂ

VIOLONCEL

Studii:

Dinicu, Davidoff, Alexanian, Kummer (primele 4 poziții)

Sapoșnikov – Tehnica violoncelului Cosmann – Tehnica violoncelului Studii Feuillard – 60 de Exerciții tehnice

O. Sevcik – Exerciții

Piese:

J.B.Breval – Sonata în Do

B. Marcello – 6 Sonate- 1,2

Galliard – 6 Sonate- 1,2

A.Vivaldi – 6 Sonate- 1,2,3

G.B Cirri –Sonata în Do major F.M.Zuccari – Sonate nr.1, nr. 2, nr.3, nr. 4,

Dotzauer, Caietul II

Hassel, Lagenwechselübungen Iarosevici, vol II Studii de sinteză Jules des Swert, Op. 50 caietul I

Klengel. Tägliche Übungen, caietele I și II Kummer op 57

Stransky, op 31

W. Schulz-Weimar, Lagenwechsel

S. Lee – STUDII op.70

S. Lee – 12 Studii op. 113

S. Lee – 22 studii op.31 Caietul 1 (1-20)

S. Lee – 12 Studii-Capricii op.100 Merck – Studii op. 11

Stranski – op.31

nr. 6, nr. 8.

J.Offenbach - Mussete

G. Goltermann – Studiu Capriciu

A. Rubinstein – Melodia

Ceaikovski – Barcarola (Anotimpuri) Schlemuller – Motto perpetuo Iakovenco – Scherzo

V. Jianu - Joc

V. Orlov – Album de piese pentru violoncel și pia Saposnikov – Album de piese rusești clasele VI Ceaikovski – Vals sentimental

Cântec fără cuvinte Klassische Stucke – Vol. I – II

H. Squire – Bouree, Dand rustic, Tarantela David Popper – O zi frumoasă

Gabriel Marie - La cinquantaine (arie în stil vechi)

J.B. Breval – Concert în Fa major, Concert în La

G. B. Cirri – 6 Concerte

J.B.Breval – Concertino în La major A.Vivaldi – Concert nr. 8, 9, 11.

A.

Vivaldi

-

Concert în Do

CLASA a VI-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Clasa a VI-a

1.2. Aplicarea termenilor de expresie, dinamică, tempo și agogică

Utilizarea extinderilor intonaționale și a unor elemente noi de notație

Executarea unor exerciții și pasaje din lucrări, corespunzătoare extinderii înălțimilor în noi poziții (pozițiile a IV-a și a V-a la violă, respectiv a V-a și a VI-a la violoncel)

Executarea unor exerciții pentru tehnica schimburilor de poziții până în noile poziții, cu diferite degete și intervale

Exerciții de utilizare a cheii de tenor (do, la violoncel), respectiv de violină (sol, la violă)

Citire la prima vedere în noile poziții și cu utilizarea noilor chei

Exerciții pentru abordarea dublelor corzi (extinderi) și a acordurilor

Exerciții de acordaj față de pianul acompaniator și față de alte instrumente

Exerciții de interpretare a ornamentelor muzicale (mordent, apogiatură, tril)

Înțelegerea diferențiată a termenilor existenți în textul muzical

Executarea unor exerciții pentru realizarea indicațiilor întâlnite în piesele abordate și în cele citite la prima vedere

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a VI-a

2.1. Îmbinarea elementelor tehnice cu cerințele expresiei repertoriale.

- Exerciții de variere a vibrato-ului în context stilistic diferit

Clasa a VI-a

2.2. Identificarea mesajului muzical al repertoriului studiat.

2.3. Afirmarea imaginii personale asupra lucrărilor interpretate

Diversificarea paletei dinamice; cunoașterea și redarea noilor termeni agogici: ritenuto, ritardando, rallentando, accelerando, crescendo, decrescendo.

Elemente de diferențiere a interpretării ornamentelor față de stilul piesei

Diferențierea dinamică a pasajelor de virtuozitate cu rol tematic, față de cele cu rol de acompaniament în piesele cu pian

Interpretarea comparativă a unor lucrări/ fragmente din stiluri și epoci diferite, pentru diferențierea sonorității

Exerciții de identificare a problemelor tehnice și expresive prin compararea a două lucrări diferite ca stil și gen muzical

Prezentarea în public

Conștientizarea reușitei ca un rezultat firesc al activității individuale

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VI-a

Elemente de tehnică instrumentală

Extinderi ale pozițiilor abordate (I-VI la violoncel, I-V la violă) Schimburi de poziții cu soluții diferite

Duble corzi (intervale armonice) și acorduri

Solfegierea mentală și vocală a segmentelor muzicale pentru dezvoltarea auzului intern și a respirațiilor firești

Diferențieri și combinații de elemente expresive în trăsătura de arcuș Vibrato

Game (extinderi) și arpegii Dezvoltări în tehnica de acordaj

Elemente de ornamentare muzicală – mordent, apogiatură, tril

Elemente de notație / cultură muzicală

Elemente de sintaxă muzicală - celulă, motiv, frază, perioadă, aplicate în frazare

Semne și termeni de expresie dinamică și agogică

Diversificarea paletei dinamice; cunoașterea și redarea noilor termeni agogici: ritenuto, ritardando, ralentando, accelerando, crescendo, decrescendo

Aspecte interpretative și interdisciplinare

Participare afectivă în interpretare și conștientizarea rolului interpretului în spectacolul muzical

Aspecte psihologice ale pregătirii și concentrării pentru performanța scenică

Utilizarea tehnicilor de arcuș și a vibrato-ului pentru diversificarea expresiei muzicale

Exprimarea opiniilor personale față de interpretări personale și ale colegilor

Studii:

A.Matz,

Studii de intonație

Alexeev,

Game și arpegii

Bruni,

Metodă

Consolini,

Studii , schimb de poziții Csorti,

Tehnica arcușului

Piese:

Bach,

Sarabanda,

Beethoven,

Sonatină,

Händel,

Sonata 2

Ipolit Ivanov, Ianșinov, Gasse, Lulli, Corelli, Veracini, C.Cui, Baclanova, Ceaikovski,

SUGESTII pentru REPERTORIU VIOLĂ

G.Naumann,

Metoda

Culegere de piese

Hohmann,

Metoda

(poz. IV-V)

Marcello,

Scherzando

I.Steiner,

Studiul gamelor

Sbornik,

Culegere de piese

Kayser,

Studii , op.20

Seidman,

Concertino

Kreuz,

Studii

Tartini,

Sarabanda

Popovici, G,

Game

Suzuki,

Culegere de piese și studii, vol III

Schleming,

Metodă

(poz. IV-V)

Telemann,

Concert, p I, II

Schradieck,

Exerciții tehnice

Telemann,

Sonata

în la minor

Sitt,

Metodă

Sitt,

Studii , op. 32

Vivaldi,

Concert

St.Sugarev,

Metoda

Szeremi,

Studii

Waxmann,

Game

VIOLONCEL

Studii:

Klengel. Tägliche Übungen, caietele I - III Dotzauer, Caietul II, Caietul III (nr. 71-18, 80-81) Lee, Op. 131

Grützmacher, Op.38 caietul I

Stranski op.39 (pentru daumen), op32. Merk op. 21 și 31 (extrase) Cossmann, Studii tehnice, pag. 1-11 Sapoșnikov – Tehnica violoncelului Cosmann – Tehnica violoncelului Feuillard – 60 de Exerciții tehnice Feuillard – Tehnica violoncelului

O. Sevcik – Exerciții op.8

O. Sevcik – Exerciții op. 2

O. Sevcik – op. 1

Alexanian – Metoda de violoncel Fitzenhagen – Exerciții op.28

Fr. Grutzmacher – Exerciții zilnice op. 67

B. Romberg – Școala de violoncel teorie și practică

S. Lee – 12 Studii op. 57

S. Lee - Studii op. 31, Vol. I / Vol II fără daumen

Franchomme – 12 Studii op.35 extrase fără daumen

Piese:

Ceaikovski,

Cântec trist, Arioso, Vals sentimental

Chopin,

Preludiul în si minor (Mulert)

Goltermann,

concert nr. 4 în Sol major

Goltermann,

Nocturna în re minor

Iordan,

Tema cu variațiuni

Schlemüller, din Op. 18,20,21.

Vivaldi –

Concerte La major, Fa major, si minor

A.Vivaldi – 9 Sonate

Marcello - Sonate nr. 3, nr. 4. Corelli – Van Lier

Galliard – 6 Sonate – 3,4. Beethoven – Sonatina Ariosti – Sonata în mi minor J.S.Bach – Sonata nr.1 Arutunian - Impromptu

J.B.Senaille – Allegro spiritoso

G. Goltermann – Studiu Capriciu Klassische Stucke – Vol II, III Goltermann – 6 Nocturne Borodin – Serenada

David Popper – Gavota nr. 2 în re minor David Popper – Gnomentanz

Maria Therezia von Paradies – Siciliana

I. Urcan - Miniaturi

Romberg – Concertino în Re Klengel – Concert în Do

CLASA a VII-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Clasa a VII-a

Aprofundarea elementelor de limbaj muzical corelate cu elemente de tehnică instrumentală

Extinderi ale gamelor majore și minore, cu arpegii pe mai multe octave

Exerciții și lucrări cu utilizarea flageoletelor naturale și artificiale

Interpretarea unor lucrări cu duble corzi și acorduri de trei și patru sunete

Explorarea resurselor expresive ale melodiei prin ornamente diverse (tril, grupet, modent, apogiaturi simple și multiple)

Reprezentarea în auzul interior a structurilor ritmico-melodice și dinamice și transferul lor în interpretarea instrumentală

Executarea unor exerciții de solfegiere mentală a partiturilor

Citire la prima vedere cu soluții dinamice diferențiate, urmare a unor solfegieri mentale

Crearea de scurte fragmente ornamentale, melismatice, cu rol cadențial, pentru integrarea ornamentelor învățate

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a VII-a

2.2. Identificarea mesajului muzical al lucrărilor muzicale

Aplicarea unei tehnici instrumentale fluente în vederea obținerea unei sonorități optime

Executarea unor exerciții pentru obținerea cursivității discursului

Exerciții de variere a tehnicilor specifice de mână dreaptă și mână stângă, pentru modificarea expresiei pieselor abordate

Executarea unor exerciții pentru împărțirea corectă a porțiunilor de arcuș

Alegerea personală a arcușelor necesare la fragmentele citite la prima vedere

Diferențierea importanței diferitelor teme ale unei lucrări ample, față de construcția piesei și de raportul existent cu pianul acompaniator

Audiții comentate față de aspectele interpretative cu rol în transmiterea mesajului dramaturgic, artistic

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VII-a

Elemente de tehnică instrumentală

Game și arpegii în mai multe octave, în tempo-uri diferite, cu utilizarea modurilor de atac legato, staccato, spiccato

Acorduri de 3 și 4 sunete

Exerciții pentru planurile de coardă (inclusiv bariolaj)

Consolidări și extinderi pentru schimburi de poziții și cântul în poziții înalte Extinderea ambitusului și cu poziția a VII-a (violoncel)

Abordarea poziției de daumen în diverse contexte (violoncel) Game în poziția fixă de daumen (violoncel)

Domenii de conținut

Clasa a VII-a

Elemente de notație și cultură muzicală

Diversificarea paletei de nuanțe dinamice și agogice ajungând până la nuanțe extreme ( fff., ff., f., p., pp., ppp., subito f., subito pp)

Abordarea problemelor de emisie sonoră cu corelarea intonației,

vibrato-ului și a trăsăturii de arcuș

Aspecte interpretative și interdisciplinare

Elemente de analiză macrostructurală a lucrărilor abordate Interpretare în fața publicului a unui repertoriu variat stilistic Participarea în calitate de auditor în diferite manifestări artistice Redarea cu personalitate, înțelegerea muzicală și expresivă a repertoriului studiat

Stimularea dezvoltării imaginației artistice

Studii:

A.Matz,

Studii de intonație

Alexeev,

Game și arpegii

Bruni,

Metodă

C.C.Nottara,

6 studii în caracter românesc

Consolini,

Studii , schimb de poziții Csorti,

Tehnica arcușului

Flesch,

Exerciții tehnice

G.Naumann,

Metoda

Hohmann,

Metoda

(poz. IV-VII) I.Steiner,

Studiul gamelor

Kayser,

Studii , op.20

Kreuz,

Studii

Popovici, G,

Game

Schleming,

Metodă

(poz. IV-VII) Schradieck,

Exerciții tehnice

Sitt,

Metodă

Sitt,

Studii , op. 32 St.Sugarev,

Metoda

Szeremi,

Studii

Waxmann,

Game

Piese:

Bach,

Couranta

Bach,

Siciliana

Beethoven,

Menuet

Händel,

Sonata 6

(p. I-II)

Ipolit Ivanov, Ianșinov, Gasse, Lulli, Corelli, Veracini, C.Cui, Baclanova, Ceaikovski,

Culegere de piese

Marcello,

Scherzando

Sbornik,

Culegere de piese

Seidman,

Concertino

Tartini,

Srabanda

Telemann,

Concert, p III și IV

Telemann,

Sonata

în la minor Vivaldi,

Concert

SUGESTII pentru REPERTORIU VIOLĂ

VIOLONCEL

Studii:

Klengel. Tägliche Übungen, caietele I și II Dotzauer, Caietul II, Caietul III (nr. 71-18, 80-81) Lee, Op. 131

Grützmacher, Op.38 caietul I

Stranski op.39 (pentru daumen), op32. Merk op.31 (extrase)

Cossmann, Studii tehnice, pag. 1-11 Klengel – Exerciții zilnice Vol. I-II – III Bazelaire – Școala de violoncel Sapoșnikov – Tehnica violoncelului Cosmann – Tehnica violoncelului Feuillard – 60 de Exerciții tehnice Feuillard – Tehnica violoncelului

O. Sevcik – Exerciții op.8

O. Sevcik – Exerciții op. 2

O. Sevcik – op. 1

Alexanian – Metoda de violoncel Fitzenhagen – Exerciții op.28

Piese:

Goltermann,

concert nr. 5 în re minor

Goltermann,

Nocturna în re minor

Iordan,

Tema cu variațiuni

Schlemüller, din Op. 18,20,21.

Vivaldi – Concert Re major

A.Vivaldi – 9 Sonate

Marcello - Sonate nr. 5, nr. 6. Corelli – Van Lier

Galliard – 6 Sonate- 5,6 G.Fr.Handel - Sonate J.B.Senaille – Allegro spiritoso

C. Saint – Saens – Allegro appasionatto Klassische Stucke – Vol II, III

Borodin – Serenada

David Popper – Gavota nr. 1 în Re major J.S.Bach – Arioso

Vivaldi – Concert în Re major

Fr. Grutzmacher – Exerciții zilnice op. 67

B. Romberg – Școala de violoncel teorie și practică

Schroder - Tehnica violoncelului

S. Lee - Studii op. 31, Vol. I /nr. 21, 22; Vol II Stranski – op. 39 Studii pentru daumen Battanchon – Studii op. 25 pentru Daumen

Franchomme – 12 Studii op.35

Romberg – Concertino în Re Klengel – Concert în Do

G. Goltermann – Concert nr. 3 Klengel – Concertino în re Klengel - Concert în Do Breval – Concert nr. 2 în Re

CLASA a VIII-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Clasa a VIII-a

1.2.Utilizarea unor elemente de limbaj muzical și de dezvoltare tehnică instrumentală în interpretare

Aplicarea elementelor de sintaxă muzicală

Executarea unor exerciții de analiză a textului studiat (celulă, motiv, frază, perioadă, temă, secțiune)

Reprezentarea tempo-ului, a planurilor dinamice și agogice in lucrările muzicale studiate

Game și arpegii pe o singură coardă

Diversificări ale modurilor de atac prin spiccato și ricochee

Extinderea ambitusului până la poziția a VII-a (violă)

Exerciții de consolidare a intonației în poziții înalte

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a VIII-a

Practicarea la nivel curricular a elementelor de bază ale tehnicii instrumentale în cadrul interpretării artistice

Identificarea și redarea particularităților tehnice ale diferitelor moduri de arcuș în piesele studiate

Execuția în public a lucrărilor muzicale studiate

Pregătirea psihologică a momentului de scenă

Exprimarea unor opinii referitoare la repertoriul parcurs

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VIII-a

Elemente de tehnică instrumentală

Ornamente extinse

Extinderi de ambitus până la poziția a VII-a (violă), consolidări ale intonației în poziții înalte

Game, arpegii și duble corzi, în mai multe octave, cu două sau mai multe tempo-uri, cu diferite moduri de atac

Vibrato stilizat și diferențiat în funcție de lucrarea abordată Moduri de atac – Spiccato și ricochee

Elemente de notație și cultură muzicală

Audiții comparate ale unor interpretări consacrate Redarea cu personalitate a textului muzical

Domenii de conținut

Clasa a VIII-a

Aspecte interpretative și interdisciplinare

Înțelegerea muzicală și expresivă a repertoriului studiat, cu elemente de structurare lingvistică

Pregătirea psihologică pentru performanța artistică

Exprimarea opiniilor față de repertoriul interpretat și față de audițiile comparate

SUGESTII pentru REPERTORIU

VIOLĂ

Studii:

Alexeev,

Game și arpegii

Bruni,

Studii

C.C.Nottara,

Studii

Casorti,

Tehnica arcușului

Consolini,

Studii , schimb de poziții Dont,

Op. 37

(1-22)

Flesch,

Exerciții tehnice

G.Popovici,

Game

I.Steiner,

Studiul gamelor

Kayser,

Studii , op.20 Kreuz,

60 Studii

Krutzer,

Studii

L.Surujon,

Exerciții tehnice și game

Mazas,

Op. 36 , caietul I și II Schleming,

Studii în poziții înalte

Schradieck,

Exerciții tehnice

Sevcik,

Op. 8

Sevcik,

Op. 9 (Studiul dublelor)

Sevcik,

Op.2 (Tehnica arcușului)

Szeremi,

Studii

Waxmann,

Game

Piese:

A.Matz,

Temă cu variațiuni

Ariosti,

Sonată

(sol minor)

Bach,

Invenție, mic preludiu, arie

(pentru 2 viole) Bach,

Siciliana, rondo

Corelli, Toni,

Adagio, Allegro

Glier,

Preludiu, romanță, rondo

Händel,

Sonata 10

Händel,

Sonata 3

Händel,

Sonata 6

Haydn,

Concert Sol major

(original la oboi) Nardini, Concert

Rubinstein,

Melodie

Sbornik,

Culegere de piese

Dimitrescu – Dans țărănesc Porumbescu - Balada Telemann, Concert

Handel/Cassadesus Concert in si minor, p I Vivaldi,

Adagio, allegro

Vivaldi,

Concert

la minor; mi minor; Do major, Sol major

VIOLONCEL

Studii:

Alexanian (exerc. 1-16) Dotzauer, Caietele III și IV Fitzenhagen

Grützmacher, Op.38 caietul I

Klengen. Tägliche Übungen, caietele I, II, III Lee, Op. 31, caietul II

Merck, Op. 21 Schräder

Stransky, Op. 32, Caietul I și II

M. Sadlo - Studii pentru daumen Battanchon – Studii op. 25 pentru Daumen Franchomme – 12 Studii op.35 Franchomme - Capricii extrase

Duport – Studii 1-10

Piese:

Aivazian,

Studiu de concert

Breval,

Sonata în Do major

Ceaikovski,

Nocturna

Corelli

Grave, Preludiu

Couperin,

Gavota

Davidoff,

Romanța fără cuvinte

Faure,

Siciliana

Francome,

Variațiuni

Goltermann,

Capriccio în re minor

Klengen,

Concertino op. 10 în re minor

Klengen,

Concertino op. 6 în Do major

Marcello,

sonate în Do major, Sol major, Re major, La major

Matheson,

Aria

Prokofiev,

Gavota

Romberg,

Concertino în re minor

Rubinstein,

Melodie (Popper)

Saint Saëns,

Lebăda

De Fesch – Sonata în Re

H. Ecles – Sonata in sol minor

Samartini – Sonata in Sol D.Hervelois – Suita în re Klassische Stucke – Vol III Godar – Cântec de leagăn

D. Popper – Tarantela

Dimitrescu – Serenada tristă, Dans țărănesc Glazunov – Serenada spaniolă

Goltermann – Capriciu in la

C. Ph. Em. Bach – Concert în La B.Romberg – Concert nr. 2

G. Goltermann – Concert nr. 3 J.Ch. Bach – Concert în do minor J.S.Bach – Concert în Sol

L.Leo – Concert nr. 3

CLASA a V-a

Contrabas

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

1.2.Utilizarea reprezentărilor grafice ale sunetelor în ambitusul instrumentului corespunzător pozițiilor 1/2 , I, II, respectiv a duratelor de baza

1.3. Poziționarea corectă față de instrument

1.4. Practicarea deprinderilor elementare ale emisiei sonore instrumentale

Formarea deprinderilor tehnice de bază

Istoricul instrumentului

Exerciții de citirea notelor în cheile specifice do și fa

Exerciții pentru ținuta instrumentului, poziția

Exerciții de conducerea arcușului, note lungi și diferite valori de note pe coarde libere

Formarea sunetului

Exerciții de fixare a degetelor asociat cu conducerea arcușului

Adaptarea brațelor, mâinilor, degetelor la necesitățile instrumentului (buna poză a mâinilor și trăsătură corectă)

Exerciții de scriere și citire a notelor muzicale

Exerciții de intonație

Identificarea grafică a semnelor în partituri

Exemplificări prin bătăi de palme și tactări

Prezentarea principalelor date și caracteristici ale instrumentului

Exerciții de poziționare a mâinii drepte

Exerciții de poziționare a mâinii stângi

Aplicații instrumentale pe fragmente muzicale

Exerciții pentru formarea unor automatisme în poziționare și emisie

Exerciții de emisie și intonare corectă a sunetelor

Exerciții de trăsături de arcuș, corzi libere cu sau fără tactare, în note întregi, doimi, pătrimi, în combinații de valori; așezarea mâinii strângi în pozițiile ½, 1

Exerciții de cunoaștere a reprezentărilor grafice ale elementelor simple de limbaj muzical

Descifrarea textelor muzicale simple cu ajutorul instrumentului

Exerciții cu intervale simple în gama Do major

Identificarea raportului matematic între durate

Redarea duratelor cu ajutorul instrumentului în diferite măsuri

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a V-a

2.2. Exprimarea verbală și instrumentală a diferențelor expresive

Utilizarea unor elemente simple de limbaj muzical în redarea unor piese

Parcurgerea unui repertoriu adecvat nivelului de cunoștințe acumulat

Exersarea unor studii pentru nivelul adecvat

Articulare nonlegato și legato

Discuții asupra expresivității unor fragmente muzicale

Exerciții de reproducere vocală

Exerciții de diversificare a expresiei sonore în cântul instrumental

Exerciții de împărțire a textului muzical în fraze

Analiza motivelor, frazelor

Recunoașterea formelor muzicale simple (liedul, menuetul și rondoul)

Exerciții cu elemente de dinamică constantă p, mp, mf, f, etc.

Exerciții cu nuanțe dinamice (crescendo, decrescendo)

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a V-a

Elemente de tehnică instrumentală specifică

Exerciții pentru ținuta instrumentului, poziția

Exerciții de conducerea arcușului, note lungi și diferite valori de note pe coarde libere

Formarea sunetului

Exerciții de fixare a degetelor asociat cu conducerea arcușului Adaptarea brațelor, mâinilor, degetelor la necesitățile instrumentului (buna poză a mâinilor și trăsătură corectă)

Exerciții de scriere și citire a notelor muzicale Exerciții de intonație

Prezentarea principalelor date și caracteristici ale instrumentului Exercitii de poziționare a mâinii drepte

Exerciții de poziționare a mâinii stângi

Aplicații instrumentale pe fragmente muzicale

Exerciții pentru formarea unor automatisme în poziționare și emisie Exerciții de emisie și intonare corectă a sunetelor

Exerciții de trăsături de arcuș, corzi libere cu sau fără tactare, în note întregi, doimi, pătrimi, în combinații de valori; așezarea mâinii strângi în pozițiile ½, 1

Elemente de notație/cultura muzicală

Exerciții de citirea notelor în cheile specifice fa și do Identificarea grafică a semnelor în partituri Exemplificări prin bătăi de palme și tactări

Exerciții de cunoaștere a reprezentărilor grafice ale elementelor simple de limbaj muzical

Descifrarea textelor muzicale simple cu ajutorul instrumentului Exerciții cu intervale simple în gama Do major

Identificarea raportului matematic între durate

Redarea duratelor cu ajutorul instrumentului în diferite măsuri Articulare non-legato și legato

Aspecte interpretative

Parcurgerea unui repertoriu adecvat nivelului de cunoștințe acumulat Exersarea unor studii pentru nivelul adecvat

Discuții asupra expresivității unor fragmente muzicale Exerciții de reproducere vocală

Exerciții de diversificare a expresiei sonore în cântul instrumental Exerciții cu elemente de dinamică constantă p, mp, mf, f, etc.

Exerciții cu nuanțe dinamice (crescendo, decrescendo)

SUGESTII pentru REPERTORIU

Studii:

Fr. Simandl, Metodă pentru contrabas, caietul I H. Hermann, Metodă pentru contrabas, volumul I Culegere de studii, pozițiile1/2 - II (Kment, Nanny, Storch, Lee)

Piese:

C. Saint-Saëns, Țestoase Cântec popular, Iarna a trecut

D. Dragonetti, Micul vals

Double Bass Solo, 50 Melodii selectate și adaptate de Keith Hartley

Erhard Ragwitz, Andante op. 39 Erhard Ragwitz, Largo op. 39

F. Mendelssohn Bartholdy, Marșul pelerinilor Fr. Schubert, Antract

Fr. Schubert, Păstrăvul

G. F. Haendel, Allegro

G. F. Haendel, Marș

G. Fauré, Cântec de leagăn

G. Mahler, Canon pe „Frére Jacques”

G. Mahler, Solo de contrabas, Simfonia I, partea III

J. Brahms, Cântec de leagăn

J. Eccles, Menuet

J. Haydn, Andante din Simfonia 94

J. S. Bach, Fuga în sol minor

J. Strauss, Vals

J.S. Bach, Menuet

Jan Dismas Zelenka, Andante John Eccles, Menuet

L. Kozeluch, Bernoise

L. van Beethoven, Oda bucuriei L.v.Beethoven, Lied

L.v.Beethoven, Refren final din Simfonia IX, partea IV

M. Mussorgsky, Poarta cea mare a Kievului

P. I. Ceaikovski, Andante cantabile

P. I. Ceaikovski, Cântec vechi francez Piese pentru contrabas, culegere (W.A. Mozart, J.B. Lully, A. Grecianinov, L.van Beethoven, J. Brahms, N. Baklanova, D. Kabalevski, A. Corelli, B. Bartok)

R. Schumann, Melodie

R. Schumann, Țăranul vesel

W. A. Mozart, Menuet W.A.Mozart, Allegro

CLASA a VI-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Clasa a VI-a

1.2.

Utilizarea formulelor ritmice diversificate în măsuri simple – exerciții tehnice

1.3

Formarea și dezvoltarea tehnicii instrumentale

1.4. Aplicarea termenilor de dinamică și agogică

Recunoașterea reprezentării grafice a sunetelor în ambitusul instrumentului corespunzător pozițiilor II/ III, III, III/IV, IV

Identificarea sunetelor

Exerciții de redare a sunetelor pe instrument

Exerciții de intonare

Exerciții de tactare

Reproducerea formulelor ritmice pe instrument

Întărirea și dezvoltarea agilității degetelor

Suplețea brațelor și poignet-ului

Exerciții pentru independența brațelor și degetelor

Înțelegerea termenilor existenți în textul muzical

Executarea unor exerciții pentru realizarea indicațiilor de dinamică și agogică

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a VI-a

2.2.

Identificarea și exprimarea muzicală și verbală a caracterului pieselor studiate

2.3. Identificarea mesajului muzical al repertoriului studiat

Practicarea conștientă a elementelor de limbaj grupate în fraze muzicale

Exerciții de solfegiere mentală

Elemente de redare vocală

Exerciții de memorizare

Formare a deprinderilor de activitate individuală

Exerciții de citire la prima vedere

Conversații

Exprimarea propriilor opinii

Interpretări în public

Executarea unor exerciții de analiză comparată pe diferite stiluri și genuri muzicale sub raport expresiv

Utilizarea nuanțelor muzicale (nuanțarea)

Recunoașterea elementelor de limbaj ritmic învățate

Recunoașterea elementelor de limbaj sonor învățate

Înțelegerea motivelor/frazelor muzicale

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VI-a

Elemente de tehnică

Exerciții de intonare

instrumentală specifică

Exerciții de tactare

Reproducerea formulelor ritmice pe instrument

Conducerea arcușului

Întărirea și dezvoltarea agilității degetelor

Suplețea brațelor și poignet-ului

Exerciții pentru independența brațelor și degetelor

Elemente de notație/cultura muzicală

Identificarea sunetelor

Exerciții de redare a sunetelor pe instrument Înțelegerea termenilor existenți în textul muzical

Executarea unor exerciții pentru realizarea indicațiilor de dinamică și agogică

Exerciții de împărțire a textului muzical în fraze Analiza motivelor, frazelor

Recunoașterea formelor muzicale simple (liedul, menuetul și rondoul)

Aspecte interpretative

Exerciții de solfegiere mentală Elemente de redare vocală Exerciții de memorizare

Formare a deprinderilor de activitate individuală Exerciții de citire la prima vedere

Conversații

Exprimarea propriilor opinii Interpretări în public

Executarea unor exerciții de analiză comparată pe diferite stiluri și genuri muzicale sub raport expresiv.

Utilizarea nuanțelor muzicale (nuanțarea) Recunoașterea elementelor de limbaj ritmic învățate

Recunoașterea elementelor de limbaj sonor învățate Înțelegerea motivelor/frazelor muzicale

SUGESTII pentru REPERTORIU

Studii:

Fr. Simandl, Metodă pentru contrabas, caietul I

H. Hermann, Metodă pentru contrabas, volumul I G. Bottesini, Method for double bass, part one

Culegere de studii, pozițiile 1/2 - IV (Kment, Nanny, Storch, Lee)

L. Montag,

Mic studiu

Piese:

A. Dvoṙák,

Largo

C.Saint-Saëns,

Elefantul

(solo contrabas din Carnavalul animalelor)

D. Cimarosa,

solo de contrabas

E. Chausson,

Poéme

Erhard Ragwitz,

Animato pizzicato op.49

Erhard Ragwitz,

Grave op.49

Erhard Ragwitz,

Marș op. 39

F. Schubert,

Cântec de leagăn

F. Schubert, Tema din cvintetul

Păstrăvul

G. F. Haendel,

Fierarul armonios, Marș

G. F. Haendel,

Unde te plimbi

G.P. Telemann,

Menuet

H.D. Zelenka, Furios

J. B. Lully,

Ariette

J. Garscia,

Dimineața

J. Haydn,

Andante, Rondo all’ongarese

J. S. Bach,

Isus, bucuria dorinței omului

J. Sibelius,

Finlandia

J.M. Sperger,

Rondo

(Sonatina p. IV)

L. van Beethoven,

Cântec de mai

P. I. Ceaikovski,

Andante, Andantino

Piese pentru contrabas, culegere (W.A. Mozart, Fr. Schubert, A. Diabelli, A.

Alexandrov, A. Grecianinov, P. I. Ceaikovski,

D. Arakișvili, B. Bartok, J. Haydn)

R. Schumann,

Călărețul sălbatic, Fermierul fericit

CLASA a VII-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Clasa a VII-a

1.2

Învățarea și efectuarea pozițiilor și a schimburilor de poziție

1.3 Dezvoltarea și perfecționarea tehnicii mâinii drepte

Recunoașterea reprezentării grafice a sunetelor în ambitusul instrumentului corespunzător pozițiilor V. V/VI, VI

Identificarea sunetelor în pozițiile nou învățate

Exerciții redare a sunetelor pe instrument având în vedere noua poziționare a mâinii stângi

Exerciții cu trecerea de la o poziție la alta pe o coardă și de pe o coardă pe alta

Exerciții pentru articulația egală a degetelor

Game și arpegii pe o întindere adecvată nivelului de studiu

Exerciții vizând precizia ritmică

Exerciții ușoare cu note duble

Exerciții și studii tehnice pentru mâna dreaptă

Consolidarea trăsăturilor elementare de arcuș

Exerciții cu trăsături de arcuș detaché, legato, staccato, martelato și combinațiile lor (sautillé, spiccato, loureé la violoncel), (detaché, legato, staccato la contrabas)

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a VII-a

2.2.

Interpretare din memorie a unui repertoriu, respectând toate indicațiile existente în partitură

Identificarea și redarea sunetelor într-o gamă lărgită de nuanțe

Exerciții pentru diferențierea nuanțelor

Aplicații în repertorii

Exerciții de memorizare

Exerciții de analiză

Exemplificări

Audiții

Interpretarea de lucrări din epoci diferite

Compararea unor elemente stilistice

Executarea unor exerciții pentru obținerea unei cursivități

Executarea unor exerciții pentru expresivitate

Executarea unor exerciții pentru împărțirea corectă a porțiunilor de arcuș

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VII-a

Elemente de tehnică instrumentală specifică

Identificarea sunetelor în pozițiile nou învățate

Exerciții redare a sunetelor pe instrument având în vedere noua poziționare a mâinii stangi

Exerciții cu trecerea de la o poziție la alta pe o coardă și de pe o coardă pe alta

Exerciții pentru articulația egală a degetelor

Game și arpegii pe o întindere adecvată nivelului de studiu Exerciții vizând precizia ritmică

Exerciții ușoare cu note duble

Exerciții și studii tehnice pentru mâna dreaptă Consolidarea trăsăturilor elementare de arcuș

Elemente de notație/cultura muzicală

Exerciții cu trăsături de arcuș detaché, legato, staccato, martelato și combinațiile lor, (detaché, legato, staccato) Exerciții pentru diferențierea nuanțelor

Aspecte interpretative

Aplicații în repertorii Exerciții de memorizare Exerciții de analiză Exemplificări

Audiții

Interpretarea de lucrări din epoci diferite Compararea unor elemente stilistice

Executarea unor exerciții pentru obținerea unei cursivități Executarea unor exerciții pentru expresivitate

Executarea unor exerciții pentru împărțirea corectă a porțiunilor de arcuș

SUGESTII pentru REPERTORIU

Studii:

Fr. Simandl, Metodă pentru contrabas, caietul I

H. Hermann, Metodă pentru contrabas, volumul I

G. Bottesini, Method for double bass, part one

Fr. Simandl, 30 studii

Culegere de studii, pozițiile 1/2 - VI (Kment)

Piese:

A. Andersen,

Rondo

Double Bass Solo, 50 Melodii selectate și adaptate de Keith Hartley

E. Storch,

Concert pentru contrabas și pian

F. Amirov,

Elegie

F. Mendelssohn Bartholdy,

Nocturne

F. Mendelssohn Bartholdy,

Romanță fără cuvinte

F. Simandl,

Concert pentru contrabas și pian op.34

Fr. Schubert,

Allegro vivace

Fr. Schubert,

Păstrăvul

G. Bizet,

Antract nr. 2

G. Bizet,

Cântecul toreadorilor

G. F. Haendel,

Largo

G. Fauré,

Pavana

H. Eccles,

Sonata pentru contrabas și pian

J. Brahms,

St. Anthony chorale

J. S. Bach,

Menuet

J.M. Săerger,

Sonata pentru contrabas și pian

L. Delibes,

Vals

N. Rimski-Korsakov,

Mazurka

P. Mascagni,

Intermezzo

Piese pentru contrabas, Culegere (K. Dittersdorf,

P. I. Ceaikovski, L.van Beethoven, A. Grecianinov,

A. Haciaturian, S. Prokofiev)

R. Schumann,

Envoi

R. Schumann,

Le Gai Laboreur

R. Schumann,

Melodie

R. Schumann,

Spune-mi săraca rândunică

CLASA a VIII-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Clasa a VIII-a

1.2. Consolidarea schimburilor de poziție

Recunoașterea reprezentării grafice a sunetelor în ambitusul instrumentului corespunzător pozițiilor VI/VII, VII

Identificarea sunetelor

Exerciții de redare a sunetelor muzicale în diferite combinații intervalice

Exerciții cu game pe o singură coardă

Exerciții cu diferite trăsături de arcuș și combinațiile lor

Exerciții de efectuare a schimburilor de poziție cu precizie cu ajutorul coardei libere, prin alunecare cu același deget și prin articulare și substituire

Game și arpegii pe o întindere adecvată nivelului de studiu

Exerciții de consolidarea pozițiilor

Exerciții de schimb de poziții

Exerciții tehnice cu note duble ușoare

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a VIII-a

2.2. Operarea cu sunete într-o gamă variată de nuanțe

Diversificarea modalităților de emitere a sunetelor

Trăsăturile de arcuș: detache, legato, portato, staccato , marcatto, martellato, spiccato

Pizzicato

Modalitati diverse a trasaturilor de arcus pentru diferențierea dinamică a sunetelor

Exerciții de conștientizare a raportului dintre presiune, viteză a arcușului și zona de contact a acestuia cu coarda

Recunoașterea apartenenței lucrărilor muzicale audiate la un anume gen și stil muzical

Formularea judecăților de valoare despre lucrări audiate/ variante de interpretări

Diferențierea prin audiție a diverselor interpretări, în scopul formării propriei versiuni

Analizarea elementelor de limbaj din textul muzical studiat

Analizarea și utilizarea cursivă a aspectelor timbrale întâlnite în lucrările abordate

Prezentarea cursivă a unui program respectând termenii de dinamică și agogică

Memorarea și interpretarea creativă a lucrării, coordonând mijloacele de expresie muzicală

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VIII-a

Elemente de tehnică instrumentală specifică

Exerciții de redare a sunetelor muzicale în diferite combinații intervalice

Exerciții cu game pe o singură coardă

Domenii de conținut

Clasa a VIII-a

Exerciții cu diferite trăsături de arcuș și combinațiile lor Exerciții de efectuare a schimburilor de poziție cu precizie cu ajutorul coardei libere, prin alunecare cu același deget și prin articulare și substituire

Game și arpegii pe o întindere adecvată nivelului de studiu Exerciții de consolidarea pozițiilor

Exerciții de schimb de poziții

Exerciții tehnice cu note duble ușoare

Elemente de notație/cultura muzicală

Identificarea sunetelor

Trăsăturile de arcuș: detache, legato, portato, staccato , marcatto, martellato, spiccato

Pizzicato

Aspecte interpretative

Modalitati diverse a trasaturilor de arcus pentru diferențierea dinamică a sunetelor

Exerciții de conștientizare a raportului dintre presiune, viteză a arcușului și zona de contact a acestuia cu coarda Recunoașterea apartenenței lucrărilor muzicale audiate la un anume gen și stil muzical

Formularea judecăților de valoare despre lucrări audiate/ variante de interpretări

Diferențierea prin audiție a diverselor interpretări, în scopul formării propriei versiuni

Analizarea elementelor de limbaj din textul muzical studiat Analizarea și utilizarea cursivă a aspectelor timbrale întâlnite în lucrările abordate

Prezentarea cursivă a unui program respectând termenii de dinamică și agogică

Memorarea și interpretarea creativă a lucrării, coordonând mijloacele de expresie muzicală

SUGESTII pentru REPERTORIU

Studii:

Fr. Simandl, Metodă pentru contrabas, caietul I

H. Hermann, Metodă pentru contrabas, volumul I

G. Bottesini, Method for double bass, part one Fr. Simandl, 30 studii

Piese:

Piese pentru contrabas – culegere (G. B. Martini, S. Prokofiev)

G. Verdi,

Agnus Dei

B. Marcello, 6 Sonate pentru contrabas și pian, editura Schimer’s, transcripție Lucas Drew

A. Vivaldi, 6 Sonate pentru contrabas si pian, editura Schirmer`s, transcripție Lucas Drew

G. A. Capuzzi,

Concert in Re Major

J. E. Galliard,

Sonata în si minor

J. B. Breval,

Sonata în Do Major

J. Breval,

Concertino in LA Major p.I

(transcriptie de la violoncel)

A. Vivaldi,

Concert in SOL Major p.I

(transcriptie de la vioară)

F. Seitz,

Concertul nr. 5 in RE Major p. I

(transcriptie de la vioară)

R. Buchwald,

Patru piese pentru contrabas și pian

J. Knauer,

Duo-Sonate pentru contrabas și pian

R.Hrasky,

Patru schițe în stil vechi pentru contrabas soslo

M. Weiss,

Sonate pentru contrabas solo

INSTRUMENTE CU COARDE CIUPITE

Harpă, chitară

CLASA a V-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Clasa a V-a

1.2. Reprezentarea elementelor de dinamică și agogică, a termenilor de expresie din text prin diversificarea sonorității

Aplicarea în mod conștient de diferite combinații ritmice, melodice și dinamice și operarea cu sunetele corespunzătoare mai multor poziții

Exerciții pentru explorarea pozițiilor noi pentru registrele grav și acut

Executarea unor exerciții cu schimburi de poziții cu toate degetele pe diferite intervale și tipuri de scriitură, treptată sau cu salt

Executarea unor exerciții cu gamă în sexte și decime

Exerciții de consolidare a menținerii rezonatorii unitare în contextul extinderii ambitusului

Exerciții de conștientizare a manierelor de arpegiere

Exerciții de îmbinare a presiunii și a vitezei de ciupire pe întreg ambitusul instrumentului cu suplețe și tehnici de oprire a vibrațiilor

Executarea unor exerciții de efecte sonore speciale – glissando, flageolet

Exerciții de observare și autoobservare a calității sonore

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a V-a

2.2 Identificarea mesajului muzical în repertoriile studiate

Preocuparea în rezolvarea problemelor tehnice specifice lucrărilor abordate și de perfecționare a emisiei sonore

Exerciții de acordaj

Exerciții de observare a calității coardelor și de schimbare a acestora

Exerciții de acționare rapidă și corectă a pedalelor

Abordarea unor lucrări din perioade, stiluri și genuri diferite pentru observarea caracteristicilor specifice

Exerciții de citire la prima vedere a unor fragmente în pozițiile învățate

Audiții comparate ale unor lucrări din perioade, stiluri și genuri muzicale diferite

Exerciții de respirație și articulare a segmentelor muzicale (motive, fraze, perioade) din piesele abordate

Solfegiere mentală a unor fragmente pentru dezvoltarea auzului intern

Exprimarea unor păreri personale asupra opțiunilor interpretative

Improvizarea liberă a unor fragmente diferite expresiv

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a V-a

Elemente de tehnică instrumentală

Extinderi ale pozițiilor abordate, registrul grav și registrul acut Schimburi de poziții între registre și între tipul de scriitură, treptat sau cu salt, și în vederea emisiei diferențiate, glissando și flajolet

Schimburi de pedale Game în sexte și decime

Solfegierea mentală a segmentelor muzicale pentru dezvoltarea auzului intern

Diferențieri și combinații de elemente expresive prin presiunea și viteza ciupirii coardei

Game și arpegii Noțiuni de acordaj

Noțiuni de schimbare a coardelor

Elemente de notație / cultură muzicală

Elemente de sintaxă muzicală - celulă, motiv, frază, perioadă, aplicate în frazare

Semne și termeni de expresie dinamică și agogică

Aspecte interpretative și interdisciplinare

Participare afectivă în interpretare

Utilizarea tehnicilor de arpegiere pentru diversificarea expresiei muzicale

Exprimarea opiniilor personale față de interpretări comparate

Studii:

-Hélène Gatineau,

Methode de Harpe -

Exerciții

-Grossi,

Metodo per arpa

-Henriette Rènie,

Methode pour harpe

-Nicholas Charles Bochsa,

50 de Exerciții progresive

-Joseph François Naderman,

Exerciții

-Marcel Grandjany,

Studii

-Nicholas Charles Bochsa,

Studii din Caietul 1, Caietul 2

-John Thomas,

280 Technical Exercises for the Harp

-Carlos Salzedo,

Daily Dozen

-Charles Oberth ür, Studiul

La consolation

Piese:

-Rubin, Piese din Volumul 1

-Christoph Pampuch, Piese din

Harpa Mundi

-Joseph François Naderman,

Sonatină

din 7 Sonatine

-Hans Joachim Zingel, Piese din

New Harp Instruction

-Déborah Friou, Piese din

Baroque Music for the Harp

-Marcel Grandjany, Preludiile 2 și 3

-Marcel Tournier,

Preludiul I

-Henriette Rènie,

Danse d’autrefois

din Feuillets d’album

-Henriette Rènie,

Reverie ,

Invention dans le style ancien

din Six Pièces brèves

-Henriette Rènie,

Au bord du rousseau

-Alphonse Hasselmans,

Calme

din Feuillets d’automne

-Alphonse Hasselmans,

Ronde de nuit ,

Rouet ,

Rêverie

din Trois Petites Pièces

-Charles Oberth ür,

Aeolian Chords 2

-Fabio Rizza,

Akiko

-Daniele Garella,

Promedane Romantique

și

Arabesque

din Celtic Suite No5

-Bernard Andres,

Aquatintes 3

și

4 ,

Danses D’Automne

-Carmen Petra-Basacopol, Piese din

Suita Cartea Junglei

-Marțian Negrea,

Povestioară

SUGESTII pentru REPERTORIU HARPĂ

Piese:

Anna Magdalena Bach, Bourrée în mi BWV 966

Carulli F.,

Rondo în G-dur

Studii:

A. Andrei, 20 Micropréludes

A. Andrei, 20 regards sur six cordes

A. Andrei, Treptele Chitarei

CHITARĂ

Doga E.,

Nocturn

Galilei V.,

Galiarda în G-dur

Giuliani M.,

Sonatina în C-dur

J. S. Bach,

Arie în Fa major, Menuet în Sol și Menuet în sol minor din Klavierbüchlein

Kalinin V.,

Seara în curte

Les Productions d’Oz -

La guitare dans tous ses états

– vol I – prima serie Les Productions d’Oz

S. Tenant,

Pumping Nylon

Tarrega F..

Mazurca

Valcer L.,

Mică romanță

Y. Demillac,

Images

E. Thorlaksson, Guitar Moments – vol.I

J. Kienbaum, Abenteuer Gitarre

L. Suciu, Manual de chitară pentru începători La guitare dans tous ses états – vol I – a doua

S. Lemay, Guitar Method for Beginners

CLASA a VI-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Clasa a VI-a

Utilizarea extinderilor intonaționale și a unor elemente noi de notație

Executarea unor exerciții și pasaje din lucrările muzicale abordate

Executarea unor exerciții pentru tehnica schimburilor de poziții între mâini prin utilizarea alternativă și îmbinată a cheilor sol și fa

Citire la prima vedere cu utilizarea noilor tehnici instrumentale abordate

Exerciții pentru abordarea arpegiilor lansate cu schimb de deget

Exerciții de acordaj în raport cu tonalitățile abordate și maniera de efectuare mecanică a instrumentului

Exerciții pentru efectuarea gamelor în octave, sexte și decime și a arpegiilor în formule ritmice

Exerciții de interpretare a ornamentelor muzicale (mordent, apogiatură, tril)

1.2. Aplicarea termenilor de expresie, dinamică, tempo și agogică

Înțelegerea diferențiată a termenilor existenți în textul muzical

Executarea unor exerciții pentru realizarea indicațiilor întâlnite în piesele abordate și în cele citite la prima vedere

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a VI-a

Îmbinarea elementelor tehnice cu cerințele expresiei repertoriale.

Exerciții de variere a manierei de arpegiere în context stilistic diferit

Diversificarea paletei dinamice; cunoașterea și redarea noilor termeni agogici: ritenuto, ritardando, rallentando, accelerando, crescendo, decrescendo

Elemente de diferențiere a interpretării ornamentelor față de stilul piesei

2.2. Identificarea mesajului muzical al repertoriului studiat.

Diferențierea dinamică a pasajelor de virtuozitate cu rol tematic, față de cele cu rol de acompaniament în verticalitatea sonoră, între mâini și registre

Interpretarea comparativă a unor lucrări/ fragmente din stiluri și epoci diferite, pentru diferențierea sonorității

Clasa a VI-a

- Exerciții de identificare a problemelor tehnice și expresive prin compararea a două lucrări diferite ca stil și gen muzical

2.3. Afirmarea imaginii personale asupra lucrărilor interpretate

Prezentarea în public

Conștientizarea reușitei ca un rezultat firesc al activității individuale

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VI-a

Elemente de tehnică instrumentală

Îmbinări ale pozițiilor abordate

Schimburi de poziții și maniere de articulare cu soluții diferite Arpegiul lansat cu schimb de deget

Utilizarea formulelor ritmice în exerciții și studiu individual Solfegierea mentală și vocală a segmentelor muzicale pentru dezvoltarea auzului intern și a respirațiilor firești

Diferențieri și combinații de elemente expresive în maniera de ciupire

Maniera de arpegiere Game și arpegii

Dezvoltări în tehnica de acordaj

Elemente de ornamentare muzicală – mordent, apogiatură, tril

Elemente de notație / cultură muzicală

Elemente de sintaxă muzicală - celulă, motiv, frază, perioadă, aplicate în frazare

Semne și termeni de expresie dinamică și agogică

Diversificarea paletei dinamice; cunoașterea și redarea noilor termeni agogici: ritenuto, ritardando, rallentando, accelerando, crescendo, decrescendo

Aspecte interpretative și interdisciplinare

Participare afectivă în interpretare și conștientizarea rolului interpretului în spectacolul muzical

Aspecte psihologice ale pregătirii și concentrării pentru performanța scenică

Utilizarea manierelor de ciupire, de arpegiere și de oprire a vibrației coardelor pentru diversificarea expresiei muzicale Exprimarea opiniilor personale față de interpretări personale și ale colegilor

Studii:

-Grossi,

Metodo per arpa

-Henriette Rènie,

Methode pour harpe

-Joseph François Naderman, Studii din

7 Studii pentru harpă

-Nicholas Charles Bochsa,

Studii din Caietul 2, Caietul 3

-Edmond Larivière,

Exerciții

-Nicholas Charles Bochsa,

Preludii

din Fifteen brilliant and Short Preludes

-John Thomas,

280 Technical Exercises for the Harp

-Carlos Salzedo,

Daily Dozen

-Charles Oberth ür, Studiul

La Coquette

Piese:

-Rubin, Piese din Volumul 1

-Christoph Pampuch, Piese din

Harpa Mundi

-Joseph François Naderman,

Sonatină (e) din 7 Sonatine

-Hans Joachim Zingel, Piese din

New Harp Instruction

-Marcel Tournier,

Preludiul II

-Déborah Friou, Piese din

Baroque Music for the Harp

-Alphonse Hasselmans,

Sérénade mélancolique

din Feuillets d’automne

-Alphonse Hasselmans,

Aubade, Au monastère ,

Confidence

-Charles Oberth ür,

Aeolian Chords 1, 3

SUGESTII pentru REPERTORIU HARPĂ

-Claude Debussy,

Reverie

-Fabio Rizza,

Luminescence

-Bernard Andres,

Aquatintes 5 ,

Danses D’Automne ,

La Gimblette

-Daniele Garella,

Quel bonheur de vous revoir

din Celtic Suite No5

-Carmen Petra-Basacopol,

Cântec de leagăn ,

Clopotele

din Suita pentru harpă

-Marțian Negrea,

Cântec de leagăn

CHITARĂ

Studii:

A. Andrei, 20 Micropréludes

A. Andrei, 50 études progressives

A. Andrei, Treptele chitarei

E. Thorlaksson, Guitar Moments – vol. II

F. Carulli, Metoda de chitară, opus 27

J. Kienbaum, Abenteuer Gitarre

L. Suciu, Manual de chitară pentru începători - Editura Todesco

Les Productions d’Oz - La guitare dans tous ses états – vol. II și III – prima serie

Les Productions d’Oz, La guitare dans tous ses états – vol I și II – a doua serie

M. Carcassi,

Metoda de chitară

S. Iannarelli,

20 Études faciles

S. Iannarelli, 20 Études faciles

Piese:

Mozzani L.,

Cântec vechi italian

Bootnianski , Sonata în Do major

Bulabov,

Barcarola, p.2, pentru violă și pian

Galilei V.,

Canțona în a-moll

Galilei V.,

Canțona în a-moll

Giuliani M.,

Studiu nr. 6

Ianșinov,

Concert nr, 1

Ierzunov V.,

Temă cu variațiuni în stil vechi

Kalinin V.,

Preludiu

Kircov,

Nocturnă

Krieger I.,

Menuet

Lauro A.,

Vals venesuel nr. 1

Mozart,

Menuet

Mozzani L.,

Cântec vechi italian

P.I. Ceaikovski,

Cântec fără cuvinte

Roci P.,

Habanera

Sbornic,

Culegere de piese

Scarlatti A.,

Gavotă în G-dur

Setz , Concert nr. 1

Vivaldi,

Concert nr. 1 în do, nr. 2 în do

CLASA a VII-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Clasa a VII-a

Aprofundarea elementelor de limbaj muzical corelate cu elemente de tehnică instrumentală.

Extinderi ale tonalităților majore și minore, cu game în sens contrar și în contratimp și arpegii în cascadă, în răsturnări, cu schimb de deget în manieră placată și arpegiată

Exerciții și lucrări cu utilizarea flageoletelor duble și a glissandourilor diferențiate în funcție de viteză și înălțimea coardei

Interpretarea unor lucrări cu arpegii în sens melodic ascendent și descendent, cu glissandouri duble și flajoletelor duble

Exerciții de gradare ritmică corelată pulsatoric între pătrime, optime, triolet, șaisprezecime, cvintolet, sextolet aplicate în game și arpegii

Explorarea resurselor expresive ale melodiei prin ornamente diverse (tril, grupet, mordent,

Clasa a VII-a

apogiaturi simple și multiple)

1.2. Reprezentarea în auzul interior a structurilor ritmico-melodice și dinamice și transferul lor în interpretarea instrumentală

Executarea unor exerciții de solfegiere mentală a partiturilor

Citire la prima vedere cu soluții dinamice diferențiate, urmare a unor solfegieri mentale

Crearea de scurte fragmente ornamentale, melismatice, cu rol cadențial, pentru integrarea ornamentelor învățate

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a VII-a

Aplicarea unei tehnici instrumentale fluente în vederea obținerea unei sonorități optime

Executarea unor exerciții pentru obținerea cursivității discursului muzical

Exerciții de variere a tehnicilor specifice pentru modificarea expresiei timbrale specifice pieselor abordate

Executarea unor exerciții pentru împărțirea corectă a porțiunilor de coardă în funcție de înălțimea fixată a coardei de către pedală

Alegerea personală a digitațiilor și a pedalizării necesare la fragmentele citite la prima vedere

2.2. Identificarea mesajului muzical al lucrărilor muzicale

Diferențierea importanței diferitelor teme ale unei lucrări ample, față de construcția piesei și de raportul existent cu pianul acompaniator

Audiții comentate față de aspectele interpretative cu rol în transmiterea mesajului dramaturgic, artistic

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VII-a

Elemente de tehnică instrumentală

Game și arpegii în mai multe octave, în tempo-uri diferite, cu utilizarea modurilor de atac legato, staccato

Game în sens contrar și în contratimp

Arpegii în cascadă, în răsturnări, cu schimb de deget în manieră placată și arpegiată

Gradare ritmică corelată pulsatoric între pătrime, optime, triolet, șaisprezecime, cvintolet, sextolet aplicate în game și arpegii Consolidări pentru schimbul de poziție și manieră de articulare în registrul acut

Glissando dublu în sens melodic ascendent și descendent Flajolet dublu

Elemente de notație și cultură muzicală

Diversificarea paletei de nuanțe dinamice și agogice ajungând până la nuanțe extreme ( fff., ff., f., p., pp., ppp., subito f., subito pp)

Abordarea problemelor de emisie sonoră cu corelarea calității și a acurateței sonore

Aspecte interpretative și interdisciplinare

Elemente de analiză macrostructurală a lucrărilor abordate Interpretare în fața publicului a unui repertoriu variat stilistic Participarea în calitate de auditor în diferite manifestări artistice Redarea cu personalitate, înțelegerea muzicală și expresivă a repertoriului studiat

Stimularea dezvoltării imaginației artistice

Studii:

-Edmond Larivière,

Exerciții

-Joseph François Naderman, Studii din

7 Studii pentru harpă

-Joseph François Naderman, Studii din

Studii și Preludii

-Nicholas Charles Bochsa, Studii din Caietul 2, Caietul 3

-Luigi Concone, Studii din Caietul 1

-Alphonse Hasselmans, Studiu de concert

-John Thomas,

280 Technical Exercises for the Harp

-John Thomas,

Studii

din

Studies for the Harp, Seria 1

-Carlos Salzedo,

Daily Dozen

-Charles Oberth ür, Studiul

La Cascade

Piese:

-Rubin, Piese din Volumul 1

-Ottorino Respighi,

Siciliana

-Déborah Friou, Piese din

Baroque Music for the Harp

-Joseph François Naderman,

Sonatină (e) din 7 Sonatine

-Hans Joachim Zingel, Piese din

New Harp Instruction

-Marcel Tournier,

Preludiul III

-Alphonse Hasselmans,

Chanson de Mai ,

Guitare ,

Gondoliera ,

Mazurka ,

Menuet

-Marcel Tournier,

Lolita la danceuse

-John Thomas,

The Minstrel’s Adieu ,

The Seasons ,

Echoes of a Waterfall

-Fabio Rizza,

Tre Brani Magici

-Bernard Andres,

Duke

-Carmen Petra-Basacopol,

Preludiu

din Suita pentru harpă

-Marțian Negrea,

Menuet

SUGESTII pentru REPERTORIU HARPĂ

CHITARĂ

Studii:

A. Andrei, 20 Micropréludes

A. Andrei, 50 études progressives

D. Aguado, Metodo de Guitarra I, II, III

D. Aguado, Metodo de Guitarra I, II, III

E. Pujol, Studiu El Abejorro

F. Carulli, Metoda de chitară, opus 27

F. Sor, 12 Studii op. 6

F.Carulli, Metoda de chitară, opus 27

J. Kienbaum, Abenteuer Gitarre Julio Sagreras, Caietele 3-7

L. Brouwer, Estudios Sencillios (1-10)

Les Productions d’Oz, L’apprenti guitariste

Les Productions d’Oz, La guitare dans tous ses états – vol. II, III, IV

M. Carcassi, 25 études (1 – 5), Metoda de chitară

M. Giuliani, 24 de Studii pentru chitară op. 48

S. Iannarelli, 20 Études faciles

Piese:

Gacola A.,

Dans spaniol

A. Mudarra,

Fantasia X

Bach I. S.

Sarabanda în h-moll

Cost N.,

Melancolia

Doga E.,

Cascada din Paris

G. Frescobaldi,

Dansuri cu Variatiuni

G. Sanz,

Instruccion sobre la guitarra espanola – arr. Oscar Caceres (Pavana, Preludio, Paradetas, Passacalles, Folias, Españoleta)

Ivanov-Kramskoi A.,

Impuls

J.S.Bach,

Preludiul BWV 999

Kozlov V.,

Rumba

L. de Milan,

Pavanele 1, 2, 3, 4, 5, 6

L. de Narvaez,

Diferencias Sobre “Guardame las Vacas”

N. Paganini,

Sonatele nr. 1-5

Paganini N.,

Sonata în C-dur

R. de Visée,

Menuet

Scarlatti D.,

Larghetto

Sor F.,

Foglia (variațiuni pe tema spaniolă)

Tarrega F.,

polca Rosita

CLASA a VIII-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Clasa a VIII-a

1.2.Utilizarea unor elemente de limbaj muzical și de dezvoltare tehnică instrumentală în interpretare

Aplicarea elementelor de sintaxă muzicală

Executarea unor exerciții de analiză a textului studiat (celulă, motiv, frază, perioadă, temă, secțiune)

Reprezentarea tempo-ului, a planurilor dinamice și agogice in lucrările muzicale studiate

Exerciții de arpegii cu salt de octavă pe întreg ambitusul instrumentului

Diversificări ale manierei de acționare a pedalelor, cu mutarea piciorului și/sau două cu același picior (harpă)

Extinderea manierei de oprire a vibrației coardelor prin utilizarea procedeelor variate, cu falanga sau muchia degetului

Exerciții de consolidare a presiunii de ciupire a mâinii stângi în registrul grav

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a VIII-a

Practicarea la nivel curricular a elementelor de bază ale tehnicii instrumentale în cadrul interpretării artistice

Identificarea și redarea particularităților tehnice ale diferitelor moduri de digitare și pedalizare a textului muzical abordat

Execuția în public a lucrărilor muzicale studiate

Pregătirea psihologică a momentului de scenă

Exprimarea unor opinii referitoare la repertoriul parcurs

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VIII-a

Elemente de tehnică instrumentală

Ornamente extinse

Arpegii cu salt de octavă pe întreg ambitusul instrumentului Maniere de acționare a pedalelor, cu mutarea piciorului și/sau două cu același picior (harpă)

Maniere de oprire a vibrației coardelor prin utilizarea procedeelor variate, cu falanga sau muchia degetului

Exerciții de consolidare a presiunii de ciupire a mâinii stângi în registrul grav

Elemente de notație și cultură muzicală

Audiții comparate ale unor interpretări consacrate Redarea cu personalitate a textului muzical

Aspecte interpretative și interdisciplinare

Înțelegerea muzicală și expresivă a repertoriului studiat, cu elemente de structurare lingvistică

Pregătirea psihologică pentru performanța artistică

Exprimarea opiniilor față de repertoriul interpretat și față de audițiile comparate

Studii:

-Edmond Larivière,

Exerciții

-Nicholas Charles Bochsa, Studii din Caietul 3

-Luigi Concone, Studii din Caietul 1

-Albert Zabel,

La Source

-Felix Godefroid,

Studiul de Concert în mib minor

-John Thomas,

280 Technical Exercises for the Harp

-John Thomas,

Studii

din

Studies for the Harp, Seria 1

-Carlos Salzedo,

Daily Dozen

Piese:

-Johann Pachelbel,

Chaconne în fa minor

-Georg Friederich H ändel,

Passacaglia

-Domenico Scarlatti,

Sonată

-Joseph François Naderman,

Sonatină (e) din 7 Sonatine

-Hans Joachim Zingel, Piese din

New Harp Instruction

-Marcel Tournier,

Berceuse Russe

-Alphonse Hasselmans,

Nocturne ,

Reverie ,

Priére ,

Romance ,

Berceuse

-Albert Zabel,

La Source

-Felix Godefroid,

La Mort D’Orphee

-John Thomas –

The Seasons ,

Eolian Sounds

-Reinhold Glière -

Impromptu

-Annie Challan -

Cascades

-Carmen Petra-Basacopol –

Țesătoarea

din Suita pentru harpă

SUGESTII pentru REPERTORIU HARPĂ

CHITARĂ

Studii:

A. Andrei, 50 études progressives

D. Aguado, Metodo de Guitarra I, II, III

E. Pujol, El Abejorro- studiu, Escuela Rezonada de la Guitarra vol. III, IV, V

F. Carulli, Metoda de chitară, op. 27

F. Sor, 12 Études op.60, 24 de Lecții progresive op.31, Siciliana

F. Sor, 24 de Lecții progresive op. 3, Siciliana

J. Sagreras, Caietele 3-7

L. Brouwer, Estudios Sencillos

Les Productions d’Oz, vol. V și VI – prima serie - La guitare dans tous ses états

M. Carcassi, 25 études op.60

M. Carcassi,

Metoda de chitară

M. Giuliani, 121 de Studii pentru chitara op.1, 24 de studii op.100

Piese:

A. Andrei,

Sept poèmes poliphoniques

A. Andrei,

Suita in Modo Transilvano

A. Mudarra,

Fantasia X, Gallarda, Romanesca

Bach I. S.,

Allemanda în a-moll

Bach I. S.,

Burre în D-dur

Carulli F.,

Sonata III op. 56

Cost N.,

Andante în D-dur

Fr. Tárrega,

Preludios (1 – 12)

Frescobaldi G.,

Arie cu variațiuni

G. Frescobaldi,

Aria con Variazioni detta “La Frescobalda”, Dansuri cu Variațiuni

G. Handel,

Ciacona

G. Sanz,

Pavana, Folias, Españoleta, Marizapolos, Rujero y Paradetas, Canarios

Giuliani M.,

Sonatina în C-dur

J.S.Bach,

Preludiul BWV 999,Suita pentru violoncel solo BWV 1007- Preludiu și Allemanda; Suita pentru lăută solo BWV 996

L. de Milan,

Pavanele (1- 6)

L. de Narvaez,

Diferencias Sobre “Guardame las Vacas”

Minisetti,

Seara în Veneția

N. Paganini,

Sonatele (1-7)

Sans G.,

Canarios

Scarlatti D. , Sonata e-moll

Tarrega F.

Capriccio Arabica

Tisserand T.,

Armor, Vals

Villa-Lobos H.

Preludiu nr. 1

Vinitsky A.,

Capriciu

Sugestii metodologice

Pregătirea de specialitate a elevilor de la profilul artistic, specializarea muzică, presupune valorificarea achizițiilor învățării dobândite prin educația de bază (disciplinele din trunchiul comun), ca modalitate de asigurare a egalității de șanse și de întregire a formării intelectuale, estetice și morale ale elevilor.

Parcurgerea repertoriului nu este un scop în sine, ci un mijloc de orientare a elevului spre trasee ulterioare de pregătire superioară și ca posibilitate de atingere a unui nivel superior de performanță în interpretare.

Acest deziderat reprezintă pentru profesor un scop ce pune accent pe deplasarea accentului de pe acumulările sterile de cunoștințe pe utilizarea acestora în practica muzical-instrumentală, de pe caracterul informativ, aplicativ, centrând procesul didactic pe elev și pe opțiunile sale.

Acestea reprezintă un rezultat al întregului demers didactic cu specific artistic, la care participă elevul.

Sugestiile metodologice ca sprijin pentru cadrul didactic se referă la conținutul învățării, metode, activități didactice și recomandări cu privire la abordarea repertoriului, precum și sugestii privind evaluarea continuă și sumativă în scopul orientării cadrului didactic în procesul de predare-învățare a unui instrument muzical.

Repertoriul este un mijloc de realizare a competențelor. Parcurgerea acestuia nu constituie un obiectiv în sine, important fiind, de fapt, progresul elevilor în învățare. În procesul de învățământ primar și gimnazial (clasele III-VIII) trebuie să se aibă în vedere valorificarea potențialului creativ în interpretare. Din acest moment, formarea unei concepții interpretative asupra operei va motiva demersul de perfecționare a tehnicii interpretative a elevului.

În activitatea didactică se va pune accentul prioritar pe abordarea în interpretare a stilului clasic și baroc. În acest sens, trebuie avute în vedere:

Utilizarea arcușului mai ales în legato, detache, spiccato

Redarea ornamentelor după cerințele epocii

Un grad sporit de velocitate

Ușurință în folosirea tehnicii de schimbare a nuanțelor

Nu trebuie omisă dezvoltarea muzicalității elevului, a gândirii sale muzicale. Aceasta nu exclude utilizarea exercițiilor de memorare a textelor muzicale studiate și de redare a acestora fără ajutorul partiturii.

De asemenea, este absolut necesar ca fiecare operă muzicală să fie interpretată în integralitatea sa, cu acompaniament (pian sau ansamblu orchestral) și obligatoriu în public (audiții de clasă/catedră).

În perioada învățământului gimnazial, pregătirea de specialitate a elevilor se va axa pe inițierea în și cu familiarizarea cu perioadele stilistice, muzicale în vederea aprofundării perioadelor stilistice importante:

Baroc

Clasicism

Romantism

Modernism

Repertoriul însă are valoare de sugestie, rămânând la aprecierea cadrului didactic să propună alte repertorii, ținând cont de particularitățile de dezvoltare fizică, psihică și intelectuală a elevului.

Câteva activități speciale vor veni în ajutorul profesorului în scopul realizării competențelor. Astfel, trebuie să se acorde o atenție special memorizării textului muzical, dar, totodată, memorizarea textului nu trebuie să devină un scop în sine, ci să fie un instrument de facilitare a eliberării de stresul partiturii.

Cadrul didactic trebuie să dovedească disponibilitate pentru pregătirea continuă prin toate mijloacele oficiale. Printre acestea, se va pune accent pe participarea activă a elevului la diferite acțiuni, competiții, finalizând demersul prin adoptarea și implicarea sa responsabilă în pregătirea pentru performanță, eliminând astfel riscul promovării unor false valori.

În cazul disciplinei

Contrabas , elevul începe procesul de cunoaștere și acomodare cu instrumentul muzical în clasa a V-a. În clasele a VI- a și a VII- a, elevul continuă procesul de

formare și dezvoltare, insistându-se pe latura tehnico-instrumentală generală, iar din clasa a VIII-a se urmărește formarea unei concepții interpretative asupra operei va motiva demersul de perfecționare a tehnicii instrumentale.

Alegerea repertoriului se va face în funcție de dezvoltarea psihosomatică a elevului. De asemenea este esențială optimizarea condiției instrumentului astfel ca elevul sa nu depună un efort fizic exagerat la studiu. În situația unui repertoriu restrâns, privind stilul preclasic sau clasic, se recomandă transpunerea adecvată din punct de vedere al dificultății a unor repertorii aparținând altor instrumente.

În asimilarea și în redarea corectă a problemelor de natură tehnică, se recomandă:

pentru clasa a V-a :

preocuparea de bază a profesorului trebuie să fie pregătirea fizică a organismului pentru această activitate (poziția corpului, a brațelor, a degetelor etc.);

învățarea emiterii corecte a sunetelor la instrument;

întărirea articulațiilor degetelor prin exerciții tehnice specifice;

exerciții de formare și dezvoltare a lejerității degetelor și a brațelor;

se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit rezistența fizică și pregătirea tehnică necesară abordării problemelor de repertoriu.

pentru clasa a VI-a și a VII-a:

se continuă dezvoltarea capacității de efort a organismului, prin exerciții specifice;

diversificarea tipurilor de exerciții, care să sprijine dezvoltarea motricității elevilor;

se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit pregătirea tehnică corespunzătoare abordării problemelor de repertoriu și de interpretare.

pentru clasa a VIII-a :

omogenizarea sonorității în registrele grav, mediu, acut;

valorificarea altor tipuri de exerciții, care să contribuie la dezvoltarea motricității;

diversificarea dinamică și timbrală - evidențierea contrastelor;

se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit pregătirea tehnică corespunzătoare abordării problemelor de repertoriu și de interpretare.

Pentru realizarea repertoriului, profesorul trebuie să organizeze activitatea elevului, să planifice studiul individual al acestuia, să ofere o paletă diversă de soluții tehnice și interpretative, să sesizeze și să corecteze eventualele erori, să stimuleze creativitatea elevului, să organizeze activități de acomodare a elevului cu scena (producții/audiții, recitaluri, etc.)

De asemenea, profesorul va urmări realizarea dialogului cu elevul, fără a fragmenta prea des discursul muzical.

Profesorul va oferi elevului modele artistice de interpretare și prin utilizarea mijloacelor audio- vizuale;

Conținuturile vor fi valorificate, deopotrivă, pentru:

dezvoltarea tehnicii instrumentale (studiul gamelor și arpegiilor trebuie să fie parte integrantă a studiului zilnic);

dezvoltarea combinată a tehnicii și a muzicalității prin abordarea unui repertoriu specific; Pentru a asigura o pregătire de bază a elevului, profesorul trebuie să parcurgă cu acesta:

game majore și minore cu arpegii, în diferite trăsături de arcuș;

un număr de cel puțin 10 - 15 studii tehnico-melodice pe an;

cel puțin 3 lucrări din lista de sugestii de repertoriu acoperind perioade stilistice diferite; Prin acest document se intenționează asigurarea pregătirii de specialitate de bază a elevilor, dincolo de care fiecare elev, sub îndrumarea cadrului didactic, își poate prefigura un traseu de evoluție performantă.

Atât repertoriul cât și planificarea studiului pozițiilor pe an școlar au valoare de sugestie, rămânând la latitudinea profesorului să propună și alte repertorii sau o altă repartizare a studiului pozițiilor, ținând cont de particularitățile de dezvoltare fizică, psihică și intelectuală a elevilor.

MODEL proiectare unitate de învățare – Corzi grave

VIOLĂ/ VIOLONCEL

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: REPERTORIU ROMÂNESC

Clasa a VIII-a

Nr. ore alocate: 4 ore

Detalieri de conținut

Competențe specifice

Activități de învățare

Resurse

Evaluare

1.1. Aplicarea

2.1. Îmbinarea

- instrument

- feedback oferit în

C. Dimitrescu

conștientă a

diferitelor

elementelor tehnice cu

cerințele expresive ale

arcuș

partitură

urma vizionării

înregistrării

”Dans

combinații ritmice,

piesei

- suport

- autoevaluarea în

țărănesc”

–

melodice și

- învățarea pe

pentru

baza criteriilor

MEMORARE

dinamice

1.2. Aplicarea

fragmente și apoi

integral al lucrării fără

partitură

- metronom

prestabilite

indicațiilor și

partitură

- aparat

agogică

- înregistrarea audio-

audio-video

- înțelegerea

video a interpretării

pentru

termenilor existenți în textul muzical

elevului

înregistrare

- utilizarea

tehnicilor adecvate

Notă:

Memorarea reprezintă o etapă de lucru ulterioară parcurgerii și asimilării elementelor constitutive (melodie, ritm, ornamente, tehnica emisiei sonore, înțelegerea formei, dinamică și tempo)

CONTRABAS

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: REPERTORIU CLASIC

Clasa a VIII-a

Nr. ore alocate: 6 ore

Detalieri de conținut

Competențe specifice

Activități de învățare

Resurse

Evaluare

G. A. Capuzzi –

1.1. Aplicarea

- audiția lucrării

Metronom,

- evaluare

Concert

elementelor de

- descifrarea

partitură,

formativă

in Re Major, p. I

sintaxă muzicală

textului muzical

- rezolvarea

instrument,

aparatură audio-

- autoevaluare

elementelor de

intonație, ritm,

video

dinamică și

tempo

- Executarea

unor exerciții de

analiză a textului

studiat (celulă,

motiv, frază,

perioadă, temă,

secțiune)

HARPĂ/CHITARĂ

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: REPERTORIU ROMÂNESC

Clasa a VIII-a

Nr. ore alocate: 4 ore

Detalieri de conținut

Competențe specifice

Activități de învățare

Resurse

Evaluare

Carmen Petra-

1.1. Aplicarea

2.1. Îmbinarea

- instrument

- feedback oferit în

Basacopol

conștientă a

elementelor tehnice cu

- acordaj

urma vizionării

Cântec de

diferitelor

cerințele expresive ale

- partitură

înregistrării

leagăn

din

combinații ritmice,

piesei

- suport

- autoevaluarea în

Suita pentru

melodice și

- învățarea pe

pentru

baza criteriilor

harpă

– MEMORARE

dinamice

1.2. Aplicarea indicațiilor dinamice

fragmente și apoi

integral al lucrării fără partitură

partitură

metronom

aparat

prestabilite

și agogice

- înregistrarea audio-

audio-video

- înțelegerea

video a interpretării

pentru

termenilor existenți

în textul muzical

elevului

înregistrare

- utilizarea

tehnicilor adecvate

Notă:

Memorarea reprezintă o etapă de lucru ulterioară parcurgerii și asimilării elementelor constitutive (melodie, ritm, ornamente, tehnica emisiei sonore, înțelegerea formei, dinamică și tempo)

Grup de lucru

Nume, prenume

Instituție de apartenență

Brăescu, Adrian

Ministerul Educației Naționale

Streche, Loredana

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

Paladi, Ani Marie

Școala gimnazială de muzică nr 1

Iosif Sava

– București

Smărăndescu, Săndel

Colegiul Național de Muzică “ Dinu Lipatti”

– București

Vidican, Miruna Elena

Colegiul Național de Muzică

George Enescu

– București

Vodă, Camelia Ioana

Colegiul Național de Muzică

George Enescu

– București

Anexa nr. 10

MINISTERUL EDUCAȚIEI

Programa școlară pentru disciplina

ȚAMBAL

Clasele V-VIII

Învățământ integrat și suplimentar de artă – Muzică

București, 2022

Notă de prezentare

Programa școlară pentru

Țambal

reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele V-VIII din învățământul gimnazial cu program integrat și suplimentar de artă – muzică, înscriindu-se în aria curriculară

Arte . Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învățământ cu un buget de timp de 2/3 ore /săptămână.

Programa pentru

Instrument principal - țambal

este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.

Actuala programă se corelează cu programa corespondentă pentru ciclul liceal, asigurând astfel continuitatea structurării competențelor și o abordare coerentă între cele două niveluri de învățământ (gimnazial și liceal).

Structura programei școlare

include, pe lângă

Nota de prezentare , următoarele elemente:

Competențe generale

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Conținuturi

Sugestii metodologice

Competențele

sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.

Competențele generale

vizate în studiul instrumentului

țambal

jalonează achizițiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial.

Competențele specifice

se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt însoțite de

exemple de activități de învățare , care constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul realizării competențelor. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activități de învățare, care integrează strategii didactice și care valorifică experiența concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activități de învățare pe care le propune programa școlară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei școlare și proiectării unor parcursuri de învățare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.

Conținuturile

învățării constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:

Elemente de tehnică instrumentală specifică

Elemente de notație/cultura muzicală

Aspecte interpretative

Sugestiile metodologice

includ recomandări privind strategiile didactice și elementele de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secțiune se oferă și un exemplu de proiectare didactică.

Construcția programei permite susținerea evoluțiilor elevilor în direcția exprimării artistice la instrument și în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează și competențe, deprinderi, cunoștințe de la celelalte discipline ale educației muzicale vocaționale.

Competențe generale

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

CLASA a V-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Clasa a V-a

1.2. Cunoașterea principalelor elemente de limbaj muzical

1.3. Formarea deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj

Formarea deprinderilor tehnice de bază

Istoricul și descrierea țambalului și a ciocănelelor

Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea și flexibilitatea mâinilor cu și fără ciocănele

Poziția la instrument și acomodarea ciocănelelor

Exerciții pentru simetria mâinilor

Exerciții pentru însușirea numerotării mâinilor

Exerciții ritmice cu ciocănelele, urmărindu-se o articulație corectă și o egalitate sonoră

Exerciții ritmice în diferite valori până la șaisprezecimi

Exerciții tehnice libere care vor consta în lovituri: ordinare, duble, triple și câte patru pentru fiecare mână în parte

Redarea elementelor de limbaj muzical (ritm, metru, tempo)

Exerciții de cunoaștere a reprezentărilor grafice ale elementelor simple de limbaj muzical

Descifrarea textelor muzicale simple

Identificarea raportului matematic între durate

Redarea duratelor în diferite măsuri

Exerciții folosind diverse formule ritmice de la rar spre repede

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a V-a

Obținerea deprinderilor tehnice de bază

Formarea deprinderilor elementare de emitere a sunetului cu ciocănelul în diferite registre ale țambalului

Analiza calitativă a sunetului emis

Exerciții în tonalități până la trei semne de alterație, în diferite formule ritmice, inclusiv gamele minore în variantele natural, armonic, melodic

Exerciții cu note egale

Exerciții cu diviziuni normale ale valorilor de note

2.2. Familiarizarea cu termeni elementari de dinamică și agogică

Exerciții cu elemente de dinamică constantă p, mp, mf, f, etc.

Exerciții cu nuanțe dinamice (crescendo, decrescendo)

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a V-a

Elemente de tehnică instrumentală specifică

Istoricul și descrierea tipurilor de țambal, scopul lor în orchestră Poziția la instrument și acomodarea ciocănelelor Descifrarea textelor muzicale simple

Diviziuni normale ale valorilor de note

Domenii de conținut

Clasa a V-a

Elemente de notație/cultura muzicală

Elemente de limbaj muzical (ritm, metru, tempo) Raportul matematic între durate, utilizând valori până la șaisprezecimi

Cunoașterea reprezentărilor grafice ale elementelor simple de limbaj muzical

Descifrarea textelor muzicale simple

Tonalități până la trei semne de alterație, inclusiv gamele minore în variantele natural, armonic, melodic, arpegii

Aspecte interpretative

Elemente de dinamică constantă p, mp, mf, f, etc. Nuanțe dinamice (crescendo, decrescendo)

SUGESTII pentru REPERTORIU

Game, exerciții studii:

V.Brada, “30 de studii pentru țambal” (Brno, 1997) -

Studiile Nr. 1 - 6.

I.T.Toth, I.Falka, “Cimbalomiskola” (Budapest, 1958 sau 1967)

Partea I: Studiile Nr. 56; 65; 66; 132; 150; 151;

152; 162 - 165; 196(a;b); 197; 223

-

227.

Partea II: Studiile Nr. 4; 7; 11; 12; 19; 20.

V.Sîrbu, V. Crăciun, “Metodă de țambal” (Chișinău, 1982) -

Paginile Nr. 44-46; 48;

49; 52; 55; 58; 59.

Piese folclorice:

L.Berov, “Melodii populare moldovenești”(Chișinău,1974)

“Hora ciobănească; “Hora și bulgăreasca”; “Jocul fierarilor”.

G.Ceaikovski-Mereșanu, “Doine, cântece, jocuri” (Chișinău, 1972)

Nr.12 (Dansul miresei);

Nr.23 (Vine lelea de la moară); Nr.27 (Cât îi Codru);

Nr.46 (Și-am zis verde păpușoi); Nr.66 (La mândruța sub cerdac); Nr.107 (Iese lelea din bordei); Nr.140 (Foaie verde trandafir); Nr.148 (Hora moldovenească); Nr.151 (Hora de mână).

V.Crăciun, V. Sîrbu, “Metodă de țambal” (Chișinău, 1982)

Pag.4 – ”Joc”, muz.populară; Pag.49 – ”Joc”, V.Crăciun; Pag.52 – ”Sârba”, muz. populară;

Pag.56 – ”Joc bătrânesc”, V.Sîrbu; Pag.59 –”Trandafirul”,muz. populară; Pag.77 – ”Brâulețul”, V.Sîrbu.

Pag.84 – ”Coasa”;”Bocăneasca”, muz. populară; Pag.85 – ”Joc țărănesc”, muz. populară;

Pag.93 – ”Sârba”, V.Sîrbu;

Pag.93 – ”Hora”, V.Sîrbu.

S.Crețu, “Piese pentru țambal și pian” (Chișinău,1990)

Nr.1(Sîrba); Nr.2(Rața); Nr.3(Hora); Nr.4(Cimburelul); Nr.6 (Sârba veche); Nr.7(Cântă-mi pui de cuc); Nr.8(Zefirul); Nr.9(Bocăneasca); Nr.10(Scrânciobul); Nr.11(Joc); Nr.15(Bucovineasca).

E. Croitoru, “Melodii populare pentru acordeon”(Chișinău, 1983)

“ Tropoțica”; “Sîrba”; “Bulgăreasca”; “Hangul”;

”Hora mărunțică”; ”Brâul”; ”Sârba”; ”Joc”.

C.Rusnac, “Ca la noi în sat” (Chișinău,1981)

Cântec de masă; Sara bună; Sârba; Coasa; Ciuleandra; La scos dansul; Hangul; Dans bulgar; Țigăneasca.

V. Curbet, “Așa-i jocul pe la noi”(Chișinău,1985) I.Vizitiu, “Fluierașul”, (“Timpul”, 1974)

“ Hora”; “Ciobăneasca”;

“ Fantezie pentru fluier”;

“Cântecul prieteniei”; “Rapsodie moldovenească”.

E.Vîșcauțan, “Crestomație pentru vioară, violoncel și pian. Cl.1 - 4”(“Lumina”, 1977)

Nr.8 (Vine lelea); Nr.12 (Trageți hora); Nr.36 (Cucoșelul); Nr.52 (Cântec de leagăn); Nr.54 (Cântec de leagăn); Nr.59 (Cucul).

P. Stoianov, “500 de melodii și jocuri din Moldova” (Chișinău, 1972)

Nr.55 (Sârba); Nr.250 (Cârligul);

Nr.278 (Cărăselul).

Piese:

V.Crăciun, V. Sîrbu, “Metodă de țambal” (Chișinău, 1982)

Pag.45 – Galop, D.Kabalevski; Pag.48 – Țăranul vesel, R.Schumann;

Pag. 52 – Dispoziție de primăvară, N.Miaskovski; Pag.66 – Gavotte, J.S.Bach;

Pag.69 – Gavotte, A.Corelli; Pag.85 – Vals lent, A.Goedike; Pag.86 – Patru piese mici, D.Turc.

S.Crețu, “Piese pentru țambal și pian”(Chișinău,1990)

I.Grosu, “În grădină”, “Zefirul”.

I.T.Toth, I.Falka, “Cimbalomiskola” (Budapest, 1958 sau 1967)

Partea I: Nr.235-239; 250; 251; 253-264.

Partea II: Nr.2; 3; 5; 6; 8; 13; 23; 24; 29; 34;

35; 39.

E.Vîșcauțan, “Piese pentru vioară” (“Cartea moldovenească”, 1975)

Mulear, “Ecoul codrilor”; Z. Tkaci, ”Joc”.

E.Vîșcauțan, “Crestomație pentru vioară, violoncel și pian. Cl.1 - 4”, (“Lumina”, 1977)

T.Zgureanu,”În april”; E.Vîșcăuțan, “În

excursie”; Iu.Țibulski, ”Cântec de adormit păpușa”; Z.Tkaci, ”Ceasul”.

Forme ample:

D.Cimarossa-V.Luță , Sonatina

A. Vivaldi , Concert in G-dur, pentru vioară și pian, mișcarea I

G. Fr. Handel , Gavotă cu variațiuni

CLASA a VI-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Clasa a VI-a

1.2. Continuarea formării deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj muzical

Analizarea principalelor elemente de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare

Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj

Citirea la prima vedere

Solfegierea melodiilor

Interpretarea pe două portative

Identificarea formulelor de dactil, anapest, triolet, sincopă

Exerciții de legatto, contratimpi și sincope

Descifrarea măsurilor de2 /4, 3/4, 6/8, 9/8, 12/8

Măsurile de 2/2, 3/2, allabreve

Valori ternare în măsurile 3/8, 6/8, 9/8, 12/8

Măsura de 4/8

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a VI-a

Completarea deprinderilor tehnice și interpretative

Perfecționarea deprinderilor elementare de emitere a sunetului cu ciocănelul în diferite registre ale țambalului

Exerciții pentru însușirea numerotării mâinilor în diferite registre

Exerciții de aplicare practică a procedeelor tehnice de emitere a sunetului: flageolet, pizzicato, col legno, tremolo.

Exerciții de aplicare a tehnicii ricoșetului

Aplicarea sistemului de pedalizare în diferite registre

Exerciții de aplicare a ornamentelor: mordent, tril.

Exerciții în tonalități până la patru semne de alterație, cu relativele lor și arpegiile lor

Exerciții de recunoaștere și comparare a măsurilor în funcție de accent.

2.2. Exersarea elementelor cu rol determinant în dezvoltarea sensibilității și expresivității muzicale

Exprimarea propriilor opinii referitoare la maniera si valoarea artistică a interpretării

Audiții muzicale (aceeași lucrare în interpretări diferite)

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VI-a

Elemente de tehnică instrumentală specifică

Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj muzical Interpretarea pe două portative

Contratimpul și sincopa Măsuri: 2 /4, 3/4, 6/8, 9/8, 12/8 Măsurile de 2/2, 3/2, allabreve

Valori ternare în măsurile 3/8, 6/8, 9/8, 12/8 Măsura de 4/8

Elemente de notație/cultură muzicală

Numerotarea mâinilor în diferite registre Flajolet, pizzicato, col legno, tremolo Tehnica ricoșetului

Ornamente: mordent, tril

Domenii de conținut

Clasa a VI-a

Sistemul de pedalizare în diferite registre

Tonalități până la patru alterații constitutive, arpegii

Aspecte interpretative

Audiții muzicale comparate

SUGESTII pentru REPERTORIU

Game, exerciții studii:

V.Sîrbu, V.Crăciun, “Metodă de țambal” (Chișinău, 1982) -

Paginile Nr.51; 54; 55;

61; 62; 63; 65; 68; 74; 77; 89.

I.T.Toth, I.Falka, “Cimbalomiskola”(Budapest, 1958 sau 1967)

Partea I: Studiile Nr.226;228;229 ; 230;238 - 245. Partea II: Studiile Nr.7;9;12;16;18–22;24.

V.Brada, “30 de studii pentru țambal” (Brno, 1997) -

Studiile Nr.1 - 9.

Allaga Geza, “18 Studii pentru țambal”(Budapesta, 1990) -

Studiile Nr.1; 2; 3.

Piese folclorice:

L.Berov, “Melodii populare de joc” (Chișinău, 1974)

Hora țânțarilor; Doina.

E.Croitoru, “Folclor lăutăresc pentru acordeon”(Chișinău, 1979)

Hora lăutărească; Brâul; Hostropăț.

V.Crăciun, V. Sîrbu, “Metodă de țambal” (Chișinău, 1982)

Pag.58 – Hora, V.Crăciun; Pag.62 – Sârba, V.Crăciun; Pag.69 – Sârba, muz. populară; Pag.72 – Hora, muz. populară;

Pag.74 – Hora, prelucrare de V.Crăciun; Pag.77 – Brâulețul, prelucrare de V.Sîrbu; Pag.79 – Hora, prelucrare de V.Sîrbu; Pag.90 – Piesă, muz. populară;

Pag.92 – Hora, muz. populară; Pag.93 – Hora, muz.populară; Pag.96 – Sârba, muz.populară.

G.Ceaikovski-Mereșanu, “Doine, cântece, jocuri”(Chișinău, 1972)

Nr.149(Hora bătută); Nr.153(Joc); Nr.156(Sârba); Nr.162(Polca); Nr.163(Ungureasca).

S.Crețu, “Piese pentru țambal și pian”(Chișinău,1990)

Nr.1 (Sârba); Nr.5 (În grădină);Nr.12 (Joc); Nr.17 (Sârba); Nr.21(Învârtita).

Aranjament V.Luță,

“Horă”; “Sârbă transilvăneană”; “Din bătrâni”.

C.Rusnac, “Ca la noi în sat”(Chișinău,1981)

Polca; Hangul; Hora; Sârba; Moldoveneasca; Hora moldovenească; Sârba.

P. Stoianov, “500 de melodii și jocuri din Moldova” (Chișinău, 1972)

Nr.7 (Brâul); Nr.8 (Joc); Nr.18 (Sârba); Nr.22 (Sârba); Nr.35 (Trandafirul);Nr.38 (Sârba izbeștenilor);Nr.42 (Bocăneasca); Nr.54 (Sârba haiducilor); Nr.63 (Sârba); Nr.110 (Zbuciumul); Nr.136 (Repezita); Nr.156 (Hora); Nr.172 (Rusasca); Nr.180 (Joc); Nr.182 (Joc); Nr.183 (Hora);

Nr.256 (Mărunțica); Nr.257 (Joc); Nr.279

(Bătuta); Nr.292 (Bobul); Nr.310 (Jocul); Nr.344 (De pahar); Nr.353 (Hora); Nr.478 (Hora); Nr.481 (Krivo horo); Nr.493 (Rujnița).

I.Vizitiu, “Fluierașul”, (“Timpul”, 1974) “ Hangu- n bătăi”; “Doina basarabească”.

E.Vîșcauțan, “Crestomație pentru vioară, violoncel și pian. Cl.1 - 4”, (“Lumina”, 1977)

Nr.52(Cântec de leagăn); Nr.54(Cântec de leagăn); Nr.59 (Cucul).

Piese:

V.Crăciun, V. Sîrbu, “Metodă de țambal” (Chișinău, 1982)

Pag.69 – Gavotte, A.Corelli; Pag.76 – Marș, S.Maikapar; Pag.79 – Menuett, W.A.Mozart; Pag.86 – Patru piese mici, D.Turc; Pag.90 – Piesă, muz. populară; Pag.91 – Joacă, V.Crăciun; Pag.94 – Menuett, I.Klarc;

Pag.99 – Allegro, M.Giuliani; Contradans, autor necunoscut.

E.Vîșcauțan, “Culegere de piese pentru vioară” (Chișinău, 1961)

Gh.Neaga, Dans; Gavott neterminat; D.Gherșfeld, Despre ce-a cîntat Ileana;

S. Lungul, “Spic de grîu”;

S. Buzilă, “Pe un picior de plai”; P.Rivilis,”Vacanța mare”.

I.T.Toth, I.Falka, “Cimbalomiskola”(Budapest, 1958 sau 1967)

Partea I: Nr.247–251;252;262;265;267. Partea II: Nr. 10;15;27;30;31;38;41;44;45;51.

E.Vîșcauțan, “Piese pentru vioară” (“Cartea moldovenească”, 1975)

Z.Tkaci, Dans; Batuta.

Transcripții de V. Luță: P.I.Ceaikovski,

Cântec vechi francez; D.Kabalevski, O polcă mică; R.Rowly, În țara piticilor;

J.S Bach, Menuet;

J. Haydn, Menuet.

M.Sokolov, “Piese

–

dansuri vechi pentru pian” (Moscova, 1973)

J.Saint-Luk, Bourree; J.Ph.Rameau, Menuett; M.Glinka, Polcă.

V.Luță, “Caiet pentru țambal. Vol.5”, (“Grafema Libris”, Chișinău, 2015)

I. Haydn, Menuet, duo țambale.

Piese de formă amplă:

Alcătuitor Iu.Utkin, “Hrestomatia dlea skripki” (Moscova,1981)

A.Vivaldi, Concert in G-dur, pentru vioară și pian

O.Nezovibatico, “Șkola igrî na ukrainski țimbal” (Kiev, 1966)

F.Gossec, Gavota; G.Fr.Handel, Menuett.

Alcătuitor A.Nicolaev, “Școla igrî na fortepiano”(Moscova, 1971)

I. Berkovici, Sonatina (în prelucrare).

A.Nicolaev, “Muzîka dlea fortepiano”(Moscova, 1977)

F. Dussek, Sonatina, mișcările I și III; Bartok,Variațiuni (în prelucrare).

CLASA a VII-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Clasa a VII-a

1.2. Aprofundarea deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj muzical

Formarea deprinderilor tehnice de bază în cântatul la țambal

Exerciții pentru

c onsolidarea deprinderilor tehnico-interpretative acumulate anterior

Formarea noțiunilor elementare despre acompaniament

Apogiatura simplă, dublă, triplă și de 4 note, urmărindu-se dexteritatea de a trece de la o mână la alta

Dezvoltarea procedeelor de emitere a sunetului la țambal: flageoletul, pizzicato, col legno, sul ponticello

Însușirea noțiunilor de stil și epocă

Însușirea septacordului de dominantă D 7

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a VII-a

Stăpânirea deprinderilor tehnice și interpretative

Exerciții de sincronizare și dezvoltare a deprinderilor motrice

Perfecționarea articulației (staccato și legato)

Exerciții cu gama cromatică (terțe mari și mici)

Exerciții în tonalități până la cinci semne de alterație, în diferite formule ritmice (pe un sunet și în desfășurare) și arpegiul gamelor (simplu si frânt)

2.2. Diversificarea și îmbogățirea paletei mijloacelor de exprimare în planul nuanțării și expresivității muzicale

Aplicarea corectă a elementelor de ritm, metru, agogică, dinamică și nuanțare naturală în lucrările studiate

Interpretarea notelor ornamentale, ținând cont de specificul și caracterul melismelor

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VII-a

Elemente de tehnică instrumentală specifică

Noțiuni elementare despre acompaniament

Elemente de notație/cultura muzicală

Apogiatura simplă, dublă, triplă și de 4 note Articulația (staccato și legato)

Gama cromatică (terțe mari și mici) Caracteristicile diferitelor stiluri și epoci

Tonalități până la cinci semne de alterație Arpegiul simplu și frânt

Aspecte interpretative

Specificul și caracterul melismelor

SUGESTII pentru REPERTORIU

Game, exerciții, studii:

V.Brada, “30 de studii pentru țambal”(Brno, 1997)

Studiile Nr.1 – 15.

Allaga Geza, “18 Studii pentru țambal”

Piese folclorice:

V.Crăciun, V. Sîrbu, “Metodă de țambal” (Chișinău, 1982)

Pag. 91 - Joacă, V. Crăciun; Pag. 92 - Hora, muz. populară;

(Budapesta, 1990)

Studiile Nr.4; 5; 6; 8.

Transcripție de V.Luță

I.F.Mazas, Studiu in G-dur M.Dvileanski, Studiu.

O.Nezovibatico, “Șkola igrî na ukrainski țimbal” (Kiev, 1966)

Studiile Nr.39; 54; 57; 60; 96; 98;

99; 101; 109; 110.

V.Sîrbu, V.Crăciun, “Metodă de țambal” (Chișinău, 1982)

Paginile Nr. 74; 77; 84; 89; 106 - 110;

I.T.Toth, I.Falka, “Cimbalomiskola”(Budapest, 1958 sau 1967)

Partea I: Studiile Nr. 229 ;

246; 248; 249.

Partea II: Studiile Nr.12; 16; 18; 20; 21; 25; 26; 28;

30; 32; 33; 40; 42; 43; 48; 55; 58; 62; 63; 64; 65.

Kesmarky Arpad, “Czimbalom-iskola”, (Budapesta, 1896)

Studiile Nr.136;137;141;148;151;156;182.

Pag.100 - Hora, prelucrare de V.Crăciun; Pag.101 - Doină, prelucrare de V.Sîrbu; Pag.102 - Geamparale, prelucrare de V.Sîrbu; Pag.103 - Geamparale, prelucrare de V.Crăciun.

S.Crețu, “Piese pentru țambal și pian” (Chișinău,1990)

Nr.12 (Joc bătrânesc); Nr.13 (Joc moldovenesc); Nr.14(Dans popular armean);Nr.17 (Sârba); Nr.18(Cadînja); Nr.21(Învârtita); Nr.24(Voiniceasca); Nr.27(O horă ca la nord).

E.Croitoru, “Folclor lăutăresc pentru acordeon” (Chișinău, 1979)

Sârba ca la nord; Hora veche; Hostropăț; Bulgăreasca.

Aranjament V.Luță

“Din bătrâni”; “Gopac”.

C.Rusnac, “Ca la noi în sat”(Chișinău,1981)

Hangul; Hora; Polcă; Sârba.

Aranjament V.Sîrbu

“Trei melodii”.

Aranjament V.Crăciun “Hora in si-moll”.

P. Stoianov, “500 de melodii și jocuri din Moldova” (Chișinău, 1972)

Nr.12 (Sârba); Nr.17 (Sârba); Nr.22 (Sârba); Nr.26 (Sârba lui Tudos); Nr.54 (Sârba Haiducilor); Nr.95 (Bulgăreasca); Nr.119 (Sârba); Nr.129(Brâul); Nr.167 (Hangul în bătăi); Nr.168 (Țigăneasca); Nr.173(Hora); Nr.191 (Floricica Moldovei); Nr.202 (Hora); Nr.295 (Rusasca); Nr.319(Învârtită); Nr.320 (Polcă); Nr.322(Șarampoiul); Nr.372 (Oleandră); Nr.389 (Hora ciobănească);

V.Crăciun, V. Sîrbu, “Metodă de țambal” (Chișinău, 1982)

Pag.113 – Cântec bucovinean, prelucrare de V.Crăciun;

Pag.114 – Suită, V.Crăciun; Pag.141 – Doina și hora, V.Crăciun; Pag.146 – Ca la țambal, V.Crăciun.

Piese:

V.Crăciun, V. Sîrbu, “Metodă de țambal” (Chișinău, 1982)

Pag.111 – Dans, W.A.Mozart; Pag.138 – Gavotte, J.Ph.Rameau.

Transcripție V.Luță

A.Greceaninov, Mazurca; J.B.Lully, Gavotte; J.Haydn, Gavotte;

P.I.Ceaikovski, Cântec napolitan; J.Brahms, Dans ungar Nr.2; S.Rachmaninov, Polca italiană.

Piese de formă amplă:

A. Corelli

Sarabanda și giga;

Ch.Dancla

Variațiuni în G-dur;

G.Fr.Handel

Variațiuni;

A. Vivaldi

Concert in a-moll, pentru vioara și pian;

V.Luță “Caiet pentru țambal”, Vol.5” (“Grafema Libris”, Chișinău, 2015)

L.C.Daquin - V.Luță,”Cucu”, duo țambale.

O.Nezovibatico, “Șkola igrî na ukrainski țimbal” (Kiev, 1966)

J.S.Bach, Menuett; R.Danko, Cântec unguresc; O.Dargomîjski, Vals; M.Musorgski, Gopac; O.Nezovibatico, Hulubița.

V.Roșcovan, “Piese pentru țambal și pian”, (“Lumina”, Chișinău, 1993)

V.Andreev, Mazurcă; P.I.Ceaikovski, Melodie; V.Monti, Ceardaș.

Transcripție V.Sîrbu -

A.Haciaturian, Lezghinca.

I.T.Toth, I.Falka, “Cimbalomiskola”(Budapest, 1958 sau 1967)

Partea I: Nr.266; 268. Partea II: Nr.57; 66.

CLASA a VIII-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Clasa a VIII-a

1.2. Utilizarea fluentă a elementelor de limbaj muzical învățate

Completarea elementelor de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare

Exerciții pentru perfecționarea deprinderilor de utilizare și automatizarea mișcărilor, în vederea obținerii autocontrolului

Analizarea elementelor de limbaj din textul muzical studiat

Noțiuni elementare despre acordajul țambalului

Exerciții de însușire a formulelor de acompaniament (horă, sârbă)

Exerciții de tremolo măsurat și liber

Exerciții de tremolo cu nuanțe în crescendo și decrescendo

Exerciții pentru perfecționarea agilității la instrument (tușeul)

Exerciții cu piano, subito, forte, subito piano, pe diferite valori de note

Exerciții în tonalități cu 7 semne de alterație, în diferite formule metro-ritmice (pe un sunet și în desfășurare), gamele (terțe); arpegiile lor (simplu și frânt)

Gama cromatică (terțe mari și mici)

Exerciții cu septacordurile de sensibilă (D VII ) și septacordul de dominantă (simplu și frânt)

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a VIII-a

Autoevaluarea prestației scenice (evoluții în audiții, recitaluri, examene, etc)

Recunoașterea apartenenței lucrărilor muzicale audiate la un anume gen și stil muzical

Formularea judecăților de valoare despre lucrări audiate/ variante de interpretări

Diferențierea prin audiție a diverselor interpretări, în scopul formării propriei versiuni

2.2. Interpretarea creativă a lucrării coordonând mijloacele de expresie muzicală cunoscute

Analizarea și utilizarea cursivă a aspectelor timbrale întâlnite în lucrările abordate

Prezentarea cursivă a unui program respectând termenii de dinamică și agogică

Memorarea și interpretarea creativă a lucrării, coordonând mijloacele de expresie muzicală

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VIII-a

Elemente de tehnică instrumentală specifică

Automatizarea mișcărilor la țambal și obținerea autocontrolului Analizarea elementelor de limbaj din textul muzical studiat Acordajul țambalului

Acompaniament: Hora și sârba

Tremolo măsurat și liber, în crescendo și decrescendo Nuanțe: piano, subito, forte, forte subito piano

Tușeul

Elemente de notație/cultura muzicală

Recunoașterea apartenenței lucrărilor muzicale audiate la un anume gen și stil muzical

Game în tonalitățile majore până la 7 alterații și relativele lor

Aspecte interpretative

Judecăți de valoare despre lucrări audiate/ variante de interpretări Audiții comparate în scopul formării propriei versiuni

Aspecte timbrale întâlnite în lucrările abordate

Prezentarea cursivă a unui program respectând termenii de dinamică și agogică

Memorarea și interpretarea creativă a lucrării, coordonând mijloacele de expresie muzicală

SUGESTII pentru REPERTORIU

Game, exerciții studii:

Allaga Geza, „ 18 Studii pentru țambal”

(Budapesta, 1990)

Studiile Nr. 6 – 12 .

V.Brada, „ 30 de studii pentru țambal”

(Brno, 1997)

Studiile Nr.15 – 30.

V.Crăciun, V. Sîrbu, „ Metodă de țambal”

(Chișinău, 1982)

Pag.117 – V.Crăciun, Studiu in G-dur; Pag.128 – V.Crăciun,Studiu (Fanfară).

I.T.Toth,I.Falka,“Cimbalomiskola” (Budapest, 1958 sau 1967)

Partea II: Studiile Nr.67;68;69.

O.Nezovibatico, “Șkola igrî na ukrainski țimbal”, (Kiev, 1966)

Studiile Nr.67 – 70;

111 – 114.

Allaga Geza, “Cimbalom-iskola”, (Budapesta)

Studiile Nr.1;2;6;7.

Piese folclorice:

V.Crăciun, V. Sîrbu, “Metodă de țambal” (Chișinău, 1982)

Pag.114 – Suită, V.Crăciun;

Pag.125 – Variațiuni pe tema “Zis-a badea”, V.Sîrbu;

Pag.141 – Doină și horă, V.Crăciun;

Aranjament V.Crăciun, “Ca la noi la Vânători”.

S.Crețu, “Piese pentru țambal și pian”, (Chișinău,1990)

Nr.16 (Sârba); Nr.19 (Eu sînt vornicel de frunte); Nr.20 (La căsuța părintească); Nr.25 (Joc); Nr.26 (Kosiv iasi coniușinu); Nr.28 (Hostropățul ca la nord);

Nr.29 (Sârba cu noroc).

Aranjament A.Golomoz, “Variațiuni pe tema “S- a dus cucul de pe-aici” ;

“Hora”.

T. Iordache “ Horă”;“Cântă cucul primăvara”;

Transcripție de V.Luță,

I.F.Mazas, Studiu in d-moll; A.L.Starck, Studiu in f-moll; I.F.Mazas, Studiu in fis-moll.

“ Călușul”;

“Hora in fis-moll”;“Sârba lui Floarea Cioacă”.

V.Luță, “Caiet pentru țambal”, Vol.I, (“Ruxanda”, Chișinău, 1997)

T.Iordache, ”Hora de la Bolintin”; T.Iordache,”Doina de jale”; T.Iordache,”Sârba oltenească”;

T. Iordache, “Ciobănașul din Sirețel”.

V.Luță, “Caiet pentru țambal”, Vol.IV, (“Ruxanda”, Chișinău, 2006)

S.Crețu, “Balada haiducului”; S.Crețu, “Muzicuța”;

S.Crețu, “Fantezie”;

S. Crețu, “Săltăreața”;

S. Crețu, “Sîrba de concert”; S.Crețu, “Brâu”;

S.Crețu, “Doina și hora”; S.Crețu, “Ostropăț”.

V.Roșcovan, “Culegere de piese pintru țambal și pian”, (“Lumina”, Chișinău, 1993)

C.Arvinte, Piesă de concert; Gh.Platon, Horă bătrânească; Gh.Platon, Ciobănească; Gh.Zamfir, Mult mă-ntreabă inima; S.Duja, Suită pentru taragot și pian; P.Neamțu, Joc bătrânesc; C.Rusnac, Horă și sârbă;

V.Eșanu, Bătuta din Sărata.

Aranjament V.Sîrbu,

“Variațiuni de concert”.

Piese:

I.Burdin, “Piese de concert pentru țambal”, (Cartea moldovenească, 1976)

I.S.Bach, Presto; A.Haciaturian, Toccata.

V.Crăciun, V. Sîrbu, “Metodă de țambal”, (Chișinău, 1982)

T.Chiriac, Două meditații; J.S.Bach, Preludiul Nr.1; R.Glier, Preludiu.

A.Haciaturian

Nocturnă (pentru vioară).

M.Jora

Mica suită (pentru vioară).

F.Kreisler

Trei valsuri (pentru vioară).

V.Luță, “Caiet pentru țambal”, Vol.2, (“Ruxanda”, Chișinău,1999)

A.Pahulski-V.Luță, Preludiu; S.Lobel-V.Luță, Poveste; P.I.Ceaikovski-V.Luță, Octombrie;

L.Boccherini-V.Luță, Menuetto.

Piese de formă amplă:

Transcripție V.Luță,

L.van Beethoven, Sonatină; M.Klementi, Sonatina.

A.Corelli,

Sonata in G-dur;

K.Stamitz,

Concert in F-dur, pentru clarinet.

J.S.Bach,

Concert in a-moll, pentru vioară și pian.

Iu.Utkin, “Hrestomatia dlea skripki”, (Moscova, 1981)

Gr.Bacewicz, Concertino, mișcările 2 - 3; L.van Beethoven, Rondo.

A.Accolay,

Concert in a-moll, pentru vioară.

D.Kabalevski

Concert, pentru vioară.

W.A.Mozart

Concert Nr.1, pentru flaut; Concert Nr.7, pentru vioară.

R.Iliina-V.Luță, În scrânciob.

V.Luță, “Caiet pentru țambal”, Vol.3, (“Grafema Libris”, Chișinău, 2004)

V.Vilinciuc, Nouă preludii-improvizații, Nr. 1;2;3.

V.Luță, “Caiet pentru țambal”, Vol.5, (“Grafema Libris”, Chișinău, 2015)

F.Couperen-V.Luță,”Micile mori de vânt”, duo țambale.

Transcripție V.Luță

P.I.Ceaikovski, Visări duioase; P.I.Ceaikovski, Mazurcă; W.A.Mozart, Rondo alla turca; D.Jenkinson, Dans; F.Kreisler, Siciliana și rigodon; Fr.Schubert, Albinuța;

J.Leclair, Sarabanda și tamburina.

V.Roșcovan, “Culegere de piese pentru țambal și pian”, (“Lumina”, Chișinău, 1993)

A.Dvorak, Humorescă;

V.Novotnîi, Temă cu variațiuni; J.B.Senaille, Adagio și allegretto

Sugestii metodologice

În clasa a V- a, elevul începe procesul de cunoaștere și acomodare cu instrumentul, iar în clasele a VI- a și a VII- a, elevul continuă procesul de formare și dezvoltare, insistându-se pe latura tehnico-instrumentală generală.

Începând cu clasa a VIII-a, formarea unei concepții interpretative asupra operei va motiva demersul de perfecționare a tehnicii instrumentale.

În decursul fiecărui an de gimnaziu, evaluarea va consta în interpretarea a două studii, două piese (dintre care una folclorică) și a unei piese desfășurate, iar alegerea repertoriului se va face în funcție de dezvoltarea fizică, psihică și intelectuală a elevului.

În asimilarea și redarea corectă a problemelor de natură tehnică, se recomandă:

Pentru clasa a V-a și a VI-a :

învățarea emiterii corecte a sunetelor cu ciocănelul, în diferite registre ale țambalului și de aplicare a sistemului de pedalizare;

învățarea loviturilor ordinare, duble, triple și câte patru, prin exerciții tehnice;

exerciții de formare și dezvoltare a citirii la prima vedere;

repertoriul constă în parcurgerea a 6-8 studii și 7-8 piese pe an;

se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit rezistența fizică și pregătirea tehnică necesară abordării problemelor de repertoriu.

Pentru clasa a VII-a:

se continuă dezvoltarea capacității de efort a organismului, prin exerciții specifice fiecărui instrument;

diversificarea

articulării

simple

și

dezvoltarea

articulării

duble

și

triple

(pentru instrumentele care permit aceste procedee), prin exerciții tehnice specifice fiecărui instrument;

valorificarea altor tipuri de exerciții, care să sprijine dezvoltarea motricității elevilor;

repertoriul aferent anului trei de studiu constă în parcurgerea a 6-8 studii, 7-10 piese și 1-2 piese desfășurate, de formă amplă, selectate în conformitate cu posibilitățile interpretative ale elevului;

se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit pregătirea

tehnică

corespunzătoare

abordării

problemelor

de

repertoriu

și

de interpretare.

Pentru clasa a VIII-a:

omogenizarea sonorității în registrele grav, mediu, acut;

utilizarea aceluiași tip de articulare pe durata unei fraze;

diversificarea nuanțată a articulării, ținând cont de caracterul lucrării abordate;

valorificarea altor tipuri de exerciții, care să contribuie la dezvoltarea motricității;

diversificarea dinamică și timbrală - evidențierea contrastelor;

repertoriul pentru anul IV de studiu constă în 6–8 studii; 8–10 piese; 2–3 piese desfășurate, de formă amplă.

se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit pregătirea

tehnică

corespunzătoare

abordării

problemelor

de

repertoriu

și

de interpretare.

Pentru realizarea repertoriului, profesorul trebuie să organizeze activitatea elevului, să planifice studiul individual al acestuia, să ofere o paletă diversă de soluții tehnice și interpretative, să sesizeze și să corecteze eventualele erori, să stimuleze creativitatea elevului și să organizeze activități de acomodare a elevului cu scena (producții/audiții, recitaluri, etc.). Pentru a asigura o pregătire de bază a elevului, profesorul trebuie să parcurgă cu acesta:

game majore și minore cu arpegii, în diferite forme de articulare;

un număr de cel puțin 10 - 15 studii tehnico-melodice pe an;

cel puțin 3 lucrări din lista de sugestii de repertoriu acoperind perioade stilistice diferite;

De asemenea, profesorul va urmări realizarea dialogului cu elevul, fără a fragmenta prea des discursul muzical. Profesorul va oferi elevului modele artistice de interpretare și prin utilizarea mijloacelor audio-vizuale.

Conținuturile vor fi valorificate, deopotrivă, pentru:

dezvoltarea tehnicii instrumentale (studiul gamelor și arpegiilor trebuie să fie parte integrantă a studiului zilnic);

dezvoltarea combinată a tehnicii și a muzicalității prin abordarea unui repertoriu specific;

Prin acest document se intenționează asigurarea pregătirii de specialitate de bază a elevilor, dincolo de care, fiecare elev, sub îndrumarea cadrului didactic, își poate prefigura un traseu de evoluție performantă.

În acest document, repertoriul are valoare de sugestie, rămânând la latitudinea profesorului să propună și alte repertorii, ținând cont de particularitățile de dezvoltare fizică, psihică și intelectuală a elevilor.

MODEL proiectare unitate de învățare

ȚAMBAL

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: REPERTORIU CLASIC

Clasa a VI-a

Nr. ore alocate: 6 ore

Detalieri de conținut

Competențe specifice

Activități de învățare

Resurse

Evaluare

L Boccherini “Menuet”

1.1. Analizarea principalelor

Citirea la prima vedere

- țambal

-ciocănele

evaluare formativă

Descifrare Memorare

elemente de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare

Completarea deprinderilor tehnice și interpretative

Exersarea elementelor cu rol determinant în dezvoltarea sensibilității și expresivității muzicale

Solfegierea melodiilor Interpretarea pe două portative

Perfecționarea deprinderilor elementare de emitere a sunetului cu ciocănelul în diferite registre ale țambalului Exerciții pentru însușirea notației mâinilor în diferite registre Exerciții de aplicare a tehnicii ricoșetului Aplicarea sistemului de pedalizare Exerciții de aplicare a ornamentelor: mordent, tril, tremolo.

Exprimarea propriilor opinii referitoare la maniera si valoarea artistică a interpretării Audiții muzicale (aceeași lucrare

în interpretări diferite)

partitură

metronom

aparat audio-video pentru audiții

autoevaluarea în baza criteriilor prestabilite

AU TORI

Nume, prenume

Instituție de apartenență

Brăescu, Adrian

Ministerul Educației Naționale

Streche, Loredana

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

Duminică, Vladimir

Colegiul Național de Arte

„Octav Băncilă”

- Iași

Luță, Valeriu

Liceul Republican de Muzică

„Ciprian Porumbescu”

- Chișinău

Anexa nr. 11

MINISTERUL EDUCAȚIEI

Programa școlară

pentru disciplina

ACORDEON

Clasele V-VIII

Învățământ integrat și suplimentar de artă - Muzică

București, 2022

Notă de prezentare

Programa școlară pentru

Instrument principal - disciplina Acordeon

reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele V-VIII din învățământul gimnazial cu program integrat și suplimentar de artă – muzică, înscriindu-se în aria curriculară

Arte . Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învățământ cu 3 ore pe săptămână.

Programa pentru

Acordeon

este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și contribuie la dezvoltarea personalității elevului.

Actuala programă se corelează cu programa corespondentă pentru ciclul gimnazial, asigurând astfel continuitatea structurării competențelor și o abordare coerentă între cele două niveluri de învățământ (gimnazial și liceal).

Structura programei școlare

include, pe lângă

Nota de prezentare , următoarele elemente:

Competențe generale

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Conținuturi repertorialr specifice fiecarui an scolar

Sugestii metodologice

Competențele

sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.

Competențele generale

vizate la nivelul

disciplinei Acordeon

jalonează achizițiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial.

Competențele specifice

se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt însoțite de

exemple de activități de învățare , care constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul realizării competențelor. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activități de învățare, care integrează strategii didactice și care valorifică experiența concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activități de învățare pe care le propune programa școlară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei școlare și proiectării unor parcursuri de învățare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.

Conținuturile

învățării

constituie

elemente

de

bază

ale

domeniului,

mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:

Elemente de tehnica instrumentală specifică

Elemente de notație/cultură muzicală

Aspecte interpretative

Sugestiile metodologice

includ recomandări privind strategiile didactice și elementele de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secțiune se oferă și un exemplu de proiectare didactică.

Construcția programei permite susținerea evoluțiilor elevilor în direcția exprimării artistice la instrument și în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează și competențe, deprinderi, cunoștințe de la celelalte discipline ale educației muzicale vocaționale.

Programa de față se adresează elevilor care parcurg studiul

acordeonului

din clasa a V-a. Pentru elevii de la anumite instrumente, care încep studiul muzicii mai târziu, se va utiliza prezenta programă, cu parcurgerea ei de la primul an de studiu, într-un ritm adaptat nivelului de vârstă și progresului înregistrat de elevi.

Competențe generale

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

CLASA a V-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Clasa a V-a

1.2. Cunoașterea mișcărilor de bază ale limbajului

1.3. Corelarea mișcărilor de bază cu efectul sonor vizat (scontat)

1.4. Identificarea elementelor de limbaj muzical, valori de note și pauze corespunzătoare

1.5. Observarea măsurilor de 2/4, 3/4, 4/4, a semnelor de repetiție, anacruza

Cunoașterea instrumentului

Cunoașterea instrumentului

Poziția corectă la instrument

Poziția corectă a corpului, mâinilor și degetelor

Exerciții de tehnicǎ pentru asigurarea unei interpretǎri corespunzǎtoare

Notarea degetelor (digitația)

Exerciții de mânuire a burdufului (deschiderea-închiderea)

Executarea mișcărilor elementare pentru producerea sunetului

Exerciții de independență a mâinilor

Exerciții pentru atac sincron al intervalelor armonice și acordurilor

Exerciții cu diferite moduri de atac: legato, non legato, staccato, portato, etc.

Exerciții care pun probleme de trecere a degetului 1 (game studii)

Însușirea și diferențierea modurilor de atac;

Recunoașterea efectului sonor al mișcărilor elementare

Aplicarea instrumentală a mișcărilor studiate.

Realizarea independenței mâinilor

Exerciții cu unitatea de timp pătrimea și pauza corespunzătoare acesteia

Exerciții cu optimi și pauza de optime

Exerciții cu doime și notă întreagă și pauzele acestora

Exerciții în măsurile de 2/4, 3/4, 4/4

Executarea de lucrări cu semne de repetiție

Interpretarea de lucrări cu anacruză

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a V-a

Recunoașterea semnelor grafice

Identificarea înălțimii notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe un ambitus restrâns

Identificarea duratelor muzicale

Identificarea indicațiilor dinamice și de tempo

2.2. Redarea corectă a semnelor grafice

Efectuarea conexiunilor între semnele grafice asimilate din textul muzical

Executarea cursivă a unui text muzical cu două mâini, în măsuri simple

Exerciții în gamele Do major, Sol major, Re Major cu relativele lor minore

2.3. Recunoașterea caracterului unei piese muzicale

Diferențierea modurilor Major – minor

Diferențierea dinamică (piano – mf – Forte)

Diferențierea termenilor de mișcare (lent – moderat – repede)

Clasa a V-a

2.4. Realizarea expresivă a parcursului sonor

Exprimarea verbală asupra caracterului pieselor studiate

Prezentarea în public a lucrărilor muzicale studiate

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a V-a

Tehnică instrumentală

Cunoașterea instrumentului Poziția corectă la instrument

Poziția corectă a corpului, mâinilor, degetelor Exerciții de gimnastică pentru asigurarea supleții Notarea degetelor(digitația)

Exerciții de mânuire a burdufului (deschiderea-închiderea) Executarea mișcărilor elementare pentru producerea sunetului Exerciții de independență a mâinilor

Exerciții pentru atac sincron a intervalelor armonice și acordurilor Exerciții care pun probleme de trecere a degetului 1 (game studii) Însușirea și diferențierea modurilor de atac

Recunoașterea efectului sonor al mișcărilor elementare Aplicarea instrumentală a mișcărilor studiate Realizarea independenței mâinilor

Identificarea înălțimii notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe un ambitus restrâns

Identificarea duratelor muzicale Identificarea indicațiilor dinamice și de tempo

Efectuarea conexiunilor între semnele grafice asimilate din textul muzical

Executarea cursivă a unui text muzical cu două mâini, în măsuri simple

Elemente de limbaj muzical

Exerciții cu diferite moduri de atac: legato, non legato, staccato, portato, etc.

Exerciții cu unitatea de timp pătrimea și pauza corespunzătoare acesteia

Exerciții cu optimi și pauza de optime

Exerciții cu doime și notă întreagă și pauzele acestora Exerciții în măsurile de 2/4, 3/4, 4/4

Executarea de lucrări cu semne de repetiție Interpretarea de lucrări cu anacruză

Exerciții în gamele Do major, Sol major, Re major si relativele lor minore.

Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare

Diferențierea modurilor Major – minor Diferențierea dinamică (piano – mf – Forte)

Diferențierea termenilor de mișcare (lent – moderat – repede) Exprimarea verbală asupra caracterului pieselor studiate Prezentarea în public a lucrărilor muzicale studiate

Piese și cǎrți:

R. Galliano -Methode Complete D’accordeon

Akkordeon Workshop 1 si 2 – Martina

Studii:

E. Dvileanski,

Studii pentru acordeon

I. Blinov,

Studii pentru acordeon

P. Neamțu,

Studi, Metodă de acordeon

SUGESTII pentru REPERTORIU

Schumechers

A. Ivanov,

Polca

A. Telemann,

Piesa

Ana Magdalena Bach, Piese

J.S. Bach – Menuete, Preludii mici

D. Kabalevsky,

Polca mică

F. Schubert,

Lendler

I. Guriliov,

Cântec

P. Neamțu,

Copila mamei, Vals, Joc, Ilenuța

W. A. Mozart,

Menuet

J. Haydn - Menuet

Czerny, Studii adaptate pentru acordeon

CLASA a VI-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Clasa a VI-a

1.2.Elaborarea unei strategii de producere a sunetului

Să aplice conștient elementele de bază ale limbajului artistic

Exerciții de egalitate ritmică și dinamică

Rezolvarea problemelor tehnice conținute de textul muzical

Exerciții de gimnastică pentru egalitatea ritmică și dinamică

Operarea cu modurile diferite de atac (staccato – legato)

Exerciții tehnice pe game și arpegii pentru obținerea lejerității degetelor

Exerciții de dezvoltare a agilității

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a VI-a

2.2. Definirea caracterului unei piese muzicale

2.3. Participarea afectivă în interpretarea instrumentală

Operarea cu semnele grafice

Identificarea înălțimii notelor muzicale în cheile Sol și Fa

Rezolvarea problemelor ritmice întâlnite (formule ritmice)

Exerciții cu diferit formule ritmice utilizate în acompaniament

Exerciții în game majore și minore până la patru alterații

Compararea particularităților expresive ale pieselor studiate

Identificarea mesajului muzical.

Corelarea elementelor tehnice cu mesajul expresiv al lucrărilor muzicale studiate

Realizarea planurilor sonore

Prezentarea lucrărilor studiate în public

Interpretarea de piese populare în măsurile de 5,6,7 și 10 timpi specifice zonei

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VI-a

Tehnică instrumentală

Exerciții de egalitate ritmică și dinamică;

Rezolvarea problemelor tehnice conținute de textul muzical. Exerciții de gimnastică pentru egalitatea ritmică și dinamică Operarea cu modurile diferite de atac (staccato – legato).

Exerciții tehnice pe game și arpegii pentru obținerea lejerității degetelor

Exerciții de dezvoltare a agilității

Elemente de limbaj muzical

Identificarea înălțimii notelor muzicale în cheile Sol și Fa Rezolvarea problemelor ritmice întâlnite (formule ritmice) Exerciții cu diferit formule ritmice utilizate în acompaniament

Interpretarea de piese populare în măsurile de 5,6,7 și 10 timpi spe zonei

Exerciții în game majore și minore până la 4 alterații

Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare

Compararea particularităților expresive ale pieselor studiate Identificarea mesajului muzical

Corelarea elementelor tehnice cu mesajul expresiv al lucrărilor muzicale studiate

Realizarea planurilor sonore Prezentarea lucrărilor studiate în public

Piese și cǎrți:

A. Dorensky,

Sonatina în stil clasic

I. Pachelbel,

Fuga

J. S. Bach,

Menuet

Saulsky,

Cearston

L. Beethoven,

Hârciog

M. Glinka,

Polca

N. Ceaikin,

Dansul Crăciuniței

N. Rotta,

Cântec

P. Brandini,

Arietta

R. Bajilin,

Vals

Sârba veche , melodie populară

W. A. Mozart,

Bouree, Menuet

Martina Schumechers -

Accordion Workshop 1 si 2

Wonderful world of accordion vol1-4

Studii:

A. Bertini,

Crestomația acordeonistului

B. Damian,

Metodă de acordeon

L. Șhitte,

Crestomația acordeonistului

M. Iancu-P. Romea,

Metodă de acordeon

Czerny – Studii adaptate pentru acordeon Metoda Farfisa - Studii

Piese folclorice:

Ciocârlanul , cântec popular, prelucrare P. Neamțu

Ciocârlanul , cântec popular

Hora nunții , melodie populară

Hora , dans popular, prelucrare P. Neamțu

M-a trimis mama la vie , melodie populară

Radu, mamei, Radu , cântec popular

Sârba veche , melodie populară

SUGESTII pentru REPERTORIU

CLASA a VII-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Clasa a VII-a

Operarea cu elementele de limbaj artistic asimilate

Exerciții tehnice cu intervale armonice și acorduri

Exerciții de tactare și interpretare

Exerciții cu ornamente

Explorarea tehnicii de producere a sonorităților adecvate textului muzical

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a VII-a

Clasificarea reprezentărilor grafice

Executarea notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe întreaga claviatură

Adaptarea problemelor ritmice la contextul muzical

Citire la prima vedere a unui text muzical

Articularea corectă a sunetelor

Exerciții în game majore și minore până la 5 alterații

2.2. Exprimarea caracterului specific lucrărilor muzicale studiate

Definirea caracteristicilor stilistice repertoriale

Alegerea mijloacelor de exprimare adecvate

Audiții comparate

Acompanierea de piese ușoare

2.3. Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității

Să încadreze elementele de limbaj muzical în fraze

Să desprindă mesaje muzicale simple din piese accesibile

Să se exprime verbal asupra opțiunii interpretative

Interpretarea de piese populare în diferite mișcări

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VII-a

Tehnică instrumentală

Exerciții tehnice cu intervale armonice și acorduri Exerciții de tactare și interpretare

Exerciții cu ornamente

Explorarea tehnicii de producere a sonorităților adecvate textului muzical

Elemente de limbaj muzical

Executarea notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe întreaga claviatură

Adaptarea problemelor ritmice la contextul muzical Citire la prima vedere a unui text muzical Articularea corectă a sunetelor

Exerciții în game majore și minore până la 5 alterații

Domenii de conținut

Clasa a VII-a

Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare

Definirea caracteristicilor stilistice repertoriale Alegerea mijloacelor de exprimare adecvate Audiții comparate

Acompanierea de piese ușoare

Să încadreze elementele de limbaj muzical în fraze

Să desprindă mesaje muzicale simple din piese accesibile Să se exprime verbal asupra opțiunii interpretative Interpretarea de piese populare în diferite mișcări

Piese și cǎrți:

A. Diabelli,

Rondo

A. Goedike,

Sarabanda

F. Schubert,

Vals

I B. Akafiev,

Dans

J. Haydn,

Final din sonata D dur

I. Plieni,

Sonatina D dur, P. I

J. S. Bach,

Aria

J. S. Bach,

Preludiu

L. Beethoven,

Menuet

R. Gliere,

Rondo

R. Schumann,

Călărețul curajos

W. A. Mozart,

Sonatina

Obrabotka – Metode pentru acordeon vol.1-3

Wonderful world of accordion vol.2-4.

Studii:

I. Paschil,

Curs practic și progresiv pentru acordeon

G. Kanter,

Metodă de acordeon vol. 3

H. Luders,

Metodă de acordeon vol. 2

B. Herold,

Metodă de acordeon

P. Londonov,

Metodă de acordeon

Obrabotka, Metode pentru acordeon vol.1-3.

Piese folclorice:

Baba mea , melodie populară

Bulgăreasca , melodie populară

Cu mândrele , melodie populară

Hora , melodie populară

Joc , melodie populară

Turturica , melodie populară

SUGESTII pentru REPERTORIU

CLASA a VIII-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale

Clasa a VIII-a

Observarea/Exploatarea capacitățile de bază ale instrumentului

Exploatarea resurselor sonore și expresive

Exerciții de mânuire a burdufului

Exerciții cu acorduri la ambele mâini

Definirea tehnicilor de producere a sonorităților adecvate textului muzical

Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale

Clasa a VIII-a

Descrierea reprezentărilor grafice legate de agogica muzicală

Definirea termenilor specifici

Exerciții practice pe texte muzicale

Exerciții în game majore și minore până la 7 alterații

2.2. Identificarea elementelor de limbaj muzical specifice fiecărui stil în interpretare

Analizarea textului muzical

Diversificarea paletei dinamice

Interpretarea lucrărilor respectând cerințele partiturii, frazare

2.3. Afirmarea imaginii personale asupra lucrărilor interpretate

Prezentarea în public

Exerciții de citire la prima vedere

Conștientizarea reușitei ca un rezultat firesc al activității individuale

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VIII-a

Tehnică instrumentală

Exploatarea resurselor sonore și expresive Exerciții de mânuire a burdufului

Exerciții cu acorduri la ambele mâini

Definirea tehnicilor de producere a sonorităților adecvate textului muzical

Elemente de limbaj muzical

Definirea termenilor specifici Exerciții practice pe texte muzicale

Exerciții în game majore și minore până la 7 alterații

Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare

Analizarea textului muzical Diversificarea paletei dinamice

Interpretarea lucrărilor respectând cerințele partiturii, frazare Prezentarea în public

Exerciții de citire la prima vedere

SUGESTII pentru REPERTORIU

Studii:

M. Iancu,

Acordeonistul virtuos

C. Mahr,

Studii pentru acordeon vol 2

P. Frieș,

Studii melodice pentru 1 sau două acordeoane vol 2

Hanon,

Studii pentru pian (adaptate)

C. Czerny,

Op. 599-selectiv Op.899 – selectiv

Metoda Farfisa –

Studii pentru acordeon

Piese și cǎrți:

D. Cimarosa,

Sonata g moll

D. Zipolli,

Giga

E. Derbenco,

Tramvaiul vechi

E. Doga,

Suita Paris Cascade

G. Sviridov,

Vals

Hora , melodie populară

I. Cati,

Triptic de concert

G. Fr. Haendel,

Sarabanda

I. Iașkevici,

Sonatina

J. S. Bach,

Aria

Moldova , melodie populară

S. Rachmaninov,

Polca italiana

Wonderful world of accordion vol.2-5 Obrabotka–Metode pentru acordeon vol.1-5

Sugestii metodologice

Sugestiile metodologice au în vedere deplasarea accentului de pe conținuturi pe competențe.

Considerarea elevului ca subiect al activității educaționale și orientarea acestuia spre formarea competențelor specifice presupun respectarea unor exigențe ale învățării durabile printre care:

Observarea

Exersarea

Prezentarea

Analiza, sinteza

Verificarea

Elaborarea

Problematizarea

Stimularea imaginației

Una din formele de bază în proiectarea de lungă durată în clasa de

specialitate (interpretare instrumentală)

o constituie selectarea și alcătuirea planurilor individuale ale elevilor pe un semestru și pe anul de învățământ.

Cerințele curriculare de evaluare a competențelor muzical-interpretative a elevului (examenele, colocviile, concertele academice) prevăd viziuni unice în selectarea repertoriului interpretativ. După regulă, acest repertoriu include: creație de forma amplă, creație polifonică, piese originale ale compozitorilor naționali, creații de virtuozitate, piese de caracter diferit, creații în stil popular, material tehnic (studii de tehnică diferită, game în diversitatea lor tehnică).

Materialul didactic va fi selecționat și planificat de către profesor în funcție de particularitățile psiho-fizice individuale și de nivelul general de pregătire al elevului, încât să-i asigure acestuia o evoluție concomitentă și uniformă a factorilor tehnici și artistici.

Studierea acestui instrument se face la fel ca studiul instrumentelor clasice (game, studii, exerciții) diferențiindu-se în mare parte de acestea prin repertoriul abordat, elementele de muzică ușoară, jazz și lucrări de mare popularitate din creația cultă, constituind cerințe actuale față de instrumentist.

Piesele populare eșalonate de la simplu la complex, permit cunoașterea și aprecierea tezaurului muzicii populare românești ca „limbă muzicală maternă” cât și integrarea acestuia în marile valori culturale ale umanității.

În realizarea studiilor se va urmări:

Corectitudinea și exactitatea interpretării

Virtuozitatea interpretării

Calitatea executării a diferitor tipuri de tehnici în diferite mișcări de tempo

Executarea în tempo cu respectarea digitației și menținerii dinamice În interpretarea creațiilor muzicale se va urmări:

Simțirea și transmiterea prin interpretare a particularităților mesajului muzical

Nivelul de dezvoltare a competențelor muzicale personale în crearea imaginii muzical – interpretative

Exactitatea, expresivitatea și virtuozitatea interpretării

Articularea și respectarea ritmului și metrului artistic

Redarea contrastantă din punct de vedere al timbrului articulației

Menținerea integralității formei cu respectarea tempoului, melismaticii, articulării

Calitatea emisiei sonore, nivelului tehnic, artistic

Simțirea și trăirea prin interpretare a particularității muzicii naționale.

MODEL proiectare unitate de învățare

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: REPERTORIUL ROMANTIC

Clasa a VI-a

Nr. ore alocate: 4

Detalieri de conținut

Competențe specifice

Activități de învățare

Resurse

Evaluare

Repertoriu

1.1.Să aplice

- solfegierea liniilor

- acordeon

- feedback oferit în

romantic

conștient

melodice, respectând

- partitură

urma vizionării

Ceaikovski,

elementele de bază

indicațiile de dinamică

- aparatură

înregistrării

Lacul lebedelor

ale limbajului artistic

2.1. Operarea cu semnele grafice

audio-video

- autoevaluare în baza criteriilor de prestabilite

2.3. Participarea

- parcurgerea în auzul

afectivă în

interior a elementelor

interpretarea

muzicale constitutive

instrumentală

(motive, fraze)

- redarea gradată, pe

fragmente și apoi

integral, a lucrării

- înregistrarea audio-

video a execuției

realizate de elev

Notă:

Memorarea reprezintă o etapă de lucru ulterioară parcurgerii și asimilării elementelor constitutive (melodie, ritm, ornamente, tehnica emisiei sonore, înțelegerea formei, dinamică, tempo)

audierea lucrării

evidențierea construcției formei muzicale

Grup de lucru

Nume, prenume

Instituție de apartenență

Brăescu, Adrian

Ministerul Educației

Streche, Loredana

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

Mihalache, Fernando

Universitatea Națională de Muzică din București

Anexa nr. 12

MINISTERUL EDUCAȚIEI

Programa școlară pentru disciplina

PIAN COMPLEMENTAR

Clasele V-VIII

Învățământ integrat și suplimentar de artă – Muzică

București, 2022

Notă de prezentare

Programa școlară pentru disciplina

Pian complementar

reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele V-VIII din învățământul gimnazial cu program integrat și suplimentar de artă – muzică, înscriindu- se în aria curriculară Arte. Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învățământ cu un buget de timp de 1oră / săptămână și se studiază de către elevii care sunt înscriși la specialități principale vocale sau instrumentale nonarmonice. Scopul principal al disciplinei este de a oferi și acestor elevi contactul direct cu diversitatea limbajelor armonice, omofonice și polifonice, cu multitudinea de structuri formale și stiluri muzicale, precum și cu modul în care acestea trebuie să fie evidențiate în interpretarea artistică.

Programa disciplinei

Pian complementar

este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial și se corelează cu programa corespondentă din ciclul liceal, asigurând astfel continuitatea competențelor și o abordare coerentă între cele două niveluri de învățămînt (gimnazial și liceal). Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului învățării și a dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.

Structura programei școlare

include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente:

Competențe generale

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Conținuturi

Sugestii metodologice

Competențele

sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.

Competențele generale

vizate la nivelul disciplinei

Pian complementar

jalonează achizițiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial.

Competențele specifice

se formează pe parcursul unui an școlar - sunt derivate din competențele generale - și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt însoțite de

exemple de activități de învățare , care constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul realizării competențelor. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, un tip de activitate de învățare care integrează strategii didactice și care valorifică experiența concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplul activității de învățare pe care îl propune programa școlară, de a-l completa sau de a-l înlocui, astfel încât acesta să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei școlare și proiectării unor parcursuri de învățare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.

Conținuturile învățării

constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:

Elemente specifice de tehnică pianistică

Elemente de notație și cultura muzicală

Aspecte interpretative

Sugestiile metodologice

includ recomandări privind strategiile didactice și elementele de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora.

Disciplina

Pian complementar , deși în mare parte își păstrează caracterul tradițional, are ca scop susținerea eforturilor de profesionalizare a tinerilor interpreți în dezvoltarea capacităților de accesare corectă din punct de vedere stilistic a diversității elementelor de limbaj specifice principalelor curente muzicale. Construcția programei permite susținerea evoluțiilor elevilor în direcția exprimării artistice la pian și în alte manifestări muzical-instrumentale, constituind un demers complex ce integrează și competențe, deprinderi, cunoștințe de la celelalte discipline ale educației muzicale vocaționale.

Programa de față se adresează elevilor care parcurg disciplina

Pian complementar

începând cu clasa a V-a. Pentru copiii care sunt admiși în învățământul vocațional începând cu o altă clasă se va utiliza prezenta programă, cu parcurgerea ei de la primul an de studiu, într-un ritm adaptat nivelului de vârstă și progresului înregistrat.

Competențe generale

Operarea cu elemente de bază ale limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

CLASA a V-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elemente de bază ale limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări

Clasa a V-a

1.2. Corelarea mișcărilor de bază cu efectul sonor vizat

1.3. Recunoașterea semnelor grafice

1.4. Redarea corectă a semnelor grafice

Executarea conștientă a mișcărilor de bază ale interpretării pianistice

Prezentarea principalelor caracteristici ale pianului

Așezarea corectă la instrument

Prezentarea modului de utilizare a mijloacelor pianistice

Executarea mișcărilor elementare pentru producerea sunetului

Însușirea și diferențierea modurilor de atac

Recunoașterea efectului sonor al mișcărilor elementare

Aplicarea instrumentală a mișcărilor studiate

Identificarea înălțimii notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe un ambitus restrâns

Identificarea duratelor muzicale

Identificarea indicațiilor dinamice și de tempo

Efectuarea conexiunilor între semnele grafice asimilate din textul muzical

Executarea cursivă a unui text muzical cu două mâini, în măsuri simple

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a V-a

Recunoașterea caracterului unei piese muzicale

Diferențierea modurilor major- minor

Diferențierea dinamică (piano – mezzo forte – forte)

Diferențierea termenilor de mișcare (lent – moderat – repede)

2.2. Realizarea expresivă a parcursului sonor

Identificarea caracterului pieselor studiate

Prezentarea în public a lucrărilor muzicale studiate

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a V-a

Tehnică instrumentală

Poziția la pian și folosirea corectă a mijloacelor pianistice

Exerciții cu mișcări orizontale și verticale ale brațului pe claviatură

Exerciții simple de tehnică pianistică: atacuri succesive și simultane ale clapelor, atacuri legato, non legato, staccato

Elemente de limbaj muzical

Portativul simplu și dublu

Notația înălțimii sunetelor în cheile sol și fa

Gamele do major și la minor, pe două octave, acorduri și arpegii de 3 sunete

Alterațiile muzicale: diezul, bemolul și becarul

-Notația duratelor și pauzelor (notă întreagă, doime, pătrime,

Domenii de conținut

Clasa a V-a

optime, șaisprezecime)

-Măsuri binare și ternare simple și măsura pe patru pătrimi

-Notația unor elemente de dinamică muzicală (nuanțe fixe și progresive): p, mp, mf, f, accent, crescendo, decrescendo

-Notația semnelor de repetiție și a voltelor

Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare

Compararea caracteristicilor timbrale ale pianului cu ale celorlalte categorii de instrumente

Explorarea legăturii între folosirea mijloacelor pianistice și rezultatul sonor

Audiții muzicale

Citire la prima vedere

SUGESTII pentru REPERTORIU

Metode

M. Cernovodeanu,

Metodă de pian

C. Czerny,

Primul profesor de pian op. 599

Al. Dumitrescu,

Metoda de pian

A. C. Ionescu,

Metoda de pian

A. Pașcanu,

Metoda de pian

J. Pouillard – J. Herve,

Metoda de pian

(1991) Ed. Henry Lemoine

O. Popescu,

Povestea notelor

Taina Scarlat,

Învăț să cânt la pian

Corina Ungureanu,

Învățăm să cântăm la pian

Alina-Elena Fotin,

Metodă de pian

Paula Bălan,

Metodă de pian pentru cei mici

Piese

B. Bartok,

Microcosmos I

D. Voiculescu,

Carte fără sfârșit, vol. I

Album de piese românești, vol. I Maria Hayward,

A New Tune a Day

CLASA a VI-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elemente de bază ale limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări

Clasa a VI-a

1.2 Proiectarea unor strategii simple de producere a sunetului .

-

Operarea succesivă și simultană cu moduri diferite de atac (staccato – legato) în succesiuni pianistice simple

1.3 Operarea cu semnele grafice

Aplicarea conștientă a elementelor de bază ale limbajului pianistic

Poziționarea optimă a aparatului pianistic (corp, braț, mână) față de instrument

Identificarea și rezolvarea problemelor tehnice conținute de textul muzical

Identificarea înălțimii notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe un ambitus lărgit

Rezolvarea problemelor ritmice întâlnite (formule ritmice cu grad de dificultate ușor)

Diversificarea paletei sonore

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a VI-a

Definirea caracterului unei piese muzicale

Compararea particularităților expresive ale pieselor studiate

Identificarea mesajului muzical.(din perspectiva personală)

2.2. Participarea afectivă în interpretarea instrumentală

Corelarea elementelor tehnice cu mesajul expresiv al lucrărilor muzicale studiate

Realizarea planurilor sonore

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VI-a

Tehnică instrumentală

-Adaptarea firească a poziției mâinii pe claviatură

-Exerciții de obținere a mobilității și supleții degetului 1

-Demonstrații didactice

-Caracterizarea verbală a sonorităților

-Exerciții de recunoaștere și reproducere pianistică a înălțimii sunetului

-Exerciții de recunoaștere și reproducere a formulelor ritmice cu grad de dificultate mediu

-Aplicații instrumentale

-Citire la prima vedere

Elemente de limbaj muzical

-Gamele sol major și mi minor, pe două octave, acorduri și arpegii de 3 sunete

-Exerciții de recunoaștere auditivă a indicațiilor dinamice

-Exerciții de redare a dinamicii

-Jocuri muzicale

-Prezentarea în public – facultativ

Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare

Elemente simple de structură a melodiei (motivul, fraza, perioada muzicală, tema muzicală)

Urmărirea constantă a liniei melodice și analizarea elementelor de limbaj din textul muzical

SUGESTII pentru REPERTORIU

Metode

M. Cernovodeanu,

Metodă de pian

C. Czerny,

Primul profesor de pian op. 599

A. Dumitrescu,

Metoda de pian

A. C. Ionescu,

Metoda de pian

A. Pașcanu,

Metoda de pian

J. Pouillard – J. Herve,

Metoda de pian

(1991) Ed. Henry Lemoine

Repertoriu preclasic, clasic

J. S. Bach,

Album pentru Anna Magdalena Bach

G. Fr. Haendel,

Menuet, Arie, Allemande

J. Ph. Rameau,

Menuet

H. Purcell,

Aria, Rigodon

G. Ph. Telemann,

Menuet

J. B. Lully,

Menuet

L. Boccherini,

Menuet

J. Haydn,

Menuete

M. Clementi,

Sonatina în do major, sol major

A. Diabelli,

Sonatina în do major

Fr. Kuhlau,

Sonatine

L. Mozart,

Piese pentru copii

L. van Beethoven,

Sonatina în sol major, Menuet

Repertoriu internațional

Maria Hayward,

A New Tune a Day

K. D. von Dittersdorf,

Sonatina

J. L. Dussek,

Sonatina în do major

T. Hanslinger,

Sonatina în Do

L. Kohler,

Polca

P. I. Ceaikovski,

Piese ușoare din Albumul pentru copii

R. Schumann,

Album pentru tineret op. 6 (Călărețul sălbatic, Țăranul voios, Marș, Melodie, Siciliana, Mic studiu)

I. Bercovici,

Sonatina, Variațiuni

E. Gnesina,

Piese

A. Grecianinov,

Album de piese mici

A. Jilinski,

30 piese pentru copii, op. 27

S. Maikapar,

Piese

S. Prokofiev,

Marș

D. Șostakovici,

Caietul copiilor, Dansul păpușii

B. Bartok,

Microcosmos I-II

A. Bartok,

Pentru copii I-II

Repertoriu românesc

L. Dandara,

Miniaturi pentru pian

A. C. Ionescu,

Album de piese pentru pian

Album de piese românești (vol. I-II)

A. Dumitrescu,

Piese pntru copii

L. Comes,

Sonatina I

T. Ciortea,

Cimpoiul

L. Dandara,

Tren de munte, Libelula și broscuța

Fl. Dimitriu , Fabula, Pe drum de țară

S. Drăgoi,

Fa, Marițo

A. C. Ionescu,

Album de piese

A. Pașcanu,

Pe apă, Bate vesel clapa neagră

F. Lazăr,

Piesă

M. Marbe,

Toccatina, Tractorul

C. Petra Basacopol,

Imagini pitorești

D. Popovici,

Joc de copii

P. Rogojină,

Joc haiducesc

M. Vlad,

Mica Suită

D. Voiculescu,

Carte fără sfârșit (I-II),

Piese la 4 mâini:

A. Nicolaeva,

A cânta la pian

Album de piese românești pentru pian

D. Voiculescu,

Carte fără sfârșit

Fr. Wohlfahrt,

L’ami des enfants

CLASA a VII-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elemente de bază ale limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări

Clasa a VII-a

1.2. Clasificarea reprezentărilor grafice

Operarea cu elementele de limbaj pianistic asimilate

Recunoașterea elementelor tehnice dobândite în contexte pianistice noi

Definirea verbală a caracteristicilor stilistice repertoriale

Alegerea unor strategii pianistice în funcție de dezvoltarea fizică

Explorarea tehnicii de producere a sonorităților adecvate textului muzical

Executarea notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe întreaga claviatură și a formulelor ritmice cu grad de dificultate redus

Adaptarea practică a mijloacelor pianistice la contextul muzical cu grad de dificultate redus

Citire la prima vedere a unui text muzical ușor

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a VII-a

Exprimarea caracterului specific al lucrărilor muzicale studiate

Realizarea caracteristicilor stilistice repertoriale

Alegerea mijloacelor de exprimare adecvate

Audiții comparate

2.2. Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității

Să încadreze elementele de limbaj muzical în fraze

Să desprindă mesaje muzicale simple din piese accesibile

Să se exprime verbal asupra realizării interpretative

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VII-a

Tehnică instrumentală

Exerciții pentru dezvoltarea independenței de atac a vârfurilor

Exerciții pentru dezvoltarea independenței brațelor

Exerciții de formare a deprinderilor de activitate independentă

Exerciții de recunoaștere pe claviatură a înălțimii notelor muzicale dintr-un ambitus de 6 octave

Lărgirea ambitusului dinamic, Nuanțe fixe și progresive

Accesarea semnificației termenilor agogici progresivi

Elemente de limbaj muzical

Game cu o alterație la armură, cântate pe 2 octave cu ambele mâini, în mers paralel și contrar

Arpegii și acorduri de 3 sunete

Diversificarea notației duratelor cu suprapunerea formulelor ritmice ușoare de tip diferit

Accesarea semnificației termenilor agogici progresivi

Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare

Audiții muzicale

Citire la prima vedere

Exprimarea verbală asupra caracterului pieselor muzicale

Demonstrații didactice

Prezentarea în public - facultativ

J. S. Bach,

Preludii, Menuete

C. Ph. E. Bach,

Menuete

J. Ph. Rameau,

Menuete

G. Ph. Telemann,

Menuete

G. Fr. Haendel,

Menuete, Arii, Impertinență

J. B. Lully,

Menuet

H. Purcell,

Arie

M. Clementi,

Sonatine

J. Haydn,

Menuete

W.A.Mozart,

Menuete

L. van Beethoven,

Sonatina în sol major, 6 Contradansuri, Ecoseze

Metode

J. Fr. Burgmuller,

Studii op. 100

J. B. Duvernoy,

Studii op. 176

A. C. Ionescu,

Metoda de pian

SUGESTII pentru REPERTORIU

Repertoriu internțional

P. I. Ceaikovski,

Piese ușoare din Albumul pentru copii

R. Schumann,

Album pentru tineret op. 68

A. Bartok,

Pentru copii vol. II - III

B. Bartok,

Microcosmos vol. II - III

D. Șostakovici,

Caietul copiilor

Repertoriu românesc

L. Dandara,

Tren de munte

D. Voiculescu,

Carte fără sfârșit vol. I

A. C. Ionescu,

Album de piese Album de piese românești vol. II – III

S. Drăgoi,

Cimpoiașul, Miniaturi

D. Rotaru,

De-a joaca, Colind

C. P. Basacopol,

Sonatina

C. Cezar,

Cântec din bătrâni

Piese la 4 mâini:

Christmas Music, piano 4 hands

A. Diabelli,

Studii melodice Easy Original Piano Duets

Album de piese românești pentru pian

CLASA a VIII-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elemente de bază ale limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări

Clasa a VIII-a

1.2. Descrierea reprezentărilor grafice legate de agogica și dinamica muzicală

Observarea și explorarea capacităților de bază ale instrumentului

Identificarea paletelor sonore și expresive specifice perioadelor moderne și contemporane

Explorarea tehnicilor de producere a sonorităților adecvate textului muzical

Introducerea exercițiilor de pedalizare

Definirea sonoră a termenilor specifici

Exerciții practice pe texte muzicale

Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală

Clasa a VIII-a

Identificarea elementelor de limbaj muzical specifice fiecărui stil în interpretare abordat

Analizarea textului muzical

Diversificarea paletei dinamice și agogice

Citire la prima vedere

2.2. Crearea imaginii personale asupra lucrărilor interpretate

Conștientizarea reușitei ca un rezultat firesc al activității individuale

Prezentarea în public - facultativ

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VIII-a

Tehnică instrumentală

Diferențieri de atac și tușeu

Exerciții de control auditiv

Demonstrații didactice

Exerciții aplicate pe text

Elemente de limbaj muzical

-Game cu două alterații la armură, cântate cu ambele mâini, pe 2 octave, în mers paralel și contrar, cu arpegii și acorduri de 4 sunete

Exerciții de recunoaștere a semnelor agogice

Citire la prima vedere

Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare

Exerciții de analiză

Audiții comparate

Exerciții de imaginație sonoră

Identificarea mesajului muzical regăsit în piesele studiate

Exprimarea verbală asupra mesajului muzical

Prezentarea pe scenă - facultativ

SUGESTII pentru REPERTORIU

Studii

J. Fr. Burgmuller,

Studii op. 100

J. B. Duvernoy,

Studii op. 176

Repertoriu preclasic și clasic

J. S. Bach , 6 Mici preludii, Invențiuni la două voci

C. Ph. E. Bach, Menuete,

Solfeggietto

G. Fr. Haendel,

16 Mici piese pentru pian, Sarabande

J. Ph. Rameau,

Album

M. Clementi,

Sonatine

A. Diabelli,

Sonatine

W. A. Mozart,

6 Sonatine vieneze

L. van Beethoven,

Sonatina în sol major, 6 Variațiuni pe o melodie elvețiană

Repertoriu internațional

P. I. Ceaikovski,

Album pentru copii

R. Schumann,

Album pentru tineret op. 68, Scene din copilărie op. 15

D. Șostakovici,

Caietul copiilor

D. Kabalevski,

30 de piese pentru copii, op. 27

A. Haciaturian,

Piese

D. Kabalevski,

30 de piese pentru copii, op. 27

Z. Kodaly,

Canoane

B. Bartok,

Colinde

J. Massenet,

Elegie op. 10, nr 5

E. MacDowell,

Woodland Sketches, op. 51

Repertoriu românesc

F. Lazăr,

Piesă

S. Drăgoi,

Miniaturi

M. Jora,

Poze și Pozne

M. Marbe,

Toccatina, Tractorul, Din lumea copiilor

C. Petra Basacopol,

Imagini pitorești

D. Nemțeanu Rotaru,

Sonatina

L. Comes,

Sonatine

D. Constantinescu,

Sonatine

R. Paladi,

Joc

R. Paladi,

Suită pentru pian

D. Voiculescu,

Carte fără sfârșit vol. II

A. C. Ionescu,

Album de piese pentru pian

Album de piese românești vol. III - IV

Piese la 4 mâini:

Album de piese românești pentru pian 4-Hands for Christmas

Easy Original Piano Duets

Sugestii metodologice

Ciclul gimnazial pentru specialitatea PIAN COMPLEMENTAR reprezintă o etapă a educației muzicale instrumentale în care se asimilează elementele de bază ale tehnicii pianistice cu scopul înțelegerii evoluției limbajului și gândirii muzicale. Alegerile repertoriale și desfășurarea activităților vor avea în vedere atât bagajul de cunoștințele muzicale ale elevului cât și posibilitatea materială a acestuia de a studia la pian.

Pentru început, se va insista asupra unei așezări corecte la instrument, corectând permanent poziția brațului și a spatelui copilului. Profesorul va observa și va regla continuu folosirea adecvată a mijloacelor pianistice.

Se va urmări cunoașterea instrumentului și a capacităților sale sonore. Exemplificările profesorului sunt esențiale. Primele exerciții vor fi de orientare pe claviatură și de dezvoltare a rezistenței degetelor. Se vor executa căderi de braț, cu ambele mâini, atât separat cât și simultan, pe fiecare deget, sub formă de joc. Degetele 1 și 5 necesită o atenție specială, fiindcă utilizarea incorectă poate duce la o poziție greșită a mâinii sau la rigidizarea încheieturii. Pentru evitarea formării automatismelor vizual-motric, fără o reprezentare auditivă, elevul va fi îndemnat să cânte cu vocea mici cântece și ulterior, să găsească clapele care reproduc imaginea auditivă creată. Concomitent se va începe învățarea notelor muzicale în cheia Sol cât și în cheia Fa, folosind solfegiul ca element de descifrare ritmico-melodică a textului.

Se vor alege Metode pentru începători în care predarea să se desfășoare gradat, prezentând și exersând problemele noi în mai multe contexte de învățare. Combinarea mai multor metode, în funcție de evoluția și interesul muzical al elevului, este o soluție.

Asimilarea duratelor muzicale și a raportului dintre ele se va face folosind metode specifice: tactare, bătăi din palme, numărat, exerciții pe claviatură.

De la început se va urmări obținerea unui sunet de calitate, prin mijloace tehnice adecvate. Primele indicații de dinamică vor fi raportate la caracterul micilor piese studiate. Se va stimula imaginația elevului, prin exemplificări și exprimări verbale, sau reprezentări grafice – desene.

În paralel cu însușirea vocabularului muzical – pianistic se vor adăuga treptat Studii și Piese aparținând diferitelor stiluri. Primele piese polifonice vor fi pregătite prin solfegierea vocilor, jocuri (o voce solfegiată, una cântată, profesorul cântă o voce, elevul alta, etc.) punând bazele unui studiu pe termen lung. Muzica clasică, abordată prin mici piese ( Menuet ,

Allegro ,

Arie , etc.) va fi pregătită prin exerciții de frazare, exerciții pentru operarea cu diferite moduri de atac –

jeu perlé ,

staccato ,

legato .

Piesele clasice dansante sunt asimilate cu mai mare ușurință, considerând că elevii sunt atrași de mișcarea ritmică.

La sfârșitul ciclului gimnazial se vor aborda piese clasice cu o construcție mai amplă – Sonatina, Rondo-ul, Tema cu variațiuni. Atât în muzica barocă, cât și în cea clasică, apar ornamentele. Se vor face exerciții pentru o execuție clară și transparentă. Evitarea lor, dar și o realizare greoaie sunt erori pedagogice la fel de grave.

Piesele de caracter sunt, de obicei, cele mai îndrăgite, în special cele programatice, având calitatea de a stimula fantezia. Repertoriul universal - romantic, modern, contemporan – ca și cel românesc sunt foarte bine reprezentate, pe toate nivelurile de studiu. Ritmul și melodicitatea specifice deschid drumul către o interpretare angajată.

Utilizarea pedalei de rezonanță se începe odată cu menținerea poziției corecte la pian și cu abilitatea elevului de a-și distribui atenția pe mai multe sarcini de lucru. Se va începe cu exerciții simple de pedalizare pe timp și către sfârșitul ciclului se va folosi, în funcție de necesități, pedala sincopată.

Pe parcursul fiecărui an școlar din ciclul gimnazial se vor fixa etape ale studiului, ținându-se cont de timpul disponibil al elevului și de ritmul său de învățare. Este important să se

consemneze la fiecare oră, toate problemele de rezolvat și modul de abordare. Aceste aspecte sunt determinante în fixarea obiectivelor lecției, timpul acordat consolidării deprinderilor și evaluarea demersului didactic.

Elevii cu abilități pianistice deosebite pot fi încurajați și prin apariții scenice. Pregătirea pentru scenă este o etapă importantă pe tot parcursul educației instrumentale. Un succes va fi stimulativ, un eșec îl va inhiba. Din acest motiv apariția scenică trebuie pregătită cu minuțiozitate, începând cu alegerea corectă a repertoriului și încheind cu pregătirea psihologică a elevului prin simulări interpretative repetate ale evenimentului muzical. La final sunt necesare discuții elev – profesor pentru analizarea evoluției scenice și, întotdeauna, vor fi evidențiate realizările în vederea formării unei atitudini pozitive.

Lecția de pian complementar trebuie să reprezinte o sinteză a cunoștințelor dobândite la celelalte specialități muzicale și o bază de informații pentru înțelegerea limbajelor muzicale și a modurilor de abordare interpretativă a acestora.

MODEL proiectare unitate de învățare

PIAN COMPLEMENTAR

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: REPERTORIU PRECLASIC

Clasa a VI-a

Nr. ore alocate: 6 ore

Detalieri de conținut

Competențe specifice

Activități de învățare

Resurse

Evaluare

1.J. S. Bach -

Album pentru

A. M. Bach:

Musette

Operarea cu elementele de limbaj pianistic asimilate

Exprimarea caracterului specific al lucrărilor muzicale studiate

Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității

solfegierea liniilor melodice, respectând indicațiile de dinamică

audierea lucrării

evidențierea construcției formei muzicale

parcurgerea în auzul interior a elementelor muzicale constitutive (motive, fraze)

redarea gradată, pe fragmente și apoi integral, a lucrării

facultativ înregistrarea audio- video a execuției realizate de elev pentru analizarea interpretării împreună cu

profesorul

pian

partitură

aparatură audio-video

- dialog profesor-elev privind interpretarea realizată (autoevaluare realizată de elev- feedback oferit de profesor).

Notă:

Eventuala memorare pentru prezentarea pe scenă a piesei reprezintă o etapă de lucru ulterioară parcurgerii și asimilării elementelor constitutive (melodie, ritm, ornamente, tehnica emisiei sonore, înțelegerea formei, dinamică, tempo, stil)

Grup de lucru

Nume, prenume

Instituție de apartenență

Brăescu, Adrian

Ministerul Educației Naționale

Streche, Loredana

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

Băcioiu, Georgeta

Inspectoratul școlar București

Baltazar, Loredana

Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti” - București

Săveanu, Oltea

Liceul de Arte „Aurel Popp” – Satu Mare

Anexa nr. 13

MINISTERUL EDUCAȚIEI

Programa școlară pentru disciplina

ANSAMBLU CORAL

Clasele V-VIII

Învățământ integrat și suplimentar de artă – Muzică

București, 2022

Notă de prezentare

Programa școlară pentru disciplina

Ansamblul coral

reprezintă oferta curriculară pentru clasele V – VIII din învățământul gimnazial – filiera vocațională, înscriindu-se în aria curriculară

Arte . Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învățământ cu un buget de timp de 1 oră / săptămână.

Programa disciplinei

Ansamblul coral

este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea și completarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.

Ansamblul coral

contribuie la dezvoltarea muzicală a elevilor prin formarea auzului melodic, armonic și polifonic, prin dezvoltarea spiritului colectiv de muncă în ansamblu și prin disciplina pe care o impune lucrul în echipă. De asemenea, ajută la stimularea sensibilității și a afectivității elevilor.

Această programă vizează să optimizeze și să eficientizeze sistemul de pregătire artistică de specialitate atât în desfășurarea activității față în față, cât și online, ceea ce constituie o noutate și reprezintă un instrument de lucru pentru cadrele didactice.

Deoarece ansamblul coral este o materie exclusiv practică, accentul se pune pe interdisciplinaritate / transdisciplinaritate prin utilizarea în cântul coral a cunoștințelor ce au fost dobândite la alte materii: teorie-solfegiu-dicteu, limba maternă sau limbi străine, geografie, istorie, religie etc.

Structura programei școlare

include, pe lângă nota de prezentare, următoarele elemente:

Competențe generale

Competențe specifice

Conținuturi

Sugestii metodologice

Competențele

sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.

Competențele generale

vizate la nivelul disciplinei

Ansamblu coral

jalonează achizițiile de cunoaștere ale elevului pentru întregul ciclu gimnazial.

Competențele specifice

se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt însoțite de

exemple de activități de învățare , care constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul realizării competențelor. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activități de învățare, care integrează strategii didactice și care valorifică experiența concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activități de învățare pe care le propune programa școlară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei școlare și proiectării unor parcursuri de învățare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.

Conținuturile învățării

sunt organizate pe domenii și reprezintă achiziții de bază, mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor.

Sugestiile metodologice

includ clarificări conceptuale, recomandări privind prioritățile ce ar trebui urmărite de către profesor, strategii didactice și elemente de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secțiune se oferă și un exemplu de proiectare didactică.

1.

2.

Operarea cu elemente de limbaj specific, în abordarea creațiilor muzicale de gen

Transferarea cunoștințelor și a tehnicilor de cânt coral în contextul situațiilor specifice

Competențe generale

CLASA a V-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elemente de limbaj specific, în abordarea creațiilor muzicale de gen

Clasa a V-a

1.2. Compararea relațiilor dintre text și muzică

Identificarea tehnicilor de cultură vocală

Exerciții pentru conștientizarea respirației corecte în cânt

Exerciții vocale pentru emisie

Exerciții vocale pentru dicție

Exerciții vocale pentru acordaj

Exerciții vocale pentru omogenizarea vocilor

Exerciții vocale pentru sincronizarea vocilor

Solfegierea cu fiecare voce separat

Solfegierea pe două voci

Citirea silabică a textului

Citirea textului cu fiecare voce, respectând ritmului melodiei

Transferarea cunoștințelor și a tehnicilor de cânt coral în contextul situațiilor specifice

Clasa a V-a

Aplicarea tehnicilor de cântare vocală în lucrări omofone cu sau fără acompaniament

Citirea textului cu ambele voci, respectând ritmul melodiei

Interpretarea lucrării corale cu text și melodie

2.2. Interpretarea partiturilor corale cu respectarea indicațiilor dirijorale

Identificarea indicațiilor dirijorale

Conștientizarea importanței indicațiilor dirijorale

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a V-a

Tehnici de interpretare vocală

Poziție corectă în cânt, respirație și emisie corectă, intonarea corectă a înălțimii sunetelor, exerciții de tehnică vocală (vocalize)

Elemente de limbaj muzical

Solfegiu ritmico-melodic

Elemente de interpretare muzicală

Respectarea indicațiilor dirijorale

Elemente de conduită corală

Disciplină, autocontrol

SUGESTII pentru REPERTORIU

Lucrări din literature românească, pe 1-2 voci, fără acompaniament

T. Popovici,

Marșul lui Iancu

P. Mezetti,

Bardul din Mircești

D.G. Kiriac,

Revedere

T. Popovici,

La oglindă

I. Cartu,

Limba românească Colinde populare

Lucrări din literature românească, pe 1 - 2 voci cu acompaniament instrumental

Alexandru Pașcanu,

Cântă!

Alexandru Pașcanu,

Suntem mici

Al. Pascanu,

Ah, ce bucurie!

Al. Pașcanu,

Cartea

Al. Pașcanu,

Vara

Al. Pașcanu,

Din vacanță ne-amintim

Hora mare (Frunză verde de cicoare) Mândru-i jocul Hațegana

T. Teodorescu,

Fata de păstor

T. Popovici,

Moara

D.G. Kiriac,

A ruginit frunza din vii

I.D. Chirescu,

Răsună codrul

I.D. Chirescu,

Cucule, pasăre sură

Liviu Comes,

Grivei și Azorel

Liviu Comes,

Cântec de primăvară

Liviu Comes,

Izvorul

Temistocle Popa,

Am găsit o literă

Timotei Popovici,

A trecut iarna geroasă

Timotei Popovici,

Înfloresc grădinile

Timotei Popovici,

Drum bun!

Timotei Popovici,

Moara

N. Popescu,

Cântecel de drumeție

N. Popescu,

Câți ca voi

Max Eisikovits,

Cântec de leagăn

Max Eisikovits,

Rața

Max Eisikovits,

Cântec de leagăn

Max Eisikovits,

Haia, haia

Max Eisikovits,

Foaie verde de pe deal

Max Eisikovits,

Ivai-vas

Al. Pașcanu,

Țara cea mai frumoasă

Radu Șerban,

Săniuță, draga mea

Aurel Giroveanu,

Lumea copiilor

Vinicius Grefiens,

În grădina casei mele

Temistocle Popa,

Copiii

Aurel Giroveanu,

Cântecul gamei

Aurel Giroveanu,

Sania vacanței

Lucrări din literature universală

* *

Dona Nobis Pacem

* *

Viva, Viva la Musica

J.Holdstoch,

Calypso

W.A. Mozart,

Cântec de primăvară

J. Brahms,

Copilul și floarea

R. Rogers,

Cântecul gamei

Dominico Maria Melli,

Pastorală

CLASA a VI-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elemente de limbaj specific, în abordarea creațiilor muzicale de gen

Clasa a VI-a

1.2. Reprezentarea relațiilor dintre text, ritm și melodie

Observarea elementelor de cultură vocală și operarea cu ele

Exerciții pentru realizarea respirației corecte în cânt

Exerciții vocale pentru emisie sonoră

Exerciții vocale pentru dicție corectă

Exerciții vocale pentru acordaj

Exerciții vocale pentru omogenizarea vocilor

Exerciții vocale pentru sincronizarea vocilor

Solfegierea cu fiecare voce separat

Solfegierea pe două voci

Citirea silabică a textului

Citirea textului cu fiecare voce, respectând ritmului melodiei

Transferarea cunoștințelor și a tehnicilor de cânt coral în contextul situațiilor specifice

Clasa a VI-a

2.1.Optimizarea cântării vocale în repertoriu la două voci

-Intonarea cântecelor cu text și melodie

-Identificarea legăturilor muzicale ce se stabilesc între voci

2.2.Interpretarea partiturilor corale prin relaționare cu celelalte voci

-Identificarea indicațiilor dirijorale

-Conștientizarea importanței indicațiilor dirijorale

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VI-a

Tehnici de interpretare vocală

Poziție corectă în cânt, respirație și emisie corectă, intonarea corectă a înălțimii sunetelor, exerciții de tehnică vocală (vocalize)

Elemente de limbaj muzical

Solfegiu ritmico-melodic

Elemente de interpretare muzicală

Respectarea indicațiilor dirijorale

Elemente de conduită corală

Disciplină, autocontrol

SUGESTII pentru REPERTORIU

Lucrări pe 1-2 voci, fără acompaniament

A. Pann,

Deșteaptă-te, române!

D.D. Stancu – Cavalul

I.D. Chirescu – Cântecul cucului

I.D. Chirescu – De prin iarbă, de prin flori

A. Motora-Ionescu – Făt-Frumos Ion Nicorescu – Izvorașul

X X X – Floricică de bujor Aurel Ivășcanu – La mare Marin Constantin – Pomișorul Nicolae Oancea – Pitpalacul

Doina Nemțeanu – Rotaru – Steaua-n iarbă Carmen Petra Basacopol – Anotimpurile Doina Nemțeanu – Rotaru- Albinele

Cântec de leagăn – D.D. Stancu

C. Româșcanu – Cântec de leagăn Ștefan Andronic – O mie de flori Ștefan Andronic – Bătuta

N. Oancea – Are mama fată mare

G. Vancu – Fluier, fluieraș

Lucrări pe 1 - 2 voci cu acompaniament instrumental

Lucrări din literatura universală

G. Gastoldi -Madrigal

W.A. Mozart – Primăvara

J. Strauss – Primăvara

Al. Greceaninov – Cântec de leagăn

W.A. Mozart – Repetiție de concert X X X – În poiana verde

CLASA a VII-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elemente de limbaj specific, în abordarea creațiilor muzicale de gen

Clasa a VII-a

1.2. Descoperirea relațiilor dintre voci în cântarea polifonică

Perceperea relațiilor de corelare a vocilor

Exerciții de respirație pentru identificarea posibilităților respiratorii în cânt

Exerciții pentru realizarea respirației corecte în cânt

Exerciții vocale pentru emisie sonoră

Exerciții vocale pentru dicție corectă

Exerciții vocale pentru acordaj

Exerciții vocale pentru omogenizarea vocilor

Exerciții vocale pentru sincronizarea vocilor

Exerciții vocale pentru susținere

Clasa a VII-a

Solfegierea cu fiecare voce în parte a partiturilor corale

Solfegierea pe două și trei voci

Citirea silabică a textului

Citirea textului pe două și trei voci cu respectarea ritmului melodiei (pentru cântecele polifonice)

Transferarea cunoștințelor și a tehnicilor de cânt coral în contextul situațiilor specifice

Clasa a VII-a

Sincronizarea emisiei sonore în lucrări la trei voci

Citirea textului cu toate vocile în același timp, cu respectarea ritmului melodiei

Intonarea lucrării corale cu text și melodie

2.2. Interpretarea partiturilor corale prin observarea fenomenului de omogenizare a vocilor

Identificarea indicațiilor dirijorale

Conștientizarea importanței indicațiilor dirijorale

Utilizarea elementelor de agogică și dinamică muzicală în interpretare

Identificarea legăturilor muzicale ce se stabilesc între voci

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VII-a

Tehnici de interpretare vocală

Poziție corectă în cânt, respirație și emisie corectă, intonarea corectă a înălțimii sunetelor, exerciții de tehnică vocală (vocalize)

Elemente de limbaj muzical

Solfegiu ritmico-melodic, agogică și dinamică

Elemente de interpretare muzicală

Respectarea indicațiilor dirijorale

Elemente de conduită corală

Disciplină, autocontrol

Cronici de specialitate

Analiza prestației artistice după concerte și spectacole Identificarea modalităților de îmbunătățile a prestației artistice

SUGESTII pentru REPERTORIU

Lucrări pe 2-3-4 voci din creația românească

Cornel Arion,

Măicuța mea

Nicolae Lungu,

Cântec de leagăn

Tudor Jarda,

Mă luai, luai

Pretorian Voiculescu,

Brâul amestecat

Dan Buciu,

Mică suită

Dan Buciu,

Gâri, gâri

Valentin Timaru,

Coborât-o, coborât

Dan Bălan,

Oaspete la drum de seară

Eugen Petre Sandu,

Câți ca voi!

Eugen Petre Sandu,

Sticletele

Eugen Petre Sandu,

Balada unui greier mic

Eugen Petre Sandu,

Aș vrea

Eugen Petre Sandu,

Rugă

Constantin Râpă,

Concertul animalelor pentru cor de copii și solist

Dan Mihai Goia,

Suită în melodii de joc

I.D. Chirescu,

Dorulețul

V. Popovici,

Cucule, peană galbină

Lucrări pe 2-3-4 voci din creația universală

Goran Bregovici,

Erdelesi

Richard Rodges , Do, re, mi

Siyahamba , folclor sud-african

Johannes Weyrauch,

E dalba primăvară

J. Strauss,

Primavara

R. Schumann,

Noaptea

Fr. Schubert,

Morarul ( La drum)

Claude de Jeune,

Violete mici gingase

W.A. Mozart,

Repetitive de concert

X X X ( cântec polonez),

In poiana verde

W.A. Mozart,

Cântec de leagăn

X X X

Alta Trinita

X X X

Beata Ay Linda Amiga

X X X

Tourdion

Fr. Schubert,

Teiul

Mac Huff,

Sing joy

J.Strauss,

Fuerfest – polka francaise op.269

Pharell Wiliams,

Happy

Max Eizikovits,

Toconelele

D.G. Kiriac,

Revedere

Ion Vidu,

Salutare primăvară

Doina Marian,

In grădină

D.D. Stancu,

Unde-o fi puiul?

Dan Buciu,

Suită mică de iarnă

Eugen Petre Sandu,

Scoborî Domnul din cer

Vasile Timiș,

Mărire-ntru cele nalte

Vasile Timiș,

Peisaj de iarnă

Achim Stoia,

Țarina cu strigături

Ghe. Danga,

Sârba pe loc

Gh. Cucu,

Haz de necaz

Nicolae Lungu,

Cântec de leagăn

Doina Rotaru Nemteanu,

Albinele

Doina Rotaru Nemteanu,

Steaua-n iarb ă

A. Zeman,

Voci de primăvară

Oscar Peterson,

Hymn to freedom

Thord Gummeson,

Singing all together

CLASA a VIII-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elemente de limbaj specific, în abordarea creațiilor muzicale de gen

Clasa a VIII-a

1.2. Explorarea partiturii corale în cântarea armonică și polifonică

-( S+A / T+B / S+T / A +B; I + II / III + IV / I + III / I + IV / II + III / II + IV)

Rezolvarea problemelor de sincronizare a vocilor

Exerciții de respirație pentru identificarea posibilităților respiratorii în cânt

Exerciții pentru realizarea respirației corecte în cânt

Exerciții vocale pentru emisie sonoră

Exerciții vocale pentru dicție corectă

Exerciții vocale pentru acordaj

Exerciții vocale pentru omogenizarea vocilor

Exerciții vocale pentru sincronizarea vocilor

Exerciții vocale pentru susținere

Solfegierea partiturilor corale cu fiecare voce separat

Solfegierea partiturilor corale pe două, trei sau patru voci

Citirea textului pe două, trei, patru voci cu respectarea ritmului melodiei (pentru cântecele polifonice)

Transferarea cunoștințelor și a tehnicilor de cânt coral în contextul situațiilor specifice

Clasa a VIII-a

Experimentarea cântatului la patru voci

Citirea textului în ansamblu, cu respectarea ritmului

Intonarea lucrării corale cu text și melodie

2.2. Perceperea relațiilor de sincronizare a elementelor de interpretare

Identificarea indicațiilor dirijorale

Conștientizarea importanței indicațiilor dirijorale

Utilizarea elementelor de agogică și dinamică muzicală în interpretare

Identificarea legăturilor muzicale ce se stabilesc între voci

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VIII-a

Tehnici de interpretare vocală

Poziție corectă în cânt, respirație și emisie corectă, intonarea corectă a înălțimii sunetelor, exerciții de tehnică vocală (vocalize)

Elemente de limbaj muzical

Solfegiu ritmico-melodic, agogică și dinamică

Elemente de interpretare muzicală

Respectarea indicațiilor dirijorale

Elemente de conduită corală

Disciplină, autocontrol

Cronici de specialitate

Analiza prestației artistice după concerte și spectacole Identificarea modalităților de îmbunătățire a prestației artistice

SUGESTII pentru REPERTORIU

Lucrări pe 2-3-4 voci din creația românească

Tudor Jarda,

Mă luai, luai

Pretorian Voiculescu,

Brâul amestecat

Dan Buciu,

Mică suită

Eugen Petre Sandu,

Câți ca voi!

Eugen Petre Sandu,

Sticletele

Eugen Petre Sandu,

Balada unui greier mic

Eugen Petre Sandu,

Aș vrea

Eugen Petre Sandu,

Rugă

Constantin Râpă,

Concertul animalelor pentru cor de copii și solist

Dan Mihai Goia,

Suită în melodii de joc

Teodor Zgureanu,

Clopote astrale

I.D. Chirescu,

Dorulețul

D.G. Kiriac,

Revedere

Ion Vidu,

Salutare primăvară

Doina Marian,

In grădină

D.D. Stancu,

Unde-o fi puiul?

D.D. Stancu,

Spune Argeș

Dan Buciu,

Suită mică de iarnă

Eugen Petre Sandu,

Scoborî Domnul din cer

Vasile Timiș,

Mărire-ntru cele nalte

Vasile Timiș,

Peisaj de iarnă

Achim Stoia,

Țarina cu strigături

Ghe. Danga,

Sârba pe loc

Gh. Cucu,

Haz de necaz

Nicolae Lungu,

Cantec de leagăn

Doina Rotaru Nemteanu,

Albinele

Doina Rotaru Nemteanu,

Steaua-n iarb ă

A. Zeman,

Voci de primăvară

Dan Buciu,

Mărie, Mărie

Dan Buciu,

Culcă-mi-te mititel

Dan Buciu,

Balada florii

G.Cudalbu,

Trecui dealu la Băiuț

Eugen Petre Sandu,

Leagăn fără cântec

Eugen Petre Sandu,

Fantezie

Lucrări pe 2-3-4 voci din creația universală

Goran Bregovici,

Erdelesi

P. Attaignant,

Tourdion

Siyahamba , folclor sud-african

Johannes Weyrauch,

E dalba primăvară

J. Strauss,

Primavara

R. Schumann,

Noaptea

Fr. Schubert,

Morarul (La drum)

Claude de Jeune,

Violete mici gingase

W.A. Mozart,

Repetitive de concert

X X X (cantec polonez),

In poiana verde

W.A. Mozart,

Cântec de leagăn

X X X

Alta Trinita

X X X

Beata Ay Linda Amiga

X X X

Tourdion

Fr. Schubert,

Teiul

Mac Huff,

Sing joy

J.Strauss,

Fuerfest – polka francaise op.269

Pharell Wiliams,

Happy

Oscar Peterson,

Hymn to freedom

Thord Gummeson,

Singing all together

Rimski-Korsakov –

Norul

Fr. Schumert –

Cântec de leagăn

Sugestii metodologice

La clasele V – VI, organizarea corurilor se face pe clase de cultură generală. Normarea cadrelor didactice se face cu câte o oră pentru fiecare clasă, pe săptămână.

La clasele VII – VIII organizarea corurilor se face pe nivel de studiu. Normarea cadrelor didactice se face cu câte o oră pentru clasa a VII-a și o oră pentru clasa a VIII-a.

Selecționarea vocilor se face în funcție de ambitusul și timbrul vocii, având o grijă deosebită în alegerea corectă a vocii la care va cânta fiecare elev.

În vederea atingerii scopurilor instructiv – educative propuse, elevii vor fi așezați pe voci, iar buna desfășurare a repetiției trebuie să cuprindă următoarele momente:

Exerciții ritmice

Exerciții de cultură vocală

Intonarea unui cântec (fragment) cunoscut

Învățarea unui cântec (fragment) nou

Exercițiile ritmice

cu utilizarea diferitelor instrumente de percuție, a jucăriilor muzicale (boomwhackers, clopoței muzicali) sau a percuției corporale ajută la trezirea interesului elevilor, la dezvoltarea simțului ritmic, la dezvoltarea atenției și la obținerea sincronizării între coriști. Pentru realizarea acestei activități sunt suficiente 1-2 două exerciții ritmice care să nu depășească 5 minute.

La clasele la care se cântă pe 2 sau mai multe voci, se pot face exerciții ritmice pe 2 sau mai multe voci. Fiecare voce va reda singură câte un ritm. Apoi ritmurile se vor suprapune.

Exercițiile de respirație

sunt deosebit de importante în dezvoltarea capacității pulmonare. Din acest motiv recomandăm realizarea a cel puțin un exercițiu de respirație la fiecare oră.

Exercițiile de dicție

ajută la pronunțarea corectă a textului.

Vocalizele

urmăresc obținerea unei impostații normale a sunetelor, pronunțarea corectă a vocalelor și consoanelor în timpul cântării, acordajul, sincronizarea, intonarea corectă a intervalelor, etc.

Exemple de vocalize:

Vocaliza I

Vocaliza se face cu gura închisă, urmărind așezarea corectă a sunetului. Se respiră după fiecare sunet. În intonarea vocalizei se va ține cont de întinderea vocii.

Vocaliza II

Scopul vocalizei este de a obține o impostație normală a vocalelor, urmărind trecerea naturală de la consoana m spre vocale.

Vocaliza III

Scopul vocalizei este de intonare corectă a secundei mari în urcare și de obținere a agilității vocale.

Vocaliza IV

Cu ajutorul acestei vocalize se obține deprinderea intonației corecte a terței mari, datorită celor două secunde mari succesive, în urcare. Vocaliza se face în urcare și în coborâre, din semiton în semiton.

Vocaliza V

Vocaliza ajută la pronunțarea corectă a consoanelor. Vocaliza VI

Vocaliza VII

Vocalizele VI și VII ajută la acordaj și dezvoltă auzul armonic și polifonic.

Exercițiile de cultură vocală au rolul de a obține o bună sonoritate corală, la realizarea unui înalt nivel artistic în interpretarea pieselor corale.

După exercițiile de cultură vocală se vor cânta 1-2 lucrări cunoscute, având ca scop fixarea liniei interpretării, a frazării pieselor respective și memorarea liniilor melodice.

Apoi se va trece la învățarea unui nou cântec sau fragment muzical. Deoarece elevii sunt la o unitate școlară vocațională, este de preferat ca de la primele ore, elevii să se obișnuiască să învețe cântecele după partituri și nu după știme. Aceștia trebuie să se obișnuiască să se orienteze într-o partitură corală.

Pentru învățarea unui cântec, fiecare fragment va fi solfegiat separat de fiecare voce. Apoi se va cânta cu solfegiu, în ansamblu. După învățarea fragmentului melodic cu solfegiu, se va citi textul silabic, apoi cu respectarea ritmului din cântec. La sfârșit se va intona cântecul cu text.

Asamblarea se lucrează pe fragmente corespunzătoare sensurilor poetico-muzicale. Se asamblează primul fragment, apoi cel de-al doilea fragment. Când cel de-al doilea fragment este foarte bine știut, se cânta ambele fragmente. Apoi se trece la asamblarea celui de-al treilea fragment, urmând a fi adăugat primelor două fragment. În același timp, elevii vor încerca să memoreze fragmentele, astfel încât în momentul în care se poate cânta întregul cântec, acesta să poată fi redat parțial din memorie.

Se recomandă memorarea cântecelor deoarece astfel, elevii vor fi atenți la gestica dirijorului și se vor putea concentra în obținerea sonorităților dorite.

Dirijorul trebuie să se rezume la o gestică simplă, cât mai apropiată tactării măsurilor.

Activități online

Ansamblul coral presupune participarea fizică a coriștilor la repetiții. În cazul în care este necesară trecerea în online a activității, aceasta se reduce substanțial. Repetițiile devin imposibil de realizat, dar cu toate acestea, profesorul are posibilitatea de a trimite elevilor imprimările audio ale liniei melodice, suportul armonic sau imprimări ale unor coruri, astfel încât, până la următoarea repetiție față în față, coriștii să poată repeta partiturile.

În cazul în care este necesară ascultarea elevilor pentru note, aceștia pot fi puși să cânte singuri sau împreună cu imprimarea audio a altei voci.

În lecțiile online se pot audia diferite interpretări ale pieselor studiate, diferite video-uri despre aparatul fonator, modalități de rezolvare a problemelor vocale sau diferite concerte susținute de coruri de copii. Pe baza materialelor vizionate se pot susține discuții despre piesele corale, compozitor, interpretare etc.

REPERTORIUL CORAL

Alegerea unui repertoriu adecvat trebuie să țină cont de următoarele aspecte:

Posibilitățile tehnico-interpretative ale formației

(lucrările corale nu trebuie să depășească posibilitățile formației dar trebuie să contribuie la ridicarea progresivă a nivelului formației):

să respecte ambitusul vocilor

linia melodică să fie accesibilă

dificultățile metro-ritmice să nu depășească posibilitățile corului

tempouri și nuanțe ușor de realizat de formație

Tipul de cor : repertoriul diferă în funcție de tipul corului

corurile mici vor aborda un repertoriu alcătuit în cea mai mare parte din miniaturi corale. Tempouri care să nu solicite susținere.

corurile mari pot aborda lucrări care solicită susținere vocală în diferite tempouri. Lucrări în care pot să apară diferențe mari de nuanțe.

Varietatea de genuri si stiluri

Alcătuirea repertoriului va ține seama de vârsta și preocupările elevilor. Tematica abordată va fi despre preocupările copiilor, natură, școală, excursii, jocuri.

Concretizarea muncii se va face prin prezentarea unui repertoriu de aproximativ 10 – 12 lucrări corale într-un concert la sfârșitul anului școlar sau prin prezența la diferite competiții corale.

La clasa a V-a se cântă pe 1 - 2 voci egale astfel:

Piese pe o singură voce cu acompaniament instrumental sau negativ

Cântat în dialog / canon

Cântat armonic / polifonic cu sau fără acompaniament

La clasa a VI –a se cântă pe 2 - 3 voci egale, armonic și polifonic, cu sau fără acompaniament

La clasa a VII –a se cântă pe 3 - 4 voci egale, armonic și polifonic, cu sau fără acompaniament

La clasa a

VIII –a se cântă pe 3 - 4 voci egale/mixte (S, A fete + băieți cu vocea în schimbare), armonic și polifonic, cu sau fără acompaniament

MODEL proiectare unitate de învățare

ANSAMBLU CORAL

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: REPERTORIU ROMÂNESC

Clasele a VII-a și a VIII-a Nr. ore alocate: 8

Detalieri de conținut

Competențe specifice

Activități de învățare

Resurse

Evaluare

„Mă luai, luai”

- Tudor Jarda

Perceperea relațiilor de corelare a vocilor

Explorarea partiturii corale în cântarea armonică și polifonică

audierea lucrării

citirea integrală a partiturii pe voci, respectând indicațiile de dinamică

evidențierea construcției formei muzicale (frazare, articulații, structură)

rezolvarea problemelor tehnice (formule ritmice, rostirea clară a cuvintelor)

cântatul pe patru voci, sincronizarea atacurilor și a emisiei sonore, susținerea sunetelor, respectarea dinamicii

sublinierea disonanțelor și rezolvarea lor

realizarea ritmică a pasajului polifonic în stretto

realizarea de crescendo și decrescendo treptat

audierea lucrării

exprimarea propriilor impresii cu privire la

scriitura muzicală și sonoritatea realizată.

pian

partitură

aparatură audio-video

evaluare formativă

autoevaluare în baza criteriilor de prestabilite

2.1.Experimentarea cântatului la patru voci

2.2.Interpretarea partiturilor corale prin observarea fenomenului de omogenizare a vocilor

Notă:

Se va avea în vedere necesitatea obișnuirii elevilor atât cu respectarea textului muzical cât și cu elemente stilistice și de interpretare creativă.

Grup de lucru

Nume, prenume

Instituție de apartenență

Brăescu, Adrian

Ministerul Educației Naționale

Streche, Loredana

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

Pauliuc, Lăcrămioara Ana

Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti” București

Sandu, Eugen Petre

Universitatea din Craiova

Anexa nr. 14

MINISTERUL EDUCAȚIEI

Programa școlară pentru disciplina

ANSAMBLU ORCHESTRAL

Clasele VII-VIII

Învățământ integrat și suplimentar de artă - Muzică

București, 2022

Notă de prezentare

Programa școlară pentru disciplina

Ansamblu orchestral

reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele VII – VIII din învățământul gimnazial – filiera vocațională, înscriindu-se în aria curriculară

Arte . Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învățământ cu un buget de timp de 1 oră / săptămână.

Programa disciplinei

Ansamblu orchestral

este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe

competente. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea și completarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial.

Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.

Premisele acestei programe sunt:

cerințele învățământului actual în strânsă corelație și interdependență cu tradițiile și experiența acumulată

în

decursul

a

peste

șapte

decenii

de

învățământ

muzical

preuniversitar instituționalizat;

continuitatea și progresul pe diverse stadii ale procesului de învățare;

eficientizarea activităților de învățare în funcție de competențele generale și specifice;

adaptarea la posibilitățile medii de asimilare ale elevilor, cu deschidere spre marea performanță pentru cei dotați;

favorizarea creativității și sensibilității elevilor.

Structura programei școlare

include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente:

Competențe generale

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Conținuturi

Sugestii metodologice

Competențele

sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.

Competențele generale

vizate la nivelul disciplinei

Ansamblu orchestral

jalonează achizițiile de cunoaștere ale elevului pentru cei doi ani de studiu din ciclul gimnazial.

Competențele specifice

se formează pe parcursul unui an școlar. Acestea sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt însoțite de

exemple de activități de învățare , care constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul realizării competențelor. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activități de învățare, care integrează strategii didactice și care valorifică experiența concretă a elevului.

Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activități de învățare pe care le propune programa școlară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei școlare și proiectării unor parcursuri de învățare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.

Conținuturile învățării

reprezintă achiziții de bază, mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Modul de abordare propus urmărește progresia gradată,

astfel încât elevii să poată utiliza noțiuni întâlnite și la alte discipline de specialitate, în mod special de la instrument.

Sugestiile metodologice

includ clarificări conceptuale, recomandări privind prioritățile ce ar trebui urmărite de către profesor, strategii didactice și elemente de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie predominant la realizarea acestora.

Disciplina

Ansamblu orchestral

are ca scop final formarea unor artiști instrumentiști de calitate, conștienți, prin crearea și dezvoltarea deprinderilor acestora de a cânta într-un ansamblu orchestral de diverse tipuri și dimensiuni și de a se integra ansamblului organic, firesc și creator.

Subliniem că această programă constituie punctul de pornire a viitoarei profesii de instrumentiști de ansamblu. Conform statisticilor, marea majoritate a celor care vor profesa în domeniul artei sunetelor, va activa în diverse tipuri de ansambluri orchestrale.

Competențe generale

Operarea cu elementele de limbaj muzical ale ansamblului instrumental

Valorificarea capacităților tehnice și interpretative in ansamblul instrumental

CLASA a VII-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elementele de limbaj muzical ale ansamblului instrumental

Clasa a VII-a

1.2.

Recunoașterea, înțelegerea și aplicarea elementelor de limbaj muzical în lucrările studiate

Familiarizarea cu noțiunea de ansamblu

Poziția / așezarea în ansamblului instrumental: poziția pe scaun, poziția pupitrului, dispunerea partidelor, distanța între instrumentiști, accesorii indispensabile (instrument, știmă, creion, gumă etc.)

Conștientizarea importanței acordajului și realizarea acestuia

Formarea sonorității și omogenizarea sunetului ansamblului prin game, exerciții de dinamică, prin exerciții (adaptări de game, arpegii și acorduri cu diverse formule ritmice)

Exerciții pentru diferite forme de atac (tenuto, portato, staccato) și legato

Recunoașterea temelor muzicale și a elementelor principale de orchestrație

Conștientizarea diferențierii între vocile / temele principale și secundare

Valorificarea capacităților tehnice și interpretative în ansamblul instrumental

Clasa a VII-a

Interpretarea pieselor în corelare cu gestica dirijorală

Integrarea în ansamblul instrumental

Corelarea interpretării individuale cu partenerii de ansamblu

Exerciții de coordonare față de gesturile dirijorale ale profesorului (tactare, pregătirea intrării, închideri de frază, diferențe dinamice, ascultarea celorlalte partide, urmărirea liniilor melodice)

Interpretare alternativă, apoi simultană a pieselor, pe partide / combinații de partide

2.2.

Exprimarea propriilor impresii privind muzica audiată/studiată

Discuții libere asupra conținutului afectiv și ideatic al unor lucrări

Asocierea mesajului în lucrări muzicale audiate sau vizionate, descrierea unor detalii care sporesc expresivitatea și îmbogățesc imaginația

C ăutarea unor informații relevante despre contextul istoric în care au fost create operele muzicale

Audierea unor variante interpretative comparate

Domenii de conținut

1. Practica instrumentală:

Poziția / așezarea în ansamblului instrumental

Conștientizarea importanței acordajului și realizarea acestuia

Formarea sonorității și omogenizarea sunetului ansamblului

Exerciții pentru diferite forme de atac (tenuto, portato, staccato)

Domenii de conținut

și legato

Recunoașterea temelor muzicale și a elementelor principale de orchestrație

Conștientizarea diferențierii între vocile / temele principale și secundare

Integrarea în ansamblul instrumental

Corelarea interpretării individuale cu partenerii de ansamblu

Exerciții de coordonare față de gesturile dirijorale ale profesorului (tactare, pregătirea intrării, închideri de frază, diferențe dinamice, ascultarea celorlalte partide, urmărirea liniilor melodice)

Interpretare alternativă, apoi simultană a pieselor, pe partide /

combinații de partide

2. Aspecte de cultură muzicală de ansamblu

Discuții libere asupra conținutului afectiv și ideatic al unor lucrări

Asocierea mesajului în lucrări muzicale audiate sau vizionate, descrierea unor detalii care sporesc expresivitatea și îmbogățesc imaginația

Căutarea unor informații relevante despre contextul istoric în care au fost create operele muzicale

Prelucrări:

prelucrări folclorice reprezentative pentru anumite regiuni geografice ale României (hora, sârba, brâul, alunelul, geamparaua, etc.)

prelucrări, aranjamente muzicale de dansuri medievale (allemande, courante, sarabanda, giga, bourrée, gavota, musette, menuet);

prelucrări ale unor lucrări din creația de muzică de film, operă, operetă, musical;

prelucrări ale unor creații valoroase din muzica pop, jazz, rock etc.

Lucrări:

B. Bartok, Dansuri românești pentru orchestră de cameră

L.van Beethoven, Contradansuri

B. Britten, Simfonia simplă pentru orchestră de coarde

A.Corelli, Concerto grosso

G. F. Haendel, Pasacaglia

W. A. Mozart, 6 dansuri câmpenești KV 606

W. A. Mozart, Mica serenadă

J. Pachelbel, Canon

D. Popovici, Dans zglobiu fin suita Codex Caioni

C. Porumbescu, opereta Crai Nou, Fragmente (dansuri)

R. Rodgers, Edelweiss, vals din filmul Sunetul Muzicii

G. P. Telemann, Suite

SUGESTII pentru REPERTORIU:

CLASA a VIII-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elementele de limbaj muzical ale ansamblului instrumental

Clasa a VIII-a

1.2. Analiza pieselor din punct de vedere al tonalității și al ritmului

Crearea treptată a capacității de interpretare în ansamblul orchestral

Autocontrolul propriei interpretări

Conștientizarea indicațiilor dirijorale privind agogica, dinamica și frazarea

Exerciții comparative, cu soluții diferite de frazare, de diferențiere dinamică, ce au ca scop rezolvarea problemelor dinamice, de frazare, de tempo și timbrale

Formularea unor observații proprii asupra problemelor tehnice și interpretative

Utilizarea înregistrării audio-video pentru observarea aspectelor ce trebuie îmbunătățite

Analiza pieselor din punct de vedere al traseului tonal

Conștientizarea formulelor ritmice existente în repertoriu

Recunoașterea și interpretarea, conform cunoștințelor dobândite la celelalte materii de specialitate

Valorificarea capacităților tehnice și interpretative in ansamblul instrumental

Clasa a VIII-a

Înțelegerea unor lucrări muzicale din perspectiva lor istorică, stilistică, afectivă

Audiții muzicale: audierea pieselor din repertoriu - interpretare model

Explicarea unor elemente de bază ale limbajului muzical (noțiuni formale, armonice, polifonice, ritmice etc.)

Interpretarea pieselor cu sensibilitate și expresivitate

Corelarea interpretării cu mesajul piesei

Analiza comparată a diferitelor genuri muzicale

Discuții asupra unor impresii privind interpretarea pieselor

2.2. Cultivarea sensibilității și imaginației prin abordarea creativă a fenomenului muzical

Cunoașterea pieselor studiate/ audiate sesizând diferențe sau similitudini

Încurajarea aportului personal al instrumentiștilor mai ales în cadrul pasajelor solistice, urmărind în același timp conexiunea cu ansamblul cu viziunea interpretativă a dirijorului

Reliefarea rolului în funcție de contextul muzical al fiecărui instrumentist în cadrul unui

parteneriat de personalități sub îndrumarea dirijorului

Domenii de conținut

1. Practica instrumentală:

Autocontrolul propriei interpretări

Conștientizarea indicațiilor dirijorale privind agogica, dinamica și frazarea

Exerciții comparative, cu soluții diferite de frazare, de diferențiere dinamică, ce au ca scop rezolvarea problemelor dinamice, de frazare, de tempo și timbrale

Formularea unor observații proprii asupra problemelor tehnice și interpretative

Utilizarea înregistrării audio-video pentru observarea aspectelor ce trebuie îmbunătățite

Conștientizarea formulelor ritmice existente în repertoriu

Recunoașterea și interpretarea, conform cunoștințelor dobândite la celelalte materii de specialitate

Audiții muzicale: audierea pieselor din repertoriu - interpretare model

Explicarea unor elemente de bază ale limbajului muzical (noțiuni formale, armonice, polifonice, ritmice etc.)

2. Aspecte de cultură muzicală de ansamblu

Analiza pieselor din punct de vedere al traseului tonal

Interpretarea pieselor cu sensibilitate și expresivitate

Corelarea interpretării cu mesajul piesei

Analiza comparată a diferitelor genuri muzicale

Discuții asupra unor impresii privind interpretarea pieselor

Cunoașterea pieselor studiate/ audiate sesizând diferențe sau similitudini

Încurajarea aportului personal al instrumentiștilor mai ales în cadrul pasajelor solistice, urmărind în același timp conexiunea cu ansamblul cu viziunea interpretativă a dirijorului

Reliefarea rolului în funcție de contextul muzical al fiecărui instrumentist în cadrul unui parteneriat de personalități sub

îndrumarea dirijorului

Prelucrări:

prelucrări folclorice reprezentative pentru anumite regiuni geografice ale României (hora, sârba, brâul, alunelul, geamparaua, etc.);

prelucrări, aranjamente muzicale de dansuri medievale (allemande, courante, sarabanda, giga, bourrée, gavota, musette, menuet);

prelucrări ale unor lucrări din creația de muzică de film, operă, operetă, musical;

prelucrări ale unor creații valoroase din muzica pop, jazz, rock etc.

Lucrări:

B. Bartok, 10 piese din seria „Pentru copii” (aranj. pentru orchestră de coarde de Leo Weiner)

G. Bizet, Chanson bohème din opera Carmen

E. Elgar, Salut d’amour (aranjament pentru orch. de coarde)

G. Gershwin, Lullaby for Strings

E. Grieg, Dansul Anitrei din suita Peer Gynt nr. 1, op. 46

G. F. Haendel, Concerto grosso W .A. Mozart, primele Simfonii

W. A. Mozart, Mica serenadă

S. Pautza, Jocuri I

C Porumbescu, Baladă

SUGESTII pentru REPERTORIU:

Sugestii metodologice

Având în vedere numărul insuficient al elevilor și componența, în genere, aleatorie a distribuției acestora în ansamblul instrumental, organizarea orchestrei reprezintă o activitate extrem de dificilă, profesorii care predau această disciplină fiind obligați să facă față la situații dintre cele mai complexe.

Profesorul de orchestră va ține cont de esența acestei programe, de competențele generale, de cele specifice și de conținuturi pentru a îi familiariza pe elevi cu elementele de bază, trecând prin etapele firești, obligatorii, ale asimilării noțiunilor reprezentative ale cântatului în ansamblul instrumental. Este știut că a cânta într-un ansamblu orchestral este o activitate aparte, care se face cântând la instrument, dar în corelare cu numeroși factori, extrem de dificil de cuantificat.

Ceea ce este în mod imperativ necesar este obligativitatea pregătirii, inclusiv la orele de instrument, a repertoriului de la disciplina ansamblul instrumental. În ceea ce privește învățarea știmelor individuale, este esențial ca elevii să cunoască impecabil aceste știme pentru a se concentra asupra problematicii de ansamblu și nu asupra dificultăților individuale (în orice caz, infinit mai mici în lucrările pe care le studiază la orele de instrument).

O atenție deosebită va fi destinată acordajului și preciziei intonaționale, cunoscută fiind calitatea mediocră a instrumentelor disponibile în școli, dar și acurateții ritmice.

MODEL proiectare unitate de învățare

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: REPERTORIU UNIVERSAL

Clasa a VII-a

Nr. ore alocate: 6 ore

Detalieri de conținut

Competențe specifice

Activități de învățare

Resurse

Evaluare

W. A. Mozart 6 Dansuri Țărănești KV 606

1.2.Recunoașterea, înțelegerea și aplicarea elementelor de limbaj muzical în lucrările studiate 2.1.Interpretarea

pieselor în corelare cu gestica dirijorală

Corelarea interpretării individuale cu partenerii de ansamblu

Exerciții de coordonare față de gesturile dirijorale ale profesorului (tactare, pregătirea intrării, închideri de frază, diferențe dinamice, ascultarea celorlalte partide, urmărirea liniilor melodice)

Interpretare alternativă, apoi simultană a pieselor,

pe partide / combinații de partide

sală, pupitre, scaune, instrumente

oferire de feed- back, analiza rezultatelor

Exerciții de coordonare față de gesturile dirijorale ale profesorului (tactare, pregătirea intrării, închideri de frază, diferențe dinamice, ascultarea celorlalte partide, urmărirea liniilor melodice)

Interpretare alternativă, apoi simultană a pieselor, pe partide /

combinații de partide

Notă:

În cazul în care unele instrumente nu există, se fac transpoziții pentru alte instrumente.

Resurse bibliografice online

https://imslp.org

https://www.free-scores.com/

http://www.librariamuzicala.ro/

https://www.halleonard.com/

https://www.youtube.com/

Grup de lucru

Nume, prenume

Instituție de apartenență

Brăescu, Adrian

Ministerul Educației Naționale

Streche, Loredana

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

Drăgoi, Eugen Dan

Facultatea de Arte a Universității „Dunărea de Jos“ Galați

Racu, Andrei Ștefan George

Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti”, București

Anexa nr. 15

MINISTERUL EDUCAȚIEI

Programa școlară pentru disciplina

DESEN

Clasele V – VIII

învățământ integrat și suplimentar de artă – Arte vizuale

București, 2022

Notă de prezentare

Programa de

Desen

pentru clasele V – VIII, pentru învățământ integrat și/sau suplimentar de artă pune bazele unei abordări sistematice și comprehensive a gramaticii limbajului grafic.

Aceasta își propune să ofere elevilor cu aptitudini în domeniul artistic - vizual și care intenționează să participe la dezvoltarea culturii vizuale, contexte de învățare cu o perspectivă de educație aprofundată. Disciplina este prevăzută în planul - cadru de învățământ cu un buget de timp de 2 ore/ săptămână pentru toți cei patru ani de școlaritate.

Prin statutul său, obiectul de studiu

Desen

promovează alături de

Pictură

și

Modelaj

cultivarea disponibilităților creative individuale în scopul comunicării cu și prin artă și crează premisele unui transfer cognitiv și senzorial către celelalte discipline și în viața socială, prin receptarea formelor în desen ca o componenta esențială interdisciplinară în dezvoltarea imaginației.

Programa disciplinei

Desen

este elaborată conform modelului de proiectare didactică centrat pe competențe. Demersul didactic promovat de programă contribuie la profilul de formare al absolventului prin utilizarea mijloacelor specifice disciplinei: extinderea posibilităților de comunicare interumană prin imagini și forme artistice, prin apelul la trăirea totală și prin exprimarea liberă și creativă.

Structura programei școlare

include următoarele elemente:

Notă de prezentare

Competențe generale

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Conținuturi

Sugestii metodologice.

Competențele

sunt ansambluri de cunoștințe structurate, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,în contexte particulare diverse.

Competențele generale

vizate la nivelul disciplinei

Desen

jalonează achizițiile de cunoaștere și de comportament ale elevului pentru întregul ciclu gimnazial.

Competențele specifice

sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a elevului, integrând strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate. Exemplele de activități au doar valoare orientativă. Pentru formarea competențelor specifice, profesorul este cel care își alege și proiectează activitățile de învățare în funcție de specificul disciplinei, de particularitățile de vârstă ale elevilor și de interesele fiecărui copil, de mijloacele și de materialele pe care le are la dispoziție. Toate acestea presupun personalizarea demersului didactic, prin implicarea activă și creativă a profesorului.

Conținuturile învățării

constituie elemente de bază ale domeniului de studiu și sunt mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor.

Sugestiile metodologice

includ elemente de proiectare a activității didactice, precum și elemente de evaluare continuă. Este necesară o abordare specifică vârstei, bazată în esență pe stimularea învățării prin joc, pe individualizarea învățării, pe dezvoltarea interesului copilului și pe implicarea în activitate.

Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă

Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice desenului

Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul specific desenului în contexte variate

Competențe generale

CLASA a V-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă

Clasa a V-a

1.2. Orientarea spațială a privirii în observarea formelor prin puncte, linii și pete valorice în cadrul imaginii plastice

Determinarea spațiului natural prin observarea caracteristicilor obiectelor care constituie imaginea

exerciții de diferențiere a formelor prin puncte, linii, pete valorice și prin contrastul închis-deschis

exerciții de observare și schițare sumară a realității obiective prin semne grafice

observarea raporturilor dintre formele din natură și identificarea modalităților de transpunere în spațiul plastic

organizarea spațiului plastic cu ajutorul formelor fundamentale

compunerea formelor prin raportul mare-mic, mic-mare

studii de forme dispuse orizontal și vertical

studii de forme dispuse oblic ascendente sau descendente

compunerea formelor pe axe orizontale și verticale în compoziția statică

compunerea formelor pe axe diagonale ascendente, descendente, curbe, în compoziția dinamică

Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice desenului

Clasa a V-a

2.2. Valorificarea posibilităților variate de exprimare a elementelor de limbaj plastic prin tehnici specifice

Identificarea potențialului de exprimare a elementelor de limbaj grafic cu ajutorul instrumentelor specifice desenului în creion

exerciții de obținere a punctelor prin diferite procedee și tehnici ale desenului

trasare a unor linii drepte de diferite dimensiuni

exerciții cu linii curbe închise, deschise

trasarea unor linii subțiri, groase în duct continuu și/sau întrerupte

trasarea unor linii orizontale, verticale, oblice simple și paralele

gruparea liniilor paralele drepte, curbe, frânte în diferite poziții

intersectarea și gruparea liniilor paralele drepte, curbe, frânte în diferite poziții

exerciții de obținere a liniei modulate subțire-groasă

obținerea unor tipuri de hașură orizontală, verticală, oblică și intersectată

obținerea petei de valoare prin hașură (grupare contopită de linii paralele)

exerciții de diferențiere a formelor prin hașură

exerciții de diferențiere și trecere treptată de la lumină la umbră prin degradeuri de valoare în cadrul studiului după natură

structurarea diferitelor suprafețe prin procedeul hașurării

realizarea de schițe și studii după natură, utilizând tehnica desenului în creion

Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul specific desenului în contexte variate

Clasa a V-a

Alcătuirea spațiului plastic pe baza posibilităților variate de generare a formelor plastice conform unor opțiuni personale

exerciții de sugerare a luminii și umbrei prin gruparea punctelor aerate – aglomerate

sugerarea unei forme tridimensionale prin gruparea punctelor pe dimensiuni și poziții-

Clasa a V-a

3.2. Structurarea liniară a unor forme naturale corelată cu nevoile de constituire a spațiului plastic

3.3. Manifestarea inițiativei în aprecierea critică a propriilor lucrări

3.4. Realizarea de produse artistice originale, expresive

sugerarea grafică a stărilor de concentrare/dispersare

exerciții de organizare a spațiului plastic cu ajutorul liniei ca element de limbaj

sugerarea unei forme tridimensionale prin gruparea liniilor

studii după natură (construcție și valorație)

exerciții de construcție a formelor plastice în sugerarea unor forme naturale

realizarea de crochiuri în compunerea imaginii plastice cu ajutorul punctelor, a liniilor și a petelor de valoare

exerciții de proporționare a unor forme orizontale, verticale oblice

redarea unor forme fundamentale în diferite poziții: singure și/sau într-un ansamblu

exerciții de sugerarea luminii și umbrei prin linie valorată și/sau hașurare, în creion

analiză de imagine a lucrării realizate

exerciții de argumentare, utilizând limbajul de specialitate

analiza comparativa a mai multor lucrări, pe baza unor criterii stabilite anterior

realizarea de schițe și studii după natură

realizarea de schițe de compoziție pe teme echilibru și dinamism folosind minimum de elemente de limbaj

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a V-a

Materiale utilizate pentru desen

Hârtie format A3, A4;

Instrumente utilizate pentru desen: de exemplu, creioane de diferite tării, gumă de șters.

Tehnicile desenului

-

desenul în creion

Generarea elementelor de limbaj:

Elemente de limbaj grafic

Punctul ca formă și dimensiune

Linia; Dominantele liniare ale realității obiective Tipuri de linii pe baza posibilităților de trasare și valorare (subțire, groasă, egală, vibrată, simplă, complexă);

Grupări liniare, hașura, pata de valoare și forma

Forme de expresie grafică

Crochiul, studiul după natură în desen, compoziția. Sugerarea formelor și a volumelor prin linie; Sugerarea formelor și a volumelor prin valoare Structurarea expresivă a spațiului plastic bidimensional

Contraste specifice expresiei grafice

Compoziția . Noțiuni elementare

Ipostaze compoziționale ale elementelor de limbaj: Punctele ca staticitate, dinamism și orientare

tehnici de generare a punctului/punctelor

tehnici de generarea liniei/liniilor

tehnici de hașurare

Contraste de formă;

Contraste de poziție;

Contrastul clar-obscur (închis-deschis).

Ritm și spațiu prin grupări liniare

Împărțirea expresivă a spațiului. Compoziția liberă. Dominanta compozițională orizontală, verticală, oblică Articularea întregului pe un singur centru compozițional

Articularea întregului pe mai multe centre compoziționale

Compoziția închisă Compoziția deschisă

Simetrie. Proporții, direcții- tensiuni Opoziție de tensiuni marcată prin valoare Echilibru de suprafețe valorate

CLASA a VI-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă

Clasa a VI-a

1.1.Transpunerea din spațiul natural în spațiului plastic a realității obiective prin punct, linie, pată

- exerciții de compunere - recompunere a spațiului plastic prin linii și pete valorice

1.2. Identificarea modurilor de articulare a formelor din natură și corespondențele acestora în spațiul plastic

- exerciții de observare a relației lumină și umbră în sugerarea volumului și a spațiului prin valoare

Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice desenului

Clasa a VI-a

2.2. Amplificarea potențialului de exprimare plastică cu ajutorul tehnicilor specifice

Diversificarea modalităților de exprimare plastică cu ajutorul caracteristicilor instrumentelor folosite

exerciții de obținere a punctelor prin diferite procedee și tehnici ale desenului în creion și/sau cărbune de desen

exerciții de redare a formelor folosind linia modulată

exerciții de obținere a unor tipuri de hașură orizontală, verticală, oblică și intersectată

exerciții de hașură-pată valorică în redarea formelor

redarea formelor pe structuri orizontale, verticale, oblice

exerciții de poziționare a petelor valorice în redarea și sugerarea volumului și a spațiului

obținerea unei diversități de forme prin sensuri de pete valorice

accentuarea graduală a contrastelor valorice prin hașură

obținerea, pe baza procedeelor tehnice valențe expresive amplificate ale elementelor de limbaj plastic în cadrul unor studii după natură și/sau compoziții

Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul specific desenului în contexte variate

Clasa a VI-a

3.2 Structurarea spațiului plastic prin forma si pata valorica

3.3. Manifestarea inițiativei în aprecierea critică a propriilor lucrări

3.3. Implicarea in proiecte de punere in valoare a unor produse originale, realizate in tehnici grafice

Alcătuirea imaginii plastice prin articularea elementelor structurale ale unei realități obiective

dispunerea formelor bidimensionale pe direcții orizontale și verticale în compoziția statică

dispunerea formelor bidimensionale pe direcții diagonale ascendente, descendente, curbe în compoziția dinamică

compunerea unor suprafețe cu forme bidimensionale pe baza raportului gol - plin, plin - gol

realizarea de schițe si studii după natură

realizarea de compoziții grafice pe o temă dată

analiză de imagine a lucrării realizate

exerciții de argumentare, utilizând limbajul de specialitate

analiza comparativa a mai multor lucrări, pe baza unor criterii stabilite anterior

realizarea de expoziții cu lucrări originale în spații diverse

expunerea unor lucrări/ produse originale în cadrul unor expoziții tematice

Conținuturi

Domenii de conținut

CLASA a VI-a

Tehnicile desenului:

Hașura în creion, Hașura cărbune. Structurarea suprafețelor cu aspecte diferite prin hașurare.

Posibilități de expresie plastică a suprafeței (petei) Tehnica mixtă

Elemente de limbaj grafic

Forma ca element de limbaj: mărime, poziție, textură.

Construcția formei: Forma bi și tridimensională, modalități de generare, valorare și texturare

Valoarea; Scala valorilor(tonală). Valori apropiate. Valori contrastante

Forme de expresie grafică

Studiul după natură Sugerarea volumului și spațiului prin linie și valoare

Compoziția

Spațiul natural și spațiul plastic Transpunerea formelor naturale în forme plastice prin punct, linie și pată valorică. Golul - formă în raportul dintre forme Organizarea spațiului expresiv prin punct, linie și pete valorice.

Expresivitatea în compoziția bidimensională Geometria formelor compoziționale:

compoziția statică și compoziția dinamică în expresie grafică

Spirala, piramida

Arcul, cercul

CLASA a VII-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă

Clasa a VII-a

1.2. Valorificarea mesajelor comunicate în limbaj vizual pentru obținerea de noi compoziții figurative sau abstracte

Evidențierea atributelor expresive ale formelor din lumea reală prin sublinieri plastice

compunerea spațiului plastic bidimensional prin puncte, linii, forme și pete valorice

exerciții de structurare a petelor valorice

amplificarea expresivității formelor bidimensionale prin texturarea suprafețelor

compunerea spațiului plastic bidimensional pe baza relației plin – gol în sugerarea volumului

exerciții de observare și redare a formelor în compunerea și sugerarea spațiului plastic

exerciții de echilibrare a unor forme contrastante ca mărime, valoare și textură

Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice desenului

Clasa a VII-a

2.2. Valorificarea potențialului expresiv al elementelor de limbaj grafic în obținerea de compoziții intenționate

Utilizarea în contexte multiple a instrumentelor, materialelor și tehnicilor diverse specifice desenului, pe baza caracteristicilor acestora

realizarea de schițe și studii în tehnici adecvate subiectului și dimensiunilor suportului ales

exerciții de trasare a liniei modulate în redarea unor forme

exerciții de valorație în diferite moduri în funcție de particularitățile instrumentelor folosite

obținerea unei diversități de

suprafețe valorate prin procedee tehnice diverse

obținerea contrastului valoric prin linie modulată și/ sau pată valorică (hașurată)

redarea graduală a luminii și umbrei prin valorație în sugerarea volumetrică a formelor

exerciții de

și

compunere a formelor echilibrate în prin linii, pete valorice

redarea și compunerea unor forme și ale unor structuri pe axe orizontale și verticale în compoziția statică

exerciții de obținere a formelor pe trasee ascendente, descendente în compoziția dinamică

Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul specific desenului în contexte variate

Clasa a VII-a

Explorarea modalităților de exprimare a mesajelor în compoziții noi, originale

realizarea echilibrului compoziției prin repartizarea simetrică sau asimetrică a formelor

exerciții de compunere a formelor pe centre de interes în compoziția închisă

compunerea formelor pe centre de interes în compoziția deschisă

exerciții de configurare a unor forme echilibrate și expresive pe verticală, orizontală, diagonală

dispunerea și intersectarea bidimensională a unor forme configurate geometric sau negeometric

3.2 Constituirea spațiului plastic pe baza expresivității limbajului plastic

realizarea de schițe și studii după natură

realizarea de compoziții grafice pe o temă dată

3.3. Manifestarea inițiativei în aprecierea critică a operelor de artă

- analiza de imagine

Clasa a VII-a

exerciții de argumentare, utilizând limbajul de specialitate

analiza comparativă a mai multor lucrări, pe baza unor criterii stabilite anterior

3.4. Implementarea de proiecte ce pun în evidență produse artistice noi, creative

realizarea de schițe și studii după natură în spațiul plastic bidimensional

realizarea de schițe și studii de documentare după lucrări/opere de artă ale artiștilor plastici de referință români și străini

propuneri de proiecte in expresie grafica pentru un spațiu dat

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VII-a

Tehnicile desenului:

Accepțiuni ale conturului în desen:

Suprafața spațiului plastic

Suprafața pată de valoare (forma) Tehnica desenului în tuș/laviu

Elemente de limbaj specific

Morfologia imaginii plastice: de la subiect la lucrarea de studiu

Construcția formei prin valoare: Forme tridimensionale definite prin:

linie valorată

contrastul valoric clar-obscur

Forme de expresie grafică

Compoziția grafică

Rolul compoziției în cadrul studiului după natură

Compoziția

Dezordine și ordine prin punct, linie, pată; Concentrare-dispersare prin punct, linie, pată; Organizarea spațiului plastic: împărțirea suprafeței, prin linii drepte și linii curbe

Mișcare în spațiul nedeterminat de gravitație prin linie, pată și punct

Dispunerea compozițională orizontal, vertical ca structurare statică;

Sensul ascendent, descendent ca structurare compozițională dinamică;

Compoziția grafică închisă. Compoziția grafică deschisă; Simetria, asimetria și echilibrul.

Ritmul formelor statice, ritmul formelor dinamice.

CLASA a VIII-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă

Clasa a VIII-a

1.2. Remodelarea spațiilor și formelor printr-un demers plastic intenționat și prin tehnici specific desenului

Constituirea unui spațiu plastic original prin opțiuni personale în dialogul cu realitatea vizibilă

exerciții de constituire a spațiului plastic bidimensional și a formelor expresive prin puncte linii, pete valorice

elaborarea de schițe(crochiuri) după corpul uman în poziții statice și în mișcare după model și/sau din memorie

elaborarea de schițe(crochiuri) după figura umană: construcție și expresie

recunoașterea unor structuri naturale transcodate în forme bidimensionale, decorative

realizarea de variante compoziționale originale, pe baza unei forme din natură, stilizate

studiul formelor mari, funcționale, din categoriile: vegetal, animal mineral după natură și din memorie

Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice desenului

Clasa a VIII-a

2.2. Amplificarea posibilităților de expresie grafică prin utilizarea tehnicilor mixte specifice desenului

Punerea în valoare a atributelor specifice tehnicilor desenului în creion și/sau cărbune

exerciții de hașurare pentru obținerea petelor valorice diferit structurate/ texturate

accentuarea contrastelor valorice realizată prin aplicarea de tehnici grafice combinate

accentuarea expresivității formei prin aplicarea de tehnici grafice mixte

exerciții de obținere a unei forme-modul și repetarea ei în obținerea ritmului decorativ

compunerea prin intersectarea, structurarea și sugerarea volumelor formelor configurate geometric

Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul specific desenului în contexte variate

Clasa a VIII-a

Explorarea modalităților de exprimare a mesajelor prin compoziții originale

echilibrarea formelor între ele prin raportul de cantitate, mare-mic, mic-mare

echilibrarea formelor bidimensionale prin raportul valoric de greutate

exerciții de sugerare a ritmului prin repetiția unor forme în diverse direcții

sugerarea ritmului în echilibrul static prin repetiția formelor orizontale, verticale

sugerarea mișcării prin repetiția formelor diagonale ascendente, descendente

utilizarea simetriei și asimetriei în compoziții

obținerea unui modul și repetarea lui pe o suprafață dată

studii după fragmente ale corpului uman și raportarea lor la întreg

exerciții de proporționare a corpului uman

compunerea formelor pe axe orizontale și verticale în compoziția statică

compunerea formelor pe axe diagonale ascendente, descendente, curbe, în compoziția dinamică

realizarea centrului de interes în cadrul unei compoziții închise

exerciții de compunere a formelor pe centre de interes în compoziția deschisă

trasare de axe în stabilirea centrului de greutate al proporțiilor formelor corpului uman

raportarea diversității formelor la unitatea și armonia compoziției

3.2. Valorificarea comunicării prin imagini pe baza expresivității limbajului grafic

realizarea de schițe și studii după natură

realizarea de compoziții grafice pe o temă dată

3.3. Manifestarea inițiativei în aprecierea critică a operelor de artă

analiza de imagine

exerciții de argumentare, utilizând limbajul de specialitate

analiza comparativă a mai multor lucrări, pe baza unor criterii stabilite anterior

3.4. Dezvoltarea capacității de a ocroti și a pune în valoare patrimoniul artistic național și internațional

realizarea de schițe și studii de documentare după lucrări/opere de artă ale artiștilor de referință români și străini

realizarea de schițe și studii proprii noi în compoziții plastice și/ sau decorative bidimensionale

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VIII-a

Tehnicile desenului:

Tehnici de subliniere expresivă a unor repere în cadrul studiului după natură și a compozițiilor grafice

Elemente de limbaj grafic

Expresivitatea și firescul prin structuri de exaltare optică în determinarea compozițiilor cu caracter figurativ

Forma și expresia ornamentală; Stilizarea

Forme de expresie grafică

Portretul – expresia grafică a corpului și figurii umane

Compoziția

Ritm – forme bidimensionale: ritmul plin-gol, mare-mic; Ritmul, linia și accentul

Ritmuri pe direcții ascendente și descendente; Ritmul și mișcarea; repetiția

Simetria – asimetria și echilibrul;

Relația forme bidimensionale-repetiție-structuri; Verticala și diagonala în sugerarea volumelor; Axele și centrul de greutate

Proporția corpului uman în compoziție

Proporția corpului uman; Canonul, expresie a proporției ideale Diversitatea formelor în unitatea și armonia compoziției

Sugestii metodologice

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare pentru proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu specificul disciplinei

Desen .

În receptarea mesajului artistic prin studii se va pune accent pe observarea directă, analiza și atitudinea critică în exprimarea originală a ideilor, a mesajelor prin tehnici grafice.

Materialele și instrumentele de lucru vor fi adecvate tehnicilor specifice pentru obținerea unei performanțe artistice plastice.

Domeniile de conținut corespund temelor plastice, iar exemplele de învățare corespund unităților de învățare.

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare pentru proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu specificul disciplinei

Desen .

Programa școlară permite o abordare didactică flexibilă, adaptată particularităților de vârstă și intereselor elevilor din ciclul gimnazial și lasă libertatea cadrului didactic de a propune teme și subiecte dorite de către aceștia.

Subiectul aplicativ este pretext al temei plastice. Se va urmări atât înțelegerea conceptelor, cât și utilizarea practică a acestora. Se vor dezvolta competențe de analiză de imagine și de susținere orală a lucrărilor proprii.

Dobândirea competențelor generale și specifice stabilite în programă se realizează prin activități predominant practice. Se recomandă implicarea în proiecte, realizate individual și în grup și participarea la cât mai multe concursuri de artă și expoziții.

Pentru dezvoltarea creativității și imaginației artistice, alături de utilizarea tehnicilor specifice este recomandată folosirea de metode prin care experimentul artistic să fie acceptat și încurajat. Demersul didactic trebuie să nu fie unul rigid, care să impună un anumit rezultat sau o anumită soluție. Este nevoie să se bazeze pe anumite criterii, însă astfel încât să nu descurajeze libertatea artistică, inovația și exprimarea creativității. Experimentarea permanentă trebuie sprijinită, astfel încât preocuparea majoră să fie aceea de a formula întrebări, nu neapărat de a obține un anume produs finit. Înțelegerea faptului că într-o creație artistică rezultatul final, cât și răspunsul artistic sunt importante, însă traseul parcurs de elev, prin încercare și eroare, este fundamental, conduce la formarea unui anumit tip de gândire și abordare artistică.

Pentru o mai bună organizare, este oferită o listă orientativă a materialelor și a instrumentelor de lucru:

hârtie de desen albă și nuanțată de diferite grosimi și texturi diferite, carton;

creioane, cărbune de desen, cărbune presat;

foarfece, cutter, adezivi.

În funcție de subiect, de unitatea de învățare sau de perioada din an (sărbători religioase, sărbători din folclor, zile din calendarul naturii, zile cu importanță pentru anul școlar etc.), pot fi organizate activități în afara școlii care susțin demersul didactic derulat la clasă, precum:

vizite la Muzeul de Artă, la galerii de artă pentru vizionarea expoziției permanente sau pentru a participa la diferite ateliere;

vizite la expoziții organizate cu diferite ocazii;

participarea la expoziții stradale;

participarea la ateliere tematice (de exemplu, reciclarea hârtiei, realizarea de colaje/ afișe/ panouri etc.);

organizarea de întâlniri cu artiști plastici consacrați, oameni de cultură, specialiști în domeniu etc.;

participarea la festivaluri de arte plastice pe diferite teme;

participarea la concursuri școlare sau la simpozioane pentru elevi;

Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării și a învățării. Este recomandată cu prioritate abordarea modernă a evaluării ca activitate de învățare. Astfel, sunt potrivite metode precum: urmărirea progresului personal, observarea sistematică, autoevaluarea, interevaluarea, realizarea de proiecte care să valorifice achizițiile copiilor, dar să stimuleze în același timp dezvoltarea de valori și atitudini, în contexte firești, adaptate vârstei, construirea de portofolii sau mape de lucrări.

Procesul de evaluare va pune, de asemenea, accent, de asemenea, pe recunoașterea experiențelor de învățare și a competențelor achiziționate de către elevii în mediul nonformal sau informal. Se recomandă evaluarea lucrărilor pe baza unor criterii specifice, cunoscute de către elevii sau pe baza unor grile de evaluare care urmăresc procese de realizare a unui produs final pe o perioadă mai mare de timp.

Grup de lucru

Nume, prenume

Instituție de apartenență

Brăescu, Adrian

Ministerul Educației

Constantin, Ioana

Institutul de Științe ale Educației

Streche, Loredana

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

Conț Adriana

Liceul de Arte Plastice

Nicolae Tonitza

- București

Anexa nr. 16

MINISTERUL EDUCAȚIEI

Programa școlară

pentru disciplina

MODELAJ

Clasele V-VIII

învățământ integrat și suplimentar de artă – Arte vizuale

București, 2022

Notă de prezentare

Programa de

Modelaj

pentru clasele V- VIII continuă perspectiva promovată încă de la clasa pregătitoare la disciplina

Arte vizuale și abilități practice

și la clasele I-IV la disciplina

Educație plastică . Aceasta își propune să ofere elevilor contexte de învățare cu o perspectivă de educație aprofundată, prin descoperirea de aptitudini de a se exprima în forme tridimensionale și care intenționează să participe la dezvoltarea culturii artistice - vizuale.

Disciplina este prevăzută în planul - cadru de învățământ cu un buget de timp de 1 oră/ săptămână pentru toți cei patru ani de școlaritate.

Prin statutul său, obiectul de studiu

Modelaj

promovează cultivarea sensibilității, a disponibilităților creative individuale în scopul comunicării cu și prin artă și crează premisele unui transfer de aptitudini și cunoștințe către celelalte discipline și în viața socială, prin receptarea formelor în spațiu ca o componentă esențială interdisciplinară în dezvoltarea imaginației.

Programa disciplinei

Modelaj

este elaborată conform modelului de proiectare didactică centrat pe competențe. Demersul didactic promovat de programă contribuie la profilul de formare al absolventului prin utilizarea mijloacelor specifice disciplinei: extinderea posibilităților de comunicare interumană prin imagini și forme tridimensionale, prin apelul la trăirea artistică și prin exprimarea liberă și creativă.

Structura programei școlare

include următoarele elemente:

Notă de prezentare

Competențe generale

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Conținuturi

Sugestii metodologice.

Competențele

sunt ansambluri de cunoștințe structurate, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,în contexte particulare diverse.

Competențele generale

vizate la nivelul disciplinei

Modelaj

jalonează achizițiile de cunoaștere și de comportament ale elevului pentru întregul ciclu gimnazial.

Competențele specifice

sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a elevului, integrând strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate. Exemplele de activități au doar valoare orientativă. Pentru formarea competențelor specifice, profesorul este cel care își alege și proiectează activitățile de învățare în funcție de specificul disciplinei, de particularitățile de vârstă ale elevilor și de interesele fiecărui copil, de mijloacele și de materialele pe care le are la dispoziție. Toate acestea presupun personalizarea demersului didactic, prin implicarea activă și creativă a profesorului.

Conținuturile învățării

constituie elemente de bază ale domeniului de studiu și sunt mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor.

Sugestiile metodologice

includ elemente de proiectare a activității didactice, precum și elemente de evaluare continuă. Este necesară o abordare specifică vârstei, bazată în esență pe stimularea învățării prin joc, pe individualizarea învățării, pe dezvoltarea interesului copilului și pe implicarea în activitate.

Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă

Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice modelajului

Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul specific modelajului în contexte variate

Competențe generale

CLASA a V-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă

Clasa a V-a

1.2. Observarea raporturilor dintre formele din natură și identificarea modalităților de transpunere în spațiul plastic modelat

Determinarea spațiului natural prin observarea caracteristicilor obiectelor care constituie imaginea tridimensională

modelarea părților componente ale unei figuri și asamblarea într-un întreg prin sudarea părților componente

realizarea unui obiect simplu cu ajutorul degetelor prin apăsare și deformare fără a completa cantitatea inițială de material

organizarea spațiului plastic cu ajutorul formelor fundamentale tridimensionale

compunerea formelor în spațiu prin raportul mare-mic, mic-mare

obținerea, prin modelare, de forme tridimensionale dominant orizontal și vertical inspirate de forme naturale

obținerea, prin modelare, de forme tridimensionale dominant oblice, ascendente/descendente

Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice modelajului

Clasa a V-a

2.2. Valorificarea posibilităților variate de exprimare volumetrică prin tehnici specifice modelajului

Identificarea potențialului de exprimare în limbaj tridimensional cu ajutorul tehnicilor specifice modelajului

inițierea în tehnica modelării prin amprentare și deformarea lutului, prin rupere și prin adăugare cu mâna

exerciții de eliminare a unor părți din forma compactă de lut, folosind eboșoarul

exerciții de modelare prin combinarea celor două tehnici

inițierea în realizarea unei suprafețe plane (placă) modelate, din lut

aplicarea pe o placă de lut a unor fâșii de forme curbate

exerciții cu puncte pozitive de diferite dimensiuni pe o suprafață plană

modelarea unei suprafețe cu forme pozitive, curbe închise, deschise

exerciții cu linii scobite curbe închise, deschise

trasarea în negativ și pozitiv a unor linii subțiri, groase, orizontale, verticale, oblice simple și paralele

exerciții în pozitiv și negativ cu forme liniare paralele drepte, curbe, frânte în diferite poziții

exerciții de obținere a liniei modulate subțire-groasă în negativ și/ sau pozitiv

exerciții de obținere a unor muchii cu ajutorul eboșoarului

obținerea de forme expresive tridimensionale prin deformare, adăugare și eliminare dintr-un volum compact

exerciții de obținere a unor forme tridimensionale prin relația formă-volum

obținerea unor forme tridimensionale în sugerarea volumului, prin relația plan-muchie

realizarea de schițe și studii după natură, utilizând diverse tehnici specifice modelajului

Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul specific modelajului în contexte variate

Clasa a V-a

3.1 Alcătuirea spațiului plastic pe baza posibilităților variate de generare a formelor

Clasa a V-a

expresive prin modelare

organizarea unei suprafețe plane modelate (placă) cu ajutorul grupărilor de forme liniare în pozitiv sau negativ (relief), pe o temă dată

organizarea unei suprafețe plane modelate (placă) cu ajutorul grupărilor de forme simple, elementare, recognoscibile în pozitiv sau negativ(relief), după natură

exerciții de generare a unor forme expresive cu suprafețe cu aspect diferit

accentuarea contrastului între lumină și umbră prin accentuarea înălțimii formelor în pozitiv – negativ, în relief

modelare expresivă, adaptată temei plastice abordate

3.2. Structurarea volumetrică a unor forme naturale corelată cu nevoile de constituire a spațiului plastic tridimensional

exerciții de orientare în spațiul plastic volumetric sugerat de spațiul natural

exerciții de proporționare a unor forme tridimensionale orizontale, verticale oblice în negativ sau pozitiv

3.3. Manifestarea inițiativei în aprecierea critică a propriilor lucrări

analiză de imagine a formei tridimensionale create

analiza comparativă a imaginii plastice

studiul evoluției structurii compoziționale în demersul artistic propriu

3.4. Realizarea de produse artistice originale, expresive

realizarea în volum a unor crochiuri și studii modelate în volum

expunerea lucrărilor realizate în spații nonformale

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a V-a

Materiale și instrumente utilizate în modelaj

Lut Eboșoare

Tehnicile modelajului

Inițiere în tehnica modelării cu ajutorul mâinii

Realizarea unui obiect simplu cu ajutorul degetelor prin apăsare și deformare fără a completa cantitatea inițială de material

Crearea de grupări de amprente obținute în lut prin presarea unor obiecte de forme diferite

Modelarea părților componente ale unei figuri și asamblarea într-un întreg prin sudarea părților componente

Tehnica adăugării Tehnica eliminării din bloc Tehnica deformării Tehnica mixtă

Incizia

Elemente de limbaj

Planul

Punctul (forma punctului) Despre formă și volum Muchia

Amprenta

Forme de expresie Relieful plat

Adâncimea și înălțimea reliefului Repetiția

Forma statică și forma dinamică în relief

Mijloace elementare de expresie tridimensională Proporția volumelor

Compoziția

Dominante compoziționale ale volumelor Verticala, orizontala, oblica, arcul, sfera

CLASA A VI-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă

Clasa a VI-a

1.2. Identificarea modurilor de articulare a formelor din natură și corespondențele acestora în spațiul plastic tridimensional

Transpunerea din spațiul natural în spațiului plastic a realității obiective prin forme tridimensionale

exerciții de alcătuire a spațiului plastic tridimensional prin forme în negativ, puncte și linii

exerciții de alcătuire a spațiului plastic tridimensional prin plane, muchii și volume, plin și gol

exerciții de linie modulată în basorelief

exerciții de observare a relației volum - spațiu prin relația plin - gol

Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice modelajului

Clasa a VI-a

2.2. Amplificarea potențialului de exprimare plastică cu ajutorul tehnicilor specifice

Diversificarea modalităților de exprimare plastică în modelaj cu ajutorul caracteristicilor instrumentelor folosite, a eboșoarelor

obținerea unei diversități de volume prin modelare

obținerea contrastului de mărime( mare-mic, mic-mare)

modelarea unui ansamblu de forme configurate geometric în basorelief

redarea volumelor prin accentuarea contrastului plin – gol

obținerea unor suprafețe, muchii și forme tridimensionale prin contraste variate de suprafață

redarea expresivității basoreliefului prin raportul volumetric mare-mic și prin contrastul de lumină- umbră

Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul specific modelajului în contexte variate

Clasa a VI-a

Alcătuirea imaginii plastice în volum prin articularea elementelor structurale

exerciții de alăturare a unor forme intenționate dispuse în relația aglomerat- dispersat pe o placă de lut

dispunerea formelor tridimensionale pe direcții orizontale și verticale în compoziția statică

dispunerea formelor tridimensionale pe direcții diagonale ascendente, descendente, curbe în compoziția dinamică, în sugerarea mișcării

compunerea unor suprafețe cu forme volumetrice pe baza raportului plin- gol în basorelief

exerciții de compunere a volumelor în forme statice sau dinamice în compoziții

3.2. Structurarea spațiului plastic bazată pe observarea formelor naturale și a diferitelor moduri de articulare a acestora în volum

obținerea spațiului plastic expresiv prin structurarea în volume modelate a unor forme naturale

obținerea expresivității formelor tridimensionale pe baza studiului diferitelor moduri de articulare a formelor din natură

3.3. Manifestarea inițiativei în aprecierea critică a propriilor lucrări

- analiză de imagine a formei tridimensionale realizate

Clasa a VI-a

analiza comparativă a imaginii plastice

studiul evoluției structurii compoziționale în demersul artistic propriu

3.4. Implementarea de proiecte ce pun în evidență produse artistice noi, creative

realizarea de schițe și studii după natură în volum

expunerea lucrărilor realizate în spații nonformale

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VI-a

Tehnicile modelajului

Tehnica deformării Tehnica adăugării

Tehnică mixtă Amprenta

Elemente

de

limbaj.

Planul-muchia și alăturarea de forme tridimensionale în redarea volumelor

Punctul ca formă:

-punctul pozitiv; punctul negativ Linia ca formă:

-linia pozitivă – muchia

-linia negativă – incizia

Forma. Forme geometrice conținute în structuri naturale Volumul. Volumul în configurări geometrice sau plastice

Proporțiile și raporturile între volume (raportul mare-mic, mic-mare) Geometria volumelor:

-Spirala, arcul de cerc

Clasificări

Forme de tridimensională Basorelieful

expresie

Suprafața (aspectul suprafeței, structuri ale suprafeței, rolul suprafeței cu aspecte diferențiate)

Relația suprafață – plan, formă – volum, plan – muchie Proporția volumelor prin raportul mare - mic Adâncimea și înălțimea basoreliefului

Compoziția

Compoziția statică în basorelief Compoziția dinamică în basorelief

Alăturarea unor volume oblice, curbe în sugerarea mișcării

Centrul de interes încorporat în interiorul volumului sau în afara lui Aglomerat-dispersat în basorelief

CLASA a VII-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă

Clasa a VII-a

Evidențierea caracteristicilor categoriilor de limbaj plastic tridimensional în compoziții plastice noi, prin exprimarea clară a mesajelor intenționate

exerciții de configurare a unui spațiu plastic în relief, prin forme plane, stilizate, pe baza relației plin-gol

exerciții de obținere a spațiului plastic tridimensional prin plane, muchii și volume, plin și gol, prin forme în relief înalt (mezorelief)

Clasa a VII-a

1.2. Valorificarea opiniilor proprii referitoare la mesaje comunicate prin limbaj vizual în obținerea de noi compoziții plastice prin studiu după natură

exerciții de redare a volumelor prin contrastul mare – mic în mezorelief

exerciții de observare a formelor în redarea volumelor și a spațiului prin relația plin-gol, concav- convex

Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice modelajului

Clasa a VII-a

2.2. Valorificarea elementelor de limbaj plastic prin studiu după natură în obținerea de compoziții plastice intenționate

Utilizarea în contexte multiple a instrumentelor, materialelor și tehnicilor diverse specifice modelajului, prin evidențierea caracteristicilor acestora

obținerea unei diversități de forme tridimensionale și texturi de suprafață

realizarea de forme tridimensionale prin tehnica traforului

obținerea contrastului de mărime a volumelor, accentuarea expresivității acestora prin procedee tehnice

exerciții de configurare a unor forme după natură în volume echilibrate și expresive pe verticală, orizontală, oblic

modelarea unor volume după natură cu semnificație ascendentă sau descendentă

exerciții de compunere a volumelor în echilibru în forme statice sau dinamice

Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul specific modelajului în contexte variate

Clasa a VII-a

Exprimarea modalităților de transmitere a mesajelor în compoziții tridimensionale noi

exerciții de compunere a unor forme tridimensionale dispuse spațial stabilind un raport plin-gol intenționat

obținerea unor structuri în forme tridimensionale dispuse spațial

exerciții de obținere a unor volume dispuse spațial în compoziții închise cu centru de interes

obținerea unor volume dispuse spațial în compoziții deschise cu centru de interes

proporționarea generală a geometriei corpului uman

3.2. Aprecierea critica a operelor de artă

analiza de imagini și/ sau a formei tridimensionale create

analiza comparativă a unor imaginii plastice, utilizând limbajul de specialitate

evidențierea structurii compoziționale în cadrul unui demers artistic propriu

3.3. Inițierea capacității de a pune în valoare patrimoniul artistic național și internațional

realizarea de schițe după lucrări/opere de artă ale unor sculptori de referință români și străini

studii de documentare după teme date

3.4 Realizarea de proiecte ce pun în evidență produse artistice noi

realizarea de schițe și studii în volum după natură

expunerea lucrărilor în spații nonformale

3.5 Transformarea spațiilor și formelor tridimensionale printr-un demers plastic intenționat și prin tehnici specifice modelajului

exerciții de compunere – descompunere a unor forme tridimensionale în scopul obținerii de noi expresivități

propuneri de proiecte de lucrări / forme volumetrice spațiale pentru un spațiu dat

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VII-a

Tehnicile modelajului

Tehnică mixtă

Crearea expresivității prin tehnici ale modelajului Amprenta

Expresivitatea modelajului prin accentuarea tehnicilor

Elemente de limbaj

Armonizarea elementelor de limbaj Relația volum –spațiu (golul- plinul)

Volumul poziție și echilibrul orizontal sau vertical Poziționarea volumului în echilibru orizontal sau vertical Geometria volumelor

Forme de expresie

Relieful înalt (mezorelieful). Altorelief

Structuri ale suprafeței, rolul suprafeței cu aspecte diferențiate Relația suprafață – volum

Contraste de volume: contrastul de dimensiune mare-mic, mic- mare, contrastul concav-convex în relief

Adâncimea și înălțimea reliefului

Compoziția

Expresivitate în compoziția tridimensională Compoziții orizontale și compoziții verticale Compoziția închisă în tridimensional Compoziția deschisă în tridimensional Centrul de interes

Aglomerat-dispersat în relief Intersectia volumelor

Proporțiile corpului uman în poziție statică și în mișcare (crochiuri de mișcare și compoziție)

CLASA a VIII-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă

Clasa a VIII-a



Relaționarea categoriilor de limbaj plastic în compoziții plastice tridimensionale noi, printr-un demers coerent

exerciții de configurare a unui spațiu plastic în relief(altorelief) prin plane și muchii pe baza relației plin-gol

exerciții de configurare a unui spațiu plastic în ronde-bosse cu ajutorul limbajului și tehnica modelajului

Maximizarea potențialului de exprimare a elementelor de limbaj plastic cu ajutorul tehnicilor specifice

exerciții de redare a volumelor în ronde-bosse prin contrastele plin – gol, neted – vibrat

studii de observare a formelor în redarea volumelor și a spațiului prin relaționarea elementelor de limbaj cu mijloacele de expresie: contrastele mare-mic, plin – gol, concav -convex, neted- vibrat

Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice modelajului

Clasa a VIII-a

2.2. Valorificarea caracteristicilor expresive ale elementelor decorative în compoziții plastice intenționate, în contexte variate

Modelarea formelor si a suprafețelor netede specifice artei decorative, cu ajutorul instrumentelor

obținerea de forme geometrice, a unor forme plane netede, a unor ritmuri prin repetiție în volum în basorelief/ altorelief/ rondebosse

exerciții de modelare a unor forme tridimensionale ornamentale și evidențierea geometriei lor prin stilizare

obținerea unor structuri geometrice în forme tridimensionale dispuse spațial

exerciții de obținere a unei forme-modul și repetarea lui în basorelief sau în ronde-bosse

compunerea prin intersectarea spațială a unor volume configurate geometric

Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul specific modelajului în contexte variate

Explorarea modalităților de exprimare a mesajelor în compoziții noi

compunerea formelor pe axe orizontale și verticale în compoziția statică

exerciții de compunere a formelor pe axe diagonale ascendente, descendente, curbe, în compoziția dinamică

obținerea unor volume dispuse spațial în compoziții închise cu centru de interes în interior

exerciții de obținere a unor volume dispuse spațial în compoziții deschise cu centru de interes în exterior

raportarea diversității formelor la unitatea și armonia compoziției

modelarea unor volume cu semnificație ascendentă sau descendentă pe o armătură

proporționare generală a geometriei corpului uman prin modelare în volum

exerciții de modelare prin raportare a segmentelor corpului uman la întreg, a proporției capului, a expresiei

trasare de axe în stabilirea centrului de greutate al proporțiilor formelor corpului uman

3.2. Manifestarea inițiativei în aprecierea critică a operelor de artă

analiza de imagini și/ sau a formei tridimensionale create

analiza comparativă a unor imaginii plastice, utilizând limbajul de specialitate

evidențierea structurii compoziționale in cadrul unui demers artistic propriu

3.3. Dezvoltarea capacității de a ocroti și a pune în valoare patrimoniul artistic național și internațional

- realizarea de schițe și studii de documentare după lucrări/ opere de artă ale sculptorilor de referință români și străini

3.4. Implementarea de proiecte ce pun în evidență produse artistice noi, prin valorificarea continuțurilor parcurse

realizarea de schițe și studii proprii noi în compoziții decorative și plastice tridimensionale în basorelief sau ronde-bosse

expunerea lucrărilor în spații nonformale

3.5. Remodelarea spațiilor și formelor prin demersuri plastic intenționate și prin tehnici specifice

propuneri de proiecte, de lucrări modelate în forme volumetrice pentru un spațiu dat

compunerea prin intersectarea spațială a unor volume prin contrastul plin- gol, configurate geometric sau negeometric

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VIII-a

Tehnicile modelajului

Tehnică mixtă

Rolul adăugării, eliminării și deformării în cadrul tehnicilor modelajului

Expresivitatea modelajului

Elemente de limbaj

Volumul în configurări geometrice și negeometrice Înglobarea spațiului în volum

Forme de expresie Ronde-bosse

Verticala și diagonala în ronde-bosse

Mijloace de expresie

Unitate compozițională Armonie compozițională Echilibru compozițional Ritm- relief

Expresivitate în compoziția tridimensională

Compoziția

Verticala și diagonala în ronde-bosse și relief Monumentalitate în sculptură

Proporția in compoziție (proportia corpului uman) Compoziția decorativă – principiile artei decorative Compoziții orizontale și compoziții verticale în sculptură Compoziția închisă și compoziția deschisă în tridimensional

Compoziția statică, dinamică și închisă, deschisă, compoziția simbolică, compoziție modulară în toate tipurile de relief sau în ronde-bosse

Geometria corpului uman, a capului Proporția capului și expresia Caricatura

Expresivitatea modelajului

Basorelieful și relieful înalt Structuri tridimensionale

Sugestii metodologice

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare pentru proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu specificul disciplinei

Modelaj .

Programa propune parcurgerea conținuturilor prevăzute, într-o abordare graduală, care să permită înțelegerea fundamentată, logică, bazată pe percepție, excluzând redarea mecanicistă și exprimările proprii superficiale. De asemenea, programa permite o abordare didactică flexibilă, adaptată particularităților de vârstă și intereselor elevilor din ciclul gimnazial și lasă libertatea cadrului didactic de a propune teme și subiecte dorite de către aceștia.

În receptarea mesajului artistic prin studii se va pune accent pe observarea directă, analiza și atitudinea critică în exprimarea originală a ideilor, a sentimentelor în forme tridimensionale.

În redarea mesajelor artistice se va avea în vedere corelarea studiului după natură cu exprimarea intenționată a acestora.

În formarea atitudinii critice a elevilor se recomandă utilizarea analizei propriilor lucrări, a operelor de artă și dezvoltarea capacității de a pune în valoare patrimoniul artistic național și internațional.

Materialele și instrumentele de lucru vor fi adecvate tehnicilor specifice disciplinei

Modelaj

în obținerea unei performanțe artistice plastice.

Domeniile de conținut corespund temelor plastice, iar exemplele de activități corespund unităților de învățare.

Subiectul aplicativ este pretext al temei plastice. Se va urmări atât înțelegerea conceptelor, cât și utilizarea practică a acestora. Se vor dezvolta competențe de susținere orală a lucrărilor proprii.

Dobândirea competențelor generale și specifice stabilite în programă se realizează prin activități predominant practice. Se recomandă implicarea în proiecte, realizate individual și în grup și participarea la cât mai multe concursuri de artă și expoziții.

Pentru dezvoltarea creativității și imaginației artistice, alături de utilizarea tehnicilor specifice este recomandată folosirea de metode prin care experimentul artistic să fie acceptat și încurajat. Demersul didactic trebuie să nu fie unul rigid, care să impună un anumit rezultat sau o anumită soluție. Este nevoie să se bazeze pe anumite criterii, însă astfel încât să nu descurajeze libertatea artistică, inovația și exprimarea creativității. Experimentarea permanentă trebuie sprijinită, astfel încât preocuparea majoră să fie aceea de a formula întrebări, nu neapărat de a obține un anume produs finit. Înțelegerea faptului că într-o creație artistică rezultatul final, cât și răspunsul artistic sunt importante, însă traseul parcurs de elev, prin încercare și eroare, este fundamental, conduce la formarea unui anumit tip de gândire și abordare artistică.

Pentru o mai bună organizare, este oferită o listă orientativă a materialelor și a instrumentelor de lucru:

hârtie de desen albă de diferite dimensiuni;

lut de modelaj sau ceramic, ipsos;

creioane, eboșoare, inele, compas, ;

sârmă maleabilă, de diferite grosimi, rigle din lemn;

șpaclu, daltă, ciocan, ceară de izolație, săpun;

vase pentru preparat ipsosul.

În funcție de subiect, de unitatea de învățare sau de perioada din an (sărbători religioase, sărbători din folclor, zile din calendarul naturii, zile cu importanță pentru anul școlar etc.), pot fi organizate activități în afara școlii care susțin demersul didactic derulat la clasă, precum:

vizite la Muzeul de Artă, la galerii de artă pentru vizionarea expoziției permanente sau pentru a participa la diferite ateliere;

vizite la expoziții organizate cu diferite ocazii;

participarea la expoziții stradale;

participarea la târgurile cu produse tradiționale, realizate manual (de exemplu, târgul Sărbătorilor de Iarnă, târgul de Ziua Națională a României, târgul de mărțișor etc.);

participarea la ateliere tematice (de exemplu, confecționarea de mărțișoare, negative pentru butaforie etc.);

organizarea de întâlniri cu artiști plastici consacrați, meșteri populari, oameni de cultură etc.;

participarea la festivaluri de arte plastice pe diferite teme;

participarea la concursuri școlare sau la simpozioane pentru elevi;

participarea la activități de tip șezătoare alături de artiști sau specialiști în domeniu.

Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării și a învățării. Este recomandată cu prioritate abordarea modernă a evaluării ca activitate de învățare. Astfel, sunt potrivite metode precum: urmărirea progresului personal, observarea sistematică, autoevaluarea, interevaluarea, realizarea de proiecte care să valorifice achizițiile copiilor, dar să stimuleze în același timp dezvoltarea de valori și atitudini, în contexte firești, adaptate vârstei, construirea de portofolii sau mape de lucrări. Procesul de evaluare va pune, de asemenea, accent pe recunoașterea experiențelor de învățare și a competențelor achiziționate de către elevii în mediul nonformal sau informal. Se recomandă evaluarea lucrărilor pe baza unor criterii specifice, cunoscute de către elevii sau pe baza unor grile de evaluare care urmăresc procese de realizare a unui produs final

pe o perioadă mai mare de timp.

Grup de lucru

Nume, prenume

Instituție de apartenență

Brăescu, Adrian

Ministerul Educației

Streche, Loredana

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

Gheorghe, Gheorghiță - Vornicu

Colegiul de Națioanl de Arte „Octav Băncilă”, Iași

Curcan, Adrian

Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza”, București

Gavril, Zmicala

Liceul de Arte Vizuale “Romulus Ladea”, Cluj Napoca

Iulian, Asimionesei

Colegiul de Arte “Ciprian Porumbescu” Suceava

Marian, Predoiu

Colegiul National de Arte “Regina Maria” Constanta

Anexa nr. 17

MINISTERUL EDUCAȚIEI

Programa școlară pentru disciplina

PICTURĂ

Clasele V – VIII

învățământ integrat și suplimentar de artă – Arte vizuale

București, 2022

Notă de prezentare

Programa de Pictură pentru clasele V - VIII, pentru învățământ integrat și/ sau suplimentar de artă pune bazele unei abordări sistematice și comprehensive a gramaticii limbajului plastic.

Aceasta își propune să ofere elevilor cu aptitudini în domeniul artistic- vizual și care intenționează să participe la dezvoltarea culturii vizuale, contexte de învățare cu o perspectivă de educație aprofundată. Disciplina este prevăzută în planul- cadru de învățământ cu un buget de timp de 2 ore/ săptămână pentru toți cei patru ani de școlaritate.

Prin statutul său, obiectul de studiu Pictură promovează alături de disciplinele Desen și Modelaj cultivarea disponibilităților creative individuale în scopul comunicării cu și prin artă și creează premisele unui transfer cognitiv și senzorial către celelalte discipline și în viața socială, prin receptarea formelor în desen ca o componentă esențială interdisciplinară în dezvoltarea imaginației.

Programa disciplinei Pictură este elaborată conform modelului de proiectare didactică centrat pe competențe. Demersul didactic promovat de programă contribuie la profilul de formare al absolventului prin utilizarea mijloacelor specifice disciplinei: extinderea posibilităților de comunicare interumană prin imagini și forme artistice, prin apelul la trăirea totală și prin exprimarea liberă și creativă.

Structura programei școlare

include următoarele elemente:

Notă de prezentare

Competențe generale

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Conținuturi

Sugestii metodologice.

Competențele

sunt ansambluri de cunoștințe structurate, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,în contexte particulare diverse.

Competențele generale

vizate la nivelul disciplinei Pictură jalonează achizițiile de cunoaștere și de comportament ale elevului pentru întregul ciclu gimnazial.

Competențele specifice

sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a elevului, integrând strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate. Exemplele de activități au doar valoare orientativă. Pentru formarea competențelor specifice, profesorul este cel care își alege și proiectează activitățile de învățare în funcție de specificul disciplinei, de particularitățile de vârstă ale elevilor și de interesele fiecărui copil, de mijloacele și de materialele pe care le are la dispoziție. Toate acestea presupun personalizarea demersului didactic, prin implicarea activă și creativă a profesorului.

Conținuturile învățării

constituie elemente de bază ale domeniului de studiu și sunt mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor.

Sugestiile metodologice

includ elemente de proiectare a activității didactice, precum și elemente de evaluare continuă. Este necesară o abordare specifică vârstei, bazată în esență pe stimularea învățării prin joc, pe individualizarea învățării, pe dezvoltarea interesului copilului și pe implicarea în activitate.

Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă

Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice picturii

Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul cromatic în contexte variate

Competențe generale

CLASA a V-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare clasa a V-a

Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă

Clasa a V-a

1.2. Identificarea raporturilor dintre formele din natură și transpunerea lor în spațiul plastic

Determinarea spațiului natural prin observarea caracteristicilor obiectelor care constituie imaginea

exerciții de diferențiere a formelor prin puncte, linii, pete cromatice

schițarea realității obiective folosind cu precădere elementul de limbaj culoarea

alcătuirea imaginii plastice pornind de la elementele realului

identificarea componentelor imaginii prin diferențieri valorice și cromatice în natură și în spațiul plastic

exerciții creative cu forme obținute spontan

Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice picturii

Clasa a V-a

2.2. Valorificarea posibilităților variate de exprimare în culoare prin tehnici specifice

Identificarea potențialului de exprimare a elementelor de limbaj cromatic cu ajutorul instrumentelor specifice

exerciții de obținere a elementelor de limbaj prin diferite procedee și tehnici ale picturii în culori de apă

explorarea diverselor tipuri de tratare picturală în/ prin exerciții libere

exerciții de utilizare a varietății nuanțelor și al atributelor acestora

explorarea valențelor impresiv- expresive ale culorilor prin tehnici diverse

exersarea diferitelor tehnici în compoziții aplicative/ tematice

Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul cromatic în contexte variate

Clasa a V-a

Alcătuirea spațiului plastic pe baza posibilităților variate de generare a formelor plastice conform unor opțiuni personale

organizarea spațiului plastic ritmat cu ajutorul culorii ca element de limbaj

structurarea spațiului plastic pornind de la elementele realului

obținerea echilibrului compozițional prin culoare

exerciții de stimulare ale valențelor impresiv- expresive ale culorilor

3.2. Structurarea expresivă prin culoare a unor forme naturale corelată cu nevoile de constituire a spațiului plastic

obținerea unei noi expresivități prin descompunerea și recompunerea formelor

exerciții de obținere a amestecurilor cromatice și acromatice

evidențierea prin culoare a centrului/centrelor de interes

construcția formelor expresive prin culoare

exerciții de sugerare a spațiului și volumului prin contraste de culoare

3.3. Manifestarea inițiativei în aprecierea critică a propriilor lucrări

analiză de imagine a lucrării realizate

exerciții de argumentare, utilizând limbajul de specialitate

analiza comparativă a mai multor lucrări, pe baza unor criterii stabilite anterior

3.4. Realizarea de produse artistice originale, expresive

realizarea de schițe și studii după natură

realizarea de schițe de compoziție pe teme echilibru și dinamism folosind minimum de elemente de limbaj

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a V-a

Materiale utilizate pentru pictură

Instrumente și materiale utilizate pentru pictură : de exemplu, diferite culori de apă, pensule de diferite dimensiuni, paletă, culori acuarelă, tușuri colorate, etc

Tehnicile picturii în culori de apă

Generarea elementelor de limbaj prin tehnici de pensulație (difuzie, diluție, suprapunere, amestec), amprentare, de obținere a formelor spontane și elaborate, etc

Tratarea decorativă și tratarea picturală

Limbajul plastic

Clasificarea culorilor (după I. Itten) Amestecuri cromatice și acromatice Contrastele cromatice (după I. Itten) Dominantele cromatice ale realității obiective Percepția - moment cheie al relației cu vizibilul

Sugerarea formelor și a volumelor prin culoare

Compoziția cromatică . Noțiuni elementare

Tipuri de compoziție Rolul culorii în compoziție

Echilibru calitativ și cantitativ prin culoare Efectul termodinamic al culorii

CLASA a VI-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare clasa a VI-a

Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă

Clasa a VI-a

1.2. Analizarea/ identificarea raporturilor dintre formele din natură și transpunerea lor în spațiul plastic

Transpunerea din spațiul natural în spațiului plastic a realității obiective prin punct, linie, pată cromatică

exerciții de compunere - recompunere a spațiului plastic cu ajutorul culorii

exerciții de observare a caracteristicilor cromatice ale formelor din realitatea obiectivă

exerciții de schițare prin culoare a realității obiective

exerciții de obținere a nuanțelor și tonurilor din natură

exerciții de observare a relației lumină și umbră în sugerarea volumului prin culoare

exerciții de observare și analizarea efectelor impresive ale dominantelor cromatice

exerciții de sugerare a spațialității prin culoare

Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice picturii

Clasa a VI-a

Diversificarea modalităților de exprimare plastică cu ajutorul caracteristicilor instrumentelor folosite

exerciții de obținere a elementelor de limbaj prin diferite procedee și tehnici ale picturii în culori de apă

exerciții de obținere a punctelor prin diferite procedee și tehnici picturale

exerciții de redare a formelor și a liniei modulate cu ajutorul pensulei

exerciții de obținere a petei picturale (vibrate)

exerciții de sugerare a formei și volumului obiectelor prin culoare

exerciții de poziționare a petelor cromatice în redarea și sugerarea volumului obiectelor

Clasa a VI-a

2.2. Valorificarea posibilităților variate de exprimare în culoare prin tehnici specifice

obținerea, pe baza procedeelor tehnice valențe expresive amplificate ale elementelor de limbaj plastic în cadrul unor studii după natură și/ sau compoziții

exerciții de experimentare a mijloacelor de expresivizare a petei cromatice

obținerea, pe baza procedeelor tehnice, a valențelor expresive amplificate ale elementelor de limbaj plastic în cadrul unor compoziții libere

exerciții de generare a expresivității cromatice în compozițiile proprii

Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul cromatic în contexte variate

Clasa a VI-a

Alcătuirea spațiului plastic pe baza posibilităților variate de generare a formelor plastice conform unor opțiuni personale

exerciții de alcătuire a imaginii plastice pe baza unei structuri compoziționale coerente (intenționate)

organizarea imaginii plastice utilizând culori contrastante

compunerea imaginii plastice în culori apropiate

organizarea spațiului plastic pe direcții compoziționale diverse pe baza traseelor compoziționale (ascendent, descendent, centrifug, centripet, etc.)

3.2. Structurarea spațiului plastic prin formă și culoare

exerciții creative de obținere a unei noi expresivități prin descompunerea și recompunerea formelor (colaj/ decolaj, suprapuneri, restructurări cromatice)

obținerea amestecurilor cromatice și acromatice

exerciții de evidențiere prin culoare a centrului/centrelor de interes

exerciții de construcție a formelor expresive prin culoare

sugerarea spațiului și volumului prin contraste de culoare

realizarea de schițe și studii de culoare după natură

3.3. Manifestarea inițiativei în aprecierea critică a propriilor lucrări

analiză de imagine a lucrării realizate

exerciții de argumentare, utilizând limbajul de specialitate

analiza comparativă a mai multor lucrări, pe baza unor criterii stabilite anterior

3.3. Implicarea în proiecte de punere în valoare a unor produse originale, realizate în tehnici artistice-plastice

realizarea de expoziții cu lucrări originale în spații diverse

expunerea unor lucrări/ produse originale în cadrul unor expoziții tematice

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VI-a

Materiale utilizate pentru pictură

Instrumente și materiale utilizate pentru pictură : de exemplu, diferite culori de apă, pensule de diferite dimensiuni, paletă, culori acuarelă, guașe, tempera, tușuri colorate, etc

Tehnicile picturii

Tratarea decorativă și tratarea picturală Generarea elementelor de limbaj plastic prin tehnici de pensulație (difuzie, diluție, suprapunere, amestec), amprentare, de obținere a formelor spontane și elaborate, etc.

Limbajul plastic

Cercul cromatic

Strălucirea și luminozitatea culorilor

Amestecuri cromatice și acromatice Juxtapunerea și suprapunerea culorilor Armonizarea culorilor

Dominantele cromatice ale realității obiective Sugerarea formelor și a volumelor prin culoare

Compoziția cromatică

Tipuri de compoziție

Direcții compoziționale prin culoare (trasee compoziționale)

Griurile colorate- rol în compoziția cromatică Echilibru de suprafețe colorate

Accentuarea expresivității formelor prin culoare

Evidențierea centrului/ centrelor de interes prin diferite modalități plastice

CLASA a VII-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă

Clasa a VII-a

1.2.Transpunerea raporturilor dintre formele din natură în spațiul plastic

Transpunerea din spațiul natural în spațiului plastic a realității obiective prin punct, linie, pată

exerciții de structurare a spațiului plastic prin culoare

exerciții de amplificare a expresivității formelor prin culoare și procedee tehnice specifice

exerciții de înțelegere a elementelor de crochiu după figura umană

exerciții de analizare și alcătuire a imaginii plastice pornind de la elementele realului, inclusiv figura umană

exerciții de analiză a componentelor imaginii prin diferențieri cromatice în natură și în spațiul plastic

exerciții de reprezentare echilibrată a formelor din natură prin elementele de contrast, proporții, textură, etc

Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice picturii

Clasa a VII-a

2.2. Valorificarea posibilităților variate de exprimare în culoare prin tehnici specifice

Utilizarea în contexte multiple a instrumentelor, materialelor și tehnicilor diverse specifice picturii, pe baza caracteristicilor acestora

realizarea de schițe și studii în tehnici adecvate subiectului și dimensiunilor suportului ales

obținerea unei diversități de structuri compoziționale prin dirijarea experimentelor tehnice cu ajutorul culorilor

exerciții de redare a luminii și umbrei prin diverse procedee tehnice și de limbaj plastic

exerciții de compunere a formelor echilibrate în prin linii, puncte și pete cromatice

realizarea de compoziții statice/ dinamice cu dominante cromatice expresive (adecvate subiectului propus)

Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul cromatic în contexte variate

Clasa a VII-a

3.1. Explorarea modalităților de exprimare a mesajelor în compoziții noi, originale

- realizarea echilibrului cromatic al compoziției prin repartizarea cantităților/ calităților

Clasa a VII-a

suprafețelor colorate

3.2 Constituirea spațiului plastic pe baza expresivității limbajului pictural

3.3. Manifestarea inițiativei în aprecierea critică a operelor de artă

3.4 Implementarea de proiecte ce pun în evidență produse artistice noi, creative

- propuneri de proiecte în expresie plastică pentru un spațiu dat

exerciții de compunere a formelor colorate pe centre de interes în compoziția închisă

compunerea formelor colorate pe centre de interes în compoziția deschisă

exerciții de configurare a unor forme colorate echilibrate și expresive pe verticală, orizontală, diagonală

dispunerea și intersectarea bidimensională a unor forme colorate configurate geometric sau negeometric

realizarea de schițe și studii în tehnici picturale după natură

realizarea de compoziții picturale pe o temă dată

analiza de imagine

exerciții de argumentare, utilizând limbajul de specialitate

analiza comparativă a mai multor lucrări, pe baza unor criterii estetice stabilite anterior

realizarea de schițe și studii după natură în spațiul plastic bidimensional

realizarea de schițe și studii de documentare după lucrări/ opere de artă ale artiștilor plastici de referință români și străini

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VII-a

Materiale utilizate pentru pictură

Instrumente și materiale utilizate pentru pictură : de exemplu, diferite culori de apă, pensule

de

diferite

dimensiuni,

paletă,

creioane acuarelă, tușuri colorate, etc

Tehnicile picturii

Tratarea decorativă și tratarea picturală Generarea elementelor de limbaj plastic prin tehnici de pensulație specifice culorilor de apă (difuzie,

diluție,

suprapunere,

amestec,

amprentare), de obținere a formelor spontane și elaborate, etc.

Limbajul plastic

Morfologia imaginii plastice: de la subiect la lucrarea de studiu

Construcția formei prin culoare Contrastele cromatice (după I. Itten)

Rolul compoziției în cadrul studiului după natură

Compoziția

Dezordine și ordine utilizând elementele de limbaj plastic

Concentrare-dispersare utilizând elementele de limbaj plastic

Organizarea spațiului plastic- direcții compoziționale (orizontal- vertical, ascendent- descendent, static- dinamic, etc)

Compoziția plastică închisă Compoziția plastică deschisă Simetria, asimetria și echilibrul

Ritmul formelor statice, ritmul formelor dinamice Crochiurile după silueta umană- cantități/ calități cromatice în compoziție

CLASA a VIII-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă

Clasa a VIII-a

1.2. Remodelarea spațiilor și formelor printr-un demers plastic intenționat și prin tehnici specifice picturii

Transpunerea din spațiul natural în spațiului plastic a realității obiective prin punct, linie, pată

exerciții de constituire a spațiului plastic bidimensional și a formelor expresive prin puncte linii, pete colorate

elaborarea de schițe (crochiuri) după corpul uman în poziții statice și în mișcare după model și/ sau din memorie

elaborarea de schițe (crochiuri) după figura umană: construcție și expresie

exerciții urmărind expresia contrastului culorilor

realizarea pasajului prin culoare, cu aplicații la figura umană

amplificarea efectului de comunicare al culorilor pure în contrast cu culorile stinse

exerciții de expresivizare a imaginii picturale prin juxtapunerea albului și negrului

studii și experimentări cromatice urmărind efectul de mișcare și de spațialitate al culorilor

exerciții de realizare a tentei plate

realizarea de variante compoziționale originale, pe baza unei forme din natură, stilizate

studiul formelor mari, funcționale, din categoriile: vegetal, animal, mineral, după natură și din memorie

Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice picturii

Clasa a VIII-a

Punerea în valoare a atributelor specifice tehnicilor picturale

exerciții de pensulare pentru obținerea petelor valorice diferit structurate/ texturate

accentuarea contrastelor cromatice utilizând/ aplicând tehnici picturale combinate

Clasa a VIII-a

2.2. Amplificarea posibilităților de expresie plastică prin utilizarea tehnicilor mixte specifice picturii

accentuarea expresivității formei prin aplicarea de tehnici picturale mixte (grataj, tehnica imprimării țesăturilor, tehnica picturii pe apă-ebru, tehnica picturii pe sticlă, vitraliul) și utilizarea de instrumente diverse (pensule, cuțit de paletă, zgârierea cu bețișorul)

exerciții de relaționare cantitativă dintre lumina, umbra și tonul local în compoziții

exerciții de obținere a unei forme-modul și repetarea ei în obținerea ritmului decorativ

compunerea prin intersectarea, structurarea și sugerarea volumelor prin utilizarea formelor colorate configurate geometric

Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul cromatic în contexte variate

Clasa a VIII-a

Explorarea modalităților de exprimare a mesajelor prin compoziții originale

echilibrarea formelor colorate între ele prin raportul de cantitate, mare-mic, mic-mare

exerciții de sugerare a ritmului prin repetiția unor forme colorate în diverse direcții

sugerarea ritmului în echilibrul static prin repetiția formelor colorate orizontale, verticale

sugerarea mișcării prin repetiția formelor diagonale ascendente, descendente

utilizarea simetriei și asimetriei în compoziții picturale

obținerea unui modul colorat și repetarea lui pe o suprafață dată

compunerea formelor pe axe orizontale și verticale în compoziția statică

compunerea formelor pe axe diagonale ascendente, descendente, curbe, în compoziția dinamică

realizarea centrului de interes în cadrul unei compoziții cromatice închise

exerciții de compunere a formelor pe centre de interes în compoziția cromatică deschisă

trasare de axe în stabilirea centrului de greutate al proporțiilor formelor corpului uman

raportarea diversității formelor la unitatea și armonia compoziției

studii după fragmente ale corpului uman și raportarea lor la întreg

exerciții de proporționare a corpului uman

3.2 Valorificarea comunicării prin imagini pe baza expresivității limbajului pictural

realizarea de schițe și studii după natură

realizarea de compoziții picturale și decorative în culori de apă pe o temă dată

3.3. Manifestarea inițiativei în aprecierea critică a operelor de artă

analiza de imagine

exerciții de argumentare, utilizând limbajul de specialitate

analiza comparativă a mai multor lucrări, pe baza unor criterii stabilite anterior

3.4 Dezvoltarea capacității de a ocroti și a pune în valoare patrimoniul artistic național și internațional

realizarea de schițe și studii de documentare după lucrări/ opere de artă ale artiștilor de referință români și străini

realizarea de schițe și studii proprii noi în compoziții plastice și/ sau decorative bidimensionale

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VIII-a

Materiale utilizate pentru pictură

Instrumente și materiale utilizate pentru pictură : de exemplu, culori pe bază de ulei, diferite culori de apă, pensule de diferite dimensiuni și , paletă, culori acuarelă, tușuri colorate, pasteluri, creioane cerate, etc.

Tehnicile picturii în culori de apă

Tehnici de de subliniere expresivă a unor repere în cadrul studiului după natură și a compozițiilor plastice

Tehnici mixte specifice și tehnicilor picturii în culori de apă (monotip, encaustic, print, colaj, decolaj, etc.)

Tehnici de obținere a petei vibrate și a petei plate Tehnici de obținerea petelor cromatice diferit structurate/ texturate

Tehnici de redare a volumului prin culoare

Limbajul plastic

Morfologia imaginii plastice: de la subiectul aplicativ la problematica de studiu

Construcția formei prin culoare Contrastele cromatice (după I.Itten)

Expresivitatea și firescul prin structuri de exaltare optică în determinarea compozițiilor cu caracter figurativ

Forma și expresia ornamentală Stilizarea

Rolul compoziției în cadrul studiului după natură Portretul– expresia grafică a corpului și figurii umane

Valorificarea contrastelor cromatice

Studii și experimentări cromatice urmărind efectul de mișcare

Studii și compoziții cu subiect, urmărind efectul termodinamic al culorilor

Studiul modelării prin culoare și realizarea efectului de volumetrie

Aplicații practice realizate în diverse tehnici și materiale

Compoziția

Ritm– forme bidimensionale: ritmul plin-gol, mare- mic; ritmul, linia și accentul, repetiția

Ritmuri pe direcții ascendente și descendente Ritmul și mișcarea

Simetria– asimetria și echilibrul

Relația forme bidimensionale-repetiție-structuri Verticala și diagonala în sugerarea volumelor Axele și centrul de greutate

Proporțiile corpului uman în compoziție

Proporția corpului uman; Canonul, expresie a proporției ideale

Diversitatea formelor în unitatea și armonia compoziției

Sugestii metodologice

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare pentru proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu specificul disciplinei

Pictură .

În receptarea mesajului artistic prin studii se va pune accent pe observarea directă, analiza și atitudinea critică în exprimarea originală a ideilor, a sentimentelor prin forme bidimensionale.

Domeniile de conținut corespund temelor plastice, iar exemplele de învățare corespund unităților de învățare.

Programa școlară permite o abordare didactică flexibilă, adaptată particularităților de vârstă și intereselor elevilor din ciclul gimnazial și lasă libertatea cadrului didactic de a propune teme și subiecte dorite de către aceștia.

Subiectul aplicativ este pretext al temei plastice. Se va urmări atât înțelegerea conceptelor, cât și utilizarea practică a acestora. Se vor dezvolta competențe de susținere orală a lucrărilor proprii.

Dobândirea competențelor generale și specifice stabilite în programă se realizează prin activități predominant practice. Se recomandă implicarea în proiecte, realizate individual și în grup și participarea la cât mai multe concursuri de artă și expoziții.

Pentru dezvoltarea creativității și imaginației artistice, alături de utlizarea tehnicilor specifice este recomandată folosirea de metode prin care experimentul artistic să fie acceptat și încurajat. Demersul didactic trebuie să nu fie unul rigid, care să impună un anumit rezultat sau o anumită soluție. Este nevoie să se bazeze pe anumite criterii, însă astfel încât să nu descurajeze libertatea artistică, inovația și exprimarea creativității. Experimentarea permanentă trebuie sprijinită, astfel încât preocuparea majoră să fie aceea de a formula întrebări, nu neapărat de a obține un anume produs finit. Înțelegerea faptului că într-o creație artistică rezultatul final, cât și răspunsul artistic sunt importante, însă traseul parcurs de elev, prin încercare și eroare, este fundamental, conduce la formarea unui anumit tip de gândire și abordare artistică.

Pentru o mai bună organizare, este oferită o listă orientativă a materialelor și a instrumentelor de lucru:

hârtie de desen albă și nuanțată de diferite grosimi și texturi diferite, carton;

creioane, creioane colorate, creioane cerate, creioane acuarelă;

cărbune;

acuarele, tempera, guașe, culori pe bază de ulei;

pensule de diferite mărimi;

foarfece, cutter, adezivi.

În funcție de subiect, de unitatea de învățare sau de perioada din an (sărbători religioase, sărbători din folclor, zile din calendarul naturii, zile cu importanță pentru anul școlar etc.), pot fi organizate activități în afara școlii care susțin demersul didactic derulat la clasă, precum:

vizite la Muzeul de Artă, la galerii de artă pentru vizionarea expoziției permanente sau pentru a participa la diferite ateliere;

vizite la expoziții organizate cu diferite ocazii;

participarea la expoziții stradale;

participarea la târgurile cu produse tradiționale, realizate manual (de exemplu, târgul de

Iarnă , târgul de Ziua Națională a României, târgul de

Mărțișor

etc.);

participarea la ateliere tematice (de exemplu, reciclarea hârtiei și a plasticului, confecționarea de rame de tablouri, pictură pe sticlă, pe lemn, pe mobilă, realizarea de colaje/ afișe/ panouri etc.);

organizarea de întâlniri cu artiști plastici consacrați, meșteri populari, oameni de cultură etc.;

participarea la festivaluri de arte plastice pe diferite teme;

participarea la concursuri școlare sau la simpozioane pentru elevi;

participarea la activități de tip șezătoare alături de artiști sau specialiști în domeniu.

Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării și a învățării. Este recomandată cu prioritate abordarea modernă a evaluării ca activitate de învățare. Astfel, sunt potrivite metode precum: urmărirea progresului personal, observarea sistematică, autoevaluarea, interevaluarea, realizarea de proiecte care să valorifice achizițiile copiilor, dar să stimuleze în același timp dezvoltarea de valori și atitudini, în contexte firești, adaptate vârstei, construirea de portofolii sau mape de lucrări. Procesul de evaluare va pune, de asemenea, accent pe recunoașterea experiențelor de învățare și a competențelor achiziționate de către elevii în mediul nonformal sau informal. Se recomandă evaluarea lucrărilor pe baza unor criterii specifice, cunoscute de către elevii sau pe baza unor grile de evaluare care urmăresc procese de realizare a unui produs final pe o perioadă mai mare de timp.

Grup de lucru:

Nume, prenume

Instituție de apartenență

Brăescu, Adrian

Ministerul Educației

Streche, Loredana

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

Traian Boicescu

Liceul de Arte ”Victor Giuleanu” Rm Vâlcea

Stoica Elena

Școala gimnazială Corbeni, jud. Argeș

Laszlo Imets

Liceul de artă ”Nagy Isvan” Miercurea Ciuc

Ioana Streinu

Inspectoratul Școlar al Municipiului București

Istvan Havadi

Colegiul de Muzică ”Sigismund Toduță” Cluj-Napoca

Anda Tamaș

Liceul de artă ”Sabin Drăgoi” Arad

Elena Cioclu

Școala gimnazială de artă ” Victor Karpis”

Ioan Diaconu

Palatul copiilor Alexandria

Anexa nr. 18

MINISTERUL EDUCAȚIEI

Programa școlară

pentru disciplina

RITMICĂ

CLASA a IV-a

învățământ integrat și suplimentar de artă – Coregrafie

București, 2022

Notă de prezentare

Programa disciplinei Ritmică – reprezintă o ofertă curriculară pentru învățământul gimnazial.

Disciplina

Ritmică , inclusă în aria curriculară Arte este prevăzută în Planul-cadru de Învățământ aprobat prin OMENCS nr.3590/ 5 aprilie 2016, având un buget de timp de 1 oră/săptămână, potrivit precizărilor referitoare la aplicarea planului-cadru pentru învățământul gimnazial cu program integrat și suplimentar de artă-coregrafie

Programa disciplinei

Ritmică

este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară, centrat pe competențe. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a dimensiunii acționale în formarea personalității elevului. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Construcția în spirală a programei, abordând elementele de limbaj ale dansului clasic, permite pe baza experienței

acumulate,

exprimarea

evolutivă

prin

limbaj

coregrafic,

cu

accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale și acționale ale formării personalității elevilor.

În forme tot mai variate dansul face parte din viața artistică cotidiană și școala de balet românească trebuie să continue să formeze personalități marcante pentru scenele naționale și internaționale . Manifestările cu dans, alături de cele muzicale sunt abordări artistice nelipsite din viața cotidiană și reprezintă momente de satisfactie personală, de îmbogățire spirituală sau comuniune.

Studiul

disciplinei Ritmică

începe la vârsta de 10-11 ani și este condiționat de existența la elevi a unor aptitudini fizice specifice (propoprționalitate fizică, mobilitate/flexibilitate, simț ritmic). Asimilarea elementelor de limbaj al dansului începe în clasa a IV-a și se termină în clasa a XII-

a. Ciclul gimnazial continuă educația coregrafică inițiată în învățământul primar de coregrafie și formează competențele care constituie fundamentul pregătirii în domeniu.

Competențele prevăzute pe fiecare nivel de pregătire din cadrul ciclului gimnazial se traduc în sarcini tot mai complexe, pe măsura maturizării fizice și psihice a elevilor.

Structura programei școlare

include , pe lângă nota de prezentare, următoarele elemente:

Competențe generale

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Conținuturi

Sugestii metodologice.

Competențele

sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.

Competențele generale

vizate la nivelul disciplinei

Ritmică

jalonează achizițiile de cunoaștere ale elevului la sfârșitul ciclului gimnazial.

Competențele specifice

sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice, în programă sunt propuse

exemple de activități de învățare

care valorifică experiența concretă a elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.Prezenta programă propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare în funcție de aptitudinile elevilor cu care lucrează. Se urmărește astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase și al fiecărui elev.

Conținuturile

învățării

constituie

elemente

de

bază

ale

domeniului,

mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:

Elemente de teorie muzicală

Limbaj coregrafic;

Coordonarea plastic-expresivă și muzicalitatea în execuția mișcărilor .

Disciplina

Ritmică

își păstrează caracterul tradițional, însă cadrele didactice de specialitate își pot propune teme interdisciplinare, ce pot reveni (in următorii ani de studiu), care să exploreze relația dansului cu alte domenii, în special cu muzica, anatomia, dar și cu istoria, geografia, matematica, tehnologia informației, etc.

Sugestiile metodologice

includ recomandări de strategii didactice și elemente de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie predominant la realizarea acestora.

Operarea cu elemente de limbaj coregrafic in relatie cu structurile ritmico- muzicale

Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte, printr- un demers ritmico-muzical dat

3.

interpretarea unui fragment coregrafic

Exprimarea

unor

idei,

sentimente,

atitudini,

prin

Competențe generale

CLASA a IV-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elemente de limbaj coregrafic in relatie cu structurile ritmico- muzicale

Clasa a IV-a

1.2. Identificarea unor elemente de bază ale limbajului ritmico-muzical

Perceperea auditivă a sunetelor și duratelor

Exerciții de recunoaștere a duratelor sunetelor

Exerciții de intonare a sunetelor

Exerciții de citire ritmică

Alcatuirea unui acompaniament ritmic simplu pentru o melodie dată

Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte in cadrul unui demers ritmico-muzical dat

Clasa a IV-a

2.2. Explorarea continutului semantic al discursului coregrafic prin raportarea acestuia la discursul ritmico-muzical

Corelarea structurilor ritmico-muzicale simple si complexe (binare, ternare) cu diferite miscari specifice dansului

exercitii pentru recunoasterea si utilizarea structurilor ritmico-melodice concomitent cu mișcările diferitelor părți ale corpului

combinatii din tipuri variate de mers si fuga cu bătăi ale picioarelor și palmelor; săltări; alergări în forma liberă și în diferite combinații pe ritmurile binare si ternare construite de profesor

organizarea acestor tipuri variate de mers, fuga, alergare, saltare, batai ale picioarelor si palmelor in fragmente coregrafice cu identitate proprie

studierea parametrilor miscarii prin intermediul apropierii lor de elemente ritmico-muzicale diferite si explorarea nuantelor dintre structurile studiate

dezvoltarea capacitatii de a sesiza schimbarile de ritm, durata, intensitate si dinamica a sunetului in raport cu miscarea prin exercitii variate

corelarea parametrilor mișcării corporale (durată, intensitate, dinamică și spațialitate) cu structuri ritmico-melodice, în vederea sporirii expresivității corpului

coordonarea diferitelor seturi de miscari si structuri ritmico-melodice, in spatiu/timp si dinamici diferite cu structuri ritmico-melodice de diferite intensitati si dinamici in scopul nuantarii discursului coregrafic

Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini prin interpretarea unui fragment coregrafic

Clasa a IV-a

Coordonarea plastic-expresivă și muzicalitatea în execuția mișcărilor

coordonarea mișcărilor proprii cu mișcările unuia sau a mai multor parteneri (grup, ansamblu)

explorarea capacității de a se auto-analiza și corecta prin raportare la exemplele formulate de profesor

realizarea unor jocuri de recunoaștere a unor elemente de limbaj coregrafic în construcții ritmico-melodice

Analizarea unui context artistic prin studierea unui fragment coregrafic în diferite interpretări

transpunerea fragmentului studiat pe diferite traiectorii spatiale si in dinamici diferite

invatarea fragmentului studiat pe grupe de elevi si coordonarea acestor grupe in forma unei orchestra in miniatura

orchestrarea intr-o cheie variata de miscari si dinamici corporale a fragmentului studiat

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a IV-a

1. Elementele limbajului muzical utilizate în discursul coregrafic

Valorile muzicale:

notă întreagă, doime, pătrime, optime, șaisprezecime

Pauzele și valorile lor.

Ritmurile

binar și ternar, binar-sincopat, triolet -ul. Contratimpul, sincopa, auftakt-ul (anacruza).

Măsurile muzicale:

2/4, ¾, 4/4 și 6/8.

Tempo-ul ( Lento, Adagio, Andante, Allegretto, Allegro și Presto ). Durata, ritmul muzical.

Măsura; fraza-perioada.

2.Elemente de dramaturgie coregrafică și conținut scenic

Diferite tipuri de mers; bătăi ale picioarelor și palmelor; săltări; alergări în forma liberă și în diferite combinații.

Utilizarea instrumentelor muzicale (de suflat: blockflöte, flaut, fluier și de percuție: tobă, tamburină, castagnete, linguri de lemn, conga, trianglu, xilofon din lemn) și relația mers, săltare, alergare.

Utilizarea pauzelor muzicale și relația mers, săltare, alergare. Operarea cu cunoștințele ritmice învățate și aplicarea lor în practică.

Dinamica ritmică și dinamica corporală: Pianissimo (PP), Piano (P), Mezzofort (MZ), Forte (F), Fortissimo (FF) în conformitate cu Tempo-ul muzical.Coordonarea structurilor ritmico-muzicale concomitent cu mișcările diferitelor părți ale corpului.

Crescendo-descrescendo; cadența perfectă și imperfectă (final în dans); - introducerea execuției pe „auftakt” și restrangerea duratelor de execuție a mișcărilor

-prelucrarea pozelor (mici și mari) în exercițiile de la bară, mijloc și „pointes”;

- dezvoltarea coordonării mișcărilor în combinații mai complexe - cu poze statice și pași de legătură;

-introducerea „adagio”-ului elementar compus din poze și „port de bras” legate cu elemente de limbaj existente în programă, cu accent sporit pe expresivitate în execuția mișcărilor

-evidențierea în exerciții a diferențelor discursului muzical: binar, ternar și a dinamicilor imprimate mișcării de caracterele muzicale

: „legatto”, „stacatto” , s.a.m.d.

Sugestii metodologice

Programa școlară se adresează profesorilor care predau disciplina

Ritmică.

Proiectarea demersului didactic începe cu lectura personalizată a programei școlare care trebuie să ofere răspunsuri la următoarele întrebări:

În ce scop voi face? (identificarea competențelor)

Cum voi face? (determinarea activităților de învățare)

Ce conținuturi voi folosi? (selectarea conținuturilor)

Cu ce voi face? (analiza resurselor materiale)

Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare)

Lectura se realizează în succesiunea următoare: de la competențe generale, la competențe

specifice, la activități de învățare și de la acestea din urmă la conținuturi. Profesorii vor proiecta demersul de învățare în funcție de particularitățile individuale ale fiecarui elev, de baza materială de care dispun și de opțiunile elevilor.

Parcurgerea

programei de dans clasic pentru gimanziu are ca finalitate formarea competențelor necesare trecerii elevilor la ciclul liceal al învățământului coregrafic. Formarea acestor competențe specifice presupune un buget de timp de studiu supravegheat de profesorul de specialitate de minim două ore zilnic, dar și de o completare cu studiul individual în funcție de particularitățile fiecărui elev.

Strategii didactice

Programa școlară valorifică exemplele de activități de învățare care să permită trecerea de la centrarea pe conținuturi, la centrarea pe experiențe de învățare. În vederea formării competențelor, se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei „ Ritmică ” să pună accent pe construcția progresivă a cunoașterii specifice domeniului, pe flexibilitatea abordărilor și parcursul diferențiat.

Ținând cont de numărul limitat de ore de specialitate, gestionarea timpului didactic va trebui să pună în centrul preocupărilor cele mai eficiente formule de studiu pentru formarea deprinderilor de mișcare, fără rabat de la calitatea execuției.

Valorificând particularitățile elevilor, profesorii vor găsi demersuri care să facă accesibil și atractiv conținutul lecției de dans clasic.

Jocul devine metodă, mijloc și formă de organizare,efectuat sub formă de întrecere, adaptat capacităților motrice și psihice ale elevilor.

La începutul anului școlar se va urmări organizarea claselor pe grupe de specialitate separat fete/băieți sau mixte. În paralel cu activitatea motrică se va folosi limbajul de specialitate în limba franceză (cu traducere pentru înțelegerea optimă a caracterului mișcării), din care să nu lipsească metafora ca mijloc de formare a imaginii mentale și de valorificare a achizițiilor dobândite prin lecțiile de dans clasic. Profesorul de dans clasic din

ciclul gimnazial

trebuie să demonstreze fiecare mișcare predată, explicând cu meticulozitate, pe înțelesul elevilor principiile

de

execuție

a

elementelor

studiate.

Demonstrarea

de

către

profesor

cu acompaniament muzical, cu accent major pe ritmica dinamica și intensitatea mișcării este esențială. Construirea exercițiilor la fiecare nivel de studiu, trebuie să respecte dimensiunile și tempo-urile potrivite pe nivel de vârstă, aptitudini, receptivitate și asimilare al elevilor.

La clasa aV-a accentul studiului cade în continuare pe îmbunătățirea plasamentului în formă statică /dinamică și pe dezvoltarea forței fizice. Exercițiile sunt construite astfel încât să perfecționeze coordonarea picioarelor, brațelor și capului în timpul mișcărilor. Folosirea parametrilor spatiului: întoarceri, deplasări la începutul, în timpul și la sfârșitul discursului coregrafic vor fi repere în construcția exercițiilor de la mijloc. Un obiectiv major este utilizarea intensă e procedeului “en tournant”: întoarceri întregi pe două picioare și în picior la bară și în mijlocul sălii, la sarituri și “pointes”.

La clasa a VI-a se va intensifica execuția mișcărilor pe “demi pointe” (durată, tempo și dinamică), la bară și mijloc și va începe învățarea piruetelor din diferite preparații, pe loc și cu deplasări pe diagonală. La capitolul “Sarituri” se

începe învățarea bateriilor (“royale”, “entrechatquatre”) și a săriturilor cu aterizarea pe un picior. În vederea dezvoltării continue a plasticii și expresivității elevilor în mișcare, exercițiile vor conține la bară și la mijloc (static și în

dinamică) toate pozele mici și mari, “en face” și în poze, în fraze de mișcare combinate logic și eficient, alternând studiul “port de bras-urilor” cu pasaje de dificultate tehnică sporită.

La clasa a VII-a ca procedeu specific de dezvoltare a forței musculare se va proceda la exerciții cu durată mai mare, cu mărirea numărului de repetări ale aceleiași mișcări (în special pe un picior). La combinații de mișcări cu complexitate sporită, care solicită coordonarea, memoria și concentrarea atenției, obiectivul major este transpunerea tuturor exercițiilor de la bară și mijloc pe “demi-pointe”. Atât în studiul exercițiilor de la bară cât mai ales la mijloc va continua și se va diversifica studiului întoarcerilor pe un picior și pe două și studiul turațiilor în diferite poziții. Va exista o preocupare continuă în special la mijloc pentru abordarea mișcărilor “en tournant” și pentru creșterea amplitudinii mișcărilor.

*Completarea studiului săriturilor cu adăugarea “battu-ului” impune alocarea unui buget de timp sporit iar studiul “pointelor” ar trebui să dispună de cel puțin un buget de timp de cel putin 30 de min/zi (minim de trei ori pe săptămână).

La clasa a VIII-a, generalizarea execuției la “demi pointe” trebuie să fie caracteristica de bază a orei de dans clasic. Profesorul va viza în construcțiile frazelor coregrafice

î nvățarea piruetelor din diferite preparații, pe loc și cu deplasări pe diagonală și implicit va concentra cea mai mare parte a orei spre exerciții la mijloc. Elevii clasei a opta vor fi provocați de structuri complexe de studiu cu diversitate ritmico-muzicală, din repertoriul consacrat de balet, centrate pe o mișcare și/sau combinații. Studiul „adagio-ului” la bară și mijlocul sălii, la „demi-pointes” și

„pointes” este o preocupare majoră. Adoptarea și adaptarea de fragmente de rol din marele repertoriu pentru studiul expresivității mișcării trebuie să constituie o provocare atât pentru profesorul de dans clasic cât și pentru profesorul corepetitor. Partiturile de acompaniament nu sunt menite doar să dezvolte simtul ritmic, ci și să sprijine continuu formarea unei culturi muzicale pentru elevi și mai mult să realizeze la clasă emulația propice studiului solicitant al dansului clasic.

Grup de lucru

Nume, prenume

Instituție de apartenență

Brăescu, Adrian

Ministerul Educației

Streche, Loredana

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

Cocea, Nicoleta

Liceul de Coregrafie ”Floria Capsali”, București

Tănăsescu, Andreea

Liceul de Coregrafie „Floria Capsali”, București

Anexa nr. 19

MINISTERUL EDUCAȚIEI

Programa școlară pentru disciplina

RITMICĂ

Clasa a V-a

învățământ integrat și suplimentar de artă – Coregrafie

București, 2022

Notă de prezentare

Programa disciplinei Ritmică – reprezintă o ofertă curriculară pentru învățământul gimnazial.

Disciplina

Ritmică , inclusă în aria curriculară Arte este prevăzută în Planul-cadru de Învățământ aprobat prin OMENCS nr.3590/ 5 aprilie 2016, având un buget de timp de 1 oră/săptămână, potrivit precizărilor referitoare la aplicarea planului-cadru pentru învățământul gimnazial cu program integrat și suplimentar de artă-coregrafie.

Programa disciplinei

Ritmică

este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară, centrat pe competențe. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a dimensiunii acționale în formarea personalității elevului. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Construcția în spirală a programei, abordând elementele de limbaj ale dansului clasic ,

permite

pe baza experienței

acumulate,

exprimarea

evolutivă

prin

limbaj

coregrafic,

cu

accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale și acționale ale formării personalității elevilor.

În forme tot mai variate dansul face parte din viața artistică cotidiană și școala de balet românească trebuie să continue să formeze personalități marcante pentru scenele naționale și internaționale . Manifestările cu dans, alături de cele muzicale sunt abordări artistice nelipsite din viața cotidiană și reprezintă momente de satisfactie personală, de îmbogățire spirituală sau comuniune.

Studiul

disciplinei Ritmică

începe la vârsta de 10-11 ani și este condiționat de existența la elevi a unor aptitudini fizice specifice (propoprționalitate fizică, mobilitate/flexibilitate, simț ritmic). Asimilarea elementelor de limbaj al dansului

începe în clasa a IV-a și se termină în clasa a XII-a. Ciclul gimnazial continuă educația coregrafică inițiată în învățământul primar de coregrafie și formează competențele care constituie fundamentul pregătirii în domeniu.

Competențele prevăzute pe fiecare nivel de pregătire din cadrul ciclului gimnazial se traduc în sarcini tot mai complexe, pe măsura maturizării fizice și psihice a elevilor.

Structura programei școlare include, pe lângă

Nota de prezentare,

următoarele elemente:

Competențe generale

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Conținuturi

Sugestii metodologice.

Competențele

sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.

Competențele generale

vizate la nivelul disciplinei

Ritmică

jalonează achizițiile de cunoaștere ale elevului la sfârșitul ciclului gimnazial.

Competențele specifice

sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice, în programă sunt propuse

exemple de activități de învățare

care valorifică experiența concretă a elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.Prezenta programă propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare în funcție de aptitudinile elevilor cu care lucrează. Se urmărește astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase și al fiecărui elev.

Conținuturile

învățării

constituie

elemente

de

bază

ale

domeniului,

mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:

Elemente de teorie muzicală

Limbaj coregrafic;

Coordonarea plastic-expresivă și muzicalitatea în execuția mișcărilor .

Disciplina

Ritmică

își păstrează caracterul tradițional, însă cadrele didactice de specialitate își pot propune teme interdisciplinare, ce pot reveni (in următorii ani de studiu), care

să exploreze relația dansului cu alte domenii, în special cu muzica, anatomia, dar și cu istoria, geografia, matematica, tehnologia informației, etc.

Sugestiile metodologice

includ recomandări de strategii didactice și elemente de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie predominant la realizarea acestora.

Competențe generale

Operarea cu elemente de limbaj coregrafic in relatie cu structurile ritmico- muzicale

Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte, printr-un demers ritmico-muzical dat

Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unui fragment coregrafic

CLASA a V-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elemente de limbaj coregrafic in relatie cu structurile ritmico- muzicale

Clasa a V-a

1.2. Identificarea unor elemente de bază ale limbajului ritmico-muzical

Perceperea auditivă a duratelor sunetelor

exerciții de recunoaștere a duratelor sunetelor

exerciții de intonare a sunetelor

exerciții de recunoaștere a duratelor și formulelor ritmice într-un scurt fragment

exerciții ritmice

alcatuirea unui acompaniament ritmic simplu pentru o melodie dată

jocuri de combinare a unor formule ritmice simple

Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte in cadrul unui demers ritmico-muzical dat

Clasa a V-a

2.2. Integrarea mesajelor exprimate în cadrul discursului coregrafic prin raportare la discursul muzical

2.3. Exprimarea ideilor coregrafice prin utilizarea elementelor constitutive ale spațiului în mișcare și pe nivele de execuție

Explorarea receptării mesajului ritmico-muzical prin intermediul diferitelor tehnici de antrenament specifice

exerciții dirijate cu diferite tipuri de mers; bătăi ale picioarelor și palmelor; săltări; alergări în forma liberă și în diferite combinații

explorarea parametrilor mișcării: în relația mers, săltare, alergare, in cadrul combinațiilor specifice

explorarea elementelor coregrafice specifice, prin exerciții cu structură ritmico-muzicală diferită și in parametrii spațiali diverși

sporirea capacității de a identifica specificitatea fiecărui element coregrafic și în funcție de variabilele ritmico-melodice

exerciții de explorare a expresivității corpului în mișcare printr-o atentă corelare a mișcărilor cu sunetele

corelarea diferitelor elemente coregrafice în combinații specifice, prin diversificarea atenta a parametrilor spațiali

explorarea si corectarea miscarii corpului prin raportarea la spatiu

delimitarea elementelor coregrafice in functie de parametrii spatiali prin folosirea diferențiată a mișcărilor periferice, centrale, secundare si transversale

Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini prin interpretarea unui fragment coregrafic

Clasa a V-a

Coordonarea plastic-expresivă și muzicalitatea în execuția mișcărilor

utilizarea structurilor ritmice concomitent cu mișcările diferitelor părți ale corpului

corelarea parametrilor mișcării corporale (durată, intensitate, dinamică și spațialitate) cu structuri ritmico-melodice în vederea sporirii expresivității corpului

realizarea unor jocuri de recunoaștere a unor elemente de limbaj coregrafic în construcții ritmic-melodice

3.2. Coordonarea mișcărilor proprii cu mișcările unuia sau a mai multor parteneri (grup, ansamblu)

explorarea capacității de a se auto-analiza și corecta prin raportare la exemplele formulate de catre profesor

recunoașterea unui context artistic cu ajutorul analizei unui fragment coregrafic în diferite interpretări (împreună cu profesorul)

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a V-a

1. Elementele limbajului muzical utilizate în discursul coregrafic

Valorile muzicale:

notă întreagă, doime, pătrime, optime, șaisprezecime

Pauzele și valorile lor.

Ritmurile

binar și ternar, binar-sincopat, triolet -ul. Contratimpul, sincopa, auftakt-ul (anacruza).

Măsurile muzicale:

2/4, ¾, 4/4 și 6/8.

Tempo-ul ( Lento, Adagio, Andante, Allegretto, Allegro și Presto ). Durata, ritmul muzical.

Măsura; fraza-perioada.

2. Elemente de dramaturgie coregrafică și conținut scenic

Diferite tipuri de mers; bătăi ale picioarelor și palmelor; săltări; alergări în forma liberă și în diferite combinații.

Utilizarea instrumentelor muzicale (de suflat: blockflöte, flaut, fluier și de percuție: tobă, tamburină, castagnete, linguri de lemn, conga, trianglu, xilofon din lemn) și relația mers, săltare, alergare.

Utilizarea pauzelor muzicale și relația mers, săltare, alergare. Operarea cu cunoștințele ritmice învățate și aplicarea lor în practică.

Dinamica ritmică și dinamica corporală: Pianissimo (PP), Piano (P), Mezzofort (MZ), Forte (F), Fortissimo (FF) în conformitate cu Tempo-ul muzical.Coordonarea structurilor ritmico-muzicale concomitent cu mișcările diferitelor părți ale corpului.

Crescendo-descrescendo; cadența perfectă și imperfectă (final în dans); - introducerea execuției pe „auftakt” și restrangerea duratelor de execuție a mișcărilor

-prelucrarea pozelor (mici și mari) în exercițiile de la bară, mijloc și „pointes”;

- dezvoltarea coordonării mișcărilor în combinații mai complexe - cu poze statice și pași de legătură;

-introducerea „adagio”-ului elementar compus din poze și „port de bras” legate cu elemente de limbaj existente în programă, cu

accent sporit pe expresivitate în execuția mișcărilor

Domenii de conținut

Clasa a V-a

-evidențierea în exerciții a diferențelor discursului muzical: binar, ternar și a dinamicilor imprimate mișcării de caracterele muzicale

: „legatto”, „stacatto” , s.a.m.d.

Sugestii metodologice

Programa școlară se adresează profesorilor care predau disciplina

Ritmică.

Proiectarea demersului didactic începe cu lectura personalizată a programei școlare care trebuie să ofere răspunsuri la următoarele întrebări:

În ce scop voi face? (identificarea competențelor)

Cum voi face? (determinarea activităților de învățare)

Ce conținuturi voi folosi? (selectarea conținuturilor)

Cu ce voi face? (analiza resurselor materiale)

Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare)

Lectura se realizează în succesiunea următoare: de la competențe generale, la competențe specifice, la activități de învățare și de la acestea din urmă la conținuturi. Profesorii vor proiecta demersul de învățare în funcție de particularitățile clasei de elevi, de baza materială de care dispun și de opțiunile elevilor.

Parcurgerea programei de dans clasic pentru gimanziu are ca finalitate formarea competențelor necesare trecerii elevilor la ciclul liceal al învățământului coregrafic. Formarea acestor competențe specifice presupune un buget de timp de studiu supravegheat de profesorul de specialitate de minim două ore zilnic, dar și de o completare cu studiul individual în funcție de particularitățile fiecărui elev.

Strategii didactice

Programa școlară valorifică exemplele de activități de învățare care să permită trecerea de la centrarea pe conținuturi, la centrarea pe experiențe de învățare. În vederea formării competențelor, se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei „ Ritmică ” să pună accent pe construcția progresivă a cunoașterii specifice domeniului, pe flexibilitatea abordărilor și parcursul diferențiat.

Ținând cont de numărul limitat de ore de specialitate, gestionarea timpului didactic va trebui să pună în centrul preocupărilor cele mai eficiente formule de studiu pentru formarea deprinderilor de mișcare, fără rabat de la calitatea execuției.

Valorificând particularitățile elevilor, profesorii vor găsi demersuri care să facă accesibil și atractiv conținutul lecției de dans clasic.

Jocul devine metodă, mijloc și formă de organizare,efectuat sub formă de întrecere, adaptat capacităților motrice și psihice ale elevilor.

La începutul anului școlar se va urmări organizarea claselor pe grupe de specialitate separat fete/băieți sau mixte. În paralel cu activitatea motrică se va folosi limbajul de specialitate în limba franceză (cu traducere pentru înțelegerea optimă a caracterului mișcării), din care să nu lipsească metafora ca mijloc de formare a imaginii mentale și de valorificare a achizițiilor dobândite prin lecțiile de dans clasic. Profesorul de dans clasic din

ciclul gimnazial

trebuie să demonstreze fiecare mișcare predată, explicând cu meticulozitate, pe înțelesul elevilor principiile

de

execuție

a

elementelor

studiate.

Demonstrarea

de

către

profesor

cu acompaniament muzical, cu accent major pe ritmica dinamica și intensitatea mișcării este esențială. Construirea exercițiilor la fiecare nivel de studiu, trebuie să respecte dimensiunile și tempo-urile potrivite pe nivel de vârstă, aptitudini, receptivitate și asimilare al elevilor.

La clasa aV-a accentul studiului cade în continuare pe îmbunătățirea plasamentului în formă statică /dinamică și pe dezvoltarea forței fizice. Exercițiile sunt construite astfel încât să perfecționeze coordonarea picioarelor, brațelor și capului în timpul mișcărilor. Folosirea parametrilor spatiului: întoarceri, deplasări la începutul, în timpul și la sfârșitul discursului coregrafic vor fi repere în construcția exercițiilor de la mijloc. Un obiectiv major este utilizarea intensă e procedeului “en tournant”: întoarceri întregi pe două picioare și în picior la bară și în mijlocul sălii, la sarituri și “pointes”.

La clasa a VI-a se va intensifica execuția mișcărilor pe “demi pointe” (durată, tempo și dinamică), la bară și mijloc și va începe învățarea piruetelor din diferite preparații, pe loc și cu deplasări pe diagonală. La capitolul “Sarituri” se

începe învățarea bateriilor (“royale”, “entrechatquatre”) și a săriturilor cu aterizarea pe un picior. În vederea dezvoltării continue a plasticii și expresivității elevilor în mișcare, exercițiile vor conține la bară și la mijloc (static și în dinamică) toate pozele mici și mari, “en face” și în poze, în fraze de mișcare combinate logic și eficient, alternând studiul “port de bras-urilor” cu pasaje de dificultate tehnică sporită.

La clasa a VII-a ca procedeu specific de dezvoltare a forței musculare se va proceda la exerciții cu durată mai mare, cu mărirea numărului de repetări ale aceleiași mișcări (în special pe un picior). La combinații de mișcări cu complexitate sporită, care solicită coordonarea, memoria și concentrarea atenției, obiectivul major este transpunerea tuturor exercițiilor de la bară și mijloc pe “demi-pointe”. Atât în studiul exercițiilor de la bară cât mai ales la mijloc va continua și se va diversifica studiului întoarcerilor pe un picior și pe două și studiul turațiilor în diferite poziții. Va exista o preocupare continuă în special la mijloc pentru abordarea mișcărilor “en tournant” și pentru creșterea amplitudinii mișcărilor.

*Completarea studiului săriturilor cu adăugarea “battu-ului” impune alocarea unui buget de timp sporit iar studiul “pointelor” ar trebui să dispună de cel puțin un buget de timp de cel putin 30 de min/zi (minim de trei ori pe săptămână).

La clasa a VIII-a, generalizarea execuției la “demi pointe” trebuie să fie caracteristica de bază a orei de dans clasic. Profesorul va viza în construcțiile frazelor coregrafice învățarea piruetelor din diferite preparații, pe loc și cu deplasări pe diagonală și implicit va concentra cea mai mare parte a orei spre exerciții la mijloc. Elevii clasei a opta vor fi provocați de structuri complexe de studiu cu diversitate ritmico-muzicală, din repertoriul consacrat de balet, centrate pe o mișcare și/sau combinații. Studiul

„adagio-ului” la bară și mijlocul sălii, la „demi-pointes” și „pointes”

este o preocupare majoră. Adoptarea și adaptarea de fragmente de rol din marele repertoriu pentru studiul expresivității mișcării trebuie să constituie o provocare atât pentru profesorul de dans clasic cât și pentru profesorul corepetitor. Partiturile de acompaniament nu sunt menite doar să dezvolte simtul ritmic, ci și să sprijine continuu formarea unei culturi muzicale pentru elevi și mai mult să realizeze la clasă emulația propice studiului solicitant al dansului clasic.

Lecția de

ritmică

rămâne o

creație

a fiecărui profesor, ce trebuie să reflecte competențele sale profesionale, capacitatea de a se adapta condițiilor concrete de desfășurare a activității didactice și particularităților elevilor, ajutându-se de o serie de îndrumări/sugestii metodologice, oferite prin această programă prin:

-Prezentarea de către profesor a conținuturilor care vor fi abordate, a probelor și criteriilor de evaluare și a repartizării acestora pe semestre;

-Realizarea evaluării predictive a nivelului de pregătire a elevilor;

-Eliminarea din relația profesor-elev a oricărei forme de agresare verbală sau fizică asupra elevului;

-Menținerea de către profesor a unei relații constante cu dirigintele clasei mai ales pentru următoarele probleme:

evidențierea ritmică, de către profesor, în catalogul clasei, a rezultatelor evaluării curente;

situația la învățătură - cultură generală, mai ales în perioadele spectacolelor, concursurilor și olimpiadelor, ale colaborărilor cu instituțiile de spectacol;

programarea evenimentelor artistice școlare, extrașcolare și extracurriculare;

Menținerea de către profesor a unei relații strânse cu familia elevilor clasei, în special legat de:

-asigurarea unui climat familial stimulativ (participarea activă a familiei la dezvoltarea personalității artistice a copilului);

-preocuparea pentru stilul de viață sănătos (alimentație, odihnă, recreere, studiu individual);

-dobândirea și păstrarea încrederii elevului în profesorul de specialitate.

Grup de lucru

Nume, prenume

Instituție de apartenență

Brăescu, Adrian

Ministerul Educației

Streche, Loredana

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

Cocea, Nicoleta

Liceul de Coregrafie

”Floria Capsali”,

București

Tănăsescu, Andreea

Liceul de Coregrafie ”Floria Capsali”, București

Anexa nr. 20

MINISTERUL EDUCAȚIEI

Programa școlară

pentru disciplina

DANS CLASIC

Clasa a IV-a

învățământ integrat și suplimentar de artă – Coregrafie

București, 2022

Notă de prezentare

Programa disciplinei Dans Clasic – reprezintă o ofertă curriculară pentru învățământul primar.

Disciplina

Dans clasic

are un buget de timp de 7 ore/săptămână, potrivit precizărilor referitoare la aplicarea planului-cadru pentru învățământul cu program integrat și suplimentar de artă- coregrafie .

Programa disciplinei

Dans Clasic

este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară, centrat pe competențe. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a dimensiunii acționale în formarea personalității elevului. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Construcția în spirală a programei, abordând elementele de limbaj ale dansului classic, permite pe baza experienței acumulate, exprimarea evolutivă prin limbaj coregrafic, cu accentuarea dimensiunilor afectiv- atitudinale și acționale ale formării personalității elevilor.

În forme tot mai variate dansul face parte din viața artistică cotidiană și școala de balet românească trebuie să continue să formeze personalități marcante pentru scenele naționale și internaționale . Manifestările cu dans, alături de cele muzicale sunt abordări artistice nelipsite din viața și reprezinta momente de satisfactie personala, de imbogatire spirituala sau comuniune. Studiul

dansului clasic

începe la vârsta de 10-11 ani și este condiționat de existența la elevi a unor aptitudini fizice specifice (propoprționalitate fizică, mobilitate/flexibilitate, simț ritmic).

Asimilarea elementelor de limbaj al dansului începe în clasa a IV-a și se termină în clasa a XII-

a. Ciclul gimnazial continuă educația coregrafică inițiată în învățământul primar de coregrafie și formează competențele care constituie fundamentul pregătirii în domeniu.

Competențele prevăzute pe fiecare nivel de pregătire din cadrul ciclului gimnazial se traduc în sarcini tot mai complexe, pe măsura maturizării fizice și psihice a elevilor.

Structura programei

școlare include , pe lângă nota de prezentare, următoarele elemente:

Competențe generale

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Conținuturi

Sugestii metodologice.

Competențele

sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.

Competențele generale

vizate la nivelul disciplinei

dans clasic

jalonează achizițiile de cunoaștere ale elevului la sfârșitul ciclului primar.

Competențele specifice

sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice, în programă sunt propuse exemple de

activități de învățare

care valorifică experiența concretă a elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.Prezenta programă propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare în funcție de aptitudinile elevilor cu care lucrează. Se urmărește astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase și al fiecărui elev.

Conținuturile

învățării constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:

Plasament corporal;

Limbaj coregrafic;

Coordonarea plastic-expresivă și muzicalitatea în execuția mișcărilor .

Disciplina

Dans clasic

își păstrează caracterul tradițional, însă cadrele didactice de specialitate își pot propune teme interdisciplinare, ce pot reveni (in următorii ani de studiu), care sa exploreze relația dansului cu alte domenii: muzica, literatura, artele plastice, anatomie, sociologia, istoria, geografia, matematica, tehnologia informatiei, alte stiinte etc.

Sugestiile metodologice

includ recomandări de strategii didactice și elemente de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie predominant la realizarea acestora.

Competențe generale:

Operarea cu elemente de limbaj coregrafic de la forma elementară la cea scenic

Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte, printr-un demers artistic intenționat

Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unui fragment coregrafic

CLASA a IV-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elemente de limbaj coregrafic de la forma elementară la cea scenică

Clasa a IV-a

1.2. Poziționarea corectă a corpului în relație cu spațiul de mișcare în vederea abordării limbajului coregrafic

1.3 Utilizarea elementelor de bază ale limbajului de dans clasic

-Explorarea propiilor limite de efort fizic în executarea mișcărilor

Identificarea segmentelor corporale implicate în adoptarea unui plasament corporal ale propriului corp în vederea adoptării unei poziții corecte

Exercitii la sol pentru identificarea segmentelor corporale; mobilitate articulară, flexibilitate și tonifierea musculaturii

Exercitii elementare de coordonare a mișcării segmentelor corpului la sol

Executarea ritmică , cu acompaniamentul pianului, a succesiunilor de mișcări

Identificarea axelor spațiale pentru orientarea în spațiul de studiu/ dans

Exerciții de poziționare individuală a corpului: torsului, membrelor și capului (la bară și în centrul sălii)

Coordonarea mișcării segmentelor corpului la sol, la bară și în mijlocul sălii

Exerciții pentru forma elementară a mișcărilor fundamentale în limbajul dansului clasic la bară

Combinații cu abordare ritmică progresivă a formelor elementare ale mișcărilor la bară și în centrul sălii

Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte in cadrul unui demers artistic intenționat

Clasa a IV-a

2.2. Demonstrarea prin combinații simple de mișcări a caracteristicIlor elementelor identificate

Diferențierea caracteristicilor unor elemente fundamentale de limbaj aspecifice dansului clasic

Exercitii cu structură rimico-muzicală diferită pentru identificarea fiecarui element de limbaj

Observarea caracteristicilor diferitelor mișcări

Exerciții de identificare expresivă a unor elemente prin acompaniamentul cu pianul

Exercitii ritmice pentru fiecare mișcare în parte cu accent pe caracterul /dinamica mișcării

Jocuri de recunoaștere a unor elemente în demonstrații practice ale profesorului de specialitate

Jocuri de compunere a unor exerciții

Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unui fragment coregrafic

Clasa a IV-a

Manifestarea interesului pentru redarea ideilor și sentimentelor prin intermediul discursurilor coregrafice

Transpunerea mișcărilor cu accent pe plastica statică și dinamică în fraze coregrafice

Corelarea propriilor trăiri cu execuția diferitelor mișcări

Exerciții de redare a unei idei prin intermediul unui discurs coregrafic

3.2. Corelarea elementelor de limbaj specific tehnicii coregrafice cu fragmentul ritmico- muzical dat

Adecvarea fragmentelor de repertoriu consacrat cu nivelul elevilor

Integrarea mișcărilor cu diferite caracteristici într-un discurs coregrafic

Identificarea elementelor de limbaj cu textul ritmico-muzical corespunzător

Conținuturi:

Domenii de conținut

Clasa a IV-a

1.Plasamentul corporal specific dansului clasic

- Controlul corporal elementar

Orientarea în spațiul de dans: punctele sălii, diagonale, direcții;

Noțiunile de

en dehors

și

en dedans

Pozițiile picioarelor și brațelor ; Port de bras I,II si III;

Pozele mici și mari ale brațelor (principale și combinate);

- Pozele de bază : en face, epaulement: effacé, croisé; ecarté:

față și spate ; arabesque:1,2 și 3;

Cambré

spate și lateral (cu fața la bară)

- Pozițiile

sur le cou de pied;

-Relevé

pe

demi-pointe în pozițiile I,II, V

cu picioare întinse și cu

plié

2. Limbajul dansului clasic

BARĂ (la sfârșitul anului cu o mână pe bară):

Demi plie

:poz I,II,V ;

Grand plie

(poz IV se învață la sfârșitul anului)

Battement tendu

: pe direcții din din poz.I și a V, cu trecerea greutății cu

demi plie

,cu

passe par terre ,

Demi rond de jambe

și

rond de jambe en dehors

si

en dedans ;

Battement tendu jete : pe direcții din poz.I si V, cu

demi-plie

;

pointe

pe direcții;

Battement frappe : simplu -pe direcții

par terre

și la 30 ͼ

și dublu

frappe

(idem)

Battement tendu-plie-soutenu : pe direcții, din poz. I și V;

Battement fondu

pe direcții

par terre

și la 45 ͼ

.

Petit battement sur le cou de pied

: egal și cu accent față/spate;

Battement releve lent

la 90 ͼ

: pe direcții din poz.I și V

Retiree

(cu revenire și cu trecere din față spre spate și invers)

Battement developpe

lateral și spate;

Rond de jambe en l΄air en dehors

și

en dedans ;

Pas de bourre simple

și

souivi

pe

demipointes ;

Întoarcere pe două picioare în poz V pe

demi pointes en dehors

și

en dedans

MIJLOC ( en face ) :

Demi plie : poz.I,II en face și a III si V- epaulemen t;

Grand plie

Battement tendu

pe direcții din poz.I si V; cu

demi plie

, cu trecerea greutății și cu

passe par terre

Battement tendu jete

pe direcții din poz I si V;

cu demi plie

Demi rond

și

rond de jambe par terre en dehors

și

en dedans ;

Battement frappe par terre

: simplu și dublu, pe direcții

Battement tendu-plie-soutenu

pe direcții

Battement fondu

pe direcții, par terre

Domenii de conținut

Clasa a IV-a

Battement releve lent

la 90 ͼ

pe direcții, din poz I și V;

Grand battement jete

pe direcții din poz I si V

Temps lie par terre

Întoarcere pe două picioare în poz V pe

demipointes en dehors

și

en dedans

ALLEGRO:

Temp saute

în poz I,II,si V;

Changements de pieds ;

Pas echappe

în poz II;

Pas assemble

(cu deschiderea piciorului lateral);

Pas glissade

(lateral);

Sissonne simple ;

Sissonne fermee

lateral;

Pas balance

POINTES:

-Releve

în poz.I,II și V

Pas echappe

la poz.I,II și V

- Pas assemble soutenu (cu deschiderea piciorului lateral)

- Pas de bourre simple

(cu schimbarea picioarelor)

Pas de bourre souivi (pe loc și cu deplasare lateral)

- Pas glissade

(cu deplasare lateral)

3.Coordonarea plastic- expresivă și muzicalitatea în execuția mișcărilor

- Structuri de studiu cu diversitate ritmică centrate pe o mișcare și/sau combinații elementare

- Port de bras

I,II si III; Pozele mici și mari ale brațelor (principale și combinate);

-Pozele de bază:

en face ,

epaulement: efface, croise ;

- Ecarte : față și spate;

arabesque :1,2 și 3;

Sugestii metodologice

Programa școlară se adresează profesorilor care predau disciplina

Dans clasic.

Proiectarea demersului didactic începe cu lectura personalizată a programei școlare care trebuie să ofere răspunsuri la următoarele întrebări:

În ce scop voi face? (identificarea competențelor)

Cum voi face? (determinarea activităților de învățare)

Ce conținuturi voi folosi? (selectarea conținuturilor)

Cu ce voi face? (analiza resurselor materiale)

Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare)

În mod logic, lectura se realizează pornind de la competențe generale, la competențe specifice, la activități de învățare și de la acestea din urmă la conținuturi.

Profesorii vor proiecta demersul de învățare în funcție de particularitățile clasei de elevi și de opțiunile elevilor. Parcurgerea programei de dans clasic pentru clasa a IV-a, ciclul primar are ca finalitate formarea competențelor necesare trecerii elevilor la ciclul gimnazial al învățământului coregrafic. Formarea acestor competențe specifice presupune un buget de timp de studiu, supravegheat de profesorul de specialitate, de minim două ore zilnic, dar și de o completare cu studiul individual în funcție de particularitățile fiecărui elev.

Strategii didactice

Programa școlară pentru disciplina

Dans Clasic

valorifică exemplele de activități de învățare care să permită trecerea de la

conținuturi, la experiențe de învățare. În vederea formării

competențelor, se recomandă ca strategiile didactice, adaptate specificului fiecărei grupe de elevi și utilizate creativ în predarea disciplinei

Dans clasic,

să pună accent pe construcția progresivă a cunoașterii specifice domeniului, adaptându-se cu atenție la curba de efort fizic și la maturizarea psihică acopiilor. Ținând seama de particularitățile elevilor, profesorii vor folosi demersuri care să facă accesibil și atractiv conținutul lecției de dans clasic. La începutul anului școlar se va urmări organizarea claselor pe grupe de specialitate separat fete/băieți sau mixte.

La clasa a IV-a se va pune accentul pe dobândirea forței musculare , a mobilității , flexibilității articulare, pe dezvoltarea simțului ritmic și a muzicalității. Finalitatea majoră a primului an de studiu este fundamentarea unui plasament corporal optim care să permită acumulările tehnice din ciclul gimnazial. Lucrul în perechi și în grup, favorizează integrarea, ajutorarea și stimularea reciprocă, forța exemplului elevilor mai receptivi venind să întărească modelul furnizat de profesorul care demonstrează practic fiecare element de limbaj de dans studiat. Acordarea timpului de studiu cuvenit-două ore zilnic- este condiția unui demers didactic de succes în formarea elevilor din ciclul primar al învățământului coregrafic, reducând la minim riscul producerii de accidente în sala de balet. Se recomandă utilizarea continuă a evaluării cu accent pe valorizarea rezultatelor învățării prin raportarea la progresul școlar al fiecărui elev.

Jocul devine

metodă, mijloc și formă de organizare ,efectuat sub formă de întrecere, adaptat capacităților motrice și psihice ale elevilor.

Se va folosi intens limbajul de specialitate, cu terminologia de dans clasic în limba franceză, asociind traducerea termenilor pentru o mai bună asimilare caracteristicilor diferitelor mișcări.

Metafora ca mijloc de formare a imaginii mentale se va folosi ca mijloc de valorificare a achizițiilor dobândite prin lecțiile de dans clasic.

În perspectiva unui demers educațional centrat pe competențe, se recomandă utilizarea continuă a evaluării cu accent pe valorizarea rezultatelor învățării prin raportarea la progresul școlar al fiecărui elev.

Lecția de dans clasic rămâne o creație a fiecărui profesor, ce trebuie să reflecte competențele sale profesionale, capacitatea de a se adapta condițiilor concrete de desfășurare a activității didactice și particularităților elevilor, ajutându-se de o serie de îndrumări/sugestii metodologice, oferite prin această programă, astfel:

Prezentarea de către profesor a conținuturilor care vor fi abordate, a probelor și criteriilor de evaluare și a repartizării acestora pe semestre.

Realizarea evaluării predictive a nivelului de pregătire a elevilor.

Eliminarea din relația profesor-elev a oricărei forme de agresare verbală sau fizică asupra elevului.

Menținerea de către profesor a unei relații constante cu învățătorul/învățătoarea clasei, în special pe următoarele probleme:

responsabilitatea deplasării elevilor la și de la locul de desfășurare a activității;

evidențierea ritmică, de către profesor, în catalogul clasei, a rezultatelor evaluării curente.

Grup de lucru

Nume, prenume

Instituție de apartenență

Brăescu, Adrian

Ministerul Educației

Streche, Loredana

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

Georgescu, Doina

Liceul de Coregrafie „Floria Capsali”, București

Istrate, Rodica

Liceul de Coregrafie „Octavian Stroia”, Cluj-Napoca

Tănăsescu, Andreea

Liceul de Coregrafie „Floria Capsali”, București

Angela Teșileanu

Institutul de Stiințe ale Educației

Todi, Cristina

Colegiul Național de Artă ”Octav Băncilă”, Iași

Anexa nr. 21

MINISTERUL EDUCAȚIEI

Programa școlară pentru disciplina

DANS CLASIC

Clasele V – VIII

învățământ integrat și suplimentar de artă – Coregrafie

București, 2022

Notă de prezentare

Programa disciplinei Dans Clasic – reprezintă o ofertă curriculară pentru învățământul gimnazial.

Disciplina

Dans clasic , inclusă în aria curriculară Arte este prevăzută în Planul-cadru de Învățământ aprobat prin OMENCS nr.3590/ 5 aprilie 2016, având un buget de timp de 8 ore/săptămână, potrivit precizărilor referitoare la aplicarea planului-cadru pentru învățământul gimnazial cu program integrat și suplimentar de artă-coregrafie

Programa disciplinei

Dans Clasic

1

este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară, centrat pe competențe. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a dimensiunii acționale în formarea personalității elevului. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Construcția în spirală a programei, abordând elementele de limbaj ale dansului clasic, permite pe baza experienței acumulate, exprimarea evolutivă prin limbaj coregrafic, cu accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale și acționale ale formării personalității elevilor.

În forme tot mai variate dansul face parte din viața artistică cotidiană și școala de balet românească trebuie să continue să formeze personalități marcante pentru scenele naționale și internaționale . Manifestările cu dans, alături de cele muzicale sunt abordări artistice nelipsite din viața cotidiană și reprezintă momente de satisfactie personală, de îmbogățire spirituală sau comuniune.

Studiul

dansului clasic

începe la vârsta de 10-11 ani și este condiționat de existența la elevi a unor aptitudini fizice specifice (propoprționalitate fizică, mobilitate/flexibilitate, simț ritmic). Asimilarea elementelor de limbaj al dansului începe în clasa a IV-a și se termină în clasa a XII-

a. Ciclul gimnazial continuă educația coregrafică inițiată în învățământul primar de coregrafie și formează competențele care constituie fundamentul pregătirii în domeniu.

Competențele prevăzute pe fiecare nivel de pregătire din cadrul ciclului gimnazial se traduc în sarcini tot mai complexe, pe măsura maturizării fizice și psihice a elevilor.

Structura programei școlare

include , pe lângă nota de prezentare, următoarele elemente:

Competențe generale

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Conținuturi

Sugestii metodologice

Competențele

sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.

Competențele generale

vizate la nivelul disciplinei

dans clasic

jalonează achizițiile de cunoaștere ale elevului la sfârșitul ciclului gimnazial.

Competențele specifice

sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice, în programă sunt propuse

exemple de activități de învățare

care valorifică experiența concretă a elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.Prezenta programă propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare în funcție de aptitudinile elevilor cu care lucrează. Se urmărește astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase și al fiecărui elev.

Conținuturile

învățării constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:

Plasament corporal;

1

Terminologia dansului clasic s-a păstrat la nivel modial în limba franceză, de aceea redactarea conținuturilor îmbină limba română cu denumirile franceze ale mișcărilor, fără ca acestea din urmă să mai fie prevăzute cu ghilimele.

Limbaj coregrafic;

Coordonarea plastic-expresivă și muzicalitatea în execuția mișcărilor.

Disciplina

Dans clasic

își păstrează caracterul tradițional, însă cadrele didactice de specialitate își pot propune teme interdisciplinare, ce pot reveni (in următorii ani de studiu), care să exploreze relația dansului cu alte domenii: muzica, literatura, artele plastice, anatomia, sociologia, istoria, geografia, matematica, tehnologia informației, alte științe etc.

Sugestiile metodologice

includ recomandări de strategii didactice și elemente de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie predominant la realizarea acestora.

Competențe generale

Operarea cu elemente de limbaj coregrafic - de la forma elementară la cea scenică

Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte, printr- un demers artistic intenționat

Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unui fragment coregrafic

CLASA a V-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare:

Operarea cu elemente de limbaj coregrafic de la forma elementară la cea scenică

Clasa a V-a

1.2. Dobândirea capacității de cunoaștere a corpului și de gestionare a limitelor corporale in cadrul efortului fizic și intelectual specific dansului clasic

1.3. Dobândirea capacității intelectuale de a corela, memora și analiza discursul coregrafic propus în cadrul colectivului de lucru

Identificarea elementelor coregrafice care influențează adoptarea unui plasament corporal corect

Asigurarea mobilității articulare, a flexibilității și pentru tonifiere musculară prin exerciții specifice la sol („barre au sol”)

Efectuarea de exercitii echilibrate din punct de vedere al desenului spațial și ritmic-temporal la bara și în centrul sălii pentru dobândirea capacității de a susține prin efort muscular și articular pozițiile și traseele specifice

Exerciții pentru dobândirea unui plasament corporal adecvat și a capacității de a menține efortul muscular pe durata frazei muzicale folosite pentru studiu

Coordonarea segmentelor corporale in spatiu, exploatand dinamicile specifice ale mișcărilor, centrele de greutate, punctele de sprijin, forța musculară, detenta și elanul

Exerciții pentru dezvoltarea capacității de concentrare - combinații variate cu treceri succesive intre pozitiile specifice dansului clasic

Sporirea tonicității musculare prin alternarea exercițiilor de menținere a poziției cu exerciții pentru creșterea detentei și a rapidității în mișcare

Deprinderea abilității de a identifica corect fiecare element coregrafic, de a-l vizualiza mental pentru articularea corectă a segmentelor corporale cu rol in mișcarea efectuată

Repetarea unor combinații de mișcări și diversificarea elementelor din cadrul acestora pentru dezvoltarea capacității de memorare a exercițiilor

Exerciții specifice pentru dobândirea autonomiei in mișcarea diferitelor elemente corporale si în interpretarea și realizarea frazelor coregrafice

Repetarea unor exerciții specifice pentru sporirea capacității de a doza efortul muscular, de a anticipa elanul și dinamicile mișcărilor

Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte in cadrul unui demers artistic intenționat

Clasa a V-a

2.2. Integrarea mesajelor exprimate în cadrul discursului coregrafic prin raportare la discursul muzical:

Explorarea sensibilizarii la mesaje artistice prin intermediul diferitelor tehnici de antrenament specifice

Exerciții dirijate cu un element sau cu o succesiune de elemente coregrafice în direcții, cu coordonări și dinamici diferite

Explorarea mișcării in functie de parametrii acesteia: intensitate, durată, viteza de execuție, in cadrul combinațiilor specifice la bară și la mijloc

Succesiuni de miscari structurate în trasee și varietăți ritmico-dinamice la bară, centrul sălii și în cadrul săriturilor mici

Explorarea elementelor coregrafice specifice, prin exerciții cu structură ritmico-muzicală diferită și in parametrii spațiali diverși

Sporirea capacității de a identifica specificitatea fiecărui element coregrafic și în funcție de

Clasa a V-a

variabilele ritmico-melodice

- Exerciții de insusire a expresivității corpului în mișcare printr-o atentă corelare a mișcărilor cu sunetele

2.3. Exprimarea ideilor coregrafice prin utilizarea elementelor constitutive ale spațiului în mișcare și pe nivele de execuție:

Corelarea diferitelor elemente coregrafice în combinații specifice, prin diversificarea atenta a parametrilor spațiali

Explorarea si corectarea miscarii corpului prin raportarea la spatiul scenic

Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini prin interpretarea unui fragment coregrafic

Clasa a V-a

Demonstrarea caracteristicilor elementelor identificate prin combinații complexe de mișcări

Integrarea în exerciții a capacității de a formula concepte, de a analiza contexte coregrafice pe baza cunoștințelor asupra elementelor tehnice

Dobândirea capacității de a asculta și a reacționa pornind de la indicațiile profesorului pe baza analizei fenomenelor studiate și a unor exemple clare de studiu

Realizarea unor exercitii de recunoaștere a unor elemente de limbaj în construcții coregrafice

3.2. Explorarea prin intermediul media a traiectoriilor complexe ale mișcarii

Explorarea capacității de a se auto-analiza și corecta prin raportare la exemplele formulate de catre profesor folosind instrumentele de redare media

Recunoașterea unui context artistic prin vizionarea unui fragment coregrafic în diferite interpretări (împreună cu profesorul)

Adaptarea executării elementelor coregrafice la maniera de executie impusă

Conținuturi:

Domenii de conținut

Clasa a V-a

1.Plasamentul corporal specific dansului clasic

-Dezvoltarea forței fizice;

-Învățarea mișcărilor de la bară pe demi-pointe;

-Pozele “epaulement” la bară și la mijloc;

-Toate pozele mici și mari, “arabesque”, “ecarté”;

-Primul contact cu tehnica întoarcerilor pe două picioare;

-Învățarea săriturilor cu aterizarea pe un picior;

-Prelucrarea/introducerea pozelor în exercițiile de la bară, mijloc și “pointes”;

2. Limbajul dansului clasic

BARĂ:

-Poze mici și mari: „croisé”, „effacé”, „écarté” față /spate și

„arabesque” II „par terre” (exerciții elementare și combinații);

-„Battement tendu”: talon („par terre” și „en l΄air”); dublu (cu două coborâri ale călcâiului la poziția aII-a); în toate pozele mari și mici

-„Battement tendu”, „jete”, „balancoire”;

-„Demi-rond” și „rond de jambe” la 45 ͼ

fata de sol, „en dehors” și „en dedans” pe toată talpa și pe „demi-pointe”;

-„Rond de jambe par terre”, „en dehors” și „en dedans”: în „demi- plié” și la 45 ͼ

fata de sol;

-„Battement fondu”: în poze pe toată talpa, „par terre” și la 45 ͼ

;

„en face” și în poze pe „demi-pointe”; cu „plié-relevé” pe toată talpa „en face”;

-„Battement soutenu” (în toate direcțiile), pe toată talpa și cu

Domenii de conținut

Clasa a V-a

ridicare pe ”demi-pointe”, „en face” și în poze, cu vârful activ pe podea și la 45 ͼ

;

-„Battement frappé” simplu și dublu în toate direcțiile pe „demi- pointe”;

-„Petit battement sur-le -cou-de-pied” la „demi-pointe”;

-„Flick” față/spate;

-„Pas tombé” pe loc (celălalt picior „sur -le-cou-de-pied”);

-„Rond de jambe” „en l΄air” „en dehors” și „en dedans” pe „demi- pointe”;

-„Petit temps” „releve en dehors” și „en dedans”;

-„Battement relevé lent” la 90 ͼ

și „battement dévéloppé” în pozele: „croisé”, „éffaceé”, „écarté” (față, spate), „attitude”;

-„Grand battement jeté”: în toate pozele și cu „pointé” , în toate direcțiile;

-Jumatate de întoarcere pe două picioare în poziția a V-a;

-Intoarcere „fouette” (1/8 și ¼ de cerc), „en dehors” și „en dedans” cu vârful activului pe podea

Preparație pentru „pirouettes” din poziția a V-a.

MIJLOC:

- Pozele mici: „croisé”, „effacé”, „ecarté” (față/spate), „arabesque” I,II,III, „par terre” (exerciții elementare și combinații);

-„ Grande plié” în poziția a IV-a („en face” și „epaulement” –

„croisé/effaceé” );

-„ Battement tendu”: în toate pozele mici și mari; „double” în poziția a I-a;

-„ Battement jete”: în toate pozele mici și mari, „cu pointé”;

-„ Demi-rond” și „rond de jambe” la 45 ͼ

„en dehors” și „en dedans” în „plie” „par terre” și cu piciorul la 45 ͼ

fata de sol;

- Battement fondu în toate direcțiile en face: par terre și la 45

ͼ

-„Battement soutenu” în toate direcțiile „en face” și în poze

„epaulement”;

-„Battement frappe” în poze mici și mari „par terre” și la 45 ͼ

;

-„Petit battement sur-le-cou-de-pied’ egal și cu accent (față/spate);

-„Pas tombé” pe loc (activul la sur-le-cou-de-pied);

-„Rond de jambe” „en l΄air” „en dehors” și „en dedans”;

-„Battement relevé lent” și „battement developpé” „en face” și în pozele „croisé” și „effaceé”, „arabesque” I,II,III;

-„Grande battement jeté” în toate pozele „en face”;

-„Port de bras” nr.V în poziția a V-a;

-„Temps lié par terre” cu „cambré” (spate, față, lateral );

-„Relevé” și echilibru pe „demi-pointe” în poziția a IV-a și aV-a

-Jumatate de întoarcere pe două picioare în poziția a V-a

-„Pas de bourré ballotté” în „effacé” și „croisé” „par terre”

-Preparație pentru „pirouettes” „sur-le-cou-de-pied” „en dehors” și „en dedans” în pozițiile a V-a și a II-a

ALLEGRO:

-„Temps sauté” în poziția a IV-a

-„Petit și Grand changements de pieds”

-„Petit și Grand echappé”

-„Pas assemble” în față și spate

-„Temps leveés” cu piciorul activ la „sur-le-cou-de-pied”

-„Sissonne simple” în poze mici

Domenii de conținut

Clasa a V-a

-„Petit pas jeté”

-„Pas glissade” în toate direcțiile en face

-„Petit pas chasse” în față

-„Pas de chat”

-„Sissonne fermé” în toate direcțiile și în pozele mici

-„Sissonne ouverte” la 45

ͼ

în toate direcțiile „en face”

-„Pas emboîte” în față cu activul sur-le-cou-de-pied și la 45 ͼ

-„Pas de basque” „en dehors” și „en dedans”

-„Sissonne scenic”

POINTES:

-„Releve” în poziția a IV-a „en face” și „epaulement croisé”

-„Pas echappe” în poziția aIV-a „croisé”

- „Assemblé-soutenu” în toate direcțiile și pozele mici

-„Pas de bourré simple” (cu schimbarea picioarelor)

-„Pas de bourré souivi” „en face”, în toate pozele mici și mari, cu deplasare lateral

-„Pas couru”

-„Pas glissade” cu deplasare pe direcții , în poze mici

-„Temp lié” „par terre” spre față și spate

-„Sissonne simple” „en face” și în poze mici „epaulement”

-„Petit pas jeté” pe loc (cu deschiderea piciorului lateral) și cu deplasare

-„Pas couppé-ballonné” cu dechiderea piciorului lateral

3.Coordonarea plastic- expresivă și muzicalitatea în execuția mișcărilor

introducerea execuției pe „auftakt” și restrangerea duratelor de execuție a mișcărilor

-prelucrarea pozelor (mici și mari) în exercițiile de la bară, mijloc și „pointes”;

dezvoltarea coordonării mișcărilor în combinații mai complexe - cu poze statice și pași de legătură;

-introducerea „adagio”-ului elementar compus din poze și „port de bras” legate cu elemente de limbaj existente în programă, cu accent sporit pe expresivitate în execuția mișcărilor

-evidențierea în exerciții a diferențelor discursului muzical: binar, ternar și a dinamicilor imprimate mișcării de caracterele muzicale

: „legatto”, „stacatto” , s.a.m.d.

CLASA a VI-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elemente de limbaj coregrafic de la forma elementară la cea scenică

Clasa a VI-a

1.2. Dobândirea capacității de cunoaștere a corpului și de gestionare a limitelor corporale în cadrul efortului fizic și intelectual specific domeniului

mișcare

1.3. Dobandirea capacitatilor intelectuale de a corela, memora si analiza discursul coregrafic propus in cadrul colectivului de lucru:

Identificarea elementelor coregrafice care influențează adoptarea unui plasament corporal corect

Efectuarea unor exerciții specifice la sol pentru mobilitate articulară, flexibilitate și tonifiere musculară („barre au sol”);

Dobândirea capacității de a susține prin efort muscular și articular pozițiile si traseele specifice la bară si mijloc prin exerciții echilibrate din punct de vedere al desenului spatial si ritmico- temporal, la bară si mijloc;

Actualizarea pozițiilor si a treseelor specifice la bara și mijloc pentru îmbunătățirea posturii corporale și a capacității de a mentine efortul muscular pe durata exercitiului;

Exerciții specifice pentru sporirea capacității de coordonare a segmentelor corporale în spatiu, folosind dinamicile mișcarii, centrele de greutate, punctele de sprijin, forța musculară, detenta si elanul

Exerciții elementare și combinații diverse cu treceri succesive variate între pozițiile specifice dansului clasic pentru dezvoltarea capacității de concentrare

Sporirea tonicitatii musculare prin alternarea intre exercitiile de mentinere a pozitiei si exercitii pentru cresterea detentei si a rapiditatii in executie

Exerciții specifice pentru identificarea corectă a fiecărui element coregrafic, pentru vizualizarea sa mentală și pentru identificarea corectă a segmentelor corporale implicate într-o anumită

Dezvoltarea capacității de memorare a exercițiilor, prin repetarea unor combinații și diversificarea elementelor din cadrul combinațiilor

Exerciții pentru dobândirea autonomiei corporale în interpretarea elementelor de limbaj și exercitii specifice pentru realizarea unor ansambluri de mișcări

Dozarea efortului muscular, anticiparea elanului și identificarea dinamicilor specifice fiecarei mișcari, prin repetarea unor exerciții specifice

Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte în cadrul unui demers artistic intenționat

Clasa a VI-a

2.2. Integrarea mesajelor exprimate în cadrul discursului coregrafic prin raportare la discursul muzical

Explorarea receptării mesajului artistic prin intermediul diferitelor tehnici de antrenament specifice

Explorarea unui element sau a unei succesiuni de elemente coregrafice în direcții, coordonări si dinamici diferite

Corelarea, identificarea elementelor de limbaj coregrafic și folosirea lor eficientă în cadrul unei varietăți de trasee și coordonate ale mișcării, varietăți ritmico-dinamice, atat la bara, mijloc cât și in cadrul săriturilor mici

Explorarea parametrilor mișcării: intensitate, durata, viteza de executie, in cadrul combinatiilor specifice la „bara” si la mijloc

Explorarea elementelor coregrafice specifice prin exerciții cu structură rimico-muzicală diferită și în diferiti parametri spațiali

Identificarea specificității fiecarui element coregrafic in functie de variabilele ritmico-melodice

Clasa a VI-a

- Explorarea expresivității corpului în mișcare printr-o corelare a mișcărilor cu sunetele

2.3. Exprimarea ideilor coregrafice prin utilizarea elementelor constitutive ale spațiului în mișcare și pe nivele de execuție

Corelarea diferitelor elemente coregrafice în combinații specifice prin raportarea corpului la parametrii spațiali

Explorarea și corectarea mișcării corpului pe diferite nivele de executie in raport cu forma ideală a mișcării

Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unui fragment coregrafic

Clasa a VI-a

Insusirea caracteristicilor diferitelor elemente de limbaj al dansului clasic in cadrul unor combinații complexe de mișcări

Exerciții pentru dezvoltarea capacității de a formula concepte, de a analiza contexte coregrafice pe baza cunoștințelor despre tehnica elementelor de limbaj al dansului clasic

Dezvoltarea capacității de a asculta și reacționa pornind de la indicațiile profesorului pe baza analizei fenomenelor studiate și a unor exemple clare

Realizarea unor exercitii de recunoaștere a unor elemente de limbaj în construcții specifice

3.2. Explorarea prin intermediul media a traiectoriilor complexe de mișcare

Dezvoltarea capacității de a se auto-analiza și corecta pe baza indicatiilor formulate de catre profesor si folosind instrumente media

Analizarea, împreună cu profesorul a unui context artistic coregrafic în diferite interpretări pentru insusirea caracteristicilor stilistice ale acestuia

Explorarea unor elemente coregrafice in maniere de executie diferite

Conținuturi:

Domenii de conținut

Clasa a VI-a

1.Plasamentul corporal specific dansului clasic

-Dezvoltarea continuă a forței fizice;

-Perfecționarea coordonării picioarelor, brațelor și capului în execuția mișcărilor;

Perfecționarea plasamentului trunchiului, capului, picioarelor și brațelor în formă statică și dinamică;

-Folosirea parametrilor spatiului: întoarceri, deplasări la începutul, în timpul și la sfârșitul discursului coregrafic;

-Utilizarea intensă e procedeului “en tournant”: întoarceri întregi pe două picioare și pe un picior la bară și în mijlocul sălii (“allegro” și “pointes”);

-Intensificarea execuției mișcărilor pe “demi pointe” (durată, tempo și dinamică), la bară și mijloc;

Învățarea piruetelor din diferite preparații, pe loc și cu deplasări pe diagonal;

Învățarea “bateriilor” (“royale”, “entrechatquatre”)

Domenii de conținut

Clasa a VI-a

2. Limbajul dansului clasic

BARĂ:

-Battement tendu „pour batteries”

-„Demi-rond” și „rond de jambe” la 45 ͼ

și 90 ͼ

„en dehors” și „en dedans” în „demi-plié” și „demi-pointe”

-„Battement fondu”: „double” pe „demi-pointe”, „plié-relevé” și

„demi-rond” la 45 ͼ

„en dehors” și „en dedans”; la 90 ͼ

-pe toată talpa

„Battement soutenu” la 45 ͼ

și 90 ͼ

, „en face” și în poze pe

„demi-pointe”

„Battement frappe” simplu și dublu: în toate pozele la 30 ͼ

; cu terminare în plié

„Petit battement sur-le-cou-de-pied” : pe „demipointe”; „cu demi- plié”

„Flick-Flack” „en face”

-„Pas tombé”: cu deplasare (activul la sur-le-cou-de-pied , cu vârful pe podea și la 45 ͼ

); cu demi-întoarcere (activul la sur-le- cou-de-pied)

„Rond de jambe” „en l΄air” terminat în „plié”

-„Battement relevé lent” și „battemnt developpé” „en face” și în poze cu ridicare pe „demi-pointe” și în „demi-plié”

-„Grand battement jeté” „passé par terre” terminat cu vârful pe podea în față /spate

-„Port de bras”: nr.III (cu piciorul întins în „battement tendu” față/spate în „demi-plié”, cu și fără trecere de pe piciorul de bază); nr.V (în poziția a V-a; cu piciorul activ întins în „battement tendu” față/spate )

Întoarcere pe două picioare („soutenu”) în poziția a V-a : cu picioarele întinse; din „plié” în „plié” sau cu activul de la 45 ͼ

-Demi-întoarcere: cu piciorul activ la „sur-le-cou-de-pied”; cu înlocuirea piciorului de bază („couppé”) pe toată talpa, pe „demi- pointe” și „plié”

-„Pirouettes” din poziția a V-a

MIJLOC :

- „ Battement tendu” „en tournant” pe 1/8 de cerc „en dehors” și

„en dedans”

-„Battement jeté” „balancoire” „en face” și în poze „epaulement”

-„Demi-rond de jambe” „en dehors” și „en dedans” la 45 ͼ

pe

„demi-pointe” și în „plié”

-„Battement fondu”: pe „demi-pointe” „en face” și în poze; cu

„plié-relevé” și „demi-rond” pe toată talpa „en face”; „double” pe toată talpa și pe „demi-pointe”

-„Battement soutenu” la 90 ͼ

„en face” și în poze

-„Battement frappé”: pe „demi-pointe” și terminat în „plié”

-„Petit battement” „sur-le-cou-de-pied” pe „demi-pointe”

-„Fick-flack” „en face”

-„Pas tombé” cu deplasare (piciorul activ la „sur-le-cou-de-pied”, pe direcții-cu vârful activului pe podea și la 45 ͼ

)

-„Petit temps relevé” pe toată talpa

-„Battement releve lent” „en face” și în poze cu ridicare pe „demi- pointe”

-„Battement developpé” „en face” și în poze cu ridicare pe demi- pointe, cu „plié”, cu trecerea greutății de pe un picior pe altul

Domenii de conținut

Clasa a VI-a

-„Temp lié” la 90 ͼ

-„Grand battement jeté” „passé par terre” terminat cu vârful activului pe podea în „battement tendu” față/spate

-„Port de bras” : nr.III cu baza în „plié” și activul în „battement tendu” față/spate, fără sau trecere de pe piciorul de bază

-„Pas de bourré”: „dessous-dessus”; „ballotté simple” și „ballotté en tournant” pe ¼ de cerc

-„Pas couru”

-„Soutenu en tournant” „en dehors” și „en dedans” pe ½ de cerc și cu întoarcere întreagă

-„Pas glissade” „ en tournant” „en dehors” și „en dedans” pe ½ de cerc și cu întoarcere întreagă

-„Fouette en dehors” și „en dedans” cu 1/8,1/4 și ½ de întoarcere din poză în poză, cu vârful pe podea

-Preparații pentru pirouettes din pozitia a IV-a en dehors și en dedans

-Pirouettes din poziția aV-a, aII-a, a IV-a

„ALLEGRO”:

-„Temps saute” în poziția a V-a cu deplasare pe direcții

-„Petit changement” „en tournant” : 1/8 și ¼ de întoarcere; cu deplasare față/spate

-„Pas echappe”: cu terminare pe un picior; en tournant cu ¼ și ½ de

întoarcere

-„Sissonne simple” „en tournant” cu ¼ și ½ de întoarcere

-„Petit pas jete” : cu deplasare lateral, „en face” și în poze mici (cu activul la „sur-le-cou-de-pied”)

-„Pas de chat”

-„Temps leve” cu piciorul activ „sur-le-cou-de-pied” față/spate – maxim patru repetări succesive

-„Sissonne par developpé” pe direcții „en face” și în poze mici

-„Sissonne ouverte” la 45 ͼ

în poze mici

-„Sissonne tombé” „en face” și în poze mici

-„Temps lié saute”

-„Pas couppé ballonné” și „pas ballonné” pe direcții „en face” și în poze, fără deplasare

-„Pas emboîté” spate cu activul „sur-le-cou-de-pied” și la 45 ͼ

, pe loc

- „Pas echappé” „ouverte” și „fermé battu”

-„Tour en l΄air”

-„Pas ballancé” „en tournant” cu ¼ de întoarcere

POINTES:

-„Pas echappé” : terminat pe un picior; „en tournant” cu ¼ de întoarcere în poz.aII-a

-„Pas assemble en tournant” cu ½ de întoarcere și cu întoarcere întreagă

-„Pas de bourré”: „dessus-dessous”; „ballotté” în „effacé”

-„Pas glissade en tournant” cu ½ de întoarcere

-„Sissonne simple en tournant en dehors” și „en dedans” cu ¼ de întoarcere

-„Sissonne ouverte” la 45 ͼ

în toate direcțiile și pozele fără deplasare; „par developpé”, „en face”, lateral

Domenii de conținut

Clasa a VI-a

-„Pas tombé” din poză în poză la 45 ͼ

-„Relevé” pe un picior(activul „sur-le-cou-de-pied”)

-„Pas ballonné” în față la „effacé” și lateral

-„Pas jeté fondu” în față și spate pe diagonală

-„Pas jeté pique” la 45 ͼ

terminat în „demi-plié”

-„Sous-sous”

-Preparație pentru „pirouettes” „en dehors” și „en dedans” din poziția a V-a

-Sărituri pe „pointes”: „temps sauté” în poziția a V-a pe loc;

„changement de pieds”, „en face”

3.Coordonarea plastic- expresivă și muzicalitatea în execuția mișcărilor

Construirea amplă a „adagio”-ului la bară și în centrul sălii (combinații de mișcări cu accent pe expresivitatea pozelor, pe amplitudinea statică și dinamica specifică a elementelor de limbaj studiate);

-Diversitate ritmico-muzicală în structurile de studiu ale mișcărilor;

Adoptarea fragmentelor muzicale din repertoriul consacrat de balet clasic pentru studiul stimularea expresivității mișcării

CLASA a VII-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elemente de limbaj coregrafic de la forma elementară la cea scenică

Clasa a VII-a

1.2. Dobândirea capacității de control a corpului și de reducere a gradului de limitare corporala in cadrul efortului fizic și intelectual specific domeniului

1.3. Dobândirea capacității de a corela, memora și analiza discursul coregrafic

- Exerciții de învățare, articulare, memorare, redare a elementelor specifice domeniului dansului

Identificarea elementelor coregrafice care influențează adoptarea unui plasament corporal corect

Exerciții specifice la sol pentru mobilitate articulară, flexibilitate și tonifiere musculară („barre au sol”)

Perfecționarea posturii corporale și a capacității de a menține efortul muscular pe durata exercițiului

Dezvoltarea capacității de a îmbina și a combina elementele de limbaj, gestionând corect tensiunea musculară, dinamicile corporale pentru dobândirea calității specifice atribuite fiecărui element coregrafic studiat

Coordonarea segmentelor corporale în spatiu, folosind dinamicile mișcării, centrele de greutate, punctele de sprijin, forța musculară, detenta și elanul datorat proiecției gesturilor în spațiu

Exerciții pentu explorarea unei anverguri sporite în mișcare, în trecerile dintre mișcări și poziții specifice dansului clasic

Cresterea gradului de motricitate corporala prin exercitii specifice

Exerciții specifice pentru dezvoltarea rezistenței la efort fizic prin îmbinarea, redarea și folosirea eficientă a principiilor corecte de mișcare, a traseelor și pozițiilor specifice dansului clasic

Sporirea capacității de concentrare în condiții de efort muscular si intelectual intens prin amplificarea gradului de dificultate al exercitiilor executate la bara, centrul salii si sarituri

Clasa a VII-a

clasic prin repetarea și îmbinarea lor coerenta

- Identificarea fiecărui element coregrafic, pentru sesizarea, vizualizarea mentală a segmentelor corporale cu rol în mișcarea efectuată

Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte in cadrul unui demers artistic intenționat

Clasa a VII-a

2.2. Integrarea mesajelor exprimate în cadrul discursului coregrafic prin raportare la discursul muzical

2.3. Exprimarea ideilor coregrafice prin utilizarea elementelor constitutive ale spațiului de mișcare pe nivele de executie diferite

Explorarea mesajului artistic prin intermediul diferitelor tehnici de antrenament specific

Adoptarea unor strategii de antrenament pentru depasirea limitelor corporale si asumarea expresivității

Dobândirea capacității de a corela, identifica elementele de limbaj coregrafic și de a le folosi eficient in cadrul unei varietăți de trasee și coordonate ale mișcării, varietăți ritmico-dinamice atât la bară, mijloc cât și în cadrul săriturilor mici

Explorarea unui element sau a unei succesiuni de elemente coregrafice prin tehnici de lucru specifice

Exerciții pentru dobândirea unei autonomii a corpului în mișcare corelate cu dinamicile muzicale

Adaptarea mișcărilor și frazelor coregrafice la variațiile de ritm si tempo

Exerciții cu structură rimico-muzicală diferită în parametrii spațiali și dinamici corporali diversi pentru dezvoltarea creativității

Abordarea unor trasee dinamice mai ample pentru imbunatatirea coordonarii elementelor de mișcare, pe segmente spațiale specifice elementelor baletului clasic

Explorarea diferitelor traiectorii ale mișcării în spatiu prin forme concrete realizate de corp în mișcare și forme virtuale folosind gândirea și intenția

Integrarea centrilor de forță și dinamică ai mișcării, prin schimbarea succesivă și alternativă a pozițiilor picioarelor și a corpului, pe baza alternarii si constientizarii centrilor de greutate

Exerciții de coordonare a elementelor corpului în mișcare prin respectarea distanțelor, a plasamentului dat de diferitele direcții specifice și a proiecției gestului în spațiu

Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unui fragment coregrafic

Clasa a VII-a

Explorarea caracteristicilor elementelor limbajul specific dans clasic prin combinații complexe de mișcări

Exerciții pentru dezvoltarea capacității de a asculta și reacționa pe baza analizei asupra fenomenelor studiate pornind de la indicațiile profesorului

Exercitii de recunoaștere a unor elemente de limbaj în construcții specifice

Exerciții-joc de asociere a elementelor de limbaj studiate în explorari creative al mișcării

3.2. Explorarea traiectoriilor complexe de mișcare prin raportare la fragmente coregrafice video

Recunoașterea unui context artistic analizând un fragment coregrafic media în diferite interpretări (împreună cu profesorul)

Explorarea elementelor coregrafice în maniere diferite de execuție

Transpunerea scenică (pentru solo și grup) a unor exerciții de studiu

Conținuturi:

Domenii de conținut

Clasa a VII-a

1. Plasamentul corporal specific dansului clasic

-Dezvoltarea forței musculare prin mărirea numărului de repetări ale aceleiași mișcări (în special pe un picior);

-Combinații de mișcări cu complexitate sporită, care solicită coordonarea, memoria și concentrarea atenției;

-Continuarea și diversificarea studiului întoarcerilor pe un picior și pe două picioare;

-Intensificarea studiului turațiilor în diferite poziții și al mișcărilor “en tournant”;

-Creșterea amplitudinii mișcărilor;

-Transpunerea tuturor exercițiilor de la bară și mijloc pe “demi- pointe”;

-Completarea studiului săriturilor cu adăugarea “battu-ului”;

- Alocarea unui buget de timp sporit studiului săriturilor și “pointelor”.

2. Limbajul dansului clasic

BARĂ:

- „Battement fondu” la 90 ͼ

„en face” și în poze pe „demi-pointe”

-„Battement double frappé” „en tournant” ( ¼ și ½ de întoarcere)

-„Flick-flack” „en tournant” „en dehors” și „en dedans”

-„Rond de jambe en l΄air” „en dehors” și „en dedans” cu „plié- relevé”

-„Battement relevé lent” și „battement dévéloppé” „en face” și în poze pe „demi-pointe”

-„Battement dévéloppé ballotté”

-„Grand rond de jambe jeté” „en dehors” și „en dedans” (pe patru, apoi pe două măsuri)

-„Grand battement jeté developpé”

-Întoarceri „fouetté”: 1/8,1/4 și 1/2 întoarcere cu activul ridicat în față/spate la 45 ͼ

( pe „demi-pointe”; cu „plié-relevé”)

-„Soutenu en tournant” („en dehors” și „en dedans”) pe 1/2 de cerc și cu întoarcere completă din poză mare în poză mare

-„Temps relevé”- preparație pentru „pirouettes”

MIJLOC :

-„Battement tendu” „en tournant” „en dehors” și „en dedans” pe

¼ și ½ de cerc

-„Battement jeté” „en tournant” „en dehors” și en dedans pe 1/8 și ¼ de cerc

-„Rond de jambe” : „par terre” „en tournant en dehors și en dedans pe 1/8 și 1/4 de cerc; la 45 ͼ

(en dehors și en dedans) pe „demi-pointe” și în „plié”

-„Battement fondu”: cu „plié”-„relevé” și „demi-rond de jambe” la 45 ͼ

din poză în poză pe „demi-pointe”; la 90 ͼ

„en face”, în poze pe toată talpa și pe „demi-pointe”

-„Battement soutenu” la 90 ͼ

„en face” și în poze

-„Petit battement jeté” „en tournant” pe ½ de cerc cu deplasare lateral

-„Battement frappé” în poze pe „demi-pointe”

-„Battement double” „frappé” cu „plié-relevé”

-„Rond de jambe” „en l΄air” „en dehors” și „en dedans” cu terminare în „plié” la bază

-„Battement relevé lent” și „battement dévéloppé”: în arabesque IV și „écarté” ; cu „rond de jambe” pe „demi-pointe” din poză în

Domenii de conținut

Clasa a VII-a

poză

-„Pas tombé” : pe loc cu jumatate de întoarcere (activul la „sur- le-cou-de-pied”); din poză în poză (la 45 ͼ

,90 ͼ

) și cu terminare pe podea

-„Temps lié” cu trecerea pe „demi-pointe”

-„Tours lents” în toate pozele mari (fără „arabesque” IV și

„écarté”)

-„Grand battement” „jeté-dévéloppé” „en face” și în poze

-„Port de bras”: nr.5 cu „plié” în poziția a IV-a; nr.6

-„Pas de bourré” simple „en tournant” (en dehors si en dedans)

-„Soutenu en tournant” „en dehors” și „en dedans” pe ½ de cerc și cu întoarcere întreagă, cu piciorul activ deschis în față/spate la 45 ͼ

-„Pirouettes” „en dehors” și „en dedans” din pozițiile: aV-a, a IV-a și a II-a în poze mari: „à la seconde”, „attitude”, „arabesque”

SARITURI:

-„Pas echappé battu”: la deschidere și la închidere, cu terminare pe un picior

-„Grand echappé” „en tournant” „en dehors” și „en dedans” pe ¼ și ½ de cerc

-„Petit pas jeté” cu deplasare

-„Pas assemblé battu”

-„Royale”

-„Entrechat- quatre”

-„Entrechat - trois”

-„Entrechat-cinq”

-„Temps levé” cu activul la 45 ͼ

(în față, lateral sau în spate)

-„Pas assemblé” cu deplasare, cu „glissade” și „pas couppé”

-„Grande sissonne” „ouverte” în toate direcțiile (fără deplasare)

- „Grande sissonne” „par dévéloppé” în toate pozele

-„Grand pas chassé” în toate direcțiile și pozele

-„Sissonne simple” „en tournant”

POINTES:

-„Pas echappé” „en tournant” în pozițiile a IV-a și a II-a, pe ½ de cerc

-„Pas de bourré” „en tournant” „en dehors” și „en dedans”:

„simple”, „dessus-dessous” și „ballotte” pe ¼ de cerc

-„Pas couru”

-„Pas de basque” „en tournant”

-„Sissonne ouverte” „par dévéloppé” în față și spre spate la 45 ͼ

-„Sissonne ouverte” la 45 ͼ

în poze, cu deplasare

-„Grande sissonne” „ouverte” „par dévéloppé” cu deplasare

-„Pas jeté” „piqué” în poze mari terminat în „plié”

-„Relevé” pe un picior în poze la 45 ͼ

3. Coordonarea plastic- expresivă și muzicalitatea în execuția mișcărilor

Structuri complexe de studiu cu diversitate ritmico-muzicală , din repertoriul consacrat de balet, centrate pe o mișcare și/sau combinații;

Accent pe studiul „adagio-ului” la bară și mijlocul sălii, la demi-

„pointes” și „pointes”;

Adoptarea de fragmente muzicale din rolurile de balet pentru studiul expresivității mișcării.

CLASA a VIII-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Operarea cu elemente de limbaj coregrafic de la forma elementară la cea scenică

Clasa a VIII-a

1.2. Poziționarea corectă a corpului în relație cu spațiul scenic în vederea abordării limbajului coregrafic

1.3. Perfectionarea elementelor de limbaj coregrafic pentru redarea formei scenice a mișcării

Identificarea elementelor coregrafice care influențează adoptarea unui plasament corporal corect

Exercitii la sol pentru mobilitate articulară, flexibilitate și tonifierea musculaturii

Izolarea, coordonarea și disocierea prin mișcare a fiecărei părți a corpului: membre, extremități, articulații, cap, coloană vertebrală, masă musculară, oase și tendoane

Explorarea si folosirea punctelor de suspensie, sprijin sau suport ale corpului pentru obtinerea desavarsirii plasamentului corporal

Stabilirea și folosirea centrilor de greutate ai corpului pentru sesizarea diferențelor dintre greutate și lipsa acesteia în cadrul unei mișcări

Exercitii de studiu al echilibrului prin integrarea coordonatelor spațiale ale miscarii

Exersarea unor combinații complexe de mișcări fundamentale și îmbinarea lor eficientă pe categorii de elemente specifice

Integrarea in exercitii a unor elemente cu grad ridicat de dificultate ritmico-structurală.

Explorarea elementelor coregrafice specifice coregrafiei de grup

Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte in cadrul unui demers artistic intenționat

Clasa a VIII-a

2.2. Demonstrarea caracteristicilor elementelor identificate prin combinații complexe de mișcări

Diferențierea caracteristicilor unor elemente fundamentale de limbaj specifice dansului clasic

Exercitii cu structură rimico-muzicală diferită asociate elementelor specifice limbajului coregrafic

Exercitii de insusire a caracteristicilor mișcărilor în raport cu paramentrii spațiali complexi

Experimentarea schimbării de flux energetic pentru fiecare element coregrafic specific

Exercitii ritmice asociate unor miscari punand accent pe caracterul sau dinamica mișcării

Exercitii de recunoaștere a unor elemente de limbaj integrate unor construcții coregrafice specifice

Explorarea prin intermediul fragmentelor coregrafice inregistrate a unor traiectorii complexe de mișcare

Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unui fragment coregrafic

Clasa a VIII-a

Manifestarea interesului pentru redarea ideilor și sentimentelor prin intermediul discursurilor coregrafice

exerciții de dezvoltare a expresivitatii gestuale pentru transmiterea unui mesaj artistic intentionat

exersarea diferitelor tehnici de studiu a aceluiași element sau succesiunide elemente specifice unui fragment coregrafic

adaptarea unui discurs coregrafic de la execuția individuală la cea în grup

3.2. Transpunerea nuanțelor și intensității discursului muzical la paramentrii specifici ai discursului coregrafic

exersarea elementelor de tehnica coregrafica in structuri variate ritmico-melodic

adaptarea executării elementelor coregrafice la caracterul discursului muzical

corelarea elementelor de tehnica coregrafica cu fragmentul ritmico-muzical dat

Conținuturi

Domenii de conținut

Clasa a VIII-a

1.Plasamentul corporal specific dansului clasic

Accent pe ridicarea execuției pe demi pointe(la bară și în centrul sălii)

Învățarea piruetelor din diferite preparații, pe loc și cu deplasări pe diagonală

Concentrarea celei mai mari părți a orei spre exerciții la mijloc

”Grand port de bras”-preparație pentru „tour” în poze mari

2. Limbajul dansului clasic

BARĂ:

Dublu „rond de jambe” „en l΄air” „en dehors” și „en dedans” pe toată talpa și pe „demipointe”

„Flick-flack” „en tournant” „en dehors” și „en dedans” din poză în poză și la 45 ͼ

„Battement dévéloppé” cu „tombe” „en face” și în poze, terminat cu vârful pe podea și la 90 ͼ

cu „balancé”;

„Grand temp” „releve” pe toată talpa și pe „demi pointe” „en dehors” și „en dedans”;

„Grand battement jete”: pe „demi pointe”, cu „balancoire” și cu

„dévéloppé” pe „demi pointes”;

„Demi” întoarcere prin „passe” „en dehors” „en dedans” , din poză în poză, la 45 ͼ

și 90 ͼ

, pe „demi-pointe” și cu „plié releve”;

Întoarcere „fouette” „en dehors” și „en dedans”: pe ¼ și ½ de cerc, cu piciorul activ întins spre față sau spate la 90 ͼ

, pe toată talpa, pe „demi pointe” și de pe „demi pointe” în „plié”;

„Pirouettes” „en dehors” și „en dedans”: începând cu piciorul activ la la „sur le cou de pied” ; terminata în poziția a V-a sau în diferite poze fi începute cu piciorul activ deschis pe direcție la 45 ͼ

sau 90 ͼ

; din „temps releve”;

jumătate de „tour”” en dehors” și „en dedans”, începând cu

„plié”-„releve” , cu piciorul activ

întins în față/ spate la 45 ͼ

/90 ͼ

;

„tour fouette souivi” la 45 ͼ

„en dehors” și „en dedans”;

MIJLOC :

„Battement fondu” „en tournant” „en dehors” și „en dedans” pe

½ de cerc;

„Battement frappe” și dublu „frappe en tournant” „en dehors” și

„en dedans” pe ¼ de cerc cu vârful pe podea;

„Battement battu” „epaulement”;

„Flick-flack” „en tournant” „en dehors” și „en dedans”;

„Rond de jambe” „en l΄air” „en dehors” și „en dedans” pe toată talpa: dublu și „en tournant” „en dehors” și „en dedans”;

„Battement dévéloppé”: „tombe” din poză în poză și la 90 ͼ

;

„ballotte”;

„Demi-rond de jambe” „en dehors” și „en dedans” la 90 ͼ

din poză în poză: „pe demi-pointe”, în „demi-plié”, cu „plié-releve”;

„Tour lent”: prin „passe” la 90 ͼ

, în „demi-plié”, din poză în poză;

Domenii de conținut

Clasa a VIII-a

„Grand battement” „jete” pe „demi-pointe”;

„Grand port de bras”-preparație pentru „tour” în poze mari;

„Battement divise en quart” la 90 ͼ

;

„Temp lie” „par terre” cu „pirouettes” „en dehors” și „en dedans”;

Întoarcere din poză în poză, „en dehors” și „en dedans”, prin

„passe” la 45 ͼ

, cu „plié -releve”;

„Pirouettes” „en dehors” și „en dedans” din pozițiile a II-a, a-V- a și a IV-a-(două întoarceri), din „temps releve”, „souivi en dehors” (zdup), cu piciorul activ la poziția „sur le cou de pied” (2-4 fără așezarea activului în poziția a V-a), din „grand plié” poziți a I-a și a V-a , din „temp saute” în poziția a V-a și din

„pas echappe” în poziția a II-a și a IV-a

Rotații pe diagonală :”en dehors degageé” (4-8), „tours piques” (4-8) și „chaînes”;

SARITUIRI:

-„Entrachatquatre” cu deplasare;

„Royale”;

„Pas assemble” „tournant” „en dehors” și „en dedans” pe ½ de cerc;

„Petit pas jete” „battu”;

„Brise” față /spate;

„Pas jete” „ferme” în toate direcțiile și pozele;

-„Pas ballotte” „par terre”;

-„Pas failly” față/spate;

„Sissonne simple” „en tournant” „en dehors” și „en dedans”;

„Sissonne ouverte par dévéloppé” „en tournant” „en dehors” și

„en dedans” pe ¼ de cerc;

„Grand sissonne ouverte” în toate pozele, cu deplasare;

-„Pas ballonne battu” lateral, fără deplasare;

-„Rond de jambe en l΄air” „saute” („en dehors” și „en dedans”);

-„Cabriole” la 45 ͼ

în față și spate din: „pas couppe”, „glissade” și

„sissonne tombe”;

„Grand pas assemble” lateral și față în „epaulement” din poziția a V-a, cu „pas couppe” și „glissade”;

„Temps leve” în poze la 90 ͼ

;

„Pas emboîte en tournant” cu deplasare lateral și pe diagonală.

„POINTES”:

-„Petit pas jete” „en tournant” pe ½ de cerc cu deplasare laterală;

-„Pas de bourré souivi” în toate direcțiile și pe cerc;

-„Pas couru” în diferite direcții;

-„Sissonne ouverte” „par dévéloppé” la 45 ͼ

„en tournant” „en dehors” și „en dedans”;

-„Grand sissonne ouverte” în toate pozele cu deplasare;

-„Pas tombe” din poză în poză la 90 ͼ

;

„Rond de jambe” „en l΄air” „en dehors” și „en dedans”;

„Grand battement jete” în toate direcțiile și pozele;

-„Releve” pe un picior în toate pozele la 45 ͼ

și 90 ͼ

, cu deplasare;

„Soutenu en tournant” „en dehors” și „en dedans” pe ½ de cerc și cu întoarcere întreagă începând din poze la 45 ͼ

și 90 ͼ

în

„plié”;

Domenii de conținut

Clasa a VIII-a

-„Pirouettes” din pozițiile a V-a și a IV-a cu terminare în poze

„par terre”, câte una „souivi” din poz a V-a;

- Rotații pe diagonală: „pas de basque” „en tournant” (nu mai putin de 8), „en dehors” cu „degageé” (4-8), „piqué” (4-8),

„tours chaînes” (4-8);

-Sărituri pe „pointes” : „emboîtes” „sur le cou de pied”, pe loc și cu deplasare;

3.Coordonarea plastic- expresivă și muzicalitatea în execuția mișcărilor

Structuri complexe de studiu cu diversitate ritmico-muzicală, din repertoriul consacrat de balet, centrate pe o mișcare și/sau combinații;

Accent pe studiul „adagio”-ului la bară și mijlocul sălii, la „demi- pointes” și „pointes”;

Adoptarea de fragmente de rol din marele repertoriu pentru studiul expresivității mișcării.

Sugestii metodologice

Programa școlară se adresează profesorilor care predau disciplina

Dans clasic.

Proiectarea demersului didactic începe cu lectura personalizată a programei școlare care trebuie să ofere răspunsuri la următoarele întrebări:

În ce scop voi face? (identificarea competențelor)

Cum voi face? (determinarea activităților de învățare)

Ce conținuturi voi folosi? (selectarea conținuturilor)

Cu ce voi face? (analiza resurselor materiale)

Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare)

Lectura se realizează în succesiunea următoare: de la competențe generale, la competențe specifice, la activități de învățare și de la acestea din urmă la conținuturi. Profesorii vor proiecta demersul de învățare în funcție de particularitățile clasei de elevi, de baza materială de care dispun și de opțiunile elevilor.

Parcurgerea programei de dans clasic pentru gimanziu are ca finalitate formarea competențelor necesare trecerii elevilor la ciclul liceal al învățământului coregrafic. Formarea acestor competențe specifice presupune un buget de timp de studiu supravegheat de profesorul de specialitate de minim două ore zilnic, dar și de o completare cu studiul individual în funcție de particularitățile fiecărui elev.

Strategii didactice

Programa școlară valorifică exemplele de activități de învățare care să permită trecerea de la centrarea pe conținuturi, la centrarea pe experiențe de învățare. În vederea formării competențelor, se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei

„ Dans clasic ” să pună accent pe construcția progresivă a cunoașterii specifice domeniului, pe flexibilitatea abordărilor și parcursul diferențiat.

Ținând cont de numărul de ore de specialitate, gestionarea timpului va trebui să pună în centrul preocupărilor cele mai eficiente formule de studiu pentru formarea deprinderilor de mișcare.

Valorificând particularitatile de dezvoltare ale fiecarui elev, profesorii vor găsi parcursuri individualizate care să eficientizeze lecției de dans clasic.

Jocul ca metodă de predare, ca mijloc și formă de organizare didactica, efectuat uneori si sub formă de competitie, adaptat capacităților motrice și psihice ale elevilor poate completa in mod eficient demersul didactic.

La începutul anului școlar se va urmări organizarea claselor pe grupe de specialitate separat fete/băieți sau mixte. În paralel cu activitatea motrică se va folosi limbajul de specialitate în limba franceză (cu traducere pentru înțelegerea optimă a caracterului mișcării), din care să nu lipsească metafora ca mijloc de formare a imaginii mentale și de valorificare a achizițiilor dobândite prin lecțiile de dans clasic. Profesorul de dans clasic din

ciclul gimnazial

trebuie să

demonstreze fiecare mișcare predata pe înțelesul elevilor, in special principiile de execuție a elementelor studiate. Demonstrarea de către profesor cu acompaniament muzical, punand accent pe ritmica dinamica și intensitatea mișcării este esențială. Constructia exercițiilor la fiecare nivel de studiu trebuie să respecte dimensiunile și tempo-urile potrivite pe nivel de vârstă, aptitudini, receptivitate și posibilitatile de asimilare ale elevilor.

La clasa a V-a, accentul studiului cade în continuare pe îmbunătățirea plasamentului în formă statică /dinamică și pe dezvoltarea forței fizice. Exercițiile sunt construite astfel încât să perfecționeze coordonarea picioarelor, brațelor și capului în

timpul

mișcărilor. Folosirea parametrilor spatiului: întoarceri, deplasări la începutul, în timpul și la sfârșitul discursului coregrafic vor fi repere în construcția exercițiilor de la mijloc. Un

obiectiv

important

este utilizarea intensă e procedeului “en tournant”, la bară și în mijlocul sălii, la sarituri și “pointes”.

La clasa a VI-a se va intensifica execuția mișcărilor pe

“demi pointe” (durată, tempo

și dinamică), la bară și mijloc și va începe învățarea piruetelor din diferite preparații, pe loc și cu deplasări pe

diagonală. La capitolul “Sarituri” se

începe învățarea bateriilor (“royale”, “entrechatquatre”) și a săriturilor cu aterizarea pe un picior. În vederea dezvoltării continue a plasticitatii miscarilor, exercițiile vor conține la bară și la mijloc, static și în dinamică, toate pozele mici și mari, “en face” , pe “efface” si pe “croise”. În vederea dezvoltării expresivității mișcarilor se recomanda exersarea de fraze de mișcare, combinate logic și eficient, alternând studiul “port de bras-urilor” cu combinatii complexe de pasii de legatura.

La clasa a VII-a ca procedeu specific de dezvoltare a forței musculare se va proceda la exerciții cu durată mai mare, cu mărirea numărului de repetări ale aceleiași mișcări (în special pe un picior). La combinații de mișcări cu complexitate sporită, care solicită coordonarea, memoria și concentrarea atenției, obiectivul major este transpunerea tuturor exercițiilor de la bară și mijloc pe “demi-pointe”. Atât în studiul exercițiilor de la bară cât mai ales la mijloc va continua și se va diversifica studiului întoarcerilor pe un picior și pe două și studiul turațiilor în diferite poziții. Va exista o preocupare continuă în special la mijloc pentru abordarea mișcărilor “en tournant” și pentru creșterea amplitudinii mișcărilor.

*Completarea studiului săriturilor cu adăugarea “battu-ului” impune alocarea unui buget de timp sporit iar studiul “pointelor” ar trebui să dispună de cel puțin un buget de timp de cel putin 30 de min/ zi (minim de trei ori pe săptămână).

La clasa a VIII-a, generalizarea execuției la “demi pointe” trebuie să fie caracteristica de bază a orei de dans clasic. Profesorul va sprijini, în construcțiile frazelor coregrafice,

î nvățarea piruetelor din diferite preparații, pe loc și cu deplasări pe diagonală și implicit va concentra cea mai mare parte a orei spre exerciții la mijloc. Studiul „adagio-ului” la bară și mijlocul sălii, la

„demi-pointes” și „pointes” este o preocupare majoră. Adoptarea și adaptarea de fragmente de rol din marele repertoriu pentru studiul expresivității mișcării trebuie să constituie o provocare atât pentru profesorul de dans clasic cât și pentru profesorul corepetitor.

Partiturile de acompaniament nu sunt menite doar să dezvolte simtul ritmic, ci și să sprijine continuu formarea unei culturi muzicale pentru elevi și mai mult să realizeze la clasă emulația propice studiului solicitant al dansului clasic .

Lecția de

dans clasic

presupune si o parte de contributie creativa, personala, a fiecarui profesor, ce trebuie să reflecte competențele si experienta sa profesionala, capacitatea de a se adapta condițiilor concrete de desfășurare a activității didactice și particularităților de dezvoltare ale elevilor, ajutându-se si de o serie de îndrumări/ sugestii metodologice, oferite prin această programă.

Grup de lucru

Nume, prenume

Instituție de apartenență

Brăescu, Adrian

Ministerul Educației

Streche, Loredana

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

Solomon Vasile

Academia de Muzică ”Gheorghe Dima” Cluj-Napoca

Popa Mihaela-Camelia

Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L. Caragiale” București

Cocea, Nicoleta

Liceul de Coregrafie

”Floria Capsali”,

București

Chilea, Carmen

Colegiul Național de Arte ”Regina Maria ”, Constanța

Tănăsescu, Andreea

Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L. Caragiale” București

Todi, Cristina

Colegiul Național de Artă

”Octav Băncilă” , Iași

Toader, Luminița

Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică ”Octavian Stroia”, Cluj- Napoca

Xenis Oprea, Roxana

Colegiul Național de Arte ”Regina Maria ”, Constanța

Ciupe, Anca Elena

Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică ”Octavian Stroia”, Cluj- Napoca

Istrate, Rodica

Liceul de Coregrafie „Octavian Stroia”, Cluj-Napoca

Karda Marialis

Liceul de Coregrafie ”Floria Capsali” București

Mateescu Diana Claudia

Liceul de Coregrafie ”Floria Capsali” București

Vasilovici Mihaela

Liceul de Coregrafie ”Floria Capsali” București

Vitan Brandusa

Liceul de Coregrafie ”Floria Capsali” București

Aprobate prin

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.