Anexa din 19 august 2022
privind programele școlare pentru disciplinele/domeniile de studiu obligatorii din învățământul primar și gimnazial cu program integrat și suplimentar de artă - discipline de specialitate artă - muzică, arte vizuale, coregrafie - ciclul primar și gimnazial
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
ORDINUL nr. 4.739 din 19 august 2022 , publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 870 din 5 septembrie 2022.
Anexa nr. 1
MINISTERUL EDUCAȚIEI
Programa școlară
pentru disciplina
TEORIE - SOLFEGIU - DICTEU
Clasele I – IV
Învățământ integrat și suplimentar de artă – Muzică
București, 2022
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina
Teorie - solfegiu - dicteu
reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele I - IV din învățământul primar cu program integrat și suplimentar de artă – muzică, înscriindu-se în aria curriculară
Arte . Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învățământ cu un buget de timp de 2 ore /săptămână.
Programa disciplinei
Teorie - solfegiu - dicteu
este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
Structura programei școlare
include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente:
Competențe generale
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Conținuturi
Sugestii metodologice
Competențele
sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competențele generale
vizate la nivelul disciplinei
Teorie - solfegiu - dicteu
jalonează achizițiile de cunoaștere ale elevului pentru întregul ciclu primar.
Competențele specifice
se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt însoțite de
exemple de activități de învățare , care constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul realizării competențelor. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activități de învățare, care integrează strategii didactice și care valorifică experiența concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activități de învățare pe care le propune programa școlară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei școlare și proiectării unor parcursuri de învățare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.
Conținuturile învățării
sunt organizate pe domenii și reprezintă achiziții de bază, mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Modul de abordare propus urmărește progresia gradată, față de capacitatea elevilor din ciclul primar de a înțelege și utiliza noțiuni întâlnite și la alte discipline de specialitate, în mod special de la instrument.
Spre exemplu, în primele două clase se utilizează exclusiv noțiunea de gamă, mai simplu de înțeles, pentru ca începând cu clasa a III-a și cu abordarea funcțiilor treptelor, să se treacă și la utilizarea noțiunii de tonalitate, percepută pentru moment la nivel intuitiv.
Sugestiile metodologice
includ clarificări conceptuale, recomandări privind prioritățile ce ar trebui urmărite de către profesor, strategii didactice și elemente de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie predominant la realizarea acestora.
Disciplina
Teorie - solfegiu - dicteu
își păstrează caracterul tradițional, cu abordări structurate strategic către dezvoltarea auzului muzical și a capacității interpretative, alături de operarea cu elemente de limbaj specific muzical.
În contextul nevoii de clarificare a unor noțiuni utilizate la instrument, al exercițiilor tradiționale de dezvoltare a auzului, solfegiu și dicteu, momentele de satisfacție artistică au fost
susținute în trecut doar prin abordarea unor cântece din repertoriul național și universal, cu valoare expresivă ridicată, utilizate pentru exemplificarea sau consolidarea anumitor noțiuni teoretice.
Actuala programă propune ca element de noutate de mare importanță o competență generală care abordează aspecte creative, pentru prima oară în învățământul primar muzical. Această competență are ca scop generarea de structuri muzicale, dând ocazia elevilor de a-și manifesta creativitatea în contexte ritmico – melodice simple și diverse, crescând nivelul de satisfacție față de disciplina studiată, ca și respectul față de creațiile marilor compozitori.
Apare, începând cu clasa a doua, în cadrul competenței generale doi, ce vizează operarea cu elementele de limbaj muzical, o competență specifică ce vizează expresivitatea interpretativă în cântul vocal (integrarea gradată a elementelor expresive în redarea unor texte muzicale).
Programa încurajează și utilizarea noilor tehnologii, în mod special a unor softuri și platforme digitale de educare a auzului.
Abordările de conținuturi temperează anumite excese prezente în programe anterioare, ce s-au dovedit nerealiste, spre exemplu utilizarea unor tonalități cu patru alterații constitutive la nivelul clasei a IV-a, actuala programă alocând pentru clasa a VI-a acest nivel.
Construcția programei permite susținerea evoluțiilor elevilor, în direcția exprimării artistice, la instrument și în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce depășește nivelul de „bază teoretică” pentru tinerii interpreți.
Programa se adresează elevilor care parcurg disciplina Teorie
-
solfegiu
-
dicteu din clasa I. Pentru elevii de la anumite instrumente, care încep studiul muzicii în clase superioare (a III-a, a IV-a sau a V-a), se propune crearea la nivelul școlii a unei grupe de începători, cu parcurgerea în ritm accelerat a programelor, începând cu cele de ciclu primar și recuperarea pe parcursul ciclului gimnazial și liceal a decalajului față de elevii care au început studiul disciplinei din clasa I, profitând de capacitatea de înțelegere superioară a celor care parcurg programa de la început la o vârstă mai înaintată.
Competențe generale
Identificarea elementelor de bază ale limbajului muzical
Operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical
Generarea de structuri muzicale simple – aspecte creative
CLASA I
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Identificarea elementelor de bază ale limbajului muzical
Clasa I
1.2. Perceperea auditivă a sunetelor
1.3. Perceperea auditivă a duratelor
Identificarea unor elemente de notație muzicală
Identificarea elementelor de notație muzicală: portativul, cheia sol, cheia fa, bara de măsură, bara finală, semne de repetiție, prima și secunda volta
Recunoașterea notelor do (octava mică) – sol 2
(octava a doua)
Identificarea structurii gamelor Do major și la minor natural
Exerciții de intonare a înălțimilor
Exerciții de recunoaștere a înălțimilor
Exerciții de intonare a gamelor Do major și la minor natural
Exerciții de intonare a unor fragmente melodice date
Exerciții de intonare, recunoaștere și diferențiere a tonului și semitonului
Exerciții de reproducere a unor succesiuni de durate
Exerciții de recunoaștere a duratelor de note învățate și a pauzelor corespunzătoare, prin raportare la unitatea de timp
Exerciții de recunoaștere a măsurilor învățate
Operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical
Clasa I
2.2. Redarea unui text muzical - solfegii, cântece din literatura muzicală
2.3. Notarea (inclusiv sub forma dicteului muzical a) unei structuri muzicale elementare
Reprezentarea grafică a unor elemente ale limbajului muzical
Exerciții de scriere a elementelor de notație învățate
Exerciții de scriere a notelor do (octava mică) – sol 2
(octava a doua) pe portativ
Exerciții de completare a unor șiruri ritmice cu duratele lipsă
Exerciții de completare a unor fragmente ritmice cu pauzele necesare
Exerciții de încadrare a duratelor învățate în măsurile de 2,3,4 pătrimi
Exerciții de citire ritmică
Solfegierea unor fragmente muzicale simple
Tactarea unor fragmente muzicale simple
Intonarea unui text muzical cu prima volta și secunda volta
Notarea unor combinații diverse între 3-5 trepte succesive
Notarea unor formule ritmice elementare
Notarea unor formule ritmico-melodice elementare
Generarea de structuri muzicale simple - aspecte creative
Clasa I
3.1. Alcătuirea unor structuri ritmice simple
- Jocuri de creare a unor combinații ritmice cu anumite durate propuse
- Jocuri de combinare a unor formule ritmice simple prestabilite
3.2. Alcătuirea unor structuri ritmico-melodice simple
Jocuri de alcătuire a unor structuri ritmico-melodice pe o succesiune prestabilită de înălțimi
Jocuri de alcătuire a unor structuri ritmico-melodice pe o succesiune prestabilită de durate
Crearea unor scurte fragmente melodice cu incipit dat
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa I
Elemente de notație muzicală
Portativ
Cheile Sol și Fa
Sunetele și notele do (octava mică) – sol (octava a doua) Semne de alterație (diez, bemol, becar)
Semnul de repetiție
Prima volta și secunda volta
Duratele: pătrime, optime, doime, notă întreagă și pauzele corespunzătoare; pauza de măsură întreagă
Punctul ritmic (de prelungire) și durata de doime cu punct Legato-ul de prelungire
Măsurile de 2, 3 și 4 pătrimi
Gamă
Tonul și semitonul
Gama Do major; gama la minor natural
CLASA a II-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Identificarea elementelor de bază ale limbajului muzical
Clasa a II-a
1.2. Recunoașterea elementelor de bază ale limbajului muzical
1.3. Identificarea diferențelor între gamele majore și cele minore - în variantă naturală, armonică, sau melodică
Perceperea auditivă a sunetelor și duratelor învățate
Exerciții de intonare a unor înălțimi de sunete
Exerciții de intonare a intervalelor muzicale învățate
Exerciții de reproducere a formulelor ritmice învățate
Exerciții de recunoaștere a unor înălțimi de sunete
Exerciții de recunoaștere a intervalelor muzicale învățate
Exerciții de recunoaștere a formulelor ritmice învățate
Exerciții de recunoaștere a anacruzei
Analiza intervalelor muzicale învățate
Exerciții de construcție a gamelor majore cu o alterație constitutivă, după modelul gamei Do major
Exerciții de construcție a gamelor minore cu o alterație constitutivă, după modelul gamei la minor (toate variantele)
Operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical
Clasa a II-a
2.2. Intonarea expresivă a unui text muzical - solfegii, cântece din literatura muzicală
Corelarea expresiei grafice cu imaginea sonoră
Construirea unui interval de pe un sunet dat
Exerciții de memorare și reproducere a unor structuri ritmico-melodice
Exerciții de scriere a unor structuri ritmice și ritmico-melodice (dicteu ritmic și ritmico-melodic)
Utilizarea nuanțelor învățate, în vederea intonării expresive a unui text muzical
Utilizarea termenilor de mișcare învățați în vederea intonării expresive a unor structuri ritmice și melodico-ritmice
Exerciții de modificare a nuanțelor într-un fragment muzical, pentru schimbarea expresivității
Exerciții de diferențiere expresivă a debutului cruzic/anacruzic al unor fragmente din literatura muzicală
Generarea de structuri muzicale simple - aspecte creative
Clasa a II-a
Construirea unor fragmente ritmice
Alcătuirea unor fragmente ritmice utilizând formulele ritmice învățate
Alcătuirea unui acompaniament ritmic simplu pentru o melodie dată
3.2. Generarea unor fragmente melodico-ritmice
Alcătuirea unor melodii pe baza unui ritm dat
Alcătuirea unor melodii pornind de la o structură prestabilită de înălțimi, cu utilizarea formulelor ritmice învățate
Alcătuirea unor melodii utilizând materialul sonor al unei game învățate
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a II-a
Elemente de notație
Durate: șaisprezecimea și pauza corespunzătoare
Durate cu punct ritmic de prelungire: pătrimea cu punct, optimea cu punct Nuanțe: f, p, crescendo, decrescendo
Termeni de mișcare: Allegro, Moderato, Andante, Adagio
Formule ritmice
Formulele ritmice: grup de 4 șaisprezecimi, optime cu două șaisprezecimi, două șaisprezecimi urmate de o optime, trioletul de optimi, optime cu punct urmată de șaisprezecime, pătrimea cu punct urmată de optime Anacruza
Intervale muzicale simple
Intervalele perfecte / mari și mici: prima, secunda, terța, cvarta, cvinta, sexta, septima, octava
Intervalele de cvartă mărită și cvintă micșorată
Game
Gama la minor în variantele naturală, armonică și melodică Game relative
Gama Sol major; gama mi minor (toate variantele) Gamele Fa major; gama re minor (toate variantele)
Intervalul de secundă mărită în contextul variantei armonice a gamelor minore
Structura gamelor cu 0-1 alterații constitutive și intervalele formate între treapta I și treptele III, VI și VII ale acestora
CLASA a III-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Identificarea elementelor de bază ale limbajului muzical
Clasa a III-a
1.2. Identificarea auditivă, în diferite contexte, a duratelor și formulelor ritmice învățate
Identificarea auditivă a sunetelor, intervalelor muzicale simple, gamelor
Exerciții de auz (reproducerea/intonarea și recunoașterea unor sunete, a unor intervale melodice și armonice)
Exerciții de intonare și recunoaștere a gamelor majore și minore învățate
Exerciții de recunoaștere a tonalității în funcție de alterațiile întâlnite
Exerciții de diferențiere între gamele majore și minore, respectiv între variantele gamelor minore
Exerciții de recunoaștere a măsurilor învățate, în funcție de plasarea accentului metric
Exerciții de reproducere și recunoaștere a duratelor învățate, prin raportare la unitatea de timp
Exerciții de reproducere și recunoaștere a formulelor ritmice într-un scurt fragment
Exerciții de recunoaștere a sincopei (pe timp și jumătate de timp), respectiv a contratimpului (pe timp și jumătate de timp)
Operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical
Clasa a III-a
2.2. Integrarea elementelor expresive în redarea unui text muzical - solfegii, cântece din literatura muzicală
Construirea unor elemente de limbaj muzical
Construirea și răsturnarea intervalelor simple
Analiza intervalelor melodice și armonice
Construirea gamelor majore cu două alterații constitutive după modelul Do major
Construirea gamelor minore cu două alterații constitutive după modelul la minor (toate variantele)
Reflectarea imaginii sonore a unui fragment muzical într-o expresie grafică
Exerciții de memorare și reproducere a unui text muzical
Exerciții de scriere a unui text muzical (dicteu ritmic și melodico-ritmic)
Exerciții de reproducere expresivă a unui text muzical
Sesizarea diferențelor expresive între două armonizări diferite ale unui scurt fragment muzical
Generarea de structuri muzicale simple - aspecte creative
Clasa a III-a
Utilizarea formulelor ritmice/metro-ritmice învățate în alcătuirea unor mici compoziții
Alcătuirea unor fragmente ritmice combinând formulele ritmice învățate
Completarea unor fragmente ritmice potrivit măsurii date
Realizarea a două versiuni ritmice diferite pentru o structura melodică dată
Crearea unui acompaniament ritmic ostinato la cântecele învățate
3.2. Compunerea unor melodii folosind cunoștințele învățate
Jocuri muzicale după modelul întrebare-răspuns în tonalitățile învățate
Completarea tiparului întrebare-răspuns cu fraza lipsă
Alcătuirea a unor melodii scurte prin combinarea unor fragmente date
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a III-a
Intervale muzicale
Intervale simple melodice și armonice Intervale complementare
Secunda mărită și septima micșorată în context tonal
Ritm și metru
Sincopa pe timp și pe jumătate de timp Contratimpul pe timp și jumătate de timp
Măsurile de 2, 3, 4, 6 timpi cu unitatea de timp optime
Tonalitatea
Tonalități cu 0-2 alterații constitutive Funcțiile treptelor I, IV, V și VII în tonalitate
Structura gamelor cu 0-2 alterații constitutive și intervalele formate între treapta I și treptele III, VI și VII ale acestora
CLASA a IV-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Identificarea elementelor de bază ale limbajului muzical
Clasa a IV-a
1.2. Recunoașterea elementelor de limbaj muzical
Identificarea auditivă a intervalelor muzicale perfecte, mari, mici, mărite și micșorate, a trisonurilor majore și minore, a gamelor, a măsurilor și formulelor metro- ritmice învățate
Exerciții de intonare și recunoaștere a intervalelor perfecte, mari și mici în registre extinse
Exerciții de intonare și recunoaștere a intervalelor mărite și micșorate
Exerciții de comparare și diferențiere a intervalelor din punct de vedere calitativ
Exerciții de recunoaștere și diferențiere a gamelor cu 0-3 alterații constitutive
Exerciții de recunoaștere și diferențiere a trisonurilor majore și minore
Exerciții de recunoaștere și diferențiere a formulelor metro-ritmice învățate
Exerciții de identificare a tonalității într-un text muzical scris
Identificarea intervalelor într-un text muzical scris
Identificarea trisonurilor majore și minore într-un text muzical scris
Exerciții de memorare și reproducere a unor fragmente muzicale
Exerciții de recunoaștere a tonalităților în fragmente muzicale memorate și reproduse
Exerciții de recunoaștere a funcțiilor I, IV, V și VII în tonalitate
Operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical
Clasa a IV-a
2.2. Redarea în scris a unui dicteu
2.3. Intonarea expresivă a unui text muzical - solfegii, cântece din literatura muzicală
Construirea gamelor majore și minore cu 3 alterații constitutive
Exerciții de construcție a gamelor La major și Mi bemol major
Exerciții de construcție a relativelor minore cu 3 alterații (toate variantele)
Exerciții de scriere a unui dicteu ritmic cu formulele metro-ritmice învățate
Exerciții de scriere a unui dicteu în tonalitățile și măsurile învățate
Interpretarea expresivă a unui text muzical
Compararea a două versiuni interpretative diferite ale aceluiași text muzical
2.4. Formarea auzului/gândirii tonal-funcționale
Compararea fragmentelor muzicale interpretate – identitate, asemănare, variație, diferențe concrete
Observarea unor caracteristici formale ale cântecelor interpretate
Exerciții de construire a trisonurilor într-o tonalitate dată, pe treptele principale
Exerciții de intonare a trisonurilor individual (melodic) și pe grupe (armonic)
Generarea de structuri muzicale simple - aspecte creative
Clasa a IV-a
Integrarea elementelor de limbaj muzical învățate într-o compoziție proprie
Completarea unor fragmente melodice date
Crearea unor melodii pe un text literar de mici dimensiuni
Exerciții de creare a unor melodii de tip întrebare și răspuns, care să conțină elementele de limbaj muzical studiate
Alcătuirea unor melodii utilizând materialul sonor al tonalităților nou învățate
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a IV-a
Intervale muzicale
Intervale muzicale de la 1p la 8p, inclusiv intervale mărite și micșorate
Acordul
Trisonurile majore și minore (acordurile de 3 sunete) pe treptele principale
Răsturnarea trisonurilor
Tonalitatea
Tonalități majore și minore cu 0-3 alterații constitutive Structura gamelor cu 0-3 alterații constitutive și intervalele formate între treapta I și treptele III, VI și VII ale acestora
Ritmică
Sincopa pe timp și pe jumătate de timp în contexte metrice diverse
Contratimpul pe timp și pe jumătate de timp în contexte metrice diverse
MODEL proiectare unitate de învățare
TEORIE - SOLFEGIU - DICTEU
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: FORMULE RITMICE PE O PĂTRIME
Clasa a II-a
Nr. ore alocate: 4 ore
Detalieri de conținut
Competențe specifice
Activități de învățare
Resurse
Evaluare
Împărțirea duratei de pătrime în două optimi și patru șaisprezecimi (1 oră)
1.1. Perceperea auditivă a sunetelor și duratelor învățatei
2.1.Corelarea expresiei grafice cu imaginea sonoră
Exerciții de recunoaștere a formulelor ritmice, solfegiu, audiție
Exerciții ritmice (pătrimi, grupuri de două optimi și de patru șaisprezecimi) în citirea unor fragmente
- manual, solfegii, fișe
Audiție -
Fragment din Simfonia Nr. 94,
„Surpriza” Partea a II-a
de J. Haydn
Observarea sistematică in cadrul grupului de lucru
Evaluare prin testare audio și fișe de lucru
3.1. Construirea unor fragmente ritmice
muzicale simple, în audierea și reproducerea altor fragmente;
Observarea raportului matematic între durate diferite (exemplificarea cu situații similare din viață, de exemplu împărțirea pizzei în familie)
Exerciții de notare proporțională a duratelor
Alcătuirea unor
fragmente ritmice cu duratele învățate
2. Combinații de o optime și două șaisprezecimi, adăugate formulelor deja experimentate (1 oră)
1.1. Perceperea auditivă a sunetelor și duratelor învățatei
2.1.Corelarea expresiei grafice cu imaginea sonoră
3.1. Construirea unor fragmente ritmice
Exerciții ritmice, solfegii și audiții; Exerciții de notare proporțională a duratelor în măsuri de 2 și 3 timpi
Observarea diferențelor între formulele cu durate egale și a celor cu două tipuri de durate pe o pătrime (optimeși două șaisprezecimi) în fragmente muzicale interpretate / audiate Exerciții de reproducere a formulelor învățate, în diverse combinații
Construirea unui fragment ritmic cu combinații ale
duratelor și formulelor învățate
Fragmente din creația bachiană, cuprinzând duratele învățate (corale, preludii, fragmente inițiale ale unor fugi din Clavecinul bine temperat , fișe, dicteu, solfegii, pian
Observarea sistematică in cadrul grupului de lucru
Evaluare scrisă prin fragment de dicteu simplu, fișe de lucru și solfegiere
3. Trioletul de optimi și combinarea acestuia cu celelalte formule deja cunoscute
(2 ore)
1.1. Perceperea auditivă a sunetelor și duratelor învățatei
2.1.Corelarea expresiei grafice cu imaginea sonoră
Exerciții de auz ritmic și melodic-ritmic, pentru recunoașterea trioletului în context preponderent binar Audiții
Solfegiu, Dicteu, Exerciții ritmice; exerciții de notare proporțională a
Scurte fragmente din creația universală , fișe, dicteu, solfegii, pian
Observarea sistematică in cadrul grupului de lucru
Evaluare scrisă prin scurt dicteu, fișe de lucru, solfegii, exerciții de auz ritmic
3.1. Construirea unor fragmente ritmice
duratelor; jocuri de compunere a unor ritmuri; observarea grupului de trei optimi de triolet (egale), comparativ cu celelalte formule cu trei durate pe o pătrime în fragmentele audiate și interpretate;
Alcătuirea unor fragmente ritmice utilizând formulele învățate și interpretarea lor
expresivă
Materiale de suport / auxiliare:
Pașcanu, Alexandru, Colecția
Cântați cu noi , Ed. Muz București, 1983.
Bogos, Gabriela, Haralambie, Anca,
Manual de inițiere în tainele muzicii , Ed. Basilica a Patriarhiei Române, 2013.
Râpă, Constantin,Nedelcuț, Nelida, Solfegiu pentru toți, vol. 1, Ed. MediaMusica, Cluj- Napoca, 1998
Furda, A., Solfegii, Cluj-Napoca, 1996
Arnoud, J., Solfegii, vol. I-II, Ed. Grafoart, București, 2014
Neagu, Mircea, Solfegii, Ed. Grafoart, București, 2013
Popescu, Cecilia, Solfegii din literatura muzicală a genului liric, Ed. Artes, Iași
Duțică, Luminița, Teste de solfegiu și dicteu muzical (grupa A), Ed. Artes, Iași
Demenescu, Veronica, 265 de probleme de teoria muzicii, 2006
Marâi, Gh., Exerciții ritmico-metodice de solfegiere și dictare muzicală, Ed. Artes, Iași
Hrubaru, Ilie, Cântece mici… pentru cei mici, Ed. Artes, Iași
Plaian Carmen,
Exerciții de intonație pentru solfegiu / Coursebook intonation exercises for solfège , Ed. MediaMusica, Cluj-Napoca
Cristescu, Carmen, Solfegii, Ed. Glissando, București, 2005
Canoane clasice -
Antal Molnár, Ed.Musica Budapest 1955
Culegere de melodii din literatura muzicală,
Dragea Emiliu1980
Dragea Emiliu
Solfegii funcționale - tonale
vol.I, 1983
Dragomirov
Solfegii
Solfegii din literatura muzicală:
Bach, J. S. Album pentruA.M.Bach
Bach, J. S. Culegere solfegii 1,2 voci
vol.I,II
Bach, J. S. Invențiuni la 2 voci
Bach, J. S. Invențiuni la 3 voci
Bach, J. S.
Preludii mici
Repertoriu de cîntece și Coruri școlare – 80 canoane
1971
Solfèges Albert Lavignac vol. 1a,1d,2b,
Dicteu melodic:
Dallamírási feladatok vol.I, II
250 kétszólamú modulációs dallam 2001
Simon Petit
Cent Dictées Musicales
vol I
Zenediktálás
alsófok Zeneműkiadó 1961
Music Theory in Practice
de Eric Taylor grade: 1,2
Sugestii metodologice
Studiul disciplinei
Teorie - solfegiu - dicteu
oferă elevilor mijloacele operării cu un limbaj universal. Prin intermediul solfegiului, dicteului, exercițiilor de recunoaștere a sunetelor, intervalelor, acordurilor, de memorie muzicală, se structurează competențe cu ajutorul cărora elevii pot citi, nota, reda creații muzicale. De asemenea, disciplina studiază elemente ale limbajului muzical din perspectivă științifică, adaptată la nivelul de percepție și cunoaștere specific vârstei elevilor, conceptualizând, clarificând, punând în contexte teoretice și practice noțiunile, elementele de limbaj pe care elevii le întâlnesc pe parcursul educației lor muzicale. Complexitatea fenomenului muzical, derivat în esență din dubla ipostază a muzicii, aceea de artă și de știință, implică multiple domenii specifice de studiu, precum și multiple planuri educative. Prin denumire și tradiție, această disciplină se încadrează în categoria disciplinelor teoretice de specialitate, totuși, la nivelul educației din clasele primare, abordarea intuitivă, în context familiar, urmată de o practică asiduă și din ce în ce mai diversă precede conceptualizarea teoretică, al cărei impact de tip științific devine un fapt semnificativ mult mai târziu.
Activitățile practice, ce trebuie susținute în fiecare săptămână, sunt reprezentate substanțial de solfegiere, dicteu și exerciții de auz muzical. Diversitatea tonală, intervalică și metro-ritmică a dicteelor și solfegiilor este extrem de importantă în dobândirea competențelor de operare cu elementele de limbaj, fiind benefică utilizarea unor manuale, cărți de solfegii, preluări din literatura românească și universală cât mai diferite.
Privitor la exercițiile de auz muzical, recomandăm ca ele să vizeze în clasa I grupuri de 3-5 sunete, cu care elevii să se familiarizeze, apoi să recunoască anumite sunete din grup, urmând schimbarea și apoi amplificarea (ca număr de sunete) a grupului până la cele șapte sunete din Do major. Recomandăm și audierea unor scurte fragmente melodice (3-5 sunete), care să fie reproduse de către elev. Exerciții de atenție și reproducere a unor fragmente ritmice scurte (3-6 durate, cântate cu ta-ta, bătute din palme etc.) sunt de asemenea benefice. De la clasa a II-a, intervin în exersarea auzului și intervalele, atât sub formă melodică, cât și armonică, fără a renunța la identificarea sunetelor, memorarea și reproducerea de scurte melodii, respectiv de scurte fragmente ritmice. Procesul continuă similar și la apariția în clasa a IV-a a acordurilor majore și minore (fără a neglija intervalele, recunoașterea sunetelor sau identificarea sunetelor unor scurte melodii, alături de reproducerea unor fragmente ritmice din ce în ce mai complexe).
Dată fiind prezența în multe dintre școli a conexiunii la internet și a laboratoarelor de informatică, anumite ore de teorie - solfegiu - dicteu ar putea fi susținute în aceste spații, care permit utilizarea în activitățile de învățare a unor softuri și platforme digitale destinate dezvoltării auzului, ca de pildă:
www.teoria.com, www.musictheory.com ,
Absolute pitch ,
Perfect Ear etc . În anumite situații, utilizarea unor softuri disponibile pe telefoane și tablete, pentru acordaj (verificarea acurateții intonației), pentru exerciții de auz muzical sau pentru înregistrarea și redarea ulterioară a performanței interpretative poate să aducă o contribuție semnificativă la creșterea calității.
Cooptarea elevilor într-un proces creativ, la început cu un ghidaj substanțial, pornind de la imaginarea unor combinații între fragmente date, în niște jocuri simple, ajungând după patru ani la utilizarea conștientă a materialului unei anumite tonalități și la practicarea unor structuri de tip întrebare - răspuns, necesită atenție și consecvență, având drept consecință o extraordinară deschidere a elevului către disciplină (riscând câteodată să devină irelevantă prin multitudinea de exerciții), prin faptul că îi permite acestuia să se exprime personal, cu o substanțială creștere a respectului față de sine, a încrederii în potențialul său.
În contextul unor cerințe strategice noi, structura și conținutul actual al programei permit de fapt abordări flexibile și implicit o mare libertate profesorului în selectarea demersului didactic, a căilor, metodelor și mijloacelor utilizate.
Noțiunile de limbaj muzical sunt importante ca mijloace de investigare a lucrărilor artistice, ca primi pași către înțelegerea structurii lingvistice a limbajului muzical. Însă ele reprezintă la acest nivel mai mult un suport pentru accesul elevilor la anumite lucrări muzicale, pentru a le înțelege și aprecia, decât obiectivul primordial al programei.
Este de dorit ca evaluarea operării cu elementele de limbaj muzical parcurse să se facă prin soluții practice, bazate pe cânt, audiție, construcție sau analiză scrisă, evitând centrarea pe cerințele de reproducere a unor definiții sau clasificări tehnice.
Evaluarea elevilor se va face diversificat, pe tot parcursul anului școlar, implicând competențele de auz muzical, solfegiu, scrierea dicteului, operarea cu elementele de limbaj studiate. Mai ales în primele două clase, dificultățile create de existența unui ambitus restrâns și a unei complexe coordonări între gesturile de tactare, citirea textului și cântul propriu-zis pot să ducă la o evitare a solfegiului de către elev. Acesta trebuie încurajat să persevereze în efortul complex menționat, urmând a fi evaluat prioritar pentru efort și pentru alte activități din cadrul orei de teorie – solfegiu – dicteu.
Evaluarea activităților de natură creativă (aferente competenței generale 3) vor ține cont de semnificativele diferențe de maturitate, comunicativitate, curaj, experiență muzicală între elevii începători, aceștia fiind încurajați să se manifeste personal și independent în aceste activități, evitând abordările critice și insistând asupra micilor realizări și asupra elementelor de avut în vedere la o proximă activitate.
Stimularea creativității prin activități legate de competența generală 3, precum și alegerea inspirată a unor lucrări și fragmente de lucrări muzicale valoroase din literatura românească și universală (pentru solfegiu, dicteu și exerciții de dezvoltare a auzului muzical) pot crește semnificativ atractivitatea disciplinei și participarea cu o evoluție valorică accelerată a elevilor la activitățile orelor de Teorie – solfegiu – dicteu.
Grup de lucru
Nume, prenume
Instituție de apartenență
Brăescu, Adrian
Ministerul Educației
Streche, Loredana
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Amariței, Nicoleta Camelia
Colegiul National de Artă „Octav Bancilă”, Iași
Bogos, Gabriela
Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti”, București
Demian, Flaviu
Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva
Gyergyai, Barna
Școala Gimnazială „Molnár Józsiás”, Târgu Secuiesc
Haralambie, Anca
Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti”, București
Hilca, Tatiana
Universitatea Națională de Muzică București
Iacob, Hilda
Colegiul Național de Muzică „Sigismund Toduță”, Cluj-Napoca
Keresztessy, János
Școala Gimnazială „Molnár Józsiás”, Târgu Secuiesc
Lupu, Olguța Carmen
Universitatea Națională de Muzică București
Tudoran, Marinela
Liceul de artă „Sabin Drăgoi”,Arad
Vodă, Bogdan
Colegiul Național de Muzică „George Enescu”, București
Anexa nr. 2
MINISTERUL EDUCAȚIEI
Programa școlară pentru disciplina
VIOARĂ
Clasele I-IV
Învățământ integrat și suplimentar de artă – Muzică
București, 2022
Notă de prezentare
Programa
școlară pentru
instrument principal, disciplina
Vioară
reprezintă oferta curriculară pentru clasele I-IV din învățământul primar cu program integrat și suplimentar de artă
- muzică, înscriindu-se în aria curriculară
Arte . Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învățământ cu 2 ore pe săptămână.
Programa pentru
Vioară
este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar/gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și contribuie la dezvoltarea personalității elevului.
Actuala programă se corelează cu programa corespondentă pentru ciclul gimnazial, asigurând astfel continuitatea structurării competențelor și o abordare coerentă între cele două niveluri de învățământ (primar și gimnazial).
Structura programei școlare
include, pe lângă
Nota de prezentare , următoarele elemente:
Competențe generale
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Conținuturi
Sugestii metodologice
Competențele
sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competențele generale
vizate la nivelul disciplinei
Vioară
jalonează achizițiile elevului pentru întregul ciclu primar.
Competențele specifice
se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt însoțite de
exemple de activități de învățare , care constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul realizării competențelor. Programa școlară propune, cu caracter exemplificativ, diferite tipuri de activități de învățare, care integrează strategii didactice și care valorifică experiența concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activități de învățare pe care le propune programa școlară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei școlare și proiectării unor parcursuri de învățare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.
Conținuturile
învățării
constituie
elemente
de
bază
ale
domeniului,
mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
Elemente de tehnică instrumentală specifică
Elemente de notație/cultură muzicală
Aspecte interpretative
Sugestiile metodologice
includ recomandări privind strategiile didactice și elementele de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secțiune se oferă și un exemplu de proiectare didactică.
Construcția programei permite susținerea evoluțiilor elevilor în direcția exprimării artistice la instrument și în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează și competențe, deprinderi, cunoștințe de la celelalte discipline ale educației muzicale.
Programa de față se adresează elevilor care parcurg studiul viorii încă din clasa I. Pentru elevii de la anumite instrumente, care încep studiul muzicii mai târziu (în clasa a III-a, a IV-a sau a V-a), se va utiliza prezenta programă, cu parcurgerea ei de la primul an de studiu, într-un ritm adaptat nivelului de vârstă și progresului înregistrat de elevi.
Competențe generale
Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical
Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale
Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale
CLASA I
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical
Clasa I
1.2. Observarea măsurilor de 2/4, 3/4, 4/4, a semnelor de repetiție, anacruza
1.3. Redarea tuturor sunetelor prin articularea celor 4 degete pe toate coardele în poziția 1, extensia degetului 4
Identificarea elementelor de limbaj muzical, valori de note și pauze corespunzătoare
Exerciții cu unitatea de timp pătrimea și pauza corespunzătoare acesteia
Exerciții cu optimi și pauza de optime
Exerciții cu doime și notă întreagă și pauzele acestora
Exerciții în măsurile de 2/4, 3/4, 4/4
Executarea de lucrări cu semne de repetiție
Interpretarea de lucrări cu anacruză
Exerciții cu cele 4 degete
Exerciții cu degetul 4 și coarda liberă superioară
Exerciții cu extensia degetului 4
Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale
Clasa I
Aplicarea unei ținute corecte în susținerea instrumentului
Exerciții pentru pozarea mâinii drepte
Exerciții pentru pozarea mâinii stângi
Exerciții pentru poziția corpului
2.2. Practicarea deprinderilor elementare ale emisiei sonore instrumentale
Exerciții de trăsături de arcuș
Exerciții de trăsături de arcuș detaché
Exerciții de trăsături de arcuș legato
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa I
Tehnică instrumentală
Pozarea corectă pe instrument, prinderea arcușului și suplețea mâinii drepte și de articulația degetelor mâinii stângi
Elemente de limbaj muzical
Citirea și redarea notelor, a valorilor de note, a pauzelor, alterațiilor (pătrime, optime, doime, notă întreagă)
Încadrarea în măsură, semnele de repetiție, voltele
Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare
Elementele ludice combinate cu elemente de folclor (tradiții, obiceiuri, dansuri)
SUGESTII pentru REPERTORIU
Metode
A. Rodionov –
Metodă
A.G. Grigorian –
Metoda pentru începători
E. Lepădătescu –
Vioara magică , poziția I
E. Schmitzer –
Cartea cu mărgele
Geanta – Manoliu, vol. I
M. Bang –
Metoda de vioară , vol. I Metoda rusească ” Micul violonist ”, caietul I
R. Klenck –
Studiul poziției I
S. Suzuki –
Metoda de vioară , vol. I
Piese
A. Huber –
Concert în Sol major
A. Komarovski –
Concertino în Sol major
A. Vivaldi –
Concert în Sol major , poziția I Ch. Dancla –
Piese ușoare
F. Kuchler –
Concertino
Sol
N. Baklanova –
Opt piese ușoare
O. Rieding –
Concert si minor
O. Rieding –
Concert Sol major
P. Nicolici
– Concertino
Uniunea Compozitorilor Români – vol. I,
Mici piese românești
CLASA a II-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical
Clasa a II-a
1.2. Perceperea gamelor majore și minore până la 3 alterații
1.3. Reprezentarea semnelor care indică repetarea unui fragment
Descoperirea valorilor de note cu punct și pauzele corespunzătoare
Exerciții cu legato de prelungire
Exerciții cu pătrime cu punct, optime cu punct, doime cu punct
Exerciții cu diviziuni de note
Exerciții în gamele majore și minore cu diezi
Exerciții în gamele majore și minore cu bemoli
Analiza materialului sonor al lucrărilor din game relative
D.C. al Fine
D'al Segno al Fine.
Bara de repetiție
Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale
Clasa a II-a
2.2. Aplicarea tehnicilor de arcuș
2.3.Familiarizarea cu termeni elementari de dinamică
- Accentul ritmic, accentul metric
Îmbunătățirea emisiei sonore prin utilizarea mâinii drepte
Exerciții de utilizare a arcușului întreg
Exerciții de utilizare a porțiunilor de arcuș
Corelarea valorilor de note cu lungimea (porțiunea) arcușului
Exerciții de detaché, martellato, staccato, legato
Exerciții de extensie inferioară a degetului 1 pe toate corzile
Exerciții de pizzicato cu mâna dreaptă
Clasa a II-a
Exerciții cu elemente de dinamică constantă p, mp, mf, f
Exerciții cu nuanțe dinamice (crescendo, decrescendo)
Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale
Clasa a II-a
Folosirea conștientă a elementelor simple de limbaj muzical
Exerciții de împărțire a textului muzical în fraze
Analiza frazelor
Compunerea de mici fragmente de tipul „întrebare și răspuns”
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a II-a
Tehnică instrumentală
Dobândirea independenței brațelor și a degetelor Suplețea brațelor și a poignet-ului mâinii drepte Întărirea și agilitatea degetelor mâinii stângi
Tehnici de arcuș: detaché, martellato, staccato, legato
Elemente de limbaj muzical
Citirea și redarea notelor, a valorilor de note, a pauzelor cu punct Game majore și minore până la 3 alterații
Aspecte culturale
muzicale și interdisciplinare
Prezentarea cursivă primare de frazare
a
unui
program
respectând
elemente
SUGESTII pentru REPERTORIU
Exerciții tehnice:
A.G. Grigorian,
Game și arpegii în poziția I
B. Garlitzki,
Metoda pentru începători
H. Schradieck vol I
O. Ševčik op.1, caietul I ( Tehnica viorii )
O. Ševčik op.2, caietul I ( Tehnica arcușului )
O. Ševčik op.7, caietul I ( Trilul )
R. Klenck,
Game în poziția I
V.A. Alexeev,
Game și arpegii în poziția I
Studii:
A. Fortunatov,
Micul violonist , vol. I
A. Fortunatov,
Studii alese
A.G. Grigorian,
Metodă pentru începători
H. Sitt
op.32, Caietul I
H.E. Kayser,
Studii op.20
I. Geantă și G. Manoliu,
Manual de vioară,
vol. II
R. Klenck,
Studiul poziției I , caietele I și II
Piese:
A. Blumenstengel,
Goldene Stunden , caietul II (poziția I)
A. Winkler,
Ca la Oaș
Ch. Dancla,
Polka
D. Alard,
Duete ușoare
op.23
D. Bughici-A. Gherțovici,
Mici piese pentru vioară
E. Cuteanu,
Cinci piese românești
E. Jenkinson,
Dansul elfilor
Fr. Seitz,
Gavota
J.B. Ch. Dancla,
Mici piese
Concerte :
A. Komarovski,
Concertino în Sol major
A. Vivaldi,
Concert în Sol major , (poziția I)
F Seitz,
Concert nr.1 în Sol major , op.13 (poziția I)
F Seitz,
Concert nr.2 în Re major , op.22 (poziția I)
Fr. Seitz,
Concert nr. 5
– partea a III-a Fr. Seitz,
Concert nr. 2
– partea a III-a
O Rieding,
Concert în si minor , op.35 (poziția I)
O. Rieding,
Concert în Re major , op. 36 (poziția I)
J.Ph. Rameau,
Rigaudon
(poziția I)
N. Baklanova,
Opt piese ușoare
O. Rieding,
Gavotă în Do major , op. 42 (poziția I)
O. Rieding,
Impromptu în mi minor , op. 47 (poziția I)
O. Rieding,
Marcia în Sol major , op.44 (poziția I)
Piese din Metoda de vioară „Geantă Manoliu”
S. Stern,
Album pentru copii
W .
Kroll,
Donkey Doodle
O. Rieding,
Concert în Sol major , op. 34 (poziția I)
R. Novaček,
Concert în La major
(Schuler Konzert) (poziția I)
CLASA a III-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical
Clasa a III-a
1.2. Studierea gamelor cu mai multe alterații (patru)
1.3.Utilizarea ornamentelor
Perceperea diferențelor ritmice
Exerciții cu dactil și anapest
Exerciții cu sincopă
Exerciții cu triolet
Exerciții în gamele cu 4 diezi
Exerciții în gamele cu 4 bemoli
Exerciții cu schimburi de poziție (pozițiile I-III)
Exerciții cu tril, mordent
Exerciții cu apogiaturi, grupet
Exerciții cu Flageolete naturale
Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale
Clasa a III-a
2.2. Observarea permanentă a calității emisiei sonore
Operarea cu sunete într-o gamă variată de nuanțe
Exerciții de conștientizare a raportului dintre presiunea arcușului și zona de contact a acestuia cu coarda
Exerciții de conștientizare a raportului dintre viteza arcușului și zona de contact a acestuia cu coarda
Exerciții de îmbinare a presiunii arcușului cu viteza acestuia și zona de contact cu coarda
Exerciții în pozițiile I-III de comparare a sunetelor cu coarda liberă alăturată
Exerciții pentru perfecționarea intonației pe duble coarde
Exerciții pentru însușirea deprinderii tehnice de vibrato
Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale
Clasa a III-a
Audierea atentă a diferitelor lucrări pentru vioară sau vioară cu acompaniament
Recunoașterea elementelor de limbaj ritmic
Recunoașterea elementelor de limbaj sonor
Recunoașterea elementelor de dinamică
3.2. Manifestarea ideilor personale în interpretarea repertoriului ales
Identificarea elementelor tehnice deficitare
Observarea calității interpretative
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a III-a
Tehnică instrumentală
Dobândirea independenței brațelor și a degetelor Suplețea brațelor și poignet-ului mâinii drepte
Articulație și suplețea brațelor și a poignet-ului mâinii stângi Schimburi de poziții I-III
Vibrato
Elemente de limbaj muzical
Dactil, anapest, sincopă, triolet Game majore și minore cu 4 alterații
Ornamente: tril, mordent, apogiatură, grupet
Aspecte culturale
muzicale și interdisciplinare
Prezentarea cursivă a unui program respectând nuanțele
SUGESTII pentru REPERTORIU
Exerciții tehnice:
A. Blumenstengel, caietele I, II
A. G. Grigorian, Game și arpegii
H. Schradieck, Școala tehnicii viorii, caietul I
I. Geantă-G. Manoliu,
Gamele
din vol II și III
O. Ševčik op.1, caietul I ( Tehnica viorii )
O. Ševčik op.2, caietul I ( Tehnica arcușului )
O. Ševčik op.7, caietul I ( Trilul )
R. Klenck,
Game până în poziția
a III-a
Studii tehnico-melodice:
A. Fortunatov,
Studii alese caietul
II
E. Kayser op.20,
Studii
Fr. Wohlfahrt,
40 de studii elementare , op.54
H. Sitt op.32, caietele II și III
I. Geantă-G. Manoliu, vol. II, III și IV
J. F. Mazas, Caietul I
R. Klenck,
Studiul pozițiilor la vioară
S. Suzuki, vol. IV
Piese:
Bohm,
Perpetuum mobile
A. Ianșinov,
Fusul , op.26 nr.3 (pozițiile I-III)
A. Velehorschi,
Duete
A. Zeman,
Excursie
Artur Seybold,
Arie spaniolă
Bach,
Bourre
C. Dimitrescu,
Dans țărănesc
C. Porumbescu,
14 Melodii
(prelucrare de R. Cionca) (pozițiile I-III)
Ch. Dancla,
8 Piese ușoare
D. Alard,
Duete ușoare , op.23 (poziția I)
Concerte:
A. Huber,
Concertino în Fa major , op.7 (pozițiile I-III)
A. Ianșinov,
Concertino în stil rusesc în la minor , op.35
A. Komarovski,
Concert în Re major
A. Vivaldi,
Concert în la minor
A. Vivaldi,
Concert în Sol major
Fr. Seitz,
Concert în Re major
op.22
Fr. Seitz,
Concert în Sol major
(pozițiile I-III) Fr. Seitz,
Concert în Sol major op.13
(poziția I)
E. Cuteanu,
Cinci piese pentru tineret
E. Lepadatescu,
Vioara magica,
caietul II
F. Schubert,
Serenada
Fiocco,
Allegro
Fr.J. Gossec,
Gavota
G.B. Martini,
Gavota în La major
(pozițiile I- III)
G.W. Gluck,
Gavota
Hrestomatia, vol II
I.J. Pleyel,
6 Duete mici , op. 8 (poziția I)
J. Offenbach,
Barcarola
J.B.Ch. Dancla,
Mici piese pentru vioară
J.F. Mazas,
12 Duete mici , op. 38 (poziția I)
M.J. Gebauer,
12 Duete
op. 10 (poziția I)
M.J. Gebauer,
12 Duete , op. 10 (poziția I) Mezzacapo,
Bolero
Mollenhaur,
Micul Paganini
N. Baklanova,
Temă cu variațiuni
(pozițiile I- III)
O. Rieding, 6 Piese ușoare ( Gavota ,
Barcarola ,
Vals ,
Impromptu ,
Berceuse ,
Baladă )
O. Rieding,
Impromptu în mi minor
op. 47 (poziția I)
O. Rieding,
Rondino în Re major
op. 45 (poziția I)
Ober,
Tamburina și Presto
P. Țipordei,
Într-o glumă
R. Schumann,
Largo
R. Stern,
Album pentru copii
S. Suzuki, vol. IV Suzuki, vol. IV Suzuki, vol. IV
M. Niculescu,
Concertino în Sol major
(pozițiile I-III)
N. Baklanova,
Concertino
(poziția I)
O. Rieding,
Concert în si minor
(poziția III)
O. Rieding,
Concert mignon în la minor , op. 49 (pozițiile I-III)
O. Rieding,
Concert mignon în Sol major , op.48 (pozițiile I-III)
S. Albu,
Concertino
(poziția I)
CLASA a IV-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical
Clasa a IV-a
1.2. Aplicarea elementelor de limbaj muzical specific în alte poziții
Reprezentarea diferențelor ritmice
Exerciții cu formule ritmice
Exerciții cu contratimp
Exerciții cu sincopă și contratimp observând mutarea accentului
Exerciții pozițiile IV-V fixe
Exerciții de schimburi de poziție I-V
Exerciții de trecere peste coarde în pozițiile I-V
Clasa a IV-a
1.3.Aplicarea în interpretarea a elementelor de sintaxă muzicală
Recunoașterea figurii muzicale
Recunoașterea celulei muzicale
Recunoașterea motivului muzical
Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale
Clasa a IV-a
2.2. Diversificarea trăsăturilor de arcuș
Identificarea în interpretare a termenilor de dinamică și agogică muzicală asimilați în concordanță cu repertoriul abordat
Nuanțe cu intensitate uniformă și progresivă
Relația tempo și dinamică muzicală
Exerciții de diversificare a vibrato-ului
Exerciții de trăsături pe diferite părți ale arcușului
Trăsături de arcuș cu presiune discontinuă
Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale
Clasa a IV-a
Diferențierea prin modalitățile sale tehnice și expresive a stilurilor muzicale variate, cunoscând particularitățile stilistice încadrate în epocă și adecvate vârstei
Interpretarea de lucrări preclasice
Interpretarea de lucrări clasice
Compararea unor elemente stilistice adecvate vârstei
3.2. Aplicarea conștientă a elementelor de limbaj
Recunoașterea frazelor muzicale din piesele studiate
Descoperirea diferențelor expresive din piesele studiate
Observarea elementelor de caracter din piesele studiate
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a IV-a
Tehnică instrumentală
Dobândirea independenței brațelor și a degetelor Suplețea brațelor și poignet-ului mâinii drepte Întărirea și agilitatea mâinii stângi
Pozițiile IV, V fixe Schimburi de poziție I-V
Elemente de limbaj muzical
Diferențierea dinamică a sunetelor Formule metro-ritmice
Elemente de sintaxă: figură, celulă, motiv
Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare
Prezentarea cursivă a unui program respectând termenii de dinamică și agogică
SUGESTII pentru REPERTORIU
Exerciții tehnice:
A. Blumenstengel, caiete I și II
A. A. Sarvaș,
Studii pregătitoare pentru duble coarde , op.2
A. G. Grigorian,
Game și arpegii
H. Schradieck,
Școala tehnicii viorii
O. Ševčik op.1, caietul I ( Tehnica viorii )
O. Ševčik op.2, caietul I ( Tehnica arcușului )
O. Ševčik op.7, caietul I ( Trilul )
O. Ševčik op.8,
Schimburi de poziții
Studii tehnico-melodice:
A. Fortunatov, caietele I-II
H. Kayser, op.20
H. Sitt, op.32, caietele II, III, IV și V
I. Geantă-G. Manoliu, vol. III și IV
J. Dont, op.37
J. Mazas, caietele I și II
J.F. Mazas,
Studii
caietele I-II
R. Klenck,
Studiul pozițiilor la vioară
Piese:
Hilda Jerea,
Suita
(
Doina și
Cântec de joc )
A. Ianșinov,
Fusul , op.26 nr.3 (pozițiile I-III)
A. Severn,
Dans polonez
A. Vivaldi,
Giga
Artur Severn,
Dans polonez
Beethoven-Kreisler,
Rondino
C. Porumbescu,
14 melodii
(prelucrare R. Cionca) (pozițiile I-III)
D. Bughici,
Suită de dansuri în stil românesc
Dobosarski,
Bătută ,
Oleandra
și
Hora
F. Praht,
Piese pentru vioară
Fl. Eftimscu,
Suita pentru vioară și pian
H. Jerea,
Suită
( Doină
și
Cântec de joc )
H. Wieniawski,
Chansson polonez
Hrestomatia, vol. I-III
I. J. Pleyel,
Duete
J. Bloch,
Trio-uri ușoare pentru 3 viori , op. 34 (pozițiile I-III)
J. B. Ch. Dancla,
6 mici arii cu variațiuni
J. B. Ch. Dancla,
Duete
op. 61 (pozițiile I-III)
J. B. Ch. Dancla,
Duete , op. 35 (pozițiile I-III)
J. F. Mazas,
Duete
J .H. Fiocco,
Allegro
L. Boccherini,
Menuet
L. Feldman,
Suita nr. 2
L. Jansa,
6 Duete progresive , op. 47 (pozițiile I-III)
L.van Beethoven,
Menuet
Mlinarscki,
Mazurca
N. Baklanova,
Temă cu variațiuni
(pozițiile I-III) Nath. Rubinstein,
Fusul în sol minor
Concerte:
A. Huber,
Concert în Fa major , op.7 (pozițiile I-III)
A. Komarovski,
Concert nr. 1 mi minor
A. Komarovski,
Concert nr. 2 în La major
(pozițiile I-V)
A. Mendelssohn,
Concert în stil clasic
A. Vivaldi,
Concert în la major
A. Vivaldi,
Concert în Mi major
A. Vivaldi,
Concert în re minor
A. Vivaldi,
Concert în Sol major
Ch. Beriot,
Concert nr. 9 în la minor
Fr. Seitz,
Concert nr. 3 în sol minor
(pozițiile I-V)
G. Novaček,
Concert în la minor
G. Szeremi,
Concertino în mi minor nr. 2 , op. 64 (pozițiile I-III)
J. Accolay,
Concert în la minor
L. Jansa,
Concertino în si minor , op. 4 (pozițiile I-III)
M. Niculescu,
Concertino în Sol major
(pozițiile I-III)
O. Rieding,
Concert mignon în la minor , op.49 (pozițiile I-III)
O. Rieding,
Concert mignon în Sol major , op.48 (pozițiile I-III)
O. Rieding,
Concertino în la minor , op. 21 (pozițiile I-III)
O. Rieding,
Concertino în Re major , op. 25 (pozițiile I-V)
S. Albu,
Concertino
(poziția I)
O. Rieding,
Melodii ungurești
O. Rieding,
6 Piese ușoare
( Gavota ,
Barcarola ,
Vals ,
Impromptu ,
Berceuse ,
Balada )
O. Rieding,
Arie cu variațiuni
(Air varie)
W. A. Mozart,
Allegretto
W. M. Kepler,
Sonatina
Sugestii metodologice
Ciclul primar reprezintă o etapă a studiului viorii în care se asimilează elementele de bază ale tehnicii instrumentale, strâns legate de limbajul muzical. Începerea activității va fi determinată de o dezvoltare fizică normală a copilului, de aptitudinile sale muzicale.
Pentru început, se va insista asupra unei poziții corecte a corpului, așezării corecte a viorii și arcușului, pozării corecte a mâinilor, corectând permanent poziția acestora. Ținând seama că vârsta cuprinsă între 6 și 10 ani aduce transformări fizice esențiale, profesorul va observa și va regla continuu poziționarea viorii și a arcușului schimbând pe parcurs măsura acestora, după caz (de la 1/8,1/4,1/2,1/3).
Se va urmări cunoașterea instrumentului și a capacităților sale sonore. Exemplificările profesorului sunt esențiale. Primele exerciții vor fi orientate spre așezarea corectă a viorii pe umăr, ținerea acesteia fără a crispa umărul, brațul mânii stâng urmărind poziția firească a tuturor componentelor motrice implicate în acest procedeu. Mâna dreaptă, solicitată să folosească arcușul, va fi urmărită cu aceeași atenție, cu scopul de a păstra o poziționare firească a degetelor pe baghetă și preocupare pentru a nu fi crispată. Se recomandă ca exercițiile pentru începători să fie sub formă de joc pentru ca elevul să fie interesat de activitatea destul de dificilă, caracteristică perioadei în care acesta încă nu este pregătit să cânte efectiv la instrument. Așezarea degetelor pe bagheta arcușului este foarte importantă, fiindcă așezarea incorectă poate duce la o poziție greșită a mâinii sau la rigidizarea încheieturii. La fel și pozarea corectă a mânii stângi, așezarea fiecărui deget pe coardă, poziția corectă a degetului mare și a brațului stâng sunt esențiale pentru formarea deprinderilor de tehnică violonistică, punând bazele necesare pentru performanța la acest instrument. La început se poate studia separat cu fiecare mână în parte (pe corzi libere la mâna dreaptă, coloane și mici exerciții pentru articulații digitale la mâna stângă, însoțite de pizz. la mâna dreaptă). Concomitent se va începe învățarea notelor muzicale, legând aceste cunoștințe de așezarea degetelor pe coarde în poziția 1. Copilul va fi îndemnat să cânte cu vocea mici cântece și ulterior, să reproducă imaginea auditivă formată. Se va evita formarea legăturii vizual-motric, fără o reprezentare auditivă.
Se vor alege Metode pentru începători care să se desfășoare cât mai gradat, prezentând problemele noi în mai multe lecții. La această vârstă, copilul nu are o atenție stabilă și există riscul de a pierde informațiile asimilate. Combinarea mai multor metode, în funcție de evoluția elevului, este o soluție. Asimilarea duratelor muzicale și a raportului dintre ele se va face folosind metode speciale: tactare, bătăi din palme, numărat, exerciții.
De la început se va urmări obținerea unui sunet de calitate, prin mijloace tehnice adecvate. Primele indicații de dinamică vor fi raportate la caracterul micilor piese studiate. Se va stimula imaginația copilului, prin exemplificări și exprimări verbale, sau reprezentări grafice – desene. Memorizarea repertoriului studiat va fi legată de reprezentări auditive, pentru evitarea unei asimilări mecanice, cauza principală a „rupturilor” în execuție.
După însușirea vocabularului muzical – violonistic, se vor adăuga treptat Studii și Piese aparținând diferitelor stiluri. Primele piese vor fi pregătite prin solfegiere, jocuri, exemplificare, cântat în duo cu profesorul, punând bazele unui studiu pe termen lung.
La sfârșitul ciclului primar se vor aborda piese cu o construcție mai amplă – Concert, Rondo, Tema cu variațiuni. Atât în muzica barocă, cât și în cea clasică, apar ornamentele. Se vor face exerciții pentru o execuție clară și transparentă. Evitarea lor, dar și o realizare greoaie sunt erori pedagogice la fel de grave.
Piesele de caracter sunt, de obicei, cele mai îndrăgite (în special cele programatice), având calitatea de a stimula fantezia. Repertoriul românesc este foarte bine reprezentat, pe
toate nivelurile de studiu. Ritmul și melodicitatea specifice deschid drumul către o interpretare angajată. Pe parcursul ciclului primar se vor fixa etapele studiului individual. Lecția de vioară trebuie să reprezinte un model de studiu pentru acasă.
Pregătirea pentru scenă este o etapă importantă pe tot parcursul studiului instrumental, fiindcă apariția trebuie pregătită cu minuțiozitate, începând cu una, două piese mici finisate. Un succes va fi stimulativ, un eșec îl va inhiba. Sunt necesare discuții elev-profesor pentru analizarea evoluției scenice. Copilului i se vor releva întotdeauna realizările în vederea formării unei atitudini pozitive. Primii patru ani de studiu al viorii, în care elevul s-a familiarizat cu problemele instrumentale de bază, sunt decisivi pentru dorința de a continua sau a renunța.
MODEL proiectare unitate de învățare
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: REPERTORIU ROMÂNESC
Clasa a III-a
Nr. ore alocate: 4 ore
Detalieri de conținut
Competențe specifice
Activități de învățare
Resurse
Evaluare
2.1. Operarea cu
- solfegierea liniilor
- vioară
- feedback oferit în
A. Winkler
sunete într-o gamă
variată de nuanțe
melodice respectând
indicațiile de dinamică
arcuș
partitură
urma vizionării
înregistrării
„Ca la Oaș” –
2.2.Observarea
- audierea lucrării
- suport
- autoevaluarea în
MEMORARE
permanentă a calității emisiei sonore
- redarea gradată pe fragmente și apoi integral a lucrării fără
partitură
pentru partitură
metronom
aparat
baza criteriilor prestabilite
- înregistrarea audio-
audio-video
video a interpretării
pentru
elevului
- perfecționarea
înregistrare
emisiei la duble coarde
- vibrato pe valori
scurte
Notă:
Memorarea reprezintă o etapă de lucru ulterioară parcurgerii și asimilării elementelor constitutive (melodie, ritm, ornamente, tehnica emisiei sonore, înțelegerea formei, dinamică și tempo)
Grup de lucru
Nume, prenume
Instituție de apartenență
Brăescu, Adrian
Ministerul Educației
Streche, Loredana
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Baltaga, Elena
Colegiul Național de Muzică
George Enescu
– București
Cîmpeanu, Liuța-Adriana
Școala Gimnazială de Muzică
Augustin Bena
– Cluj-Napoca
Gheorghe, Florentina
Colegiul Național de Arte
Regina Maria
– Constanța
Huștiuc Lina-Consuela
Liceul de Artă
Ștefan Luchian
– Botoșani
Iacob, Lucian-Edelin
Colegiul Național de Artă
Octav Băncilă
– Iași
Iaru, Virgil
Liceul de Arte
Ionel Perlea
– Slobozia
Orcula, Hortensia
Școala Gimnazială de Arte Nr.4
Popa Tania
Colegiul Național de Arte
Dinu Lipatti –
București
Ursu Magdalena
Colegiul Național de Arte
Dinu Lipatti
– București
Zătu, Veronica
Liceul Vocațional de Muzică
Tudor Ciortea – Brașov
Anexa nr. 3
MINISTERUL EDUCAȚIEI
Programa școlară pentru disciplina
PIAN
Clasele I-IV
Învățământ integrat și suplimentar de artă – Muzică
București, 2022
Notă de prezentare
Programa școlară pentru Instrument principal, disciplina Pian reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele I-IV din învățământul primar cu program integrat și suplimentar de artă – muzică, înscriindu-se în aria curriculară
Arte . Această disciplină este prevăzută în planul- cadru de învățământ cu 2 ore pe săptămână.
Programa pentru Pian este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și contribuie la dezvoltarea personalității elevului.
Actuala programă se corelează cu programa corespondentă pentru ciclul gimnazial, asigurând astfel continuitatea structurării competențelor și o abordare coerentă între cele două niveluri de învățământ (primar și gimnazial).
Structura programei școlare
include, pe lângă
Nota de prezentare , următoarele elemente:
Competențe generale
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Conținuturi
Sugestii metodologice
Competențele
sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competențele generale
vizate la nivelul disciplinei Pian jalonează achizițiile elevului pentru întregul ciclu primar.
Competențele specifice
se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt însoțite de
exemple de activități de învățare , care constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul realizării competențelor. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activități de învățare, care integrează strategii didactice și care valorifică experiența concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activități de învățare pe care le propune programa școlară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei școlare și proiectării unor parcursuri de învățare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.
Conținuturile
învățării
constituie
elemente
de
bază
ale
domeniului,
mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
Elemente de tehnica instrumentală specifică
Elemente de notație/cultură muzicală
Aspecte interpretative
Sugestiile metodologice
includ recomandări privind strategiile didactice și elementele de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secțiune se oferă și un exemplu de proiectare didactică.
Construcția programei permite susținerea evoluțiilor elevilor în direcția exprimării artistice la instrument și în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează și competențe, deprinderi, cunoștințe de la celelalte discipline ale educației muzicale.
Competențe generale
Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical
Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale
Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale
CLASA I
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical
Clasa I
1.2. Cunoașterea mișcărilor de bază ale limbajului pianistic
1.3. Corelarea mișcărilor de bază cu efectul sonor vizat (scontat)
1.4. Identificarea elementelor de limbaj muzical, valori de note și pauze corespunzătoare
1.5. Observarea măsurilor de 2/4, 3/4, 4/4, a semnelor de repetiție, anacruza
Cunoașterea instrumentului
Cunoașterea instrumentului
Poziția corectă la instrument
Exerciții de cădere de braț, mișcări precise, libere, armonioase
Exerciții cu sunete separate non legato
Exerciții de gimnastică pentru asigurarea supleții, căderii de braț pe sunete izolate și pe intervale
Așezarea corectă la instrument;
Executarea mișcărilor elementare pentru producerea sunetului
Exerciții de independență a mâinilor
Exerciții pentru atac sincron a intervalelor armonice și acordurilor
Exerciții cu diferite moduri de atac: legato, non legato, staccato, portato, etc.
Însușirea și diferențierea modurilor de atac
Recunoașterea efectului sonor al mișcărilor elementare
Aplicarea instrumentală a mișcărilor studiate
Exerciții cu unitatea de timp pătrimea și pauza corespunzătoare acesteia
Exerciții cu optimi și pauza de optime
Exerciții cu doime și notă întreagă și pauzele acestora
Exerciții în măsurile de 2/4, 3/4, 4/4
Executarea de lucrări cu semne de repetiție
Interpretarea de lucrări cu anacruză
Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale
Clasa I
2.2. Redarea corectă a semnelor grafice
Recunoașterea semnelor grafice
Identificarea înălțimii notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe un ambitus restrâns
Identificarea duratelor muzicale
Identificarea indicațiilor dinamice și de tempo
Efectuarea conexiunilor între semnele grafice asimilate din textul muzical
Executarea cursivă a unui text muzical cu două mâini, în măsuri simple
Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale
Clasa I
Recunoașterea caracterului unei piese muzicale
Diferențierea modurilor Major – minor
Diferențierea dinamică (piano – mf – Forte)
Diferențierea termenilor de mișcare (lent – moderat – repede)
Clasa I
3.2. Realizarea expresivă a parcursului sonor
Exprimarea verbală asupra caracterului pieselor studiate
Prezentarea în public a lucrărilor muzicale studiate
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa I
Tehnică instrumentală
Cunoașterea instrumentului Poziția corectă la instrument
Exerciții de cădere de braț, mișcări precise, libere, armonioase Exerciții cu sunete non legato
Exerciții de gimnastică pentru asigurarea supleții, căderii de braț pe sunete izolate și pe intervale
Așezarea corectă la instrument
Executarea mișcărilor elementare pentru producerea sunetului Exerciții de independență a mâinilor
Exerciții pentru atac sincron a intervalelor armonice și acordurilor Exerciții cu diferite moduri de atac: legato, non legato, staccato, portato, etc.
Însușirea și diferențierea modurilor de atac Recunoașterea efectului sonor al mișcărilor elementare Aplicarea instrumentală a mișcărilor studiate
Elemente de limbaj muzical
Exerciții cu unitatea de timp pătrimea și pauza corespunzătoare acesteia
Exerciții cu optimi și pauza de optime
Exerciții cu doime și notă întreagă și pauzele acestora Exerciții în măsurile de 2/4, 3/4, 4/4
Identificarea înălțimii notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe un ambitus restrâns
Identificarea duratelor muzicale
Identificarea indicațiilor dinamice și de tempo
Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare
Interpretarea de lucrări cu anacruză Executarea de lucrări cu semne de repetiție
Efectuarea conexiunilor între semnele grafice asimilate din textul muzical
Executarea cursivă a unui text muzical cu două mâini, în măsuri simple
Diferențierea modurilor Major – minor Diferențierea dinamică (piano – mf – Forte)
Diferențierea termenilor de mișcare (lent – moderat – repede) Exprimarea verbală asupra caracterului pieselor studiate Prezentarea în public a lucrărilor muzicale studiate
SUGESTII pentru REPERTORIU
Studii, metode:
Alina-Elena Fotin,
Metodă de pian
B. Bartok,
Microcosmos I
Corina Ungureanu,
Învățăm să cântăm la pian
D. Voiculescu,
Album de piese românești, vol. I
D. Voiculescu,
Carte fără sfârșit, vol. I
M. Cernovodeanu,
Metodă de pian
Piese:
A. C. Ionescu,
Metoda de pian
A. Dumitrescu,
Metoda de pian
A. Nicolaeva,
Metodă de pian
A. Pașcanu,
Metoda de pian
C. Czerny,
Primul profesor de pian op. 599
C. Muntean, DO, RE, MI – DAR
(ED.Grafoart)
M. Cernovodeanu,
Mica metodă de pian
O. Popescu,
Povestea notelor
Paula Bălan,
Metodă de pian pentru cei mici
Taina Scarlat,
Învâț să cânt la pian
J. Garscia,
Abecedar pentru pian (1981)
J. Pouillard – J. Herve,
Metoda de pian (1991) Ed. Henry Lemoine
M. D. Răducanu,
Metoda de pian
CLASA a II-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical
Clasa a II-a
1.2.Elaborarea unei strategii de producere a sunetului
- Operarea cu modurile diferite de atac (staccato – legato)
Să aplice conștient elementele de bază ale limbajului pianistic
Poziționarea optimă a aparatului pianistic (corp, braț, mână) față de instrument
Rezolvarea problemelor tehnice conținute de textul muzical
Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale
Clasa a II-a
Operarea cu semnele grafice
Identificarea înălțimii notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe un ambitus lărgit
Rezolvarea problemelor ritmice întâlnite (formule ritmice)
Diversificarea paletei sonore (semnele de dinamică)
Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale
Clasa a II-a
3.2. Participarea afectivă în interpretarea instrumentală
Definirea caracterului unei piese muzicale
Compararea particularităților expresive ale pieselor studiate
Identificarea mesajului muzical
Corelarea elementelor tehnice cu mesajul expresiv al lucrărilor muzicale studiate
Realizarea planurilor sonore
Prezentarea lucrărilor studiate în public
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a II-a
Tehnică instrumentală
Poziționarea optimă a aparatului pianistic (corp, braț, mână) față de instrument
Rezolvarea problemelor tehnice conținute de textul muzical Operarea cu modurile diferite de atac (staccato – legato) Identificarea înălțimii notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe un
ambitus lărgit
Elemente de limbaj muzical
Rezolvarea problemelor ritmice întâlnite (formule ritmice) Diversificarea paletei sonore
Domenii de conținut
Clasa a II-a
Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare
Compararea particularităților expresive ale pieselor studiate Identificarea mesajului muzical
Corelarea elementelor tehnice cu mesajul expresiv al lucrărilor muzicale studiate
Realizarea planurilor sonore
SUGESTII pentru REPERTORIU
Studii:
C. Czerny,
24 Studii cu cinci degete op. 777
J. B. Duvernoy,
Studii op. 176
J. Fr. Burgmuller,
Studii op. 100
Repertoriu preclasic:
G. Fr. Haendel,
Menuet, Arie, Allemande
G. Ph. Telemann,
Menuet
H. Purcell,
Aria
J. B. Lully,
Menuet
J. Ph. Rameau,
Menuet
J. S. Bach,
Album pentru Anna Magdalena
Repertoriu clasic:
A. Diabelli,
Sonatina în Do Major
Fr. Kuhlau,
Sonatine
J. Haydn,
Menuete
J. L. Dussek,
Sonatina în Do
K. D. von Dittersdorf,
Sonatina
L. Boccherini,
Menuet
L. Köhler,
Polca
L. Mozart ,
Piese pentru copii
L. van Beethoven , Sonatina în Sol Major, Menuet
M. Clementi,
Sonatina în Do Major, Sol Major
T. Haslinger,
Sonatina în Do
Repertoriu romantic și/ sau modern:
A. Grecianinov,
Album de piese mici
A. Jilinski,
30 piese pentru copii, op. 27
B. Bartók,
Pentru copii (I-II), Microcosmos (I-II)
D. Șostakovici,
Caietul copiilor, Dansul păpușii
E. Gnesina,
Piese
I. Bercovici,
Sonatina, Variațiuni
J. Garscia,
Piese ușoare pentru copii, op. 3 (1980)
P. I. Ceaikovski,
Piese ușoare din Albumul pentru copii
R. Schumann,
Călărețul sălbatic, Tăranul voios, Marș, Melodie din Album pentru tineret op. 68
S. Maikapar,
Piese
S. Prokofiev,
Marș
Repertoriu românesc:
A. C. Ionescu,
Album de piese
C. Petra Basacopol,
Imagini pitorești
D. Popovici,
Joc de copii
D. Voiculescu,
Carte fără sfârșit (I-II), Album de piese românești (I-II)
F. Lazăr,
Piesă
Fl. Dimitriu,
Fabula, Pe drum de țară
L. Comes,
Sonatina I
L. Dandara,
Tren de munte, Libelula și broscuța
M. Marbé,
Toccatina, Tractorul
M. Vlad,
Mica Suită
P. Rogojină,
Joc haiducesc
S. Drăgoi,
Fa, Marițo
T. Ciortea,
Cimpoiul
Piese la 4 mâini:
A. Diabelli - Piese la patru mâini
A. Nicolaeva Album de piese românești pentru pian
D. Voiculescu,
Carte fără sfârșit
Fr. Wolfhart - Piese la 4 mâini
CLASA a III-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical
Clasa a III-a
Operarea cu elementele de limbaj pianistic asimilate
Recunoașterea elementelor tehnice în contexte noi
Utilizarea unor elemente pianistice noi, în funcție de dezvoltarea fizică
Explorarea tehnicii de producere a sonorităților adecvate textului muzical
Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale
Clasa a III-a
Clasificarea reprezentărilor grafice
Executarea notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe întreaga claviatură
Adaptarea problemelor ritmice la contextul muzical
Citire la prima vedere a unui text muzical
Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale
Clasa a III-a
3.2. Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității
Exprimarea caracterului specific lucrărilor muzicale studiate
Definirea caracteristicilor stilistice repertoriale
Alegerea mijloacelor de exprimare adecvate
Audiții comparate
Să încadreze elementele de limbaj muzical în fraze
Să desprindă mesaje muzicale simple din piese accesibile
Să se exprime verbal asupra opțiunii interpretative
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a III-a
Tehnică instrumentală
Recunoașterea elementelor tehnice în contexte noi
Utilizarea unor elemente pianistice noi, în funcție de dezvoltarea fizică
Explorarea tehnicii de producere a sonorităților adecvate textului muzical
Executarea notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe întreaga claviatură
Adaptarea problemelor ritmice la contextul muzical Citire la prima vedere a unui text muzical
Elemente de limbaj muzical
Definirea caracteristicilor stilistice repertoriale Alegerea mijloacelor de exprimare adecvate Audiții comparate
Domenii de conținut
Clasa a III-a
Aspecte culturale
muzicale și interdisciplinare
Exerciții de frazare
Exerciții de exprimare cu privire la opțiunile interpretative Exerciții de înțelegere a mesajelor simple din piese accesibile
SUGESTII pentru REPERTORIU
Studii:
C. Czerny, Studii op. 821, 849
H. Bertini,
Studii op. 100
J. B. Duvernoy,
Studii op. 176
J. Fr. Burgmüller,
Studii op. 100
St. Heller,
Studii op. 45, 46
Repertoriul preclasic:
J. S. Bach,
Album pentru Ana Magdalena, 12 Preludii Mici
G. Fr. Haende l, 2 Sarabande
G. Ph. Telemann,
Album de piese
Repertoriul clasic:
J. Haydn,
Sonatina în Re Major, Piese
L. van Beethoven,
Sonatina în Fa Major, Dans German
Sonatine
de: M. Clementi, J. L. Dussek, A. Diabelli, Fr. Kirnberger, Fr. Kuhlau
W. A. Mozart,
Sonatine vieneze, Menuete, Piese din copilărie și adolescență
Repertoriul romantic:
E. Grieg,
Piese lirice, Păsărica, Dansul zânelor, Arietta, Foaie de album
Fr. Burgmüller,
Piese
P. I. Ceaikovski,
Album pentru copii
R. Schumann,
Albumul pentru tineret, op. 68 (piese)
Repertoriul modern:
B. Bartók,
Microcosmos (II-III), Pentru copii II
D. Kabalevski,
30 de piese pentru copii, op. 27
D. Șostakovici,
Caietul copiilor, Dansul păpușii
N. Rota,
Șapte piese pentru copii Piese
de A. Goedike, C. Gurlitt, S. Grecianinov, S. Maikapar (din diferite culegeri și metode)
S. Prokofiev,
Piese pentru copii
Z. Kodály,
Canoane
Repertoriul românesc:
A. C. Ionescu,
Din lumea copiilor
D. Nemțeanu Rotaru,
Sonatina
D. Voiculescu,
Carte fără sfârșit II, Album de piese românești pentru pian III- IV
L. Comes,
Sonatina 1, 2
L. Dandara,
Miniaturi
M. Eisikovits,
30 Mici piese pentru pian
M. Jora,
Poze și pozne
M. Negrea,
Dans românesc
N. Chilf,
Suita pentru copii
S. Drăgoi,
Miniaturi
CLASA a IV-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical
Clasa a IV-a
Observarea/ Exploatarea capacităților de bază ale instrumentului
Exploatarea resurselor sonore și expresive
Introducerea exercițiilor de pedalizare
Definirea tehnicilor de producere a sonorităților adecvate textului muzical
Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale
Clasa a IV-a
Descrierea reprezentărilor grafice legate de agogica muzicală
Definirea termenilor specifici
Exerciții practice pe texte muzicale
Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale
Clasa a IV-a
3.2. Afirmarea imaginii personale asupra lucrărilor interpretate
Identificarea elementelor de limbaj muzical specifice fiecărui stil în interpretare
Analizarea textului muzical
Diversificarea paletei dinamice
Prezentarea în public
Conștientizarea reușitei ca un rezultat firesc al activității individuale
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a IV-a
Tehnică instrumentală
Exploatarea resurselor sonore și expresive Introducerea exercițiilor de pedalizare
Definirea tehnicilor de producere a sonorităților adecvate textului muzical
Elemente de limbaj muzical
Definirea termenilor specifici Exerciții practice pe texte muzicale Analizarea textului muzical
Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare
Diversificarea paletei dinamice Prezentarea în public
Conștientizarea reușitei ca individuale
un
rezultat
firesc
al
activității
SUGESTII pentru REPERTORIU
Studii:
C. Czerny,
Studii op. 821, 849
H. Bertini,
Studii op. 100
J. B. Duvernoy,
Studii op. 176
St. Heller,
Studii op. 45, 46
Repertoriul preclasic:
G. Fr. Haendel,
Aria cu variațiuni, Sarabanda, 16 Piese mici pentru pian
J. Ph. Rameau,
Album
J. S. Bach,
Mici preludii, 6 Mici preludii, Invențiuni la 2 voci, Mica fugă în do minor
Repertoriul clasic:
J. Haydn,
Divertismente, Sonatina în Sol Major, Sonatina Partita, Allegro în Fa Major, Menuete
L. van Beethoven,
Cinci contradansuri, Variațiuni în Fa Major, Sol Major, Fur Elise
Sonatine de:
M. Clementi, J. L. Dussek, G. Grazziolli, Fr. Kuhlau
Repertoriul romantic:
E. Grieg,
Piese lirice
F. Mendelssohn-Bartholdy,
Cântece fără cuvinte
Fr. Schubert,
Scherzo în Si bemol Major, Landlere, Valsuri
P. I. Ceaikovski,
Album pentru tineret
R. Schumann,
Album pentru tineret
W. A. Mozart,
Sonatine vieneze, Dansuri germane, Piese din adolescență
Piese moderne și de caracter:
A. Haciaturian,
Piese
B. Bartók,
Microcosmos (II-III, Pentru copii II, Rondo, Colinde, Mica Suită
B. Smetana,
Polca poetică
D. Kabalevski,
30 de piese pentru copii, op. 27
D. Șostakovici,
Caietul copiilor, Dansul păpușilor
S. Maikapar,
Tarantella, Toccatina
S. Porokofiev,
Marș, Tarantella
Z. Kodály,
Canoane, Dansuri pe clape negre
Repertoriul românesc:
C. Silvestri,
Suita I pentru copii
D. Constantinescu,
Sonatine
D. Nemțeanu Rotaru,
Sonatina
L. Comes,
Sonatine
M. Jora,
Poze și Pozne
M. Marbe,
Sonatina, Din lumea copiilor
R. Paladi,
Joc
R. Șutzu,
Inelușul învârtecuș
S. Drăgoi,
Hodoroaga, Sălcioara, Miniaturi, 30 Colinde
Sugestii metodologice
Ciclul primar reprezintă o etapă a studiului pianului, în care se asimilează elementele de bază ale tehnicii instrumentale, strâns legate de limbajul muzical. Începerea activității va fi determinată de o dezvoltare fizică normală a copilului. O statură mică sau o mână fragilă se vor adapta cu greutate la efortul necesar pentru acțiunea vizată.
Pentru început, se va insista asupra unei așezări corecte la instrument, folosind scăunelul pentru picioare (unde este cazul), potrivind scaunul special pentru pian și corectând permanent poziția brațelor și a spatelui copilului. Ținând seama că vârsta cuprinsă între 6 și 12 ani aduce transformări fizice esențiale, profesorul va observa și va regla continuu această necesitate.
Se va urmări cunoașterea instrumentului și a capacităților sale sonore. Exemplificările profesorului sunt esențiale. Primele exerciții vor fi de orientare pe claviatură și de dezvoltare a rezistenței degetelor. Se vor executa căderi de braț, cu ambele mâini, atât separat cât și împreună, pe fiecare deget, sub formă de joc. Degetele 1 și 5 necesită o atenție specială, fiindcă utilizarea incorectă poate duce la o poziție greșită a mâinii sau la rigidizarea încheieturii. Concomitent se va începe învățarea notelor muzicale, treptat, atât în cheia Sol cât și în cheia Fa. Copilul va fi îndemnat să cânte cu vocea mici cântece și ulterior, să găsească clapele care reproduc imaginea auditivă formată. Se va evita formarea legăturii vizual-motric, fără o reprezentare auditivă.
Se vor alege Metode pentru începători care să se desfășoare cât mai gradat, prezentând problemele noi în mai multe lecții. La această vârstă, copilul nu are o atenție stabilă și există riscul de a pierde informațiile asimilate. Combinarea mai multor metode, în funcție de evoluția elevului, este o soluție.
Asimilarea duratelor muzicale și a raportului dintre ele se va face folosind metode speciale: tactare, bătăi din palme, numărat, exerciții.
De la început se va urmări obținerea unui sunet de calitate, prin mijloace tehnice adecvate. Primele indicații de dinamică vor fi raportate la caracterul micilor piese studiate. Se va stimula imaginația copilului, prin exemplificări și exprimări verbale, sau reprezentări grafice – desene.
Memorizarea repertoriului studiat va fi legată de reprezentări auditive, pentru evitarea unei asimilări mecanice, cauza principală a „rupturilor” în execuție.
După însușirea vocabularului muzical – pianistic se vor adăuga treptat Studii și Piese aparținând diferitelor stiluri. Primele piese polifonice vor fi pregătite prin solfegierea vocilor, jocuri (o voce solfegiată, una cântată, profesorul cântă o voce, elevul alta, etc.) punând bazele
unui studiu pe termen lung. Muzica clasică, abordată prin mici piese ( Menuet ,
Allegro ,
Gavotte , etc.) va fi pregătită prin exerciții de frazare, exerciții pentru operarea cu diferite moduri de atac –
jeu perlé ,
staccato , non legato,
legato .
Piesele clasice cu caracter dansant sunt asimilate cu mai mare ușurință, considerând că, la vârste mici, copiii sunt atrași de mișcarea ritmică.
La sfârșitul ciclului primar se vor aborda piese clasice cu o construcție mai amplă – Sonatina, Rondo-ul, Tema cu variațiuni. Atât în muzica barocă, cât și în cea clasică, apar ornamentele. Se vor face exerciții pentru o execuție clară și transparentă. Evitarea lor, dar și o realizare greoaie sunt erori pedagogice la fel de grave.
Piesele de caracter sunt, de obicei, cele mai îndrăgite, în special cele programatice, având calitatea de a stimula fantezia. Repertoriul românesc este foarte bine reprezentat, pe toate nivelurile de studiu. Ritmul și melodicitatea specifice deschid drumul către o interpretare angajată.
Utilizarea pedalei de rezonanță se începe odată cu renunțarea la scăunelul pentru picioare. Există în prezent diverse aparate adaptate copiilor mici, ce facilitează pedalizarea, dar trebuie să se țină seama de complexitatea sarcinilor și de menținerea unei poziții corecte la pian. Se va începe cu exerciții simple de pedalizare pe timp și către sfârșitul ciclului se va folosi, în funcție de necesități, pedala sincopată.
Pe parcursul ciclului primar se vor fixa etapele studiului individual. Lecția de pian trebuie să reprezinte un model de studiu pentru acasă. Este important să se consemneze, toate problemele de rezolvat și modul de abordare. Evaluarea va reflecta atât pregătirea constantă a lecțiilor cât și perspectivele de dezvoltare.
Pregătirea pentru scenă este o etapă importantă pe tot parcursul studiului instrumental, fiindcă apariția trebuie pregătită cu minuțiozitate, începând cu una, două piese mici finisate. Un succes va fi stimulativ, un eșec îl va inhiba. Sunt necesare discuții elev - profesor pentru analizarea evoluției scenice. Copilului i se vor releva întotdeauna realizările în vederea formării unei atitudini pozitive.
Primii patru ani de studiu al pianului, în care elevul s-a familiarizat cu problemele instrumentale de bază, sunt decisivi pentru dorința de a continua sau a renunța.
MODEL proiectare unitate de învățare
PIAN PRINCIPAL
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Repertoriul preclasic Clasa a III-a
Nr. ore alocate: 4 ore
Detalieri de conținut
Competențe specifice
Activități de învățare
Resurse
Evaluare
1.J. S. Bach -
Album pentru
A. M. Bach: Menuet, Sol major, nr. 3 MEMORARE
muzicale studiate
Operarea cu elementele de limbaj pianistic asimilate
Exprimarea caracterului specific lucrărilor
Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității
solfegierea liniilor melodice, respectând indicațiile de dinamică
audierea lucrării
evidențierea construcției formei muzicale
parcurgerea în auzul interior a elementelor muzicale constitutive (motive, fraze)
redarea gradată, pe fragmente și apoi integral, a lucrării
pian
partitură
aparatură audio-video
feedback oferit în urma vizionării înregistrării
autoevaluare în baza criteriilor de prestabilite
- înregistrarea audio- video a execuției realizate de elev
Notă:
Memorarea reprezintă o etapă de lucru ulterioară parcurgerii și asimilării elementelor constitutive (melodie, ritm, ornamente, tehnica emisiei sonore, înțelegerea formei, dinamică, tempo)
Grup de lucru
Nume, prenume
Instituție de apartenență
Brăescu, Adrian
Ministerul Educației
Streche, Loredana
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Coman Lavinia
Universitatea Națională de Muzică – București
Babeș Venera
Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti” – București
Enoiu-Pânzariu Andrei
Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” – Iași
Noveanu Monica
Colegiul Național de Muzică „Sigismund Toduță” – Cluj-Napoca
Zamfirescu Mihaela Eleonora
Colegiul Național de Muzică „George Enescu” – București
Anexa nr. 4
MINISTERUL EDUCAȚIEI
Programa școlară
pentru disciplina
CORZI GRAVE
violă, violoncel, harpă, chitară
Clasele III-IV
Învățământ integrat și suplimentar de artă – Muzică
București, 2022
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplinele
Corzi grave
reprezintă oferta curriculară pentru clasele III - IV din învățământul cu program integrat și suplimentar de artă – muzică, înscriindu-se în aria curriculară
Arte . Aceste discipline sunt prevăzute în planul-cadru de învățământ cu un buget de timp de 2 ore
/săptămână la nivelul învățământului primar.
Programele disciplinelor aferente catedrei
Corzi grave
sunt elaborate potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programelor este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar/gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
Actualele programe se vor corela cu programele corespondente pentru ciclurile gimnaziale și liceale, asigurând astfel continuitatea structurării competențelor și o abordare coerentă între cele trei niveluri de învățământ (primar, gimnazial și liceal).
Structura programelor școlare
include, pe lângă
Nota de prezentare , următoarele elemente:
Competențe generale
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Conținuturi
Sugestii metodologice
Competențele
sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competențele generale
vizate în prezenta programă, la nivelul disciplinelor corzilor grave, jalonează achizițiile elevului pentru cei doi ani de studiu din ciclul primar.
Competențele specifice
se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt însoțite de
exemple de activități de învățare , care constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul realizării competențelor. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activități de învățare, care integrează strategii didactice și care valorifică experiența concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activități de învățare pe care le propune programa școlară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei școlare și proiectării unor parcursuri de învățare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.
Conținuturile
învățării constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
Elemente de tehnică instrumentală specifică
Elemente de notație/cultură muzicală
Aspecte interpretative și interdisciplinare
Sugestiile metodologice
includ recomandări privind strategiile didactice și elementele de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secțiune se oferă și un exemplu de proiectare didactică.
Disciplinele
violă, violoncel, harpă și chitară
își păstrează caracterul tradițional, cu abordări structurate strategic către dezvoltarea auzului muzical, alături de operarea cu elemente de limbaj specific muzical, având un scop de susținere a eforturilor de profesionalizare a tinerilor interpreți .
Construcția programei permite susținerea evoluțiilor elevilor în direcția exprimării artistice la instrument și în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează și competențe, deprinderi, cunoștințe de la celelalte discipline ale educației muzicale.
Programa de față se adresează elevilor care parcurg disciplinele violă, violoncel, harpă și chitară din clasa a III-a. Pentru elevii care încep studiul muzicii mai târziu (în clasa a a IV-a sau a V-a), se va utiliza prezenta programă, cu parcurgerea ei de la primul an de studiu, într-un ritm adaptat nivelului de vârstă și progresului înregistrat de elev.
Actuala programă permite, ca element de noutate, posibilitatea de a aborda studiul acestor instrumente începând cu clasa I, pentru elevii care au o dezvoltare fizică corespunzătoare, dacă baza materială a școlii este bine dezvoltată, cu acordul părinților, la recomandarea profesorului îndrumător. Parcurgerea programei se va face începând cu primul an de studiu, într-un ritm adaptat nivelului de vârstă și dezvoltare personală.
Competențe generale
Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical
Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale
Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale
INSTRUMENTE CU COARDE ȘI ARCUȘ
Violă, Violoncel
CLASA a III-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical
Clasa a III-a
1.2. Redarea sunetelor prin articularea celor 4 degete pe toate coardele în poziția 1
Identificarea elementelor de limbaj muzical, înălțimi și valori de note, pauze corespunzătoare, măsuri de două, trei și patru pătrimi, semne de repetiție,elemente de dinamică
Exerciții de identificare a înălțimii notelor muzicale în cheia de alto (do, la violă), respectiv în cheia de bas (fa, la violoncel)
Exerciții cu unitatea de timp pătrimea și pauza corespunzătoare acesteia
Exerciții cu optimi și pauza de optime
Exerciții cu doime și notă întreagă și pauzele acestora
Exerciții în măsurile de 2/4, 3/4, 4/4
Exerciții de diferențiere a dinamicii (piano-mezzoforte-forte)
Exerciții cu cele 4 degete
Exerciții de trecere de pe o coardă pe cea alăturată
Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale
Clasa a III-a
2.2. Practicarea deprinderilor elementare ale emisiei sonore instrumentale
Aplicarea unei ținute corecte în susținerea instrumentului
Exerciții pentru poziția corpului
Exerciții pentru pozarea mâinii drepte
Exerciții pentru pozarea mâinii stângi
Exerciții de trăsături de arcuș
Exerciții de trăsături de arcuș detaché, respectiv legato
Exerciții de uniformizare a sunetului pe toată lungimea arcușului
Exerciții de intonare corectă a înălțimilor și duratelor de note
Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale
Clasa a III-a
Interpretarea diferențiată dinamic a unor fragmente / piese
Explorarea diferențelor expresive în interpretarea unui fragment cu soluții dinamice diferite
Exerciții de schimbare a dinamicii propuse de compozitor pentru o piesă
Audierea comparată a mai multor interpretări ale aceleiași piese
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a III-a
Elemente de tehnică instrumentală
Pozarea corectă pe instrument, prinderea arcușului și suplețea mâinii drepte și de articulația degetelor mâinii stângi
Poziția I
Elemente de notație / cultură muzicală
Citirea și redarea notelor, a valorilor de note, a pauzelor, alterațiilor (pătrime, optime, doime, notă întreagă)
Utilizarea cheii de alto (do, pentru violă), respectiv de bas (fa, pentru violoncel)
Încadrarea în măsură, semnele de repetiție, voltele Nuanțe (p, mf, f)
Aspecte interpretative și interdisciplinare
Interpretarea diferențiată dinamic
Elementele ludice combinate cu elemente de folclor (tradiții, obiceiuri, dansuri)
SUGESTII pentru REPERTORIU
VIOLĂ
Studii:
Alexeev,
Game și arpegii
Brunner,
Metodă de violă
G.Naumann,
Metodă de violă
Hohmann,
Metodă de violă
(transcripție) I.Steiner,
Studiul gamelor
Kayser, Op. 20
Studii , caietul I Kreuz,
Culegere studii , poz. I L.Surujon,
Exerciții tehnice și game
O. Sevcik, op. 1 caietul 1
O. Sevcik, op. 2 caietul 1
O. Sevcik, op. 7 caietul 1
Rădulescu-Niculescu,
Metoda de violă , vol. I, poz. I Schleming,
Metodă , caietul I poz. I
Sitt,
Metodă de violă
Sitt, Op. 32, Caietul I
St. Sugarev,
Metodă de violă , Caietul I poz. I Szeremi,
Studii , Caietul I poz. I
Waxmann,
Game
Piese:
Bezrohova: cinci piese ușoare pentru violă și pian Cailley: piese pentru începători (cu pian)
***Culegere de piese vechi
Geantă, Manoliu, Roze Stern, Transcripție de la vioară
Mendelssohn,
Cântec fără cuvinte
Rieding,
Concert pentru violă și pian
Sbornic,
Culegere de piese cu pian
Suzuki
– Culegere de piese și studii, vol. I
VIOLONCEL
Studii:
George Iarosevici – Metoda de violoncel Vol. 1 Alexanian – Metoda de violoncel
Friedrick Kummer – Metoda de violoncel (ediția Hugo Becker)
Paul Tortellier – Metoda de violoncel Sapojnikov – Studiul practic al violoncelului – Game și exerciții
Bernard Romberg – Școala pentru violoncel
F. Dotzauer – Studii pentru violoncel Vol. 1 Feuillard – 60 de Studii pentru tineri violonceliști
L.R. Feuillard – Etude du jeune violoncelliste 1 - 13 Oscar Bruckner – Studii pentru violoncel op. 30 nr. 1 - 9
Klengel, caietele I și II Kummer op.60 (până la st.18)
H. Schlemüller, Etüdenschule, Caietul I Struve, Culegere de studii pentru anul I (Nr. 1-23) Sebastian Lee – Studii pentru violoncel op. 70 nr. 1 – 6
B. Benoy – Prima metodă de violoncel (The First Year Violoncello Method)
Maria Petre Mărginean – Manual de violoncel pentru începători
Friss Antal – Școala de violoncel – vol. I
Piese:
Baclanova – Mici piese Lucrări din metode, manuale Dotzauer, Sonata I
Iarosevici – Piese pentru violoncel, vol. I și IV Lebel op.14
Sapoșnicov,
10 cântece și melodii populare
Album de muzică veche pentru violoncel (Ungaria)
N. Baklanova – Mici piese
H. Schlemuller – Piese
J. Klengel – Album de piese
S. Suzuki – Teorie și practică pentru violoncel Vol. 1 / Volumul cu acompaniament de pian Volumul ”Ansamblu pentru două violoncele” Cassia Harvey – Studiul gamelor în prima poziție
Cassia Harvey – Tehnica pentru începători Kathy/David Blackwell – Cello Time Joggers (Prima metodă cu piese foarte ușoare pentru Violoncel) vol. 1
CLASA a IV-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical
Clasa a IV-a
1.2. Familiarizarea cu gamele majore și minore cu una sau mai multe alterații
1.3. Familiarizarea cu termeni elementari de dinamică
Utilizarea valorilor de note cu punct și a pauzelor corespunzătoare, a trioletelor
Exerciții cu legato de prelungire
Exerciții cu pătrime cu punct, optime cu punct, doime cu punct
Exerciții cu diviziuni normale și excepționale (triolet) ale duratelor de note
Exerciții în game majore și minore cu diezi
Exerciții în game majore și minore cu bemoli
Exerciții cu schimburi de poziție
Analiza materialului sonor al lucrărilor din game relative
Accentul ritmic, accentul metric
Exerciții cu elemente de dinamică constantă p, mp, mf, f
Exerciții cu dinamică graduală (crescendo, decrescendo)
Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale
Clasa a IV-a
2.2. Extinderea ambitusului înălțimilor prin utilizarea pozițiilor a IV-a (violoncel), respectiv a II-a (violă), precum și a extensiilor
Diversificarea emisiei sonore prin utilizarea mâinii drepte
Exerciții de utilizare a arcușului întreg și a segmentelor de arcuș
Corelarea valorilor de note cu lungimea (porțiunea) arcușului
Exerciții de conștientizare a raportului dintre viteza arcușului și zona de contact a acestuia cu coarda
Exerciții de îmbinare a presiunii arcușului cu viteza acestuia și zona de contact cu coarda
Exerciții de detaché, martellato, staccato, legato
Exerciții de abordare a poziției I cu cele două extensii – inferioară, superioară și ale poziției IV cu extensii inferioară și superioară (la violoncel)
Exerciții de extensie inferioară a degetului 1 pe toate corzile în poziția I și exerciții în poziția a II-a (violă)
Exerciții de schimburi de poziție
Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale
Clasa a IV-a
3.2. Utilizarea imaginației muzicale pentru crearea de scurte fragmente melodice
Folosirea conștientă a elementelor simple de limbaj muzical
Exerciții de împărțire a textului muzical în fraze
Observarea construcțiilor de tip „întrebare - răspuns”
Exerciții de diferențiere a debuturilor de tip cruzic, respectiv anacruzic
Observarea diferențierilor dinamice de tip ”ecou”
Crearea de răspunsuri la scurte fragmente cu profil de întrebare
Combinarea unor fragmente date, de tip bricks, prin ordonare în funcție de alegerea elevului
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a IV-a
Elemente de instrumentală
tehnică
Diferențieri ale segmentelor de arcuș utilizate, ale vitezei și presiunii
Moduri de atac diferențiate – detache, martellato, staccato, legato Mobilitatea și suplețea încheieturii mâinii drepte
Extinderi de ambitus prin adăugarea de noi poziții (a IV-a la violoncel, a II-a la violă)
Schimburi de poziție
Egalizarea articulației mâinii stângi, elemente de virtuozitate Extensii inferioare și superioare
Elemente de notație / cultură muzicală
Durate cu punct de prelungire Legato de prelungire
Diviziuni normale și excepționale până la patru valori pe timp
(inclusiv triolet)
Game cu armuri având diezi și bemoli în armură
Elemente de diferențiere dinamică – accente (metrice și ritmice),
diversificarea
nuanțelor
constante
și
conștientizarea
celor
graduale (crescendo, decrescendo)
Domenii de conținut
Clasa a IV-a
Aspecte interpretative și interdisciplinare
Diversificarea dinamicii și a modurilor de atac specifice mâinii drepte
Utilizarea binomului întrebare – răspuns în construcția frazelor Utilizarea efectului de tip ecou în repetarea unor segmente Crearea de scurte fragmente melodice prin combinarea unor fragmente date (bricks)
Crearea de scurte fragmente melodice prin utilizarea binomului întrebare – răspuns
Elemente ludice combinate cu elemente de folclor și audiții comparate de lucrări în genuri și stiluri diferite
Studii:
Alexeerv,
Game și arpegii
Brun,
Metodă
Brunner,
Metodă
Casorti,
Tehnica arcușului
Consolini,
Studii , schimb de poziții G.Naumann,
Metodă
Hohmann,
Metodă
(poz. I-III) I.Steiner,
Studiul gamelor
Kayser, Op. 20
Studii
Matz. A,
Studii de intonație
Schloming,
Metodă , caietul II Schradieck,
Exerciții tehnice
(caietul I) Sevcik, Op. 1,2,7
Sitt,
Metodă
Sitt, Op. 32,
Studii
St.Sugarv,
Metodă , caietul II Szeremi,
Studii , caietul II Waxmann,
Game
Piese:
Bootnianski , Sonata în Do major
Ceaikovski,
Cântec fără cuvinte
Ianșinov,
Concert nr, 1
Kircov,
Nocturnă
Mozart,
Menuet
Sbornic,
Culegere de piese
Setz , Concert nr. 1
Suzuki – Culegere de piese și studii, vol I și II
SUGESTII pentru REPERTORIU VIOLĂ
VIOLONCEL
Studii:
Dinicu, Davidoff, Alexanian, Kummer (primele 4 poziții)
Dotzauer, Caietul I
Hassel, Lagenwechselübungen Iarosevici, manual vol. II
Jules des Swert, Op. 50 caietul I Klengel. Tägliche Übungen, caietele I și II Kummer op 57
Stransky, op 31
W. Schulz-Weimar, Lagenwechsel Klengel – Exerciții zilnice
George Iarosevici – Metoda de violoncel Vol. 1 și vol 2 (Capitolele referitoare la Mâna mare inferioară și superioară)
Alexanian – Metoda de violoncel Friedrick Kummer – Metoda de violoncel
(redacția Hugo Becker) până la studiile 1-18 Paul Tortellier – Metoda de violoncel
Carl Schroeder – Școala practică de violoncel Vol 1 Studii nr.1 - 32
Bernard Romberg – Școala pentru violoncel
F. Dotzauer – Studii pentru violoncel Vol. 1 (studii neparcurse în anul anterior) Feuillard – 60 de Studii pentru tineri violonceliști
Oscar Bruckner – Studii pentru violoncel op. 30 nr. 10 - 20
Sebastian Lee – 40 de Studii pentru violoncel op. 70 nr. 7– 40
David Popper – Studii op. 76 Vol. 1
Hugo Schlemuller – Op. 13, op. 14, op. 22.
Piese:
Beethoven, 2 contradansuri Ceaikovski, Cântec trist
Corelli, Sarabandă și gavotă, Preludiu, Agagio, Gavotă.
Galliard - 6 sonate Iarosevici – Manual vol. II Klassishe Stücke vol. I Pergolesi - Tre giorni
Sapoșnicov - 10 cântece și melodii populare vol. II Schlemüller, op. 12, 14, 22
Sassmannshaus – Album de 18 piese pentru violoncel în prima poziție Vol. 1 Sassmannshaus – Album de 12 piese pentru violoncel în prima poziție Vol. 2
Sapojnikov – Repertoriul pedagogic pentru școlile de muzică (clasa a II a)
S. Suzuki – Teorie și practică pentru violoncel Vol. 2
George Iarosevici – Piese pentru violoncel Vol. 4 nr. 21 – 25/Piese referitoare la mână mare inferioară și superioară
N. Backlanova – Romanță
N. Backlanova – Tarantella
W.Henry Squire – At Morn, At Twilight, Cradle Song, In Dreamland
Sassmannshaus – Cello Book nr.1, nr. 2, nr. 3 (duete)
Clasa a III-a
INSTRUMENTE CU COARDE CIUPITE
Harpă, chitară
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical
Clasa a III-a
Identificarea elementelor de limbaj muzical, înălțimi și valori de note, pauze corespunzătoare, măsuri de două, trei și patru pătrimi, semne de repetiție, elemente de dinamică
Exerciții de identificare a înălțimii notelor muzicale în cheia sol și în cheia fa
Exerciții cu unitatea de timp pătrimea și pauza corespunzătoare acesteia
Exerciții cu optimi și pauza de optime,
Exerciții cu doime și notă întreagă și pauzele acestora
Exerciții în măsurile de 2/4, 3/4, 4/4
Exerciții
de
diferențiere
a
dinamicii
(piano–mezzoforte-forte)
Clasa a III-a
1.2. Redarea sunetelor prin articularea celor 4 degete pe toate coardele în poziția 1
Exerciții cu cele 4 degete
Exerciții de ciupire a coardelor printr-o articulație corectă și relaxată care să permită emiterea unui sunet calitativ și lipsit de impurități sonore
Exerciții diferențiate de oprire a vibrațiilor coardelor, cu palma și cu degetele
Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale
Clasa a III-a
întregii articulații
2.2. Practicarea deprinderilor elementare ale emisiei sonore instrumentale
Aplicarea unei ținute corecte în susținerea instrumentului
Exerciții pentru poziția corectă și relaxată a corpului
Exerciții pentru poziționarea mâinii drepte în vederea formării reflexului de articulare a degetelor cu o poziție corectă, utilizând o presiune adecvată, urmată de relaxarea imediată a întregii articulații
Exerciții pentru poziționarea mâinii stângi în vederea formării reflexului de articulare a degetelor cu o poziție corectă, utilizând o presiune adecvată, urmată de relaxarea imediată a
Exerciții de apăsare a coardei înaintea articulării
Exerciții de ciupire a coardei în manieră staccato și legato
Exerciții de uniformizare a rezonanței sonore pe întregul ambitus al instrumentului
Exerciții de acționare rapidă și corectă a levierelor și/sau a pedalelor
Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale
Clasa a III-a
Interpretarea diferențiată dinamic a unor fragmente / piese
Explorarea diferențelor expresive în interpretarea unui fragment cu soluții dinamice diferite
Exerciții de schimbare a dinamicii propuse de compozitor pentru o piesă
Audierea comparată a mai multor interpretări ale aceleiași piese
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a III-a
Elemente de tehnică instrumentală
Pozarea corectă pe instrument, formarea reflexului de efectuare a supleței și a articulării degetelor cu o presiune adecvată registrului mediu al instrumentului
Elemente de notație / cultură muzicală
Citirea și redarea notelor, a valorilor de note, a pauzelor, alterațiilor (pătrime, optime, doime, notă întreagă)
Utilizarea cheii de sol, respectiv a cheii fa (pentru mâna stângă la harpă)
Încadrarea în măsură, semnele de repetiție, voltele Dinamică ( p ,
mf ,
f )
Aspecte interpretative și interdisciplinare
Interpretarea diferențiată dinamic
Elementele ludice combinate cu elemente de folclor (tradiții, obiceiuri, dansuri)
Studii:
Marie-Hélène Gatineau,
Methode de Harpe -
Exerciții
Grossi,
Metodo per arpa
Henriette Rènie,
Methode pour harpe
Nicholas Charles Bochsa,
50 de Exerciții progresive
Joseph François Naderman,
Exerciții
Marcel Grandjany,
Studii
Nicholas Charles Bochsa,
Studii din Caietul 1
John Thomas,
280 Technical Exercises for the Harp
Piese:
Rubin, Piese din Volumul 1
Christoph Pampuch, Piese din
Harpa Mundi
Déborah Friou, Piese din
Baroque Music for the Harp
Marcel Grandjany,
Barcarolle
Marcel Tournier,
Soupir
Henriette Rènie,
Angelus
din Feuillets d’album
Henriette Rènie,
Air de danse ,
Gavette
din Six Pièces brèves
Alphonse Hasselmans,
Carillon
din Trois Petites Bluettes
Bernard Andres,
Aquatintes 1
Carmen Petra-Basacopol, Piesă din
Suita Cartea Junglei
( Ursul Baloo )
SUGESTII pentru REPERTORIU HARPĂ
CHITARĂ
Studii:
Matteo Carcassi,
Metodă de chitară
Fernando Carulli,
Metodă de chitară
Piese:
Carcassi M.,
Andantino
Carcassi M.,
Rondo în E-dur
Carulli F.
Vals
Ciufner G.,
Ecoseză
Kalinin V.,
Polca
Rubeț M., Iată o broască pe potecă
CLASA a IV-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Cunoașterea și operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical
Clasa a IV-a
1.2. Familiarizarea cu tonalitățile majore și minore cu una sau mai multe alterații
1.3. Familiarizarea cu termeni elementari de dinamică
Utilizarea valorilor de note cu punct și a pauzelor corespunzătoare, a trioletelor
Exerciții cu legato de prelungire
Exerciții cu pătrime cu punct, optime cu punct, doime cu punct
Exerciții cu diviziuni normale și excepționale (triolet) ale duratelor de note
Exerciții în game și arpegii de trei și patru sunete majore și minore cu diezi
Exerciții în game și arpegii de trei și patru sunete majore și minore cu bemoli
Exerciții cu plasarea degetelor directă și de schimbare a poziționării pe dedesubt și pe deasupra prin legarea pozițiilor
Analiza materialului sonor al lucrărilor din game relative
Accentul ritmic, accentul metric
Exerciții cu elemente de dinamică constantă p, mp, mf, f
Exerciții cu dinamică graduală (crescendo, decrescendo)
Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale
Clasa a IV-a
2.2. Extinderea ambitusului înălțimilor
Diversificarea emisiei sonore prin utilizarea replasărilor de deget diferențiate pulsatoric
Exerciții de adaptare a poziționării instrumentului în funcție de registru
Corelarea valorilor de note cu momentul replasării degetului pe coardă
Exerciții de conștientizare a raportului dintre viteza replasării degetului pe coardă și efectul sonor obținut prin evitarea impurităților sonore
Exerciții de îmbinare a presiunii de ciupire cu viteza de emisie instrumentală în raport cu efectul sonor emis în vederea dobândirii forței articulare naturale
Exerciții de staccato, legato
Exerciții de abordare a registrului grav
Exerciții de abordare a registrului acut
Exerciții de schimburi de poziție între registre
Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale
Clasa a IV-a
Folosirea conștientă a elementelor simple de limbaj muzical
Exerciții de împărțire a textului muzical în fraze
Observarea construcțiilor de tip „întrebare - răspuns”
Exerciții de diferențiere a debuturilor de tip cruzic, respectiv anacruzic
Observarea diferențierilor dinamice de tip ”ecou”
3.2. Utilizarea imaginației muzicale pentru crearea de scurte fragmente melodice
Crearea de răspunsuri la scurte fragmente cu profil de întrebare
Combinarea unor fragmente date, de tip bricks, prin ordonare în funcție de alegerea elevului
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a IV-a
Elemente de instrumentală
tehnică
Diferențieri ale presiunii și ale vitezei de ciupire prin menținerea pulsatorie constantă a emisiei sonore
Moduri de atac diferențiate –
staccato ,
legato
Mobilitatea și suplețea încheieturilor
Extinderi de ambitus prin adăugarea de noi poziții, registrul grav și acut
Schimburi de poziție și maniere de articulare
Egalizarea articulației mâinii stângi, elemente de virtuozitate
Elemente de notație / cultură muzicală
Durate cu punct de prelungire Legato de prelungire
Diviziuni normale și excepționale până la patru valori pe timp
(inclusiv triolet)
Game și arpegii cu armuri având diezi și bemoli în armură
Elemente de diferențiere dinamică – accente (metrice și ritmice),
diversificarea
nuanțelor
constante
și
conștientizarea
celor
graduale ( crescendo ,
decrescendo )
Domenii de conținut
Clasa a IV-a
Aspecte interpretative și interdisciplinare
Diversificarea dinamicii și a manierei de articulare prin viteză și presiune diferențiată
Utilizarea binomului întrebare – răspuns în construcția frazelor Utilizarea efectului de tip ecou în repetarea unor segmente Crearea de scurte fragmente melodice prin combinarea unor fragmente date (bricks)
Crearea de scurte fragmente melodice prin utilizarea binomului întrebare – răspuns
Elemente ludice combinate cu elemente de folclor și audiții comparate de lucrări în genuri și stiluri diferite
Studii:
-Marie-Hélène Gatineau,
Methode de Harpe -
Exerciții
-Grossi,
Metodo per arpa
-Henriette Rènie,
Methode pour harpe
-Nicolas Charles Bochsa,
50 de Exerciții progresive
-Joseph François Naderman,
Exerciții
-Marcel Grandjany,
Studii
-Nicholas Charles Bochsa,
Studii din Caietul 1
-John Thomas,
280 Technical Exercises for the Harp
-Carlos Salzedo,
Daily Dozen
Piese:
-Rubin, Piese din Volumul 1
-Christoph Pampuch, Piese din
Harpa Mundi
-Déborah Friou, Piese din
Baroque Music for the Harp
-Johann Sebastian Bach,
Preludiul în Do Major
-Hans Joachim Zingel, Piese din
New Harp Instruction
-Déborah Friou, Piese din
Baroque Music for the Harp
-Marcel Grandjany,
Nocturne
și
Reverie
și/sau Preludiul 1
-Felix Godefroid,
Cântec de leagăn
-Marcel Tournier,
Offrande
-Henriette Rènie,
Esquisse
din Feuillets d’album
-Henriette Rènie,
Conte de Noël
din Six Pièces brèves
-Alphonse Hasselmans,
Istorietta ,
Ländler
din Trois Petite Bluettes
-Alphonse Hasselmans,
Crépuscule
din Feuillets d’automne
-Danielle Garella,
Reve
și
Chanson d’Amour
din Celtic Suite No5
-Bernard Andres,
Aquatintes 2 ,
Danses D’Automne
-Carmen Petra-Basacopol, Piese din
Suita Cartea Junglei
SUGESTII pentru REPERTORIU HARPĂ
CHITARĂ
Studii:
Matteo Carcassi,
Metodă de chitară
A. Andrei,
20 Micropréludes
Fernando Carulli,
Metodă de chitară
Piese:
Bach I. S.,
Menuet în a-moll
Carcassi M.,
Marș
Carulli F.,
Dans
Ivanov-Kramskoi A.,
Piesa
Kalinin V.,
Micul cowboy
Krieger I.,
Menuet
Paganini N.,
Vals spaniol
Sor F.,
Andante în C-dur
Sugestii metodologice
Pregătirea de specialitate a elevilor de la profilul artistic, specializarea muzică, presupune valorificarea achizițiilor învățării dobândite prin educația de bază (disciplinele din trunchiul comun), ca modalitate de asigurare a egalității de șanse și de întregire a formării intelectuale, estetice și morale ale elevilor.
Parcurgerea repertoriului nu este un scop în sine, ci un mijloc de orientare a elevului spre trasee ulterioare de pregătire superioară și ca posibilitate de atingere a unui nivel superior de performanță în interpretare.
Acest deziderat reprezintă pentru profesor un scop ce pune accent pe deplasarea accentului de pe acumulările sterile de cunoștințe pe utilizarea acestora în practica muzical- instrumentală, de pe caracterul informativ, aplicativ, centrând procesul didactic pe elev și pe opțiunile sale.
Acestea reprezintă un rezultat al întregului demers didactic cu specific artistic, la care participă elevul.
Sugestiile metodologice ca sprijin pentru cadrul didactic se referă la conținutul învățării, metode, activități didactice și recomandări cu privire la abordarea repertoriului, precum și sugestii privind evaluarea continuă și sumativă în scopul orientării cadrului didactic în procesul de predare-învățare a unui instrument muzical.
Repertoriul este un mijloc de realizare a competențelor. Parcurgerea acestuia nu constituie un obiectiv în sine, important fiind, de fapt, progresul elevilor în învățare. În procesul de învățământ, atât în cadrul ciclului primar, cât și ulterior, în cadrul ciclului gimnazial (clasele III-VIII) trebuie să se aibă în vedere valorificarea potențialului creativ în interpretare. Din acest moment, formarea unei concepții interpretative asupra operei va motiva demersul de perfecționare a tehnicii interpretative a elevului.
În activitatea didactică se va pune accentul prioritar pe abordarea în interpretare a stilului clasic și baroc. În acest sens, trebuie avute în vedere:
Utilizarea arcușului mai ales în legato, detache, spiccato
Redarea ornamentelor după cerințele epocii
Un grad sporit de velocitate
Ușurință în folosirea tehnicii de schimbare a nuanțelor
Nu trebuie omisă dezvoltarea muzicalității elevului, a gândirii sale muzicale. Aceasta nu exclude utilizarea exercițiilor de memorare a textelor muzicale studiate și de redare a acestora fără ajutorul partiturii.
De asemenea, este absolut necesar ca fiecare operă muzicală să fie interpretată în integralitatea sa, cu acompaniament (pian sau ansamblu orchestral) și obligatoriu în public (audiții de clasă/catedră).
Repertoriul însă are valoare de sugestie, rămânând la aprecierea cadrului didactic să propună alte repertorii, ținând cont de particularitățile de dezvoltare fizică, psihică și intelectuală a elevului.
Câteva activități speciale vor veni în ajutorul profesorului în scopul realizării competențelor. Astfel, trebuie să se acorde o atenție special memorizării textului muzical, dar, totodată, memorizarea textului nu trebuie să devină un scop în sine, ci să fie un instrument de facilitare a eliberării de stresul partiturii.
Cadrul didactic trebuie să dovedească disponibilitate pentru pregătirea continuă prin toate mijloacele oficiale. Printre acestea, se va pune accent pe participarea activă a elevului la diferite acțiuni, competiții, finalizând demersul prin adoptarea și implicarea sa responsabilă în pregătirea pentru performanță, eliminând astfel riscul promovării unor false valori.
MODEL proiectare unitate de învățare
VIOLĂ, VIOLONCEL, HARPĂ, CHITARĂ
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: CONSOLIDARE TEHNICĂ – SCHIMB DE POZIȚIE/REGISTRU
Clasa a IV-a
Nr. ore alocate: 4 ore
Detalieri de conținut
Competențe specifice
Activități de învățare
Resurse
Evaluare
Studiu cu schimburi de poziție/registru (specific fiecărui instrument)
Gama Sol major
2.2 Extinderea ambitusului înălțimilor
1.1. Familiarizarea cu gamele majore și minore cu alterații.
Învățarea soluțiilor tehnice specifice schimburilor de poziție/registru
Consolidarea controlului motric al celor 2 mâini în schimburi de poziție/registru
învățarea pe fragmente și apoi integral a studiului abordat
înregistrarea audio- video a interpretării elevului
instrument
arcuș
partituri
suport pentru partitură
metronom
aparat audio-video pentru înregistrare
feedback oferit în urma vizionării înregistrării
autoevaluarea în baza criteriilor prestabilite
Notă:
Consolidarea tehnică a schimburilor de poziție/registru reprezintă o etapă de lucru ulterioară
parcurgerii acestor elemente constitutive ale emisiei înălțimilor de sunete
Grup de lucru
Nume, prenume
Instituție de apartenență
Brăescu, Adrian
Ministerul Educației Naționale
Streche, Loredana
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Paladi, Ani Marie
Școala gimnazială de muzică nr 1
Iosif Sava
– București
Vidican, Miruna Elena
Colegiul Național de Muzică
George Enescu
– București
Vodă, Camelia Ioana
Colegiul Național de Muzică
George Enescu
– București
Anexa nr. 5
MINISTERUL EDUCAȚIEI
Programa școlară pentru disciplina
VIOARĂ
Clasele V-VIII
Învățământ integrat și suplimentar de artă – Muzică
București, 2022
Notă de prezentare
Programa școlară pentru
Instrument principal - Vioară
reprezintă oferta curriculară pentru clasele V-VIII din învățământul gimnazial cu program integrat și suplimentar de artă – muzică, înscriindu-se în aria curriculară
Arte . Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învățământ cu un buget de timp de 3 ore /săptămână.
Programa pentru
Instrument principal - Vioară
este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
Actuala programă se corelează cu programa corespondentă pentru ciclul primar, asigurând astfel continuitatea structurării competențelor și o abordare coerentă între cele două niveluri de învățământ (primar și gimnazial).
Structura programei școlare
include, pe lângă
Nota de prezentare , următoarele elemente:
Competențe generale
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Conținuturi
Sugestii metodologice
Competențele
sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competențele generale
vizate în studiul instrumentelor cu coarde jalonează achizițiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial.
Competențele specifice
se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt însoțite de
exemple de activități de învățare , care constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul realizării competențelor. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activități de învățare, care integrează strategii didactice și care valorifică experiența concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activități de învățare pe care le propune programa școlară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei școlare și proiectării unor parcursuri de învățare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.
Conținuturile
învățării
constituie
elemente
de
bază
ale
domeniului,
mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
Elemente de tehnică instrumentală specifică
Elemente de notație/cultura muzicală
Aspecte interpretative
Sugestiile metodologice
includ recomandări privind strategiile didactice și elementele de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secțiune se oferă și un exemplu de proiectare didactică.
Construcția programei permite susținerea evoluțiilor elevilor în direcția exprimării artistice la instrument și în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează și competențe, deprinderi, cunoștințe de la celelalte discipline ale educației muzicale.
Competențe generale
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
CLASA a V-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Clasa a V-a
1.1. Aplicarea în mod conștient de diferite combinații ritmice, melodice și dinamice și operarea cu sunetele corespunzătoare celor cinci poziții
-
Executarea unor exerciții cu schimburi de poziții cu toate degetele pe diferite intervale, pe toate coardele până în poziția a cincea
1.2. Reprezentarea elementelor de dinamică și agogică
-
Executarea unor exerciții pe corzi libere cu presiuni și viteze de arcuș diferite, în diferite porțiuni de arcuș
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a V-a
2.1. Preocuparea în rezolvarea problemelor tehnice specifice lucrărilor abordate și de perfecționare a emisiei sonore
-
Executarea unor exerciții sugerate în metodele de studii
2.2. Coroborarea elementelor de frazare asimilate cu participarea afectivă adecvată repertoriului
-
Executarea unor exerciții de perfecționare a mâinii drepte prin studierea pe fragmente cu aplecare spre îmbunătățirea emisiei sonore
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a V-a
Combinarea elementelor ritmico- melodice
Redarea textului muzical și de solfegiere mentală a acestuia folosind auzul intern
Elementele de dinamică și agogică
Solfegierea dinamică a textului muzical Obținerea unor sonorități variate
Probleme de tehnică Instrumentală
Schimburi de poziție și duble coarde Stăpânirea tehnicilor de arcuș Noțiuni de acordaj
Participarea afectivă în interpretare
Redarea cu personalitate, înțelegere muzicală și expresivă a repertoriului în studiu
Stimularea dezvoltării imaginației artistice
SUGESTII pentru REPERTORIU
Exerciții tehnice:
A.A. Sarvaș op. 2,
Studii pregătitoare pentru duble coarde
H. Schradieck,
Școala tehnicii viorii –
Caietul I
O. Ševčik op. 1, caietele I și II ( Tehnica viorii )
O. Ševčik op. 2, caietele I, II si III ( Tehnica arcușului )
O. Ševčik op. 7, caietele I și II ( Trilul )
O. Ševčik op. 8, Schimburi de poziție
O. Ševčik op. 9,
Duble coarde
R. Klenck,
Studiul gamelor
S. Suzuki, vol. I ( Exerciții de realizarea schimburilor de poziții I-V )
Studii tehnico-melodice
A. Blumestengel op. 33,
24 Studii , 5 poziții Fortunatov,
Studii alese
H. Kayser op. 20,
Studii
H. Sitt op. 32, Studii, caietul V ( Duble coarde )
H. Sitt, Studii op. 32 – caietele II și III
J. Dont op. 37,
Studii
J.F. Mazas op. 36,
Studii
R. Klenck,
Studiul pozițiilor la vioară
Piese:
A. Rubinstein,
Melodie , op. 3 nr.1
A. Seybold,
Arie din secolul a XVII-lea, Poloneză
Alte piese românești de dificultate similară, din Catalogul Uniunii Compozitorilor
B. Bartok,
Sonatina
B. Dubosarski,
Piese
B. Godard,
Berceuse de Jocelyn ( pozițiile I-V )
C Dimitrescu,
Dans țărănesc , op. 15
C.C. Nottara,
Siciliana
G. Ellerton,
Tarantella
H. Wieniawski,
Mazurci
I.J. Pleyel,
6 Duete mici , op. 59(pozițiile I-V)
I.J. Pleyel,
6 Duete mici , op. 8(pozițiile I-IV)
J. B. Ch. Dancla,
Duete , op. 35 (pozițiile I-III)
J. Brahms,
Dansuri ungare
(ediție ușoară)
J. H. Fiocco,
Allegro
J. Ph. Rameau,
Tamburina
J.B. Ch. Dancla,
Duete, op. 61
(pozițiile I-III) ( Duos faciles et progressifs )
J.F. Mazas,
8 Melodii ușoare pentru vioară solo, op.80 ( pozițiile I-V )
Kreisler,
Siciliana și Rigaudon
L. Feldman,
Suita nr. 2
L. Jansa,
6 Duete progresive , op. 74 (pozițiile I-III)
L. van Beethoven-Kreisler,
Rondino
Mlinarski,
Mazurca
Nath. Rubinstein,
Fusul
în sol minor
O. Rieding,
Arie cu variațiuni
în Sol op. 3 nr. 4 , (Air varie)
(pozițiile I-III)
O. Rieding,
Bolero , op. 3 nr. 3
( pozițiile I-V )
Sonate:
A. Corelli,
Sonate
A: Vivaldi,
Sonatele în re minor, Do major, fa minor
F.M. Veracini,
12 Sonate
G.F: Haendel,
Sonatele a III-a și a IV-a
S. Suzuki,
vol. V
Concerte:
A. Komarovski,
Concert nr. 1 în mi minor
(pozițiile I-VII)
A. Komarovski,
Concert nr. 2 în La major
(pozițiile I-V)
Fr. Seitz,
Concert nr. 3 în sol minor , op. 12 (pozițiile I-V)
Fr. Seitz,
Concert nr. 4
Fr. Seitz,
Concert nr. 5 în Re major
(pozițiile I-VII)
G.B. Viotti,
Condert nr.23 în Sol major
(P.I)
J.B. Accolay,
Concert in la minor
(pozițiile I- V)
J.S. Bach , Concertul în la minor
O. Rieding,
Concertino în Re major , op. 25 (pozițiile I-V)
O. Rieding , Concertino în Sol major , op. 5 (pozițiile I-V)
Porpora-Kreisler,
Tempo di Menuetto
S. Suzuki,
vol. V
V. Monti,
Czardas
W.M. Keppler,
Sonatina
CLASA a VI-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Clasa a VI-a
1.2. Aplicarea termenilor de dinamică și agogică.
Aplicarea conștientă a diferitelor combinații ritmice, melodice și dinamice.
Executarea unor exerciții de redarea sunetelor corespunzătoare celor 7 poziții
Executarea unor exerciții pentru tehnica schimburilor de poziții până în poziția a VII-a cu diferite degete și intervale
Înțelegerea termenilor existenți în textul muzical
Executarea unor exerciții pentru realizarea indicațiilor de dinamică și agogică
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a VI-a
2.1. Îmbinarea elementelor tehnice cu cerințele expresiei repertoriale.
-
Executarea unor exerciții pentru recunoașterea în textul muzical a dificultăților tehnice și găsirea soluțiilor pentru rezolvare
2.2. Identificarea mesajului muzical al repertoriului studiat.
-
Executarea unor exerciții de analiză comparată pe diferite stiluri și genuri muzicale sub raport expresiv
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VI-a
Combinarea elementelor ritmico- melodice
Redarea textului muzical Citire la prima vedere
Elemente de Dinamică și agogică
Diversificarea paletei de nuanțe dinamice și agogice ajungând până la nuanțe extreme ( fff., ff., f., p., pp., ppp., subito f., subito p. )
Probleme de tehnică instrumentală
Tehnica mâinii drepte: trăsături specifice de arcuș (staccato, spiccato)
Tehnica mâinii stângi: vibrato, intonație, emisie sonoră Acorduri de 3 și 4 sunete
Participarea afectivă și interpretativă
Redarea cu personalitate, înțelegerea muzicală și expresivă a repertoriului studiat
Stimularea dezvoltării imaginației artistice
SUGESTII pentru REPERTORIU
Exerciții tehnice:
A. A. Sarvaș op. 2,
Studii pregătitoare pentru duble coarde
A. A. Sarvaș op. 3,
Studiul dublelor coarde
A. G. Gregorian,
Game și arpegii
Chr. H. Hohmann,
Studiul gamelor
H. Schradieck,
Școala tehnicii viorii –
Caietul I
J. Bloch,
Studiul gamelor
J. Hrimaly,
Studiul gamelor
O. Ševčic op. 1, caietele I și II ( Tehnica viorii )
O. Ševčik op. 2, caietele I, II si III ( Tehnica arcușului )
O. Ševčik op. 3
O. Ševčik op. 7, caietele I și II ( Trilul )
O. Ševčik op. 8, Schimburi de poziție
O. Ševčik op. 9,
Duble coarde
R. Klenck,
Studiul gamelor
S. Suzuki,
vol VI
Studii tehnico-melodice:
F. Fiorillo,
36 Studii sau Capricii
Fortunatov,
Studii alese
H. Sitt op. 32, caietul IV (pozițiile VI și VII)
H. Sitt op. 32, caietul V – Duble coarde
J. Dont op. 37,
24 Studii
J.B. Ch. Dancla op. 68,
Studii pentru vioară cu acompaniamentul unei a doua viori
J.F. Mazas op. 36,
Studii
R. Klenck,
Studiul pozițiilor
R. Kreutzer,
42 Studii sau Capricii
(primele studii)
Piese:
A. Dvořak,
Humoresca
A. Rubinstein,
Melodie
op. 3 nr. 1
Alte piese românești de dificultate similară, din Catalogul Uniunii Compozitorilor
C. Porumbescu,
Balada, Reverie
C.C. Nottara,
Siciliana , op.1
Ch.A. Beriot,
Scene de balet , op.100 Ch.Beriot,
Variațiuni în re minor
F: Kreisler,
Suferința dragostei(Libeslied, Schon Rozmarin )
Fr. Kreisler,
Siciliană și Rigaudon
G. Enescu,
Adagio, Balada, Nocturna, Pastorala
G. Pugnani,
Largo Espressivo
H. Wieniawski,
Mazurca Dudziar
( Le Menetrier ), op. 19 nr.2
H. Wieniawski,
Mazurca Piesn Polska
( Chanson polonaise ) op. 12
H. Wieniawski,
Mazurci
Hrestomația, pentru clasele a VI-a
I. J. Pleyel,
6 Duete mici , op. 59 (pozițiile I-V)
J. Brahms,
Dansuri ungare
J. Sibelius,
Vals trist , op. 44 (pozițiile I-VI)
J. B. Ch. Dancla,
Solo de concert nr. 1 în si minor , op. 77
L. Feldmann,
Suita nr. 2
M. T. von Paradis,
Siciliana
Sonate:
A. Corelli, Sonate
A. Vivaldi,
Sonatele in re minor, DO major, fa minor, La major
ECles,
Sonata in sol minor
F.M. Veracini,
12 Sonate
G.Fr. Haendel,
Sonatele II, III, IV, V, VI
Concerte:
Ch. A. de Beriot,
Concert nr. 9 în la minor
G.B. Viotti,
Concert nr. 23 în Sol major
G.B. Viotti,
Concert nr. 28 în la minor
G.B. Viotti,
Concert nr. 29 în mi minor
G.B: Viotti,
Concert nr. 20 în Re major
Haydn,
Concert în Sol major
J.S. Bach,
Concertul în la minor
P. Castruci,
Concert în sol minor
P. Rode,
Concert nr. 6 în Sib major
P. Rode,
Concert nr. 7 în la minor, op. 9
P. Rode,
Concert nr. 8 în mi minor, op. 13
Sphor,
Concertul nr. 2
W.A. Mozart,
Adelaide
W.A. Mozart,
Mic concert
P. I. Ceaikovski,
Cântec fără cuvinte
Porpora-Kreisler,
Tempo din Menuetto
R. M. Glier,
Vals
S. Suzuki,
vol. VI
CLASA a VII-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Clasa a VII-a
1.1. Reprezentarea în auzul interior a structurilor ritmico-melodice și dinamice
-
Executarea unor exerciții de solfegiere mentală a partiturii
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a VII-a
Aplicarea unei tehnici instrumentale fluente în vederea obținerea unei sonorități optime
Executarea unor exerciții pentru obținerea unei cursivități
Executarea unor exerciții pentru expresivitate
Executarea unor exerciții pentru împărțirea corectă a porțiunilor de arcuș
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VII-a
Structuri ritmico- melodice și armonice
Combinații de formule ritmice și melodice Cântatul în ansamblu (duet, trio)
Elemente de tehnică instrumentală
Asimilarea pozițiilor superioare poziției a VII-a Emisia flageoletelor artificiale
Pizzicato de mână stângă
Capacitatea de receptare a muzicii, cultivarea sensibilității
și imaginației muzicale
Elemente de sintaxă muzicală în interpretare
Interpretare în fața publicului a unui repertoriu variat stilistic Participarea în calitate de auditor în diferite manifestări artistice
SUGESTII pentru REPERTORIU
Studii:
A. Casorti,
Tehnica arcușului la vioară, op.50
A. A. Sarvaș op. 3,
Studiul dublelor coarde
A. G. Gregorian,
Game și arpegii
Ch. H. Hohmann,
Studiul gamelor
D. Vlădescu,
Tehnica viorii (exerciții pentru mâna stângă)
E. Singer,
Studii zilnice
Fleca,
Studiul gamelor
Studii tehnico-melodice:
B. Campagnoli,
7 Divertismente op.18
(pozițiile I-VII) Ch. Dancla, op.3
E. Polo,
30 de Studii progresive în duble coarde
(poziția I-III)
F. Fiorillo,
36 Stuii sau Capricii
H. Sitt,
Studii op.32, caietul IV
(pozițiile a VI-a și a VII-a)
J. Dont,
24 Studii, op.37
H. Schradieck,
Școala tehnicii viorii –
Caietul I și II
J. Bloch,
Studiul gamelor
J. Hrimaly,
Studiul gamelor
J.B Ch. Dancla,
50 de studii zilnice, op.74
O. Ševčick op. 1, caietele II și III ( Tehnica viorii )
O. Ševčik op. 2, caietele II și III ( Tehnica arcușului )
O. Ševčik op. 7, caietele I și II ( Trilul )
O. Ševčik op. 8,
Schimburi de poziție
O. Ševčik op. 9,
Duble coarde
R. Klenck,
Studiul gamelor
J. F. Mazas,
Studii, op.36
P. Rode,
24 Capricii
R. Kreutzer,
42 de Studii sau Capricii
Piese:
A. Corelli –
La Folia
A. Dvořak –
Humoresca
C. Porumbescu –
Balada
Ch. A. Beriot –
4 Arii cu variațiuni (op. 5, op. 12, op. 42)
Ch. A. Beriot –
Scene de balet, op.100
Ch. Beriot –
Variațiuni în re minor și Mi major
D. Bughici –
Suită în stil românesc
Fr. Drdla –
Souvenir
Francoeur-Kreisler –
Sicilian și Rigaudon
G. Enescu –
Balada
G. Enescu –
Nocturna
Granados-Kreisler –
Dans spaniol
H. Schradieck –
Perpetuum mobile
H. Vieuxtemps –
Reverie nr. 3 op. 22
H. Wieniawski –
Amintiri din Posen op. 3
H. Wieniawski –
Mazurka Kuyawiak
I. Scărlătescu –
Bagatela
J. Brahms –
Dansuri ungare
J. Brahms –
Vals în La major nr. 15, op. 39
J.B. Ch. Dancla –
Solo de concert nr.2 în Sol major și nr. 3 în la minor , op. 77
Kreisler –
Trilogia
L. Feldman –
Suita nr. 2
M. Chiriac –
Serenada
M. de Falla –
Dans spaniol La vida breve
M.P. Musorgski –
Gopak
N. Paganini –
Sonatine
P. Constantinescu –
Sonatina
P. de Sarasate –
Dans spaniol nr.37
P. de Sarasate –
Malaguena
P. de Sarasate –
Romanță andaluză
Pugnani-Kreisler –
Preludii și Allegro
Raffa –
Cavatina
Sonate:
A. Corelli –
Sonate
A. Vivaldi –
Sonata în La major
F.M. Veracini –
12 Sonate
G. Tartini –
Didona
G.F. Haendel –
Sonatele II, V și VI
P. Locatelli –
Sonate
Senaille –
Sonată în sol minor
Concerte:
Castrucci –
Concert în sol minor
Ch. A. de Beriot –
Concert nr. 7 în Sol major, op. 76
Ch. A. de Beriot –
Concert nr. 9 în la minor, op. 104
G. Tartini –
Concert în re minor
G.B. Viotti –
Concerte
J. Haydn –
Concert nr. 2 în Sol major
J.M. Leclair –
Concert nr.1 în re minor, op. 7
J.S. Bach –
Concert în la minor
J.S. Bach –
Concert în Mi major
Kabalevski –
Concert în Do major
P. Nardini –
Concert în mi minor
P. Rode –
Concert nr. 4 în La major
P. Rode –
Concert nr. 7 în la minor
P. Rode –
Concert nr. 8 în mi minor
R. Kreutzer –
Concert nr. 13 în RE major
R. Kreutzer –
Concert nr. 19
S. Suzuki –
vol. VII
Sphor –
Concert nr. 2
Tartini-Kreisler –
Variațiuni pe o temă de Corelli
V. Filip –
Capricii pentru vioară solo
V. Filip –
Suită românescă
Vitalli –
Ciaccona
W.A. Mozart –
Menuet în Re major
CLASA a VIII-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Clasa a VIII-a
1.1. Aplicarea elementelor de sintaxă muzicală.
-
Executarea unor exerciții de analiză a textului studiat (celulă, motiv, frază, perioadă)
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a VIII-a
Practicarea la nivel curricular a elementelor de bază ale tehnicii instrumentale.
Game și arpegii pe o singură coardă și în 3 octave
Spiccato și ricochee pe o singură coardă și pe mai multe coarde
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VIII-a
Operarea cu elemente de tehnică și limbaj muzical
Trilul pe duble coarde și pe valori
Vibrato stilizat și diferențiat în funcție de lucrarea abordată
Capacitatea de receptare a muzicii
Audiții comparate ale unor interpretări consacrate Redarea cu personalitate a textului muzical
Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității
Înțelegerea muzicală și expresivă a repertoriului studiat
SUGESTII pentru REPERTORIU
Studii:
A. Casorti,
Tehnica arcușului la vioară
A. A. Sarvaș op. 3,
Studiul dublelor coarde
A. A. Sarvaș,
Studiul acordurilor, op.5
A. G. Grigorian,
Game și arpegii
C. Flesch,
Game și arpegii
(1-5)
D. Vlădescu,
Tehnica viorii
(exerciții pentru mâna stângă)
Ghilels,
Game și arpegii
Studii tehnico-melodice:
Ch. Beriot, Vieuxtemps, Alard,
Culegere de studii
E. Polo,
30 de Studii progresive pe duble coarde
F. Fiorillo,
36 de Studii sau Capricii
J.B.Ch. Dancla,
20 de Studii, op. 37
(cele accesibile)
L. Feldman,
Studii melodice, Caietele I și II
L.J. Massart,
Arta exersării studiilor la Kreutzer
H. Schradieck,
Școala tehnicii viorii –
Caietul I și II
J. Bloch,
Studiul gamelor
J. Hrimaly,
Studiul gamelor
M. Iftinchi,
Schimburile de poziții duble coarde
O. Ševčik op. 1, caietele II și III ( Tehnica viorii )
O. Ševčik op. 2, caietele III, IV, V ( Tehnica arcușului )
O. Ševčik op. 8,
Schimburi de poziție
O. Ševčik op. 9,
Duble coarde
R. Cionca,
Studiul gamelor
R. Klenck,
Studiul gamelor
P. Rode,
24 de Capricii
(cele accesibile)
R. Kreutzer,
42 Studii sau Capricii
Piese:
A. Corelli,
La Folia
Ch.A. de Beriot,
Variațiuni op. 15 în Mi major
H. Wieniawski,
Legenda, op. 17
J. Brahms,
Dansuri ungare
J. Raff,
Cavatina nr. 3 în Re major op. 85
L. van Beethoven,
Romanța în Fa major op. 50
L. van Beethoven,
Romanța în Sol major op. 40
M. de Falla,
Dans Spaniol La vida breve
M.P. Musorgski,
Gopak
Pugnani-Kreisler,
Preludiu și Alegro
S. Suzuki,
vol. VIII
T. Fuchs,
Serenada pentru vioară
T. Vitali,
Ciaccona
Tartini-Kreisler,
Variațiuni pe o temă de Corelli
W.A. Mozart,
Rondo in Do major, KV373
Sonate:
Corelli, Sonate
Händel, Sonata în La major Händel, Sonata în Mi major Händel, Sonata în sol minor
Concerte:
Rode, Concertele 7 și 8 (partea I)
Beriot, Concertul nr. 9, 7,1, scene de balet
Sugestii metodologice
Pregătirea de specialitate a elevilor de la profilul artistic, specializarea muzică, presupune valorificarea achizițiilor învățării dobândite prin educația de bază (disciplinele din trunchiul comun), ca modalitate de asigurare a egalității de șanse și de întregire a formării intelectuale, estetice și morale ale elevilor.
Parcurgerea repertoriului nu este un scop în sine, ci un mijloc de orientare a elevului spre trasee ulterioare de pregătire superioară și ca posibilitate de atingere a unui nivel superior de performanță în interpretare.
Acest deziderat reprezintă pentru profesor un scop ce pune accent pe deplasarea accentului de pe acumulările sterile de cunoștințe pe utilizarea acestora în practica muzical- instrumentală, de pe caracterul informativ, aplicativ, centrând procesul didactic pe elev și pe opțiunile sale.
Acestea reprezintă un rezultat al întregului demers didactic cu specific artistic, la care participă elevul.
Sugestiile metodologice ca sprijin pentru cadrul didactic se referă la conținutul învățării, metode, activități didactice și recomandări cu privire la abordarea repertoriului, precum și
sugestii privind evaluarea continuă și sumativă în scopul orientării cadrului didactic în procesul de predare-învățare a unui instrument muzical.
Repertoriul este un mijloc de realizare a competențelor. Parcurgerea acestuia nu constituie un obiectiv în sine, important fiind, de fapt, progresul elevilor în învățare. În procesul de învățământ gimnazial (clasele V-VIII) trebuie să se aibă în vedere valorificarea potențialului creativ în interpretare. Din acest moment, formarea unei concepții interpretative asupra operei va motiva demersul de perfecționare a tehnicii interpretative a elevului.
În activitatea didactică se va pune accentul prioritar pe abordarea în interpretare a stilului clasic. În acest sens, trebuie avute în vedere:
Utilizarea arcușului:
spiccato
Redarea ornamentelor după cerințele epocii
Un grad sporit de velocitate
Ușurință în folosirea tehnicii de schimbare a nuanțelor
Nu trebuie omisă dezvoltarea muzicalității elevului, a gândirii sale muzicale. Aceasta nu exclude utilizarea exercițiilor de memorare a textelor muzicale studiate și de redare a acestora fără ajutorul partiturii.
De asemenea, este absolut necesar ca fiecare operă muzicală să fie interpretată în integralitatea sa, cu acompaniament (pian sau ansamblu orchestral) și obligatoriu în public (audiții de clasă/catedră).
În perioada învățământului gimnazial, pregătirea de specialitate a elevilor se va axa pe inițierea în și cu familiarizarea cu perioadele stilistice, muzicale în vederea aprofundării perioadelor stilistice importante:
Baroc
Clasicism
Romantism
Modernism
Repertoriul însă are valoare de sugestie, rămânând la aprecierea cadrului didactic să propună alte repertorii, ținând cont de particularitățile de dezvoltare fizică, psihică și intelectuală a elevului.
Câteva activități speciale vor veni în ajutorul profesorului în scopul realizării competențelor. Astfel, trebuie să se acorde o atenție special memorizării textului muzical, dar, totodată, memorizarea textului nu trebuie să devină un scop în sine, ci să fie un instrument de facilitare a eliberării de stresul partiturii.
Cadrul didactic trebuie să dovedească disponibilitate pentru pregătirea continuă prin toate mijloacele oficiale. Printre acestea, se va pune accent pe participarea activă a elevului la diferite acțiuni, competiții, finalizând demersul prin adoptarea și implicarea sa responsabilă în pregătirea pentru performanță, eliminând astfel riscul promovării unor false valori.
MODEL proiectare unitate de învățare
VIOARĂ
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: REPERTORIU ROMÂNESC
Clasa a VI-a
Nr. ore alocate: 4 ore
Detalieri de conținut
Competențe specifice
Activități de învățare
Resurse
Evaluare
1.1. Aplicarea
2.1. Îmbinarea
- vioară
- feedback oferit în
G. Enescu
conștientă a
diferitelor
elementelor tehnice cu
cerințele expresive ale
arcuș
partitură
urma vizionării
înregistrării
„Nocturna” –
combinații ritmice,
piesei
- suport
- autoevaluarea în
MEMORARE
melodice și dinamice
- învățarea pe
fragmente și apoi
pentru partitură
baza criteriilor prestabilite
1.2. Aplicarea indicațiilor și agogică
înțelegerea termenilor existenți în textul muzical
utilizarea tehnicilor adecvate
integral al lucrării fără partitură
- înregistrarea audio- video a interpretării elevului
metronom
aparat audio-video pentru înregistrare
Notă:
Memorarea reprezintă o etapă de lucru ulterioară parcurgerii și asimilării elementelor constitutive (melodie, ritm, ornamente, tehnica emisiei sonore, înțelegerea formei, dinamică și tempo)
Grup de lucru
Nume, prenume
Instituție de apartenență
Brăescu, Adrian
Ministerul Educației
Streche, Loredana
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Baltaga, Elena
Colegiul Național de Muzică
George Enescu
– București
Cîmpeanu, Liuța-Adriana
Școala gimnazială de muzică
Augustin Bena
– Cluj-Napoca
Gheorghe, Florentina
Colegiul Național de Arte
Regina Maria
– Constanța
Huștiuc Lina-Consuela
Liceul de Artă
Ștefan Luchian
– Botoșani
Iacob, Lucian-Edelin
Colegiul Național de Artă
Octav Băncilă
– Iași
Iaru, Virgil
Liceul de Arte
Ionel Perlea
– Slobozia
Orcula, Hortensia
Școala Gimnazială de Arte Nr.4
Popa Tania
Colegiul Național de Arte
Dinu Lipatti –
București
Ursu Magdalena
Colegiul Național de Arte
Dinu Lipatti
– București
Zătu, Veronica
Liceul Vocațional de Muzică „ Tudor Ciortea” – Brașov
Anexa nr. 6
MINISTERUL EDUCAȚIEI
Programa școlară pentru disciplina
PIAN
Clasele V-VIII
Învățământ integrat și suplimentar de artă – Muzică
București, 2022
Notă de prezentare
Programa școlară pentru Instrument principal, disciplina
Pian
reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele V-VIII din învățământul gimnazial cu program integrat și suplimentar de artă – muzică, înscriindu-se în aria curriculară
Arte . Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învățământ cu 3 ore pe săptămână.
Programa pentru
Pian
este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și contribuie la dezvoltarea personalității elevului.
Actuala programă se corelează cu programa corespondentă pentru ciclul liceal, asigurând astfel continuitatea structurării competențelor și o abordare coerentă între cele două niveluri de învățământ (gimnazial și liceal).
Structura programei școlare
include, pe lângă
Nota de prezentare , următoarele elemente:
Competențe generale
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Conținuturi
Sugestii metodologice
Competențele
sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competențele generale
vizate la nivelul disciplinei
Pian
jalonează achizițiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial.
Competențele specifice
se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt însoțite de
exemple de activități de învățare , care constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul realizării competențelor. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activități de învățare, care integrează strategii didactice și care valorifică experiența concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activități de învățare pe care le propune programa școlară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei școlare și proiectării unor parcursuri de învățare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.
Conținuturile
învățării constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
Elemente de tehnica instrumentală specifică
Elemente de notație/cultură muzicală
Aspecte interpretative
Sugestiile metodologice
includ recomandări privind strategiile didactice și elementele de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secțiune se oferă și un exemplu de proiectare didactică.
Construcția programei permite susținerea evoluțiilor elevilor în direcția exprimării artistice la instrument și în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează și competențe, deprinderi, cunoștințe de la celelalte discipline ale educației muzicale.
Programa de față se adresează elevilor care parcurg studiul pianului încă din clasa I. Pentru elevii de la anumite instrumente, care încep studiul muzicii mai târziu (în clasa a III-a, a IV-a sau a V-a), se va utiliza prezenta programă, cu parcurgerea ei de la primul an de studiu, într-un ritm adaptat nivelului de vârstă și progresului înregistrat de elevi.
Competențe generale
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
CLASA a V-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Clasa a V-a
1.2. Să-și reprezinte elemente de dinamică și agogică
Să aplice conștient combinații melodice, ritmice și armonice
Exerciții pe probleme
Exerciții cu toate gamele majore și minore pe patru octave separat și împreună
Exerciții cu game cromatice separat
Exerciții cu acorduri mici, arpegii pe patru sunet
Exerciții cu arpegii mari pe patru octave
Solfegierea dinamică a textului muzical
Aplicarea instrumentală
Redarea corectă a textului
Citire la prima vedere
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a V-a
2.2. Să exprime propriile sentimente în repertoriul abordat
Să rezolve problemele de tehnică instrumentală
Reducere la o schemă sau model
Îmbinarea elementelor tehnice în lucrările muzicale din literatura de specialitate
Audierea interpretărilor de referință
Interpretarea pe scenă și conștientizarea actului interpretativ
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a V-a
Elemente de tehnică instrumentală specifică
Exerciții pe probleme
Exerciții cu toate gamele majore și minore pe patru octave separat și împreună
Exerciții cu game cromatice separat
Exerciții cu acorduri mici, arpegii pe patru sunet Exerciții cu arpegii mari pe patru octave
Elemente de notație/cultura muzicală
Solfegierea dinamică a textului muzical Aplicarea instrumentală
Redarea corectă a textului Citire la prima vedere
Aspecte interpretative
Reducere la o schemă sau model
Îmbinarea elementelor tehnice în lucrările muzicale din literatura de specialitate
Audierea interpretărilor de referință
Interpretarea pe scenă și conștientizarea actului interpretativ
SUGESTII pentru REPERTORIU
Studii:
C. Czerny, Studii op. 299, 821 St. Heller, Studii op. 45
Repertoriul preclasic:
J. S. Bach,
Invențiuni la 2 voci
Repertoriul clasic:
J. Haydn,
6 Divertismente, Sonatine
L. van Beethoven,
Sonata op. 49 nr. 2
M. Clementi,
Sonatine
W. A. Mozart,
Sonatine vieneze
Repertoriul romantic și modern:
A. Haciaturian,
Sonatina, Album pentru copiilor
E. Grieg,
Piese lirice
F. Mendelssohn-Bartholdy,
Cântece fără cuvinte
D. Kabalevski,
24 de piese pentru copii
M. P. Mussorgski,
O lacrimă
P. I. Ceaikovski,
Album pentru copiilor
Repertoriul românesc:
C. Petra Basacopol,
Imagini pitorești
F. Lazăr,
Suita pentru copiilor
P. Constantinescu,
Tocco-Toccatina
S. Drăgoi,
Suita de dansuri populare
Tudor Ciortea,
Rondoletto
CLASA a VI-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Clasa a VI-a
1.2. Să aplice indicațiile de dinamică și agogică
Să realizeze combinații de elemente melodice, armonice, ritmice
Analizarea textelor muzicale și identificarea elementelor melodice, armonice, ritmice
Introducerea elementelor de polifonie
Exerciții pe probleme
Game majore și minore pe patru octave
Exerciții cu game în sexte, terțe și decime
Exerciții cu acorduri mici, arpegii mici și mari
Explicarea termenilor existenți în textul muzical
Executarea indicațiilor de dinamică și agogică
Compararea diferitelor nuanțe
Exerciții cu nuanțe diferite (p, mf, f)
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a VI-a
Să îmbine elementul tehnic cu cerințele expresive repertoriale
Exerciții de recunoaștere într-un text muzical a diferitelor elemente tehnice
Exerciții de rezolvare a problemelor tehnice ivite și raportarea acestora la contextul muzical
Prezentarea
pe scenă a repertoriilor parcurse
2.2. Să identifice mesajul muzical al repertoriului studiat
Compararea diferitelor stiluri muzicale
Diferențierea caracterului expresiv al lucrărilor muzicale studiate
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VI-a
Elemente de tehnică instrumentală specifică
Exerciții pe probleme
Game majore și minore pe patru octave Exerciții cu game în sexte, terțe și decime Exerciții cu acorduri mici, arpegii mici și mari Explicarea termenilor existenți în textul muzical Executarea indicațiilor de dinamică și agogică Compararea diferitelor nuanțe
Exerciții cu nuanțe diferite (f, p)
Elemente de notație/cultura muzicală
Exerciții de recunoaștere într-un text muzical a diferitelor elemente tehnice
Exerciții de rezolvare a problemelor tehnice ivite și raportarea acestora la contextul muzical
Prezentarea pe scenă a repertoriilor parcurse Analizarea textelor muzicale și identificarea elementelor melodice, armonice, ritmice
Introducerea elementelor de polifonie
Aspecte interpretative
Compararea diferitelor stiluri muzicale
Diferențierea caracterului expresiv al lucrărilor muzicale studiate
SUGESTII pentru REPERTORIU
Studii:
C. Czerny, Studii op. 299
M. Clementi, 50 Preludii și studii pentru pian
N. Makarova, 6 Studii op. 16
St. Heller, Studii op. 45, 46
Repertoriul preclasic:
C. Daquin,
Le Coucou
G. Fr. Haendel,
6 Fughete, Allemande, Suite (părți)
J. S. Bach,
Invențiuni la 2 și 3 voci, 6 Mici preludii, Preludii și fughete, Mica Suită în La Major, Fuga în Do Major
Repertoriul clasic:
C. Ph. Em. Bach,
Solfegietto, 3 Sonate ușoare pentru pian
D. Cimarosa,
32 de Sonate
J. Haydn,
Sonate nr. 1 în Do, nr. 2 în Si bemol, nr. 3 în Do, nr. 7 în Do, nr. 8 în Sol, nr. 9 în Fa, nr. 10 în Do, nr. 11 în Sol
L. van Beethoven,
Rondo în Do op. 51, Variațiuni în Re, în Sol, Sonata op. 49, Bagatele op. 33, Ecoseze, Contradansuri
W. A. Mozart,
Andantino în Mi bemol K. V. 283, Sonata facile K. V. 545, Pastorala variată, 6 Deutsche Tanze K. V 536
Repertoriul romantic:
E. Grieg,
Tablouri poetice, Piese lirice
F. Liszt,
Consolations
F. Mendelssohn-Bartholdy,
Cântece fără cuvinte, 6 Piese pentru copii
Fr. Chopin,
3 Ecoseze, Mazurci
Fr. Schubert,
3 Marșuri militare op. 51, Andantino în Do, Scherzo-uri, Momente muzicale
J. Brahms,
Valsuri
P. I. Ceaikovski,
Bagatelle, Humoresca, Mazurca, Anotimpuri (Mai, Aprilie)
R. Schumann,
Album pentru tineret, Sonatele pentru tineret op. 118, nr. 1 și 2
Repertoriul modern și de caracter:
A. Copland,
Pisica și șoarecele
A. Haciaturian,
Sonatina
B. Bartok,
Microcosmos IV, Seara la secui, Sonatina, Dansul ursului, 6 Dansuri românești
Repertoriul românesc:
C. Petra Basacopol,
Imagini de la Muzeul satului
D. Constantinescu,
Toccatina
D. Voiculescu,
Carte fără sfârșit, vol. III
L. Comes,
Cântece și jocuri pentru pian, Sonatine III, IV
M. Jora,
Poze și pozne
Cl. Debussy,
2 Arabesca, Dans boem, Piese din Colțul copiilor
D. Kabalevski,
Tema cu variațiuni în Re, Sonatina în Do, în la
I. Bercovici,
Toccata
J. Ibert,
Măgărușul alb
M. Reger,
Humoresca, Carte pentru tineret
S. Prokofiev,
Gavota, Viziuni fugitive
Z. Kodály,
12 Dansuri pe clape negre (1965)
M. Negrea , Impresii de la țară, 3 Dansuri, 3 Schițe românești
N. Chilf,
Suita pentru copii
P. Constantinescu , 4 Fabule
R. Șutzu,
Vârtelnița
S. Drăgoi,
Miniaturi, Colinde
S. Toduță,
Suita de cântece și dansuri
Șt. Mangoianu,
Burlesca, Joc din Oaș
T. Olah,
Sonatina
CLASA a VII-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Clasa a VII-a
1.2. Aprofundarea deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj muzical
Aprofundarea elementelor de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare
Exerciții pe probleme
Exerciții cu game majore și minore pe toată claviatura, lucrate în terțe, sexte. decime, în diferiți timpi în forte și piano
Exerciții cu arpegii mici și mari
Exerciții cu acorduri mici și mari separat și împreună
Exerciții pe octave lucrate separat
Exerciții de pedalizare
Aplicarea unor tehnici de tușeuri specifice stilului lucrării interpretate
Exerciții specifice de descifrare (solfegiere, redare cu instrumentul, etc) corespunzătoare clasei
Exerciții vizând precizia ritmică
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a VII-a
Utilizarea tehnicii instrumentale în operarea cu elemente de limbaj muzical
Parcurgerea unui repertoriu variat stilistic
Folosirea tehnicii instrumentale ca mijloc de expresie
2.2. Diferențierea prin modalitățile sale tehnice și expresive a stilurilor muzicale variate, cunoscând particularitățile stilistice încadrate în epocă și adecvate vârstei
Interpretarea unor lucrări din epoci diferite
Compararea unor elemente stilistice
2.3. Diversificarea și îmbogățirea paletei mijloacelor de exprimare în planul nuanțării și expresivității muzicale
- Aplicarea corectă a elementelor de ritm, metru, agogică, dinamică și nuanțare naturală în lucrările studiate
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VII-a
Elemente de tehnică instrumentală specifică
Exerciții pe probleme
Exerciții cu game majore și minore pe toată claviatura, lucrate în terțe, sexte. decime, în diferiți timpi în f și p
Exerciții cu arpegii mici și mari
Exerciții cu acorduri mici și mari separat și împreună Exerciții pe octave lucrate separat
Exerciții de pedalizare
Elemente de notație/cultura muzicală
Parcurgerea unui repertoriu variat stilistic
Folosirea tehnicii instrumentale ca mijloc de expresie Aplicarea unor tehnici de tușeuri specifice stilului lucrării interpretate
Exerciții specifice de descifrare (solfegiere, redare cu instrumentul, etc) corespunzătoare clasei
Exerciții vizând precizia ritmică
Aspecte interpretative
Interpretarea de lucrări din epoci diferite Compararea unor elemente stilistice
Aplicarea corectă a elementelor de ritm, metru, agogică, dinamică și nuanțare naturală în lucrările studiate
SUGESTII pentru REPERTORIU
Studii:
C. Czerny, Studii op. 802, op. 399, op. 335,
op. 299
Fr. Liszt, Studii op. 1
J. B. Cramer, Studii, vol. I
M. Clementi, 50 Preludii și exerciții
Repertoriul preclasic:
D. Scarlatti,
Sonate
Fr. Couperin,
Les petits moulins a vent
G. B. Martini,
Allegro
G. Fr. Haendel,
Suite în re minor, sol minor (părți) Variațiuni în Si bemol Major
J. S. Bach,
Invențiuni la 3 voci, 2 Fugi în Do Major, Preludii și fughete, Suite franceze
L. C. Daquin,
Le Coucou, L Hirondelle
I. Albeniz,
Sonata în Re
Repertoriul clasic:
Ph. Em. Bach,
Allegro în La Major, Sonata în Si bemol
J. S. Bach,
Invențiuni la 3 voci, 2 Fugi în Do Major, Preludii și fughete, Suite franceze
J. Haydn,
Sonate nr. 4 în Re Major, nr. 5, în La Major, nr. 12 în La Major, nr. 13 în Mi Major, nr. 14 în Re Major, nr. 22 în Mi Major, nr. 24 în Re Major, nr. 27 în Sol Major, nr. 30 în La Major, nr. 33 în Re Major, nr. 34 în mi minor, nr. 35 în Do Major
Repertoriul romantic:
C. M. von Weber,
Rondo brillant
Ch. Sinding,
Vânt de primăvara
E. Grieg,
Piese lirice, Dansuri norvegiene
F. Mendelssohn-Bartholdy,
Cântece fără cuvinte, Capriccio op. 33 în la minor
Fr. Chopin, Impromptu în La bemol Major, Mazurci, Valsuri
Fr. Liszt,
Consolation, Vals Capriccio, l Hymme de l enfant a son reveil
Fr. Schubert,
Allegretto în do op. 915, Momente muzicale op. 94, Impromptus op. 90 nr. 2 și nr. 4, op. 142, nr. 2
P. I. Ceaikovski,
Anotimpuri, Chanson triste op. 40 nr. 2
L. van Beethoven,
Sonata op.2 nr. 1 în fa minor, op. 14 nr. 1 în sol Major, op. 49 în Sol Major, Rondo în Do Major, în Sol Major, Variațiuni în Do Major op. 69, în la minor, Bagatele op. 126 nr. 2
M. Albeniz,
Sonata în Re
W. A. Mozart,
Sonata în Mi bemol Major K.V 282, în Re Major K. V. 284, în Do Major K. V. 279, în Si bemol Major K. V 570, în Fa Major
K. V. 332, în La Major K. V. 331, în Sol Major
K. V. 283, Rondo în Re Major K. V. 485, Pastorala variată
P. I. Ceaikovski,
Anotimpuri, Chanson triste op. 40 nr. 2
R. Schumann,
Album pentru tineret, Sonata op. 118
R. Schumann,
Album pentru tineret, Sonata op. 118
Repertoriul de piese moderne și de caracter
A. Haciaturian,
Sonatina în Do, Aventurile lui Ivan
B. Bartók,
Microcosmos, Sonatina, 6 Dansuri românești
Cl. Debussy,
Colțul copiilor, 2 Arabesca, Clair de lune din Suita bergamască
D. Șostakovici , 3 Dansuri fantastice
H. Villa-Lobos,
Suita pentru copii nr. 1, Camera copilului
I. Albeniz,
Toccata
S. Prokofiev,
Romeo și Julieta (selecții) Viziuni fugitive, Poveștile bunicii
S. Rachmaninov,
Preludiul în do diez minor, Polichinelle
Z. Kodály, 3 Dansuri
Repertoriul românesc:
A. Hrisanide,
Menuet
A. Stroe,
4 Piese pentru pian
A. Winkler,
4 Bagatele pentru pian
C. Petra Basacopol,
Imagini de la Muzeul Satului, Rondo
D. Bughici,
Șase piese pentru pian
L. Brânduș,
Cântec liric
M. Andricu,
Suita pentru copii op. 81
M. Negrea,
Impresii de la țară, Sonatina
P. Constantinescu,
Fabule, Toccata, Joc, Cântec
P. Vermessy,
Schițe pentru pian
S. Toduță,
Suita de cântece și dansuri
T. Ciortea,
Joc țigănesc
T. Olah,
Sonatina
CLASA a VIII-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Clasa a VIII-a
1.2. Reconstrucția și redarea instrumentală a unei forme muzicale prin elemente de limbaj muzical
-
Analizarea formelor muzicale ale lucrărilor muzicale studiate
Completarea elementelor de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare
Exerciții cu game majore și minor simple, octave, acorduri mari, arpegii mari, arpegiu de septimă de dominantă
Exerciții de transpoziție în diferite tonalități și cu diferite formule ritmice
Clasa a VIII-a
Solfegierea și frazarea ideilor muzicale
Reprezentarea planurilor dinamic și agogic ale lucrărilor muzicale studiate
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a VIII-a
Utilizarea adecvată a tușeului pianistic la stilul repertorial
Identificarea și redarea particularităților tehnice ale diferitelor moduri de atac la stilurile studiate
Execuția în public a lucrărilor muzicale studiate
Exprimarea unor opinii referitoare la repertoriul parcurs
2.2. Autoevaluarea prestației scenice (evoluții în audiții, recitaluri, examene, etc)
Recunoașterea apartenenței lucrărilor muzicale audiate la un anume gen și stil muzical
Formularea judecăților de valoare despre lucrări audiate/ variante de interpretări
Diferențierea prin audiție a diverselor interpretări, în scopul formării propriei versiuni
2.3. Interpretarea creativă a lucrării coordonând mijloacele de expresie muzicală cunoscute
Analizarea și utilizarea cursivă a aspectelor timbrale întâlnite în lucrările abordate
Prezentarea cursivă a unui program respectând termenii de dinamică și agogică
Memorarea și interpretarea creativă a lucrării, coordonând mijloacele de expresie muzicală
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VIII-a
Elemente de tehnică instrumentală specifică
Exerciții cu game majore și minor simple, octave, acorduri mari, arpegii mari, arpegiu de septimă de dominantă
Exerciții de transpoziție în diferite tonalități și cu diferite formule ritmice
Analizarea formelor muzicale ale lucrărilor muzicale studiate Solfegierea și frazarea ideilor muzicale
Reprezentarea planurilor dinamic și agogic ale lucrărilor muzicale
studiate
Elemente de notație/cultura muzicală
Identificarea și redarea particularităților tehnice ale diferitelor moduri de atac la stilurile studiate
Recunoașterea apartenenței lucrărilor muzicale audiate la un anume gen și stil muzical
Formularea judecăților de valoare despre lucrări audiate/ variante de interpretări
Diferențierea prin audiție a diverselor interpretări, în scopul formării propriei versiuni
Aspecte interpretative
Analizarea și utilizarea cursivă a aspectelor timbrale întâlnite în lucrările abordate
Prezentarea cursivă a unui program respectând termenii de dinamică și agogică
Memorarea și interpretarea creativă a lucrării, coordonând mijloacele de expresie muzicală
Execuția în public a lucrărilor muzicale studiate Exprimarea unor opinii referitoare la repertoriul parcurs
SUGESTII pentru REPERTORIU
Studii:
C. Czerny, Studii op. 740, op. 399 Fr. Chopin, Studiul op. 25 nr. 2 Fr. Liszt, Studii op. 1
J. B. Cramer, Studii, caietul I și II
Repertoriul preclasic:
J. S. Bach,
Invențiuni la 3 voci, Suite franceze, Preludii și fughette, Clavecinul bine temperat, nr. 2 în do minor, nr. 21 în Si bemol Major, Fantezia în do minor
G. Fr. Haendel,
Suite
J. Ph. Rameau,
Les Niais de Sologne și alte piese
D. Scarlatti,
Sonate
Repertoriul clasic:
C. Ph. Em. Bach,
Sonate
D. Cimarosa,
Sonate
J. Chr. Bach,
Sonate
J. Haydn,
Sonate
L. van Beethoven,
Bagatele op. 33, Sonate op. 2 nr. 1 în fa, op. 10 nr. 2 în Fa, op. 10 nr.
1 în do, op. 14 nr. 1 în Mi, op. 14 nr. 2 în Sol, op. 79 în Sol
M. Clementi,
Sonate, Re op. 26 nr. 3, Fa op. 6 nr. 2, Re op. 33 nr. 3
W. A. Mozart,
Sonate, Fa K. V. 280, mi bemol K. V. 282, Sol K. V. 282, Fa K. V. 332,
Si bemol K. V. 570, Romanze La bemol K. V. 205
Repertoriul romantic:
C. M. von Weber,
Rondo brillant, Perpetuum mobile
F. Mendelssohn-Bartholdy,
Cântece fără cuvinte, Rondo capriccioso
Fr. Chopin,
Mazurci, Valsuri, Rondo op. 1, Impromptu în La bemol Major op. 29, Fantaisie Impromptu op. 66, Poloneza în La Major, op. 40 nr. 1
Fr. Schubert,
Momente muzicale, Impromptus op. 90 și op. 142
P. I. Ceaikovski,
Anotimpuri
R. Schumann,
Album pentru tineret, Sonate pentru tineret op. 118, Noveleta 1, Arabesca
Repertoriul de piese moderne și de caracter:
A. Scriabin,
Preludii
B. Bartók,
Microcosmos V, Bagatele
Cl. Debussy,
Colțul copiilor, Preludii, Serenada nr. 2
H. Villa-Lobos,
Polichinelle
S. Prokofiev,
Romeo și Julieta, Viziuni fugitive
S. Rachmaninov,
Preludii, Studii tablouri
Repertoriul românesc:
Al .Mendelssohn,
24 Comentarii pentru pian
C. Petra Basacopol,
Rondo
D. Gheciu,
10 Miniaturi
E. Tereny,
Un poco alla Bartók
G. Enescu,
Suita în stil vechi
G. Jódál,
Sonatina
L. Dandara,
Toccata
M. Negrea,
Impresii de la țară, Sonatina
P. Constantinescu,
Trei piese, Fabule
S. Toduță,
Suita de cântece și dansuri
T. Ciortea,
Suita pentru pian, Suita pe teme târnave
V. Herman,
Piese din Opt piese pentru pian
Sugestii metodologice
Ciclul gimnazial se clădește pe acumulările muzicale și instrumentale din clasele primare. Este o etapă importantă în orientarea către liceu, având în vedere dezvoltarea fizică a elevilor și consolidarea trăsăturilor de voință și caracter, decisive în orientarea profesională. Ciclul se încheie cu un concurs de admitere în liceu, unde, pregătirea aprofundată va influența viitorul elevilor.
Se va continua dezvoltarea tehnicii instrumentale prin efectuarea conștientă a unor exerciții de degete, a gamelor Majore și minore, la octavă, terță, sextă și decimă, paralel și contrar, arpegii frânte și lungi, octave, acorduri. Studiile abordate vor viza rezistența la efort fizic și psihic. Se vor aborda și studii artistice, unde tehnica instrumentală devine un mijloc de expresie, dar fără a depăși posibilitățile de exprimare ale elevului.
Muzica polifonică va fi extinsă la scriitura până la trei voci, continuând etapele de studiu utilizate anterior: solfegiere, construirea pe câte două voci a întregului, memorizarea fiecărei voci în parte, diferențierea sonoră a planurilor. Se vor analiza formele lucrărilor studiate. În clasele a VII-a și a VIII-a se pot studia suite de dansuri, ce presupun cunoașterea caracterului fiecăruia. Lucrările se audiază integral, stabilind caracteristicile mișcărilor. Ornamentele vor fi analizate și realizate în funcție de compozitor și caracterul pieselor, urmărindu-se integrarea în fluența discursului muzical.
Sonata clasică ocupă un loc special în studiul instrumental. Construcția formei, diferențierea tonală, între secțiunile componente vor fi însușite gradual în repertoriile abordate. Se va urmări realizarea stilistică: frazare, tușeu, pedalizare dinamică, tempo. Se recomandă studierea integrală a unei sonate, ca gen, pentru diferențierea specificității părților, a tempo- urilor și caracterului. Se vor audia atât sonate, cât și simfonii, în vederea înțelegerii genului.
Intrarea în adolescență este o etapă de mari transformări, fizice și psihice, de voință și orientare. Muzica romantică oferă un cadru de afirmare a calităților pianistice și muzicale, dezvoltate în anii anteriori. Încurajarea propriilor trăiri și opinii, reprezintă un imbold în manifestarea trăsăturilor de personalitate. În funcție de preferințe și nevoile de exprimare, vor fi abordate piese moderne și românești, utilizând mijloace de expresie specifice.
Se va diversifica utilizarea pedalei, în funcție de stil și efectul dorit. Utilizarea pedalei
„una corda” va fi pentru obținerea unor sonorități speciale. Pedala de rezonanță nu înlocuiește un legato obținut prin tușeu, după cum pedala „una corda” nu suplinește obținerea unei nuanțe reduse, executată prin tehnică de producere a sunetului.
Studiul individual devine un instrument de bază în asimilarea problemelor pianistice. Elevul va fi ajutat să proiecteze munca pe termen scurt și lung, pentru a rezolva toate cerințele instrumentale, muzicale și repertoriale. Responsabilizarea elevului față de muncă este o acțiune cu multiple avantaje, fiind o bază a existenței.
MODEL proiectare unitate de învățare
PIAN
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE:REPERTORIU CLASIC
Clasa a VI-a
Nr. ore alocate: 4
Detalieri de conținut
Competențe specifice
Activități de învățare
Resurse
Evaluare
W. A. Mozart
1.1. Să realizeze combinații de elemente melodice, armonice, ritmice
- audierea lucrării
- pian
- evaluare
– Sonata
- citirea integrală a
- partitură
formativă
Facile, KV
lucrării, respectând
- aparatură
- autoevaluare în
545, p. I,
DESCIFRARE
indicațiile de dinamică
- evidențierea
audio-video
baza criteriilor de
prestabilite
1.2. Să aplice
construcției formei
indicațiile de
muzicale (frazare,
dinamică și agogică
articulații, structură)
- rezolvarea
problemelor tehnice
(ornamente, formule
ritmice, pasaje cu
mâini alternative)
- executarea unor
exerciții ajutătoare
pentru egalizarea
articulației degetelor
- adaptarea tușeului
pianistic la specificul
scriiturii mozartiene
Notă:
Se va avea în vedere necesitatea obișnuirii elevilor atât cu respectarea textului muzical cât și cu elemente stilistice și de interpretare creativă.
Grup de lucru
Nume, prenume
Instituție de apartenență
Brăescu, Adrian
Ministerul Educației
Streche, Loredana
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Coman Lavinia
Universitatea Națională de Muzică – București
Babeș Venera
Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti” – București
Enoiu-Pânzariu Andrei
Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” – Iași
Noveanu Monica
Colegiul Național de Muzică „Sigismund Toduță” – Cluj-Napoca
Zamfirescu Mihaela Eleonora
Colegiul Național de Muzică „George Enescu” – București
Anexa nr. 7
MINISTERUL EDUCAȚIEI
Programa școlară pentru
INSTRUMENTE DE SUFLAT
flaut, oboi, clarinet, fagot, corn, trompetă, trombon, nai, taragot, saxofon
Clasele V-VIII
Învățământ integrat și suplimentar de artă – Muzică
București, 2022
Notă de prezentare
Programa școlară pentru
Instrument principal - instrumente de suflat
reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele V-VIII din învățământul gimnazial cu program integrat și suplimentar de artă – muzică, înscriindu-se în aria curriculară
Arte . Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învățământ cu un buget de timp de 3 ore/săptămână.
Programa pentru
Instrument principal - instrumente de suflat
este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
Structura programei școlare
include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente:
Competențe generale
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Conținuturi
Sugestii de repertoriu
Sugestii metodologice
Competențele
sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competențele generale
vizate în studiul
instrumentelor de suflat
jalonează achizițiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial.
Competențele specifice
se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt însoțite de exemple de activități de învățare, care constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul realizării competențelor. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activități de învățare, care integrează strategii didactice și care valorifică experiența concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activități de învățare pe care le propune programa școlară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei școlare și proiectării unor parcursuri de învățare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării fizico-afective a fiecărui elev.
Sugestiile de repertoriu
sunt prezentate pe specificul fiecărui instrument.
Conținuturile
învățării
constituie
elemente
de
bază
ale
domeniului,
mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
Elemente de tehnică instrumentală specifică;
Elemente de notație/cultură muzicală;
Aspecte interpretative.
Sugestiile metodologice
includ recomandări privind strategiile didactice și elementele de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie la realizarea acestora. Tot în această secțiune se oferă și un exemplu de proiectare didactică.
Construcția programei permite susținerea elevilor în direcția exprimării artistice la instrument, concretizată în manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează
și
cunoștințe, deprinderi, competențe și de la celelalte discipline muzicale.
În cadrul actualei programe sunt cuprinse următoarele instrumente de suflat: flaut, oboi, clarinet, fagot, corn, trompetă, trombon, nai, taragot, saxofon.
Programa de față se adresează elevilor care studiază un instrument de suflat din clasa a V-a. Aceasta permite, ca element de noutate, posibilitatea de a aborda studiul acestor instrumente mai devreme, pentru elevii care au o dezvoltare fizică corespunzătoare, cu acordul părinților, la recomandarea profesorului îndrumător. Parcurgerea programei se va face începând cu primul an de studiu, într-un ritm adaptat nivelului de vârstă și dezvoltare personală. Studiul tubei începe în cadrul ciclului liceal, însă există posibilitatea de a adapta conținuturile pentru ciclul gimnazial, în funcție de dezvoltarea fizică și posibilitățile psiho-
intelectuale ale elevului.
Competențe generale
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
CLASA a V-a
Competențe specifice cu exemple de activități de învățare
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Clasa a V-a
1.2. Cunoașterea principalelor elemente de limbaj muzical
1.3. Formarea deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj
Formarea deprinderilor tehnice de bază
Prezentarea descriptivă a instrumentului (construcție, părți componente, evoluție istorică, date teoretice)
Mânuirea (asamblarea, dezasamblarea, întreținerea) instrumentului
Principiile de funcționare a instrumentului
Emisia corectă – sonoritate caracteristică
Redarea cu ajutorul instrumentului a elementelor de tehnică instrumentală (sunetul, articularea, intonația)
Redarea, cu ajutorul instrumentului, a elementelor de limbaj muzical (ritm, metru, tempo);
Explicarea grifurilor/digitațiilor
Exerciții de utilizare a grifurilor/digitațiilor întâlnite în materialul specific anului I de studiu
Exerciții de cunoaștere a reprezentărilor grafice ale elementelor simple de limbaj muzical
Exerciții cu intervale simple
Descifrarea textelor muzicale simple cu ajutorul instrumentului
Identificarea/înțelegerea raportului matematic între durate
Redarea duratelor cu ajutorul instrumentului în diferite măsuri
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a V-a
Obținerea deprinderilor tehnice de bază
Exerciții de repirație și de emisie corectă
Exerciții de formare a ambușurii
Emisia, mai întâi doar cu ancia/muștiucul, apoi și cu instrumentul
Exerciții pentru dobândirea unei poziții corecte a corpului în timpul cântatului la instrument
Game majore și minore cu maxim o alterație
Articularea nonlegato și legato
2.2. Folosirea conștientă a elementelor simple de limbaj muzical
Exerciții de împărțire a textului muzical în fraze
Analiza motivelor, frazelor
Recunoașterea formelor muzicale simple (liedul, menuetul și rondoul)
2.3. Familiarizarea cu termeni elementari de dinamică și agogică
Exerciții cu elemente de dinamică constantă: p, mp, mf, f, etc.
Exerciții cu nuanțe dinamice (crescendo, decrescendo)
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a V-a
Elemente de tehnică instrumentală specifică
Prezentarea principalelor date și caracteristici ale instrumentului Exerciții de formare a respirației profesională
Exerciții de formare a ambușurii Explicarea grifurilor
Exerciții de utilizare a grifurilor/digitațiilor întâlnite în materialul specific anului I
Exerciții de cunoaștere a reprezentărilor grafice ale elementelor simple de limbaj muzical
Exerciții de emisie corectă
Elemente de notație/cultură muzicală
Descifrarea textelor muzicale simple cu ajutorul instrumentului Exerciții cu intervale simple
Identificarea raportului matematic între durate
Redarea duratelor cu ajutorul instrumentului în diferite măsuri Exerciții de articulare
nonlegato
și
legato
a sunetelor Exerciții în tonalități cu maxim o alterație
Aspecte interpretative
Exerciții de împărțire a textului muzical în fraze Analiza motivelor, frazelor
Recunoașterea formelor muzicale simple ( liedul ,
menuetul
și
rondoul )
Exerciții cu elemente de dinamică constantă:
p ,
mp ,
mf ,
f , etc. Exerciții cu elemente de dinamică fluctuantă (nuanțarea
crescendo ,
decrescendo )
SUGESTII pentru REPERTORIU
Piese:
Piese din albumul,
Forty little pieces in progressive order for the Beginner Flautist
(transcris și adaptat pentru flaut și pian de Louis Moyse):
J. S. Bach,
Menuet,
W. A. Mozart,
Ariette, Menuet,
R. Schubert,
Waltz,
L. v. Beethoven,
Scotsch Dance ;
D. Hellbach
Pictures,
vol. I:
Ostinato, Manolo s song ;
Piese din
Album de piese românești pentru instrumente de suflat :
Carmen Petra Basacopol,
Floarea soarelui
și
Cucu
A. Corelli,
Sarabanda ,
J. B. Lully,
Gavota ,
G. Fr. Haendel,
Bourre ,
J. S. Bach,
Menuet in Sol ,
C. W. Gluck,
Menuet ,
W. A. Mozart,
Aria ,
Cântec de leagăn ,
Dans german
ș.a .
R. Schumann,
Țăranul vesel .
Game, studii:
Exercitii de respirație specifică cântatului la flaut;
Exerciții cu capul flautului;
Game Majore și minore cu o alterație (ambitusul re 1 - re 3 ).
M. Moyse,
Metodă de flaut pentru începători ; Taffanel-Gauber,
Metodă de flaut pentru începători ;
Fr. Carajee,
Metoda de flaut ;
D. Pop,
Metodă de flaut,
vol. I;
A. I. Oltean-Zehnder și M. Anica,
Flautino I,
Metoda de flaut pentru începători;
I. Havaletz,
Metodă de flaut pentru începători ;
T. Wye,
Practice books for the Flute,
vol. I;
Z. Jeney,
Metodă de flaut , vol. I;
C. Ambach,
Die moderne Flötenschule,
vol. I;
I. Ory,
La flute Traversiére,
vol. I;
B. G. Haase,
Die neue magic Flute 1
(Noul flaut fermecat);
D. Cristache,
Metodă de studiu pentru începători
FLAUT (anul I de studiu)
Piese:
L. Pușecinikov,
Culegere de piese pentru oboi și pian
(la alegere, spre exemplu, piesa
Mic vals );
E. Cuteanu,
5 piese pentru tineret
(originale pentru vioară):
Piesa nr. 1 ,
Allegro , Piesa nr. 2,
Rubato - Allegretto ;
I. Cudalbu, G. Barnea,
Album de piese românești pentru instrumente de suflat (flaut, oboi, clarinet, fagot) și pian ;
D. Szabo-Geza,
Mica suită pentru oboi și pian (Bălăioara, Tropotita, Cântec vesel ).
Game, studii:
Exercitii de respirație specifică cântatului la oboi.
Exerciții cu ancia.
Game Majore și minore cu o alterație.
P. Tornea,
Metoda pentru oboi (Partea a II-a, Exerciții elementare pentru cunoașterea și deprinderea gamelor) ;
Wiktor Socewicz –
Game, arpegii și intervale pentru oboi ;
Mendel Andreas,
Technical basics of oboe playing .
S. Crozzoli,
Le prime lezione di oboe .
P. Tornea,
Metoda pentru oboi (Partea I, Exerciții elementare pentru cunoașterea și deprinderea grifurilor) ;
L. Pușecinikov,
Metoda pentru oboi
vol. I;
A. Tolksdorf, F. Rösler,
Schuler für Oboe , vol. I ;
K. Gekeler,
Gekeler Method for Oboe ; Schaeferdiek Marc,
Method for oboe,
vol. I.
OBOI (anul I de studiu)
Piese:
Antonio de Cabezon,
Pavana Italiană ; Girolmo Frescobaldi,
Couranta ; Bernardo Pasquini,
Pastorale ;
G. Ph. Telemann,
Menuet ;
C. Gervaise,
Menuet
din
Suita în re Nr. 4 ;
L. Marchandd , Menuet ;
J. S. Bach,
Musette
din
Suita Engleză Nr.3 ;
J. Ph. Rameau,
Menuet ;
W. A. Mozart,
Romanța K.V. 229 ;
F. Schubert,
Vals german ;
V. Maklakov,
Cântec ;
B. Kliuner,
Vals ;
V. Voloșinov,
Marș ;
A.T. Grecianinova,
Cântec ;
M. Glinka,
Cântec;
W. A. Mozart,
Dans .
Game, studii:
Exercitii de respirație specifică cântatului la clarinet.
Exerciții cu muștiucul.
Game Majore și minore cu o alterație.
R. Kitzer,
Metodă de clarinet , vol. I;
D. Ungureanu,
Metodă de clarinet , vol. I;
E. Koch,
Schule für Klarinete ;
C. Rozanov,
Metodă de clarinet ; Hovai,
Metodă de clarinet ;
A. Dismacek,
Metodă de clarinet . Rudi Reiki,
Studii , vol. I.
CLARINET (anul I de studiu)
Piese:
G. B. Pergolesi,
Piesa ;
B. Bartok,
Adagio; Andante ;
A. Haciaturian,
Andantino ;
A. Tegnar,
Cantec suedez pentru copii ;
R. Hanmer,
Bassoon Bagatelles .
Game, studii:
Exerciții de respirație specifică cântatului la fagot.
Exerciții cu ancia.
Game Majore și minore cu o alterație.
J. Weissenborn-Hofmeister,
Schulen Nr. 120
–
Metodă pentru începători
FAGOT (anul I de studiu)
Piese:
Mici piese solo sau cu pian
S. Kokenyessy,
Horn Tutor 1
(culegere de piese)
D. Kabalevski,
Vals, Ținutul meu
Game, studii:
Exerciții de respirație specifică cântatului la corn;
Exerciții cu muștiucul;
CORN (anul I de studiu)
Piese:
A. Popa,
Ansambluri pentru copii
W. A. Mozart,
Menuet
J. Hook,
Sonata (p. I)
Ph. Em. Bach,
Tema cu variațiuni
Ph. Em. Bach , Temă cu variațiuni
D. Marinescu,
Doină și joc
R. Schumann,
Plugarul vesel
L. van Beethoven,
Cântec solemn
Game, studii:
Exercitii de respirație specifică cântatului la trompetă;
Exerciții cu muștiucul;
Game Majore și minore cu o alterație.
D. Ungureanu,
Metoda de Trompetă
(Vol. I);
H. Rapp,
Metoda de Trompeta pentru începători ;
J. Porret,
Metoda de Trompetă
(Vol. I);
H. Clark,
Metoda de începători ;
J. B. Arban,
Metoda de Trompetă .
P. I. Ceaikovski , Piesă veche franțuzească
D. Sostakovici,
Coliba
W. A. Mozart,
Piesă veselă
J. S. Bach,
Menuet
Game Majore și minore cu o alterație. Gh. Păunescu,
Exercițiile 1-32
Charles F. Gouse,
Learn to play the french horn , vol. 1;
S. Kokenyessy,
Horn Tutor 1 ;
S. Dünser și A. Stopfner,
Horn fuchs , vol. 1;
B. Tuckwell,
Fifty first exercises for horn ; Pottag-Hovey,
Method for french horn , vol. 1.
TROMPETĂ (anul I de studiu)
Piese:
Mici piese cu acompaniament de pian transcrise de la diferite instrumente;
A. Bambola,
duete
(elev-profesor).
Game, studii
Exercitii de respirație specifică cântatului la trombon.
Exerciții cu muștiucul.
Game Majore și minore cu o alterație.
A. Bambola,
Caietul I, studii pe poziții ;
T. Dorsey,
Lecțiile 1-10 ;
V. Blajevici,
Exerciții
(pp. 1-19);
R. Muller,
Caietul 1
( exerciții în poziții 1-3)
TROMBON (anul I de studiu)
Piese:
G. Fr. Händel,
Menuet ;
G. Fr. Händel,
Largo;
G. Fr. Händel,
Bourée;
G. Fr. Händel,
Gavotte
G. Fr. Händel,
Impertinence ;
P. I. Ceaicovski,
Cântec vechi francez ;
F. J. Gossec,
Gavotta ;
A. Corelli,
Largo ;
G. B. Somis,
Tambourine ;
L. Boccherini,
Scherzo ;
R. Schumann,
Melodie;
L. v. Beethoven,
Oda bucuriei ;
L. v. Beethoven,
To Joy ;
J. Haydn,
Saint anthony chorale ;
J. Haydn,
Quadrille
J. Haydn,
Menuet ;
J. Haydn,
Dans lent ;
W. A. Mozart,
Children song ;
Children song ,
Frere Jaques ;
French children song ,
Au claire la lune ;
Dutch Folk song ,
The Farmers ;
Game, studii:
Exercitii de respirație specifică cântatului la nai; Game Majore și minore cu o alterație;
Gh. Zamfir,
Metodă de nai ; Gh. Zamfir,
Traite du nai ;
R. Pătuleanu,
Metodă de nai clasic ;
O. Lianu,
Metodă pentru însușirea naiului ;
V. Iovu,
Metodă de nai ; Al. Pal,
Metoda de nai ;
C. Pușcoiu,
New method for Panpipes
(partea I);
J. Domide,
Lehrgang für panflöte , vol. I;
I. Havaletz,
Metoda de nai clasic , Vol. I.
NAI (anul I de studiu)
Piese:
Pavele Pavele, Mazarica, Hora miresii, Zorile se varsă ;
Luca Novac,
Cântece din Banat ; Marius Cîrnu,
Melodii de joc din Banat .
Game, studii:
Game Majore și minore cu o alterație
Ioan Berci și Iulius Havaletz,
Metodă
(pp. 1-9); Kaldy Gyula,
Metodă
(pp.7-12)
TARAGOT (anul I de studiu)
French Lullaby ,
Sleep Well ;
M. Corrette,
Fanfare ;
J. B. Lully,
Andantino ;
J. B. Rameau,
Rondino ;
N. Miascovski,
Mazurka
Ch. Petzold,
Menuet
în Sol Major.
LUCRĂRI FOLCLORICE
Mociriță cu trifoi;
Când eram pe Ialomița; Știi tu mândro;
Aseară vântul bătea; Foaie verde ca aluna; Trenule mașină mică;
Mândra mea-i de la Buzău; Radu mami;
Ionel, Ionelule;
Cântă cucu bată-l vina; Pe marginea Dunării; Tudorițo nene;
Trandafir de la Moldova; Ungurica;
Balta;
Hora-n două părți; Foaie verde sălcioară
Am un leu și vreau să-l beau; Ciuleandra;
Barbu lăutaru; Alunelu;
Foaie verde lămâiță .
Piese:
A. Chailleaux,
Andante
și
Allegro ;
A. Campra,
Chanson du Papillon ;
G. F.Handel,
Allegro ,
Largo
și
Final .
F. Ferran,
Sonatina
pentru saxofon alto și pian
„Baghira”;
G. F. Händel,
Andate
și
Bourrée
(din
Sonata nr. 3 ).
J.B.Singelee,
Solo de concert , op. 74.
Game, studii:
Exerciții de respirație specifică cântatului la saxofon.
Exerciții cu muștiucul.
Game Majore și minore cu o alterație.
J. M. Londeix -
Le detache
și
Staccato
-
Exerciții de mecanica pentru toate saxoanele
Rubank,
Elementary Method for Beginner
Rubank,
Intermediate Method for Beginner
Cl. Delangle,
Metoda pentru începători
C. Horceag,
Metoda pentru începători
Amadeo Russo,
Metodă completă de saxofon
G. Lacour,
50 de studii progresive
Vol. I-II
SAXOFON (anul I de studiu)
CLASA a VI-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Clasa a VI-a
1.2.Continuarea formării deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj muzical
Analizarea principalelor elemente de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare
Explicarea grafiei sunetelor
Abordarea noilor grifuri ce derivă din extinderea ambitusului
Exerciții de utilizare a grifurilor nou învățate
Exerciții de cunoaștere/recunoaștere a reprezentărilor grafice ale elementelor simple de limbaj muzical
Exerciții specifice pentru formarea deprinderilor de citire corectă a textului muzical
Exerciții pentru perceperea și reprezentarea diferențelor ritmice (exerciții cu diviziuni de note, accentul ritmic, accentul metric, sincopa, contratimpul)
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a VI-a
Completarea deprinderilor tehnice și interpretative
Exerciții de respiratie, emisie, intonatie
Exerciții pentru dobândirea unei poziții corecte a corpului în timpul cântatului la instrument
Mânuirea corectă a instrumentului pentru obținerea automatismelor de folosire și întreținere a acestuia
Exerciții de dezvoltare a articulării sunetelor
Exerciții în tonalități până la două alterații (inclusiv)
2.2. Audierea atentă a diferitelor lucrări pentru instrument de suflat cu acompaniament
Recunoașterea elementelor de limbaj ritmic învățate
Recunoașterea elementelor de limbaj sonor învățate
Înțelegerea motivelor/frazelor muzicale
2.3. Exersarea elementelor cu rol determinant în dezvoltarea sensibilității și expresivității muzicale
-
Utilizarea nuanțelor muzicale (nuanțarea)
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VI-a
Elemente de tehnică instrumentală specifică
Deprinderea unei abușuri corecte
Date teoretico-practice legate de extinderea ambitusului Automatizarea grifurilor învățate
Citirea corectă și cursivă a textului musical, spre exemplu: solfegierea cu/fără intonație, citirea notelor folosind grifura, dar fără suflat în instrument („ la rece”) ș.a.
Aplicarea elementelor de limbaj muzical necesare redării unei
Domenii de conținut
Clasa a VI-a
lucrări muzicale
Poziția corectă a corpului în timpul cântatului la instrument Formarea tehnicii de respirație corectă (profesională) Locul respirațiilor și al cezurilor în materialul studiat Manierele de articulare:
legato ,
staccato ,
tenuto / portato
Game majore și minore cu două alterații
Exercitii de respirație, emisie, intonatie
Exerciții pentru dobândirea unei poziții corecte a corpului în timpul cântatului la instrument
Mânuirea corectă a instrumentului pentru obținerea automatismelor de folosire și întreținere a acestuia Exerciții de dezvoltare a articulării sunetelor
Elemente de notație/cultura muzicală
Tipuri de articulare:
legato ,
staccato ,
tenuto / portato
Game majore și minore cu două alterații Recunoașterea elementelor de limbaj ritmic învățate
Recunoașterea elementelor de limbaj sonor învățate Înțelegerea motivelor/frazelor muzicale
Aspecte interpretative
E lemente simple de structură a melodiei (motivul, fraza, perioada muzicală, tema muzicală)
Urmărirea constantă a liniei melodice și analizarea elementelor de limbaj din textul muzical
Dinamica, nuanțarea „naturală”
SUGESTII pentru REPERTORIU
FLAUT (anul II de studiu)
Game, studii:
Game Majore și minore până la două alterații (inclusiv). Ambitusul do 1 -mi 3
G. Gariboldi,
Primele exerciții ;
D. Pop,
Metodă de flaut,
vol. II;
D. Cristache,
Metodă de studiu pentru începători
(continuare);
A. I. Oltean-Zehnder și M Anica,
Flautino II , Metoda de flaut pentru începători;
M. Moyse,
Metodă de flaut , Paris; Taffanel-Gauber,
Metodă de flaut ; Fr. Carajee,
Metoda de flaut ;
T. Wye,
Practice books for the Flute,
vol. II;
Z. Jeney,
Metodă de flaut , vol. II;
B. G. Haase,
Die neue magic Flute 2
(Noul flaut fermecat).
M. Moyse,
24 Petites etudes melodiques avec variotions (facile) pour Flute
Piese:
Piese din albumul,
Piese mici pentru flaut și pian , transcripții de Petre Maticiuc:
C. W. Gluck,
Menuet ,
C. Dimitrescu,
Cântec de leagăn ,
J. A. Hasse,
Două dansuri ,
L. v. Beethoven,
Menuet ,
G. F. Haendel,
Bourrée ,
M. Negrea,
Sara-n poartă .
Piese din albumul
Forty little pieces in progressive order for the Beginner Flautist , transcris și adaptat pentru flaut și pian de Louis Moyse:
J. S. Bach,
Musette, Polonaise,
W. A. Mozart,
Allegro,
J. Haydn,
Serenade ,
L. v. Beethoven,
Adieu .
D. Hellbach,
Pictures,
vol. II (spre exceemplu:
Play Seven, Talk, Roadrunner );
Piese din albumul
Flötenmusik für Anfanger :
J. S. Bach,
Menuet,
fragment din
Suita în si minor ,
W. A. Mozart,
Allegretto,
fragment din opera
Flautul fermecat ).
L. Weiner,
Foxdance ;
G. Bizet,
Menuet ;
J. B. Loillet,
Menuet si Rondo ;
J. Ph. Rameau,
Gavotta ;
V. Jianu,
Pastel ,
Sarabanda ;
D. Buciu,
Doina ;
La flûte Classique , vol. I,
Culegere de piese pentru flaut și pian .
G. F. Haendel,
Sonate , în
sol
minor, în
la
minor,
Do
major , Fa
major (la alegere);
W. A. Mozart,
Sonatine nr. 1, 2 .
Piese:
L. Pușecinikov,
Culegere de piese pentru oboi și pian
(la alegere);
E. Cuteanu,
5 piese pentru tineret :
nr. 3 –
Molto rubato
-
Piu mosso - Allegro
nr. 4 –
Molto rubato - Allegretto
nr. 5 –
Molto rubato - Allegro ;
I. Cudalbu, G. Barnea,
Album de piese românești pentru instrumente de suflat (flaut, oboi, clarinet, fagot) și pian ;
C.W. Gluck,
Minuet in F , din opera „Orfeu”;
L. Düssek,
Menuet ;
A. Varlamov,
Piesă rusă ;
G. Fr. Haendel,
Aria
din opera „Rinaldo”. Corelli-Barbirolli,
Suita concertantă pentru oboi și pian
( Preludiu, Sarabanda, Gavotta ).
Game, studii:
Exercitii de respirație specifică cântatului la oboi
Game Majore și minore cu până la două alterații (inclusiv);
Wiktor Socewicz, G ame, arpegii și intervale pentru oboi ;
Mendel Andreas,
Technical basics of oboe playing :
P. Tornea,
Metoda pentru oboi (Partea a II-a, Exerciții elementare pentru cunoașterea și deprinderea gamelor);
L. Pușecinikov,
Metoda pentru oboi I
(continuare)
S. Crozzoli,
Le prime lezione di oboe .
G. A. Hinke,
Studii elementare pentru oboi
pp. 3-24
A. Tolksdorf, F. Rösler,
Schuler für Oboe , vol. I ;
L. Wiedemann,
45 de Studii , nr. 1-4.
OBOI (anul II de studiu)
Piese:
D. Ungureanu,
Album de Mici Piese pentru clarinet și pian ;
Ion Cudalbu,
Culegere de piese pentru clarinet și pian ;
C. Rozanov,
Metodă de clarinet cu acompaniament de pian ;
Kezdok Szomara,
Colecție de piese ; Bercles Kalman,
Colecție de piese ;
A. Dismacek,
Cântec și joc ;
A. Dismacek,
Joc .
Game, studii:
Game Majore și minore cu două alterații (inclusiv).
R. Kitzer,
Metodă de clarinet vol I
D. Ungureanu,
Metodă de clarinet vol I
E. Koch,
Schule fur Klarinete
C. Rozanov,
Metodă de clarinet
Hovai,
Metodă de clarinet
F. Demnitz,
Școala elementară pentru clarinet
A. Dismacek,
Metodă de clarinet . Rudi Reiki,
Studii vol. I.
CLARINET (anul II de studiu)
Piese:
V. Herman,
Trilisestile-Joc moldovenesc ;
J. Haydn,
Menuet
din
Simfonia Nr. 7 ;
W. A. Mozart,
Cântec de primavară ;
L.v. Beethoven,
Marmota ;
P. I. Ceaikovski,
Lied Italian ;
Al. T. Grecianinov,
Coleg vessel ;
D. B. Kabalevski,
Glia noastră ;
R. Schumann,
Cȃntecul Secerătorilor
(ar. A. Gedike);
R. Schumann,
Moș Crăciun
(ar. A. Gedike);
F. Mendelssohn,
Cântec fără cuvinte
op. 85, nr. 14 (ar. A. Gedike);
Game, studii:
Game Majore și minore până la doua alterații
J. Weissenborn,
Studii pentru fagot
op. 8, Vol. 1
FAGOT (anul II de studiu)
K. Pivonka,
Allegretto din Das Fagott,
vol. 5 (Selman/Angerböfer);
D. Kabalevsky,
Tocatina,
op. 27, nr. 12;
I. Urcan,
Culegere de piese Românești
(violoncel).
A. Vivaldi, Sonata în Mi minor
J. S. Bach,
Bourrée
din Suita nr. 3 pentru violoncel solo.
Piese:
Piese si prelucrări pentru Corn si Pian; Gh. Păunescu,
Duete
și piese cu acompaniament de pian;
W. A. Mozart,
Cântec de Primăvară ; Gh. Păunescu,
Sincopa ;
Gh. Păunescu,
Menuet nr. 1 ; Gh. Păunescu,
Menuet nr. 2 .
Game, studii:
Exercitii de respirație specifică cântatului la oboi
Game Majore și minore până la două alterații (inclusiv).
Ambitus extins până la două octave Gh. Păunescu,
Exercițiile 31-70
Stefan Dünser & Andreas Stopfner,
Horn fuchs , vol. 1;
-Charles F. Gouse,
Learn to play the french horn , vol. 1;
-Barry Tuckwell,
Fifty first exercises for horn ;
-Pottag-Hovey,
Method for french horn , vol. 1
CORN (anul II de studiu)
Piese:
Fr. Schubert,
Serenade
T. Brediceanu,
Doina și Joc
G.F Händel,
Sonatina
W. A. Mozart,
Sonatina
R. Louthe,
Concertino de Concurs
V. Scelokov,
Concert Nr. 3
G. Enescu,
Cântec vechi
J. Brahms,
Cântec de leagăn
G. Fr. Haendel,
Sonata în fa
Game, studii
Game Majore și minore cu două alterații (inclusiv).
D. Ungureanu,
Metoda de Trompetă
(Vol. II);
J. Porret,
Metoda de Trompetă
(Vol. I-II);
J. B. Arban,
Metoda de Trompetă.
H. J. Krumpfer,
Studii de Trompetă
(Vol. I)
TROMPETĂ (anul II de studiu)
Piese:
Transcripții de la diferite instrumente
V. Blajevici, P iese ;
J. Rameau,
Menuet ;
P. I. Ceaikovski,
Arie ;
F. Chopin,
Andante ;
L. v. Beethoven,
Cântec;
J.S. Bach,
Menuet (transcripție de la corn).
Game, studii:
Game Majore și minore cu două alterații.
A. Bambula,
Caietul I ,
capitolul III ;
R. Müller,
Caietul I , Capitolul: intervale în gamele
Fa ,
Sib
și
Mib ;
T. Dorsey,
Lecțiile 10-30.
B. Grigoriev, Studiile 1-42;
V. Blajevici,
Școala pentru trombon , studii.
TROMBON (anul II de studiu)
Piese:
Fr. Schubert,
Moment Musical,
op. 94, nr. 3; Ph. Lavigne,
Allegro Giocoso,
from Sonata
La Persana ;
W. A. Mozart,
Minuet
from
Eine kleine Nachtmusik ;
G. Ph. Telemann,
Gavotta ;
J. S. Bach,
Menuet ;
J. S. Bach,
Chorale ;
Game, studii:
Exercitii de respirație specifică cântatului la NAI
Game Majore și minore cu până la două alterații (inclusiv).
R. Pătuleanu,
Exerciții de tehnică pentru nai
Gh. Zamfir,
Metodă de nai ;
Gheorghe Zamfir:
Traite du nai
(nr. 71-90);
R. Pătuleanu,
Metodă de nai clasic ;
O. Lianu,
Metodă pentru însușirea naiului ”;
NAI (anul II de studiu)
V. Iovu,
Metodă de nai ; Al. Pal,
Metoda de nai ;
C. Pușcoiu,
New method for Panpipes
(părțile I, II, III, IV, V);
J. Domide,
Lehrgang für panflöte , vol. II.
C. Pușcoiu,
Etudes for pan flute
Piese:
Sorocul banatean, Pe loc, Brau, Ardeleana, Hora mare, De doi ;
Luca Novac,
Cântece din Banat ; Marius Cîrnu,
Melodii de joc din Banat .
Game, studii:
Game Majore și minore cu două alterații
Ioan Berci și Iulius Havaletz,
Metodă
(pp. 10- 21);
Kaldy Gyula,
Metodă
(pp.14-16)
TARAGOT (anul II de studiu)
R. Schumann,
Prima Durere ;
A. Corelli,
Sarabanda;
W. A. Mozart,
Burlesque ;
J. Haydn,
Andante ;
J. Haydn,
Dans lent ;
H. Purcell,
Trumpet air ;
J. Kriger,
Bourée ;
G. Ph. Telemann,
Minuet ;
J. S. Bach,
Andante ;
G. Fr. Händel,
Alla Hornpipe , from
Water Music ;
G. Fr. Händel,
March ;
G. Fr. Händel,
Gavotte ;
G. Fr. Händel,
Largo ;
A. Corelli,
Sarabande ;
N. Miascovski,
Mazurca.
LUCRĂRI FOLCLORICE
Au plecat olteni la coasă; Doi voinici din Valea Mare; Mă dusei să trec la Olt; Bădiță cu ochii verzi;
Bade-al meu de astă vară; Asta e poteca mea; Argeșule apa ta;
Sârbă veche din Muntenia; Banu Mărăcine;
Bulgăraș de gheață rece; Izvoraș cu apa rece; Cântec vechi din Muntenia; Purtată;
Busuioc floare cătată; Pe marginea Dunării;
De-aș avea fântână-n curte; Bună seara dragii mei; Hora miresei;
Hai mândră la joc; Păscui calul pe răzoare; Coborâi din deal în vale;
Ciobănaș cu trei sute de oi; Foaie verde flori mărunte; Frunză verde ș-un dudău; Sunt o fată frumușică;
auzi cum răsună valea; Înflorit-a ruguțu;
Și-am auzit o minciună; Joc din Maramures .
Piese:
G. F. Händel,
Allegro, Largo et Final
G. F. Händel,
Allegro
(M. Mule)
G. Bizet,
Toreador
(din opera
Carmen )
G. Bizet,
L’Arlessiene
C. Debussy,
Micul Negru
C. Debussy,
Clar de Lună
J. B. Singelée,
Fantaisie Brilliante , op.86
J. B. Singelee,
Concertino , op.78
A. Vivaldi,
Concerto
op. 3, nr. 6.
Game, studii:
Game Majore și minore cu două alterații.
M. Mule – Game și arpegii
Rubank,
Metodă intermediară pentru saxofon
L. Mayeur,
Grand Method for Saxophone
P. de Ville,
Metoda universală pentru saxofon
H.Klose,
25 de Studii ;
Guy Lacour,
50 Etudes Progressive
Vol. II.
SAXOFON (anul II de studiu)
CLASA a VII-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Clasa a VII-a
1.2. Aprofundarea deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj muzical
Aprofundarea elementelor de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare
Exerciții de cunoaștere/recunoaștere a grafiei sunetelor care derivă din extinderea ambitusului
Exerciții pentru formarea deprinderilor de utilizare și automatizare a grifurilor învățate și a noilor grifuri
Aplicarea unor tehnici de emisie sonoră specifice stilului lucrării interpretate
Exerciții specifice de descifrare a textului muzical (solfegiere/redare vocală, apoi redare cu instrumentul) corespunzătoare clasei
Exerciții vizând exactitatea ritmică
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a VII-a
Stăpânirea/automatizarea deprinderilor tehnice și interpretative
Exerciții pentru dezvoltarea respirației profesionale
Exerciții de consolidare a emisiei sonore și de susținere a coloanei de aer
Exerciții de sincronizare și dezvoltare a deprinderilor motrice
Exerciții în tonalități până la trei alterații (inclusiv)
2.2. Diferențierea prin modalitățile sale tehnice și expresive a stilurilor muzicale variate, cunoscând particularitățile stilistice încadrate în epocă și adecvate vârstei
Interpretarea de lucrări din epoci diferite
Compararea unor elemente stilistice
2.3. Diversificarea și îmbogățirea paletei mijloacelor de exprimare în planul nuanțării și expresivității muzicale
- Aplicarea corectă a elementelor de ritm, metru, agogică, dinamică și nuanțare în lucrările studiate
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VII-a
Elemente de tehnică instrumentală specifică
Analizarea aspectelor tehnice întâlnite în lucrările abordate Consolidarea unei poziții corecte a corpului în timpul cântatului la instrument
Tehnicii de respirație și de emisie sonoră specifice stilului studiat
Elemente de notație/cultura muzicală
Ornamente
Urmărirea constantă a liniei melodice și redarea caracterului acesteia
Game majore și minore cu trei alterații
Aspecte interpretative
Observarea și analizarea elementelor de tehnică instrumental necesare redării artistice a unei lucrări muzicale
Audiții comparate;
Forme muzicale simple (strofice:
lied ,
rondo ,
menuet ) sau complexe (tematice: sonata, Tema cu variațiuni, concertul) Mijloace tehnice de expresie: cezură, nuanță, accent, agogică
SUGESTII pentru REPERTORIU
Piese:
P. Constantinescu,
Cântec vechi ;
L. Comes,
Două dansuri din Apuseni ;
V. Jianu,
Madrigal ,
Pastel ,
Sarabanada și Bourée ,
Preludiu și Rigaudon ;
I. Cudalbu,
Amintiri
I. Bogar,
Rondo ;
J. Andersen,
Barcarolle ;
P. D. Paradisi,
Siciliana ;
L. Bocherini,
Menuet ;
Fr. J. Gossec,
Tambourin ;
Fr. Schubert,
Serenada ,
Andante ;
G. Fauré,
Siciliana ;
S. Prokofiev,
Gavota .
G. Bizet, M enuet
(din Suita
Arleziana) ;
J. B. Loeillet,
Sonata a IX-a
în
Sib
major , a X-a
în
la
minor (la alegere);
G. F. Haendel,
Sonate , în
Do
major ,
în
la
minor,
sol
minor,
Fa
minor (la alegere);
A. Vivaldi,
Sonata
în
Do
major;
G. Ph. Telemann,
Sonata Fa
major;
B. Marcello,
Sonata
în
Sib
major;
F. M. Veracini,
Sonata
în
Fa
major;
W. A. Mozart,
Sonatine . Anonymus,
Temă cu variațiuni .
Game și studii:
Game Majore și minore până la trei alterații (inclusiv). Ambitusul do 1 -sol 3
Taffanel-Gaubert,
Grand exercices journaliers de mécanisme ;
M. Moyse,
Exercices journaliers ;
T. Wye,
Practice Book ,
no. 2 .
D. Pop,
Metoda de flaut vol. II
D. Cristache,
Metodă de studiu pentru începători
(continuare).
B. G. Haase,
Die neue magic Flute 3
(Noul flaut fermecat).
G. Gariboldi,
30 Easy and Progressive Studies for Flute ;
E. Köhler,
20 Easy Melodic Progressive Exercices
op.39, vol. I, II;
A. Oltean,
Flautino 3 ;
E. Köhler,
Studii,
op. 33,
caiet I ;
Culegere de studii,
Flautissim / Diving among the studies , vol. I.
FLAUT (anul III de studiu)
Piese:
I. Cudalbu, G. Barnea,
Album de piese românești pentru instrumente de suflat (flaut, oboi, clarinet, fagot) și pian ( spre exemplu,
Mica Romanță) ;
V. Jianu,
Sarabanda ;
C. Petra-Basacopol,
Piese de caracter pentru oboi și pian , op. 80 ( I Andante con moto e
Game și studii:
Game Majore și minore cu până la trei alterații (inclusiv).
Wiktor Socewicz,
Game, arpegii și intervale pentru oboi
Mendel Andreas,
Technical basics of oboe playing
P. Tornea,
Metoda pentru oboi
OBOI (anul III de studiu)
Piese:
I. Cudalbu,
Culegere de piese pentru clarinet și pian ;
D. Ungureanu,
Album de piese pentru clarinet și pian ;
M. Negrea,
Suită ;
C. Debussy,
Piesă pentru clarinet și pian ;
L. Dittersdorf,
Scherzzo .
V. Tucek,
Concert ;
J. Kozeluh,
Concert ;
K. Stamitz,
Concert ;
Game și studii:
Game Majore și minore cu trei alterații (inclusiv).
R. Kitzer,
Metodă de clarinet vol. II ;
D. Ungureanu,
Metodă de clarinet vol. I ;
E. Koch,
Schule für Klarinete ;
C. Rozanov,
Metodă de clarinet ;
F. Demnitz,
Școala elementară pentru clarinet ;
A. Dismacek,
Metodă de clarinet .
I. Cudalbu,
Studii pentru clarinet ;
R. Reiki,
Studii vol. I .
rubato );
W. A. Mozart,
Adagio în Do major K.V. 580a ;
W. A. Mozart,
Kanzonetta ;
L.v. Beethoven,
Menuet ;
J. Gordon,
7 Bagatele solo
(la alegere). Corelli-Barbirolli,
Suită concertantă
în Fa major pentru oboi și orchestra ( Preludiu și Allamanda
sau
Preludiu
și
Giga );
J. B. Loeillet,
Sonata în Do major
pentru oboi și pian.
partea a III-a (S tudii elementare pentru sonoritate, interpretare și expresivitate );
partea a VI-a (E xerciții pentru egalizarea tehnicii și sonoritățiii );
S. Crozzoli,
Le prime lezione di oboe .
G. A. Hinke,
Studii elementare pentru oboi ,
pp. 25-31;
A. Tolksdorf, F. Rösler,
Metodă pentru oboi
vol. I, Studiile nr. 146-203;
L. Wiedemann,
45 de Studii
(nr. 5 - 8).
CLARINET (anul III de studiu)
Piese:
L. v. Beethoven,
Contradans ;
Dmitri Borisovici Kabalevski,
Toccatina ;
W. A. Mozart,
Dans German ; Giovanni Battista Pergolesi,
Aria ; Mihail Glinka,
Cantec spaniel ;
J. S. Bach,
Menuet ;
C. Dimitrescu, Cȃntec de leagăn (transcripție);
S. Lancen, Romantica;
R. Schumann, Iarna (ar. A. Gedike); vol. 5 (Selman/Angerböfer).
J. B. de Boismortier,
Suite din Das Fagott ;
J. E. Galliard,
Sonate la minor din Das Fagott
vol. 5 (Selman/Angerböfer);
L. Merci,
Sonata în sol mino r.
A. Vivaldi,
Concert în la minor
Game și studii:
Game Majore și minore până la trei alterații. Julius Weissenborn,
Studii pentru fagot , op. 8 ,
Vol. 2.
FAGOT (anul III de studiu)
Piese:
Piese cu acompaniament de pian:
Gh. Păunescu,
Meditație ,
Gh. Păunescu,
Ciobănașul ,
Gh. Păunescu,
Romanță ,
M. Glinka,
Steaua Nordului
pentru corn și pian; Fr. Schubert,
Serenadă
din
Cântecul lebedelor
(aranjament pentru corn și pian de Daniel Kelley).
B. Marcello
Sonate
(transcripție pentru corn și pian);
Game și studii:
Game Majore și minore până la trei alterații (inclusiv);
Transpoziție
Es ;
Gh. Păunescu,
Exercițiile
(nr. 71-100); Bai-Lin,
Lip flexibilities
(exerciții);
Vincent Cichowicz,
Flow Studies
(exerciții). John Ericson,
Technique Exercises for Horn . Maxime Alphonse,
Caietul I
(exercițiile 1-10) Charles F. Gouse,
Learn to play the french horn , vol. 2;
CORN (anul III de studiu)
Piese:
P. I. Ceaikovski,
Dans Napolitan;
P. Baltassari,
Sonata (a II-a și a III-a);
N. Berdaev,
Concert Nr. 3 ;
W. A. Mozart,
Concert Nr. 1;
J. S. Bach,
Preludiu;
G. Fr. Haendel,
Bouree;
I. Cudalbu,
Album de piese românești;
Z. Vancea,
Piesă românească.
Game și studii:
Game Majore și minore cu trei alterații (inclusiv).
D. Ungureanu,
Metoda de Trompetă
(Vol. I- II);
J. Porret,
Metoda de Trompetă
(Vol. I-II);
J. B. Arban,
Metoda de Trompetă .
H. J. Krumpfer,
Studii de Trompetă
(Vol. I-II)
P. I. Ceaikovski,
Arioso
K. M. Weber,
Cântecul ielelor
N. R .
Korsakov , Cântec de leagăn
S. Rahmaninov,
Tema
din prima parte a
Concertului pentru pian nr. 3
(aranjament pentru corn și pian de Daniel Kelley).
V. Bujanovsky,
Studii
selectate pentru corn.
TROMPETĂ (anul III de studiu)
Piese:
P. I. Ceaicovski,
Arie
(din opera Iolanta);
M. Glinka,
Andante
( Steaua nordului );
G. F. Händel,
Arie
( do
minor);
E. Grieg,
Romanță ;
J. Rameau,
Menuet ;
L. Pergolesi,
Siciliana ;
J. S. Bach,
Bourée ;
R. Kreisler,
Veche piesă franceză ; Alte transcripții.
V. Blajevici,
Concertino nr. 2, p I.
B. Marcello,
Sonată;
F. Galliard,
Sonată.
Game și studii:
Game Majore și minore cu trei alterații (inclusiv).
Exerciții pentru ajustarea sunetelor (47-56) Exrciții pentru lejeritatea și siguranța articulației (57-72)
Exerciții în
legato
pe poziții (73 b-77) A.Bambula,
Caietul I ;
R. Müller,
Caietul I , intervale în gamele
Do ,
Sol ,
Re , La;
T. Dorsey,
Lecțiile
40-94.
Lafosse,
Studii , vol. I, partea 1 (1-46);
V. Blajevici,
Studii
43-71; B.Grigoriv,
Studii
(pag. 57-100) .
TROMBON (anul III de studiu)
Piese:
G. Fr. Händel,
Largo
J. S. Bach,
Menuet
din
Suita
în
si
minor
A. Corelli,
Preludiu din Sonata in A minor
G. Fauré,
Berceuse
Ph. Lavinge,
Musette 1
din
Sonata ,,La Persane”;
W. A. Mozart,
Ave Verum ;
J. S. Bach , Allegro din Branderbung , concertul nr.5
J. Brahms,
Scherzo
din
Symphony nr. 2
G. Fr. Händel,
Alla Hornpipe din Water Music
G. Fr. Händel,
Rondo
G. Fr. Händel,
Marș din Occasional Oratorio
J. Haydn,
Serenade
din
String Quartet nr. 17 , în
Fa
major;
J. Haydn,
Menuet ;
Fr. Schubert,
Ave Maria ;
J. S. Bach,
Rondeau
din
Suite nr. 2 în B minor ;
L. v. Beethoven,
Menuet
în
Sol
major;
J. S. Bach , Simfonia from Cantata, nr. 156 ;
Game și studii:
Game Majore și minore cu trei alterații (inclusiv).
J. Domide, C. Pană,
Pastorale Kaprizien for panflöte
(exercițiile 1-30);
Gh. Zamfir,
Metodă de nai ;
R. Pătuleanu,
Metodă de nai clasic ;
O. Lianu,
Metodă pentru însușirea naiului ;
V. Iovu,
Metodă de nai ; Al. Pal,
Metoda de nai ;
C. Pușcoiu,
New method for Panpipes
(părțile I, II, III, IV, V);
J. Domide,
Lehrgang für panflöte , vol. III. Gh. Zamfir,
Traite du nai
(nr. 92-125); Alexandru Pal,
Metoda de nai
(pp. 162-17);
V. Iovu,
Metodă de nai
(pp. 85-90);
J. Domide,
Der junge Panflote virtuose
(Studiile 21-31);
C. Pușcoiu,
Etudes for pan flute ;
NAI (anul III de studiu)
J. S. Bach , Air from suite nr. 3
în
Re
major;
L. Boccherini,
Menuet ;
J. Haydn,
Menuet ;
N. Miascovski,
Mazurca ;
R. Schumann,
Călărețul sălbatic ;
R. Schumann,
Plugarul vesel ; Gh. Zamfir,
Anna ;
Gh. Zamfir,
Tarantella ;
C. Arvinte,
De-a lungu ;
B. Buevski,
Melodie.
Piese:
Pe loc, Sorocuri, Brâuri, Ardelene, De doi ;
L. Novac,
Cântece din Banat ;
M. Cîrnu,
Melodii de joc din Banat .
Game și studii:
Game Majore și minore cu trei alterații (inclusiv).
I. Berci și Iul. Havaletz,
Metodă
(pp. 22-27);
K. Gyula,
Metodă
(pp.17-19).
TARAGOT (anul III de studiu)
Piese:
A. Corelli,
Adagio și Giga ;
R. Shumann,
Adagio și Allegro ;
R. Shumann,
Fantezia „Scenele Copiilor” ;
R. Korsakov,
Zborul Cărăbușului ;
J. B. Singelee,
Solo de concert , op. 91;
J. Demersseman,
Carnaval de Venice ;
J. Demersseman,
Serenada Spaniola , op. 9;
E. Bozza,
Aria pentru saxofon alto .
C. W. Gluck,
Scene des Champs-Elysees ;
V. Monte,
Csardas ;
J. Demersseman,
Carnaval de Venice ;
L. Mayeur,
Carnaval de Venice ;
G. Kalincovich,
Tarantella ;
P. Ituralde,
Pequena Csardas ;
J. Naulais,
Petite Suite Latine ;
R. Planel,
Suita romantică ;
G. Ph. Telemann,
Sonata pentru saxofon alto ; (adapatare de J.M.Londeix)
W. A. Mozart,
Sonata , k. 304.
Game și studii:
Game Majore și minore cu trei alterații.
M. Mule,
30 de exerciții și studii
M. Mule,
Exerciții zilnice pentru toate tonaliățile .
H. Klose,
15 studii cantabile
H. Klose,
25 de studii zilnice
H. Klose,
25 de studii de mecanisme .
SAXOFON (anul III de studiu)
CLASA a VIII-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Clasa a VIII-a
Completarea elementelor de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare
Explicarea și comunicarea datelor teoretice referitoare la noile elemente de limbaj muzical
Exerciții pentru consolidarea deprinderilor de utilizare și automatizare a grifurilor
Analizarea elementelor de limbaj din textul muzical studiat
Clasa a VIII-a
1.2. Utilizarea fluentă a elementelor de limbaj muzical învățate
- Exerciții specifice de descifrare/citire corectă (solfegiere, redare cu instrumentul, etc.) a elementelor de limbaj muzical din textul muzical
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a VIII-a
Deținerea lejerității în timpul cântatului la instrument
Exerciții pentru aprofundarea/dezvoltarea respirației profesionale
Exerciții pentru omogenizarea sonoră și timbrală
Exerciții de dezvoltare a articulării sunetelor și pentru agilitatea degetelor
Exerciții în tonalități până la patru alterații (inclusiv)
2.2. Autoevaluarea prestației scenice (evoluții în audiții, recitaluri, examene, etc.)
Recunoașterea apartenenței lucrărilor muzicale audiate la un anume gen și stil muzical
Formularea judecăților de valoare despre lucrări audiate/variante de interpretări
Diferențierea prin audiție a diverselor interpretări, în scopul formării propriei versiuni
2.3. Interpretarea creativă a lucrării coordonând mijloacele de expresie muzicală cunoscute
Analizarea și utilizarea cursivă a aspectelor timbrale întâlnite în lucrările abordate
Prezentarea cursivă a unui program respectând termenii de dinamică și agogică
Memorarea și interpretarea creativă a lucrării, coordonând mijloacele de expresie muzicală
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VIII-a
Elemente de tehnică instrumentală specifică
Obținerea
stereotipului dinamic
în interpretare Aprofundarea respirației profesionale
Emisie-sonoritate, articularea sunetelor, independența degetelor-agilitate
Omogenizare sonoră și timbrală pe ambitusul cunoscut
Elemente de notație/cultura muzicală
Elemente de limbaj: tonalități, intonația funcțională, ritm, metru, tempo (egalitatea pulsației metrice), dinamica, nuanțarea
„naturală”
Game majore și minore cu patru alterații
Aspecte interpretative
Elemente de structură a melodiei (motiv-Temă)
Formele specifice ale clasicismului muzical, strofice ( lied ,
rondo ,
menuet ) și tematice (sonata, Tema cu variațiuni, concertul) Audiții, recitaluri, concerte, etc.
Cronici de specialitate
SUGESTII pentru REPERTORIU
Piese:
B. Romberg,
Rondo ;
G .de Frumerie,
Pastorală ;
C. W. Gluck,
Aria
din opera
Orpheu ;
R. Rosetti,
Rondo ;
W. A. Mozart,
Andante ;
F. M. Bartholdi,
Fantezie ;
W. Popp,
Aria boemă rusă ;
Game și studii:
Game Majore și minore până la patru alterații (inclusiv) pe tot ambitusul flautului. Taffanel-Gaubert,
Grand exercices journaliers de mécanisme ;
M. Moyse,
Exercices journaliers ;
J. Galway,
Warm up ;
P. L. Graf,
Check-up .
FLAUT (anul IV de studiu)
T. Wye -
Practice Book ,
no. 2 . Dumitru Pop,
Metoda de flaut , vol. II (continuare).
E. Köhler,
20 Easy Melodic Progressive Exercices
op. 39, vol. II;
E. Köhler,
Studii,
op. 33, caiet I;
E. Köhler,
25 Romantische Etüden für Flöte,
op. 66;
Culegere de studii,
Flautissim / Diving among the studies , vol. II;
L. Drouet,
25 studii celebre ;
G. Gariboldi,
30 studii ușoare
(continuare);
M. Moyse,
24 studii melodice cu variațiuni ;
H. Kohler,
Studii ;
N. Platonov,
30 Studii .
OBOI (anul IV de studiu)
Game și studii:
Game Majore și minore cu până la patru alterații (inclusiv);
Wiktor Socewicz, G ame, arpegii și intervale pentru oboi ;
Mendel Andreas,
Technical basics of oboe playing.
P. Tornea,
Metoda pentru oboi (Partea a IV- a, Exerciții pentru egalizarea tehnicii și a sonorității) ;
A. Tolksdorf, F. Rösler,
Metodă pentru oboi
I.
L. Wiedemann,
45 studii pentru oboi .
V. Jianu,
Preludiu
și
Rigaudon ,
P. Constantinescu,
Cântec vechi ;
T. Brediceanu,
Doina și Joc ;
H. Popescu,
Capriciu rustic ;
P. Elinescu,
Elegia română, O idilă, Scenă pastorală română ;
L. Comes,
2 dansuri din Apuseni .
C. P. Basacopol,
Suita pentru flaut și pian ;
B. Marcello,
Sonate ;
J. B. Loillet,
Sonata
în
la
minor;
G. Ph. Telemann,
Sonate
în
Sol
major, Re major,
si
minor (la alegere);
G. Ph. Telemann,
Sonata
în
Do
major pentru flaut și chitară;
G. F. Haendel,
Sonate
în
Re
major,
Fa
major,
Sol
major (la alegere);
L. Vinci,
Sonata
în
Re
major;
J. Kr. Vanhal,
Sonata
nr. 2 pentru flaut și pian.
A. Vivaldi,
Concert
în
Fa
major ( La tempesta di mare ) și în
Re
major ( Il cardelino );
J. A. Hasse,
Concert
în
Sol
major;
A. E. Gretry,
Concertul
în
Do
major;
G. B. Pergolesi,
Concert
în
Sol
major;
J. Haydn,
Concert
în
Re
major.Fr. Chopin,
Variațiuni pe o Temă de Rossini ;
B. Dancla,
Variațiuni pe o Temă de Mercadante
Piese:
C. Petra-Basacopol,
Piese de caracter pentru oboi și pian , op. 80 ( II Moderato ma con spirito ,
III Allegro vivo - ben ritmato e giocoso );
V. Jianu,
Sarabanda și Bourrée ;
A. Mendelsohn,
Pastel
(unul la alegere din cele 6); V(ojiteck) Jiroveç,
Adagio pentru oboi și pian ;
R. Schumann,
Romanța a III-a
pentru oboi și pian;
Székely Endre,
Rondo ;
H. Grezki,
Dans ruses c.
G. Fr. Haendel,
Sonata a VI-a
în Re major (transcripție pentru oboi și pian);
G. Donizetti,
Sonata în Fa major
pentru oboi și pian;
T. Albinoni,
Concert pentru oboi și orchestră în Si b
major,
op. VII nr. 3
T. Albinoni,
Concert pentru oboi și orchestră
în Re major, op. VII, nr. 6;
T. Albinoni,
Concert pentru oboi și orchestră în re minor,
op. IX, nr. 2 (partea I);
Al. Marcello,
Concert pentru oboi și orchestră
în Re minor;
D. Cimarosa,
Concert pentru oboi și orchestră
în Do major (partea a II-a și a III-a);
G. Fr. Haendel,
Concertul nr. 1 , op. 3, nr. 8;
W. A. Mozart,
Tema și două variațiuni
(din din
Divertismentul nr. 13 ).
Piese:
P. Constantinescu,
Cântec vechi ;
V. Jianu,
Preludiu și Rigoudon ;
K. Dittersdorf,
Scherzzo ;
Liviu Comes,
Două dansuri din Apuseni ;
Ion Cudalbu,
Culgere de piese pentru clarinet și pian
Ion Cudalbu,
Miniatură pentru clarinet și pian
G. F. Haendel,
Sonatele 1 și 2
(transcripți de la oboi);
G. F. Haendel,
Andante
din
Sonata I
pentru vioară și pian;
Johann Baptist Wanhal, S onata
în
Si
bemol major pentru clarinet și pian;
J. B. Wanhal, S onata
în
Mi
bemol major pentru clarinet și pian.
K. Eeber,
Concertino ;
V. Tucek,
Concert ;
J. Kozeluh,
Concert ;
K. Stamitz,
Concertele 1 și 2 ;
E. Cavallini,
Concert în Mi bemol major
pentru clarinet și pian;
Fr. Kramar,
Concert
Game și studii:
Game Majore și minore cu patru alterații (inclusiv).
R. Kitzer,
Metodă de clarinet
vol. II;
D. Ungureanu,
Metodă de clarinet
vol. I;
E. Koch,
Schule für Klarinete
C. Rozanov,
Metodă de clarinet
Hovai,
Metodă de clarinet
F. Demnitz,
Școala elementară pentru clarinet
A. Dismacek,
Metodă de clarinet
I. Cudalbu,
Studii pentru clarinet
R. Reiki,
Studii vol. I
L. Wiedmann, Studii de clarinet vol. 4
CLARINET (anul IV de studiu)
Piese:
W.A. Mozart – Rondo in Fa M
Ludwig Milde,
Tarantella
Benedetto Marcello,
Sonata
a doua în mi minor Antonio Vivaldi,
Concert
în Do Major;
A. Vivaldi,
Concertele
în Mi minor, La minor, Re minor;
Balys Dvarionas,
Tema cu variațiuni
Game și studii:
Game Majore și minore până la patru alterații
Intervalul de terta in toate gamele studiate
J. Weissenborn,
Studii pentru fagot , op. 8, Vol. 2.
FAGOT (anul IV de studiu)
Piese:
Piese ale compozitorilor ruși
aranjate pentru corn și pian (Editura „Muzica” Moscovei 1984); Gh. Păunescu,
Scherzo ;
Gh. Păunescu,
În excursie ; Gh. Păunescu,
Intermezzo ;
Gh. Păunescu,
Piesă în stil românesc
Saint Saens,
Lebăda
B. Ed. Muller,
Gebet
pentru corn și pian, op. 65;
B. Ed. Muller,
Am Abend , op.71;
J. S. Bach,
Aria
în aranjament pentru corn și pian;
R. Glier,
Nocturnă
pentru corn și pian;
E. Grieg,
Cântec de leagăn
pentru corn și pian;
J. Pachelbel,
Canon în Re
aranjament pentru
Game și studii:
Game Majore și minore până la patru alterații (inclusiv);
Transpoziție
Es ,
D ,
C ;
Bai-Lin,
Lip flexibilities
(exerciții);
- Vincent Cichowicz,
Flow Studies
(exerciții). John Ericson,
Technique Exercises for Horn
M. Alphonse,
Caietul I
(studiile 11-70); Koprasch,
Caietul I
(studiile 1-10);
- V. Bujanovsky,
Studii
selectate pentru corn.
CORN (anul IV de studiu)
corn și pian;
S. Rahmaninov,
Vocalise
aranjament pentru corn și pian;
A. Scriabin, Romanță pentru corn și pian;
Fr. Schubert,
Adagio
din
Octetul în Fa major , op. 166;
J. B. (Jean-Baptiste) Loeillet,
Sonata
nr. 1
W. A. Mozart,
Concertul 1 în Re major partea I și II
W. A. Mozart,
Concertul 3
(partea a II-a);
J. D. Skroup,
Concert în Sib Major
pentru corn și orchestră;
G. P. Telemann,
Concert Re major
pentru corn și orchestră.
Piese:
G. Dumitrescu,
Dans Tărănesc ;
N. Petri,
Fantezie .
P. Baltassari,
Sonata
(integral);
G.Fr. Händel,
Sonata a VI-a
(partza I și a II-a);
G. Ph. Telemann,
Sonata .
W. A. Mozart,
Concert , nr. 3;
F. Stolberg,
Concert;
J. Bull,
Giga;
T. Albinoni,
Concertul nr. 1;
W.A. Mozart , Sonatina în Si bemol;
G. Ph. Telemann,
Sonata în Fa;
F. Couperin,
Pastorala.
Game și studii:
Game Majore și minore cu patru alterații (inclusiv).
D. Ungureanu,
Metoda de trompetă
(Vol. I-II)
J. B. Arban,
Metoda de trompetă
A. Vizutti,
Metoda de trompetă
C. Colin,
Studii de flexibilitate.
TROMPETĂ (anul IV de studiu)
Piese:
F. Weissenberg,
Romanța ;
I. Liadov,
Andante ;
J. S. Bach,
Sarabandă ;
W. A. Mozart,
Arie ;
A. Rubinstein,
Melodie;
F. Galliard,
Siciliana
(din
Sonata V );
L. v. Beethoven,
Sonata
nr. 2;
N. R. Korsakov,
Concertino.
Game și studii:
Game Majore și minore cu patru alterații.
A. Bambula,
Caietul I
A. Lafosse,
Studii în legato
vol, 1 (pp. 79- 83);
V. Blajevici,
Studii și duete
(școala pentru trombon, pp. 62-83);
B. Grigoriev,
Studii
(pp.100-138);
T. Dorsey,
Studii
(pp. 94-132).
TROMBON (anul IV de studiu)
Piese:
E. Grieg,
In the Hall of the Mountaing King ;
A. Dvořák,
Slavonic Dance , op. 46, nr. 4;
G. Fauré,
Pavane ;
A. Borodin,
Waltz
din opera
Tsar Igor
Fr. Schubert,
Serenade ; Gh. Zamfir,
Sancta Maria ;
Gheorghe Zamfir,
Tarantella ;
C. Gounoud,
Ave Maria ; Fr. Schubert,
Ave Maria ;
G. Bizet,
Habanera
din opera
Carmen ;
A. Weber,
Memory
din opera
Cat’s ;
J. Offenbach,
Barcarolle ;
Game și studii:
Game Majore și minore cu patru alterații (inclusiv).
Gh. Zamfir,
Metodă de nai ;
R. Pătuleanu,
Metodă de nai clasic ;
O. Lianu,
Metodă pentru însușirea naiului ;
V. Iovu,
Metodă de nai ; Al. Pal,
Metoda de nai ;
C. Pușcoiu,
New method for Panpipes
(părțile I, II, III, IV, V);
J. Domide,
Lehrgang fur panflote , vol. IV;
J. Domide, C. Pană,
Pastorale Kaprizien for panflöte
NAI (anul IV de studiu)
Gh. Zamfir,
Traite du nai , (nr. 125-135) Al. Pal,
Metoda de nai , (pp. 173-181) Vasile Iovu,
Metodă de nai , (pp. 90-95)
J. Domide,
Der junge Panflote virtuose
(Studiile 31-41);
C. Pușcoiu,
Etudes for pan flute
J. Haydn,
Menuet ;
J. S. Bach,
Menuet ;
C. Franck,
Panis Angelicus ; Fr. Schubert,
Serenadă ;
J. Haydn,
Serenadă ;
R. Schumann,
Visuri ;
J. S. Bach,
Arie ;
W. A. Mozart,
Arie
din opera
Don Juan ;
L. v. Beethoven,
Menuet ;
C. W. Gluck,
Aria
din opera
Orfeu
C. Saint-Saëns,
The Swan,
din
Le carnaval des animaux ;
B. Buevski,
Melodie ;
C. Dimitrescu,
Dans Taranesc
op.15.
Ph. Lavinge,
Allegro
din
Sonata, La Persane ;
J. S. Bach,
Allegro,
din
Brandenburg Concerto, nr. 3
C. P. Stamitz,
Concertul in Sol M pentru flaut , op.29;
Michel Blave,
Sonata
în
Sol
major, op. 2, nr. 1 ,
„L’ Henriette” ;
G. F. Handel,
Sonata în Do
major, op. 1 nr. 7.
LUCRĂRI FOLCLORICE
Laie Chioru;
Foaie verde a bobului; Hai, hai, cu trăsioara; Mă sui în dealul Clujului;
Bade de dragostea noastră; Joc din Ardeal;
Joc din Maramureș Mierlița când e bolnavă; Spune, spune, pui de corb; Argeșule apa ta;
Sârba fetițelor; Sârba lui Pompieru; Mărie și Mărioară; Hora Basarabiei;
Trotuș râușor de munte; În gară la Leordeni;
Mână Gheorghe boii bine; De când ne-a aflat mulțimea; Hora ca la Caval;
Mă uit pe Gilort în sus; Mă suii în dealul Clujului; Mărioară de la Gorj; Sârbă veche lăutărească; Pe drumul Banatului; Zărzărică, Zărzărea Sârba lui Budală;
Sârba lui Fănică Luca; Sârba de la Argeș; Imnul lui Iancu Jianu; Hora pe loc; Corogheasca;
Hora Moldovei Mari; Breaza de la Dragodana;
Brau pe sase;
Doina instrumentala de la Dragomiresti; Valentin Purice, Doina si Hora;
Doina Oltului;
Gheorghe Zamfir, Doina de Jale.
Piese:
Sorocul bănățean, Axion, Pe loc, Brâu, Ardeleana, Hora mare, Hora mică, De doi ; Luca Novac,
Cântece din Banat ;
Marius Cîrnu,
Melodii de joc din Banat .
Game și studii:
Game Majore și minore cu patru alterații (inclusiv).
Ioan Berci și Iulius Havaletz,
Metodă
(pp. 28- 32);
Kaldy Gyula,
Metodă
(pp.19-22).
TARAGOT (anul IV de studiu)
Piese:
J. Demersseman,
Fantezie ;
S. Joplin,
Ellite Syncopation ;
J. B. Singelee,
Fantaisie Brillante , op. 75;
J. B. Singelee,
Fantaisie Billiante , op. 86;
L. Vinchi,
Sonata
W. A. Mozart,
Concert , K. 207, p. I;
R. Binge,
Concert
J. B. Singelee,
Concertino , op.91;
Game și studii:
Game Majore și minore cu patru alterații.
J. M. Londeix,
Game și Intervale
M. Mule, Exerciții zilnice în toate tonalitățile
H. Klose,
Metodă completă pentru saxofon
H. Klose,
15 studii cantabile ;
M. Mule, Diverse studii în toate tonalitățile.
SAXOFON (anul IV de studiu)
Sugestii metodologice
În clasa a V- a, elevul începe procesul de cunoaștere și acomodare cu instrumentul muzical ales. În clasele a VI-a și a VII-a, elevul continuă procesul de formare, insistându-se pe latura tehnico- instrumentală generală. Începând cu clasa a VIII-a, formarea unei concepții interpretative asupra operei va motiva demersul de dezvoltare/perfecționare a tehnicii instrumentale.
Alegerea repertoriului se va face în funcție de dezvoltarea particularităților fizice, psihice și intelectuale ale elevului.
În situația unui repertoriu restrâns, privind stilul preclasic sau clasic, se recomandă transpunerea adecvată, din punct de vedere al dificultății, a unor lucrări din repertoriul altor instrumente.
În asimilarea și în redarea corectă a problemelor de natură tehnică, se recomandă:
pentru clasa a V-a :
este necesar ca preocuparea de bază a profesorului să fie pregătirea fizică a organismului elevului pentru această activitate (exerciții de respirație, exerciții pentru consolidarea ambușurii, poziția corpului, a brațelor, a degetelor etc.);
învățarea emiterii corecte a sunetelor la instrumentul studiat;
învățarea articulațiilor simple prin exerciții tehnice specifice fiecărui instrument;
exerciții de formare a lejerității degetelor și a brațelor;
se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit rezistența fizică și pregătirea tehnică necesară abordării problemelor de repertoriu.
pentru clasa a VI-a și a VII-a:
se continuă formarea capacității de efort a organismului, prin exerciții specifice fiecărui instrument;
diversificarea articulației simple și formarea articulației duble și triple (pentru instrumentele care permit aceste procedee), prin exerciții tehnice specifice fiecărui instrument;
valorificarea altor tipuri de exerciții, care să sprijine dezvoltarea motricității
elevilor;
se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit pregătirea tehnică corespunzătoare abordării problemelor de repertoriu și de interpretare.
pentru clasa a VIII-a :
omogenizarea sonorității în registrele grav, mediu, acut;
utilizarea aceluiași tip de articulare pe durata unei fraze;
diversificarea nuanțată a articulării, ținând cont de caracterul lucrării abordate;
valorificarea altor tipuri de exerciții, care să contribuie la dezvoltarea motricității;
diversificarea dinamică și timbrală – evidențierea contrastelor;
se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit pregătirea tehnică corespunzătoare abordării problemelor de repertoriu și de interpretare.
Pentru realizarea repertoriului, profesorul trebuie să organizeze activitatea elevului, să planifice studiul individual al acestuia, să ofere o paletă diversă de soluții tehnice și interpretative, să sesizeze și să corecteze eventualele erori, să stimuleze creativitatea elevului, să organizeze manifestări publice de acomodare a elevului cu scena (producții/audiții, recitaluri etc.). De asemenea, profesorul va urmări realizarea dialogului cu elevul, fără a fragmenta prea des discursul muzical.
Profesorul va oferi elevului modele artistice de interpretare și prin utilizarea mijloacelor audio-vizuale.
Conținuturile vor fi valorificate, deopotrivă, pentru:
formarea/dezvoltarea tehnicii specifice fiecărui instrument; studiul gamelor și arpegiilor trebuie să fie parte integrantă a studiului zilnic;
dezvoltarea combinată a tehnicii și a muzicalității prin abordarea unui repertoriu specific. Pentru a asigura o pregătire de bază a elevului, profesorul trebuie să parcurgă cu acesta:
game majore și minore cu arpegii, în diferite tipuri de articulație;
un număr de cel puțin 10-15 studii tehnico-melodice pe an;
cel puțin 3 lucrări din lista de sugestii de repertoriu acoperind perioade stilistice diferite.
Prin această document/Programă se intenționează orientarea pregătirii de specialitate de bază a elevilor, dincolo de care, fiecare elev, sub îndrumarea cadrului didactic, își poate prefigura un traseu de învățare vizibilă personalizat-performantă. În acest document, repertoriul are valoare de sugestie, rămânând la latitudinea profesorului să propună și alte repertorii, ținând cont de particularitățile de dezvoltare fizică, psihică și intelectuală a elevilor.
MODEL proiectare unitate de învățare
INSTRUMENTE DE SUFLAT DE LEMN ȘI ALAMĂ
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: ARTICULAREA SUNETELOR ÎN
LEGATO
ȘI
NONLEGATO
( STACCATO ,
TENUTO / PORTATO )
Clasa a VI-a
Nr. ore alocate: 3 ore
Detalieri de conținut
Competențe specifice
Activități de învățare
Resurse
Evaluare
Game și
2.1.Continuarea/ evoluarea deprinderilor tehnice de bază
- audierea programului
- instrument
- autoevaluare
arpegii,
propus
- caiet
în baza
exerciții,
- evidențierea modului de
- partitură
criteriilor
studii și
articulare utilizat ( legato ,
- aparatură
prestabilite
lucrări muzicale
nonlegato )
- exersarea noilor maniere de articulare a sunetelor pe
audio-video
- evaluare formativă
game, arpegii și exerciții
specifice
aplicarea manierelor de articulare învățate în studiile și lucrările muzicale propuse
rezolvarea problemelor tehnice legate de articularea
sunetelor
Grup de lucru
Nume, prenume
Instituție de apartenență
Brăescu, Adrian
Ministerul Educației
Streche, Loredana
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Albu, Mihăiță
Liceul de Artă
„Victor Brauner”
Piatra Neamț
Cernătescu, Dalila
Universitatea Națională de Muzică din București
Cîrnu, Marius
Liceul de Artă
„Ion Vidu”
– Timișoara
Chira, Beniamin
Inspectoratul Școlar Județean Cluj
Gorovei, Ilie
Colegiul Național de Artă
„Octav Băncilă”
– Iași
Iolan, Gered
Liceul de Arte – Târgu Mureș
Mureșan, Dumitru
Colegiul de Muzică
„Sigismund Toduță ” – Cluj-Napoca
Mutihac, Ioan
Liceul de Artă
„Ștefan Luchian”
– Botoșani
Pasăre, Mitel
Liceul de Arte
„Constantin Brăiloiu”
– Târgu Jiu
Pețanca, Marcel
Colegiul Național de Arte
„Dinu Lipatti”
– București
Sandu, Gina
Liceul de Arte
„Dinu Lipatti”
– Pitești
Anexa nr. 8
MINISTERUL EDUCAȚIEI
Programa școlară pentru
INSTRUMENTE de PERCUȚIE
tobă mică, vibrafon, marimbafon, timpan Clasele V-VIII
Învățământ integrat și suplimentar de artă – Muzică
București, 2022
Notă de prezentare
Programa școlară pentru
Instrumente de percuție
reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele V-VIII din învățământul gimnazial cu program integrat și suplimentar de artă – muzică, înscriindu-se în aria curriculară
Arte . Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învățământ cu un buget de timp de 3 ore /săptămână.
Programa pentru
Instrument principal - percuție
este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial, totuși, recomandăm ca studiul
instrumentelor de percuție
să înceapă din clasele primare. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
Actuala programă se corelează cu programa corespondentă pentru ciclul liceal, asigurând astfel continuitatea structurării competențelor și o abordare coerentă între cele două niveluri de învățământ (gimnazial și liceal).
Structura programei școlare
include, pe lângă
Nota de prezentare , următoarele elemente:
Competențe generale
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Conținuturi
Sugestii metodologice
Competențele
sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competențele generale
vizate în studiul
instrumentelor de percuție
jalonează achizițiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial.
Competențele specifice
se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt însoțite de
exemple de activități de învățare , care constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul realizării competențelor. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activități de învățare, care integrează strategii didactice și care valorifică experiența concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activități de învățare pe care le propune programa școlară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei școlare și proiectării unor parcursuri de învățare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.
Conținuturile
învățării constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
Elemente de tehnică instrumentală specifică
Elemente de notație/cultura muzicală
Aspecte interpretative
Sugestiile metodologice
includ recomandări privind strategiile didactice și elementele de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secțiune se oferă și un exemplu de proiectare didactică.
Construcția programei permite susținerea evoluțiilor elevilor în direcția exprimării artistice la instrument și în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează și competențe, deprinderi, cunoștințe de la celelalte discipline ale educației muzicale.
În cadrul acestei discipline se studiază ca instrumente de bază:
Toba mică- clasele V-VIII Vibrafonul - clasele V-VIII Marimbafonul- clasele V-VIII Timpanul- clasele V-VIII
Pe lângă aceste instrumente de bază, se vor studia și celelalte instrumente de percuție: cinele, toba mare, tamburină, trianglo, castagnete, toate începând cu clasa a VIII-a.
Competențe generale
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
CLASA a V-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Clasa a V-a
1.2.Cunoașterea principalelor elemente de limbaj muzical
1.3. Formarea deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj
Formarea deprinderilor tehnice de bază
Istoricul și descrierea instrumentelor de percuție, scopul lor în orchestră
Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea și flexibilitatea mâinilor cu baghetele
Poziția la instrument și poziția baghetelor
Exerciții ritmice cu baghetele pe instrument
Exerciții ritmico-melodice cu baghetele pe instrument
Exerciții ritmico-melodice în diferite valori până la șaisprezecimi
Exerciții tehnice libere pe instrument
Redarea, cu ajutorul instrumentului, a elementelor de limbaj muzical (ritm, metru, tempo)
Identificarea formulelor de dactil, anapest, triolet, sincopa.
Exerciții de cunoaștere a reprezentărilor grafice ale elementelor simple de limbaj muzical
Descifrarea textelor muzicale simple
Identificarea raportului matematic între durate
Redarea duratelor cu ajutorul instrumentului în diferite măsuri
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a V-a
Obținerea deprinderilor tehnice de bază
Exerciții cu note egale
Exerciții cu diviziuni normale ale valorilor de note
2.2. Familiarizarea cu termeni elementari de dinamică și agogică
Exerciții cu elemente de dinamică constantă p, mp, mf, f, etc.
Exerciții cu nuanțe dinamice (crescendo, decrescendo)
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a V-a
Elemente de tehnică instrumentală specifică
Toba mică
Istoricul și descrierea instrumentelor de percuție, scopul lor în orchestră
Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea și flexibilitatea mâinilor cu baghetele
Poziția la instrument și poziția baghetelor Exerciții ritmice cu baghetele pe instrument Exerciții cu note egale
Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note
Marimba
Istoricul și descrierea instrumentelor de percuție, scopul lor în orchestră
Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea și flexibilitatea mâinilor cu baghetele
Poziția la instrument și poziția baghetelor
Domenii de conținut
Clasa a V-a
Exerciții în cadrul gamei
Do – la
Exerciții cu note egale
Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note
Vibrafon
Istoricul și descrierea instrumentelor de percuție, scopul lor în orchestră
Exerciții pentru utilizarea pedalei
Poziția la instrument și poziția baghetelor Exerciții în cadrul gamei
Do – la
Exerciții cu note egale
Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note Utilizarea metronomului
Timpane
(an I de studiu – opțional)
Istoricul și descrierea instrumentelor de percuție, scopul lor în orchestră
Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea și flexibilitatea mâinilor cu baghetele
Utilizarea pedalelor în cadrul acordării instrumentului (opțional) Poziția la instrument și poziția baghetelor
Exerciții pentru estomparea sunetelor Exerciții ritmice cu baghetele pe instrument Exerciții cu note egale
Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note
Multipercuție
Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea, agilitate și flexibilitatea mâinilor cu baghetele
Utilizarea resurselor mișcării corporale în raport cu instrument Exerciții pentru independența mâinilor și picioarelor
Elemente de notație/cultura muzicală
Redarea, cu ajutorul instrumentului, a elementelor de limbaj muzical (ritm, metru, tempo)
Exerciții de cunoaștere a reprezentărilor grafice ale elementelor simple de limbaj muzical
Descifrarea textelor muzicale simple Identificarea raportului matematic între durate
Redarea duratelor cu ajutorul instrumentului în diferite măsuri Exerciții ritmico-melodice cu baghetele pe instrument
Exerciții ritmico-melodice în diferite valori până la șaisprezecimi Exerciții tehnice libere pe instrument
Aspecte interpretative
Exerciții cu elemente de dinamică constantă p, mp, mf, f, etc. Exerciții cu nuanțe dinamice (crescendo, decrescendo)
SUGESTII pentru REPERTORIU
Toba mică:
Metode: E.Keune, H.Knauer, Kupinski (studiile 1-22 – pauze și contratimpi)
Marimba:
N.Zivkovic –
Funny Mallets
Vibrafon:
W.Schluter –
Solobook for Vibraphone
(vol. I), N.Zivkovic –
Funny Vibraphone
Timpane:
E.Keune, G.Berlioz –
30 Pieces Progressives
Multipercuție:
N.Rosauro –
10 Beginning Studies for Multiple Percussion
P.Ohl –
Setup- Etuden und Duos
J.Beck – Istra F.Dupin –
Sept Moments Musicaux
CLASA a VI-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Clasa a VI-a
1.2. Continuarea formării deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj muzical
Analizarea principalelor elemente de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare
Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj
Identificarea formulelor de cvintolet și sextolet
Exerciții pentru dezvoltarea tremolo-ului (la toate instrumentele)
Exerciții pentru dezvoltarea tehnicii de 4 baghete la marimba
Exerciții de legato, contratimpi și sincope
Descifrarea măsurilor de 2 /4, 3/4, 6/8, 9/8, 12/8
Măsurile de 2/2, 3/2, alla breve ( opțional )
Valori ternare în măsurile 3/8, 6/8, 9/8, 12/8
Măsura de 4/8
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a VI-a
Completarea deprinderilor tehnice și interpretative
Exerciții de aplicare practica cu ajutorul instrumentului
Exerciții de recunoaștere si comparare a masurilor în funcție de accent
Dezvoltarea capacității de receptare a muzicii
2.2. Exersarea elementelor cu rol determinant în dezvoltarea sensibilității și expresivității muzicale
Exprimarea propriilor opinii referitoare la maniera și valoarea artistica a interpretării
Audiții muzicale (aceeași lucrare în interpretări diferite)
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VI-a
Elemente de tehnică instrumentală specifică
Toba mică
Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj
Utilizarea formulelor de dactil, anapest, triolet, sincopa, cvintolet și sextolet
Exerciții de legato, contratimpi și sincope
Exerciții pentru dezvoltarea tremolo-ului (la toate instrumentele; în optimi, triolete, șaisprezecimi și trezecișidoimi)
Poziția la instrument, poziția celor 4 baghete și exerciții pentru dezvoltarea tehnicii de 4 baghete.
Descifrarea masurilor de 2 /4, 3/4, 6/8, 9/8, 12/8 Măsurile de 2/2, 3/2, alla breve
Valori ternare în măsurile 3/8, 6/8, 9/8, 12/8 Măsura de 4/8
Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea și flexibilitatea mâinilor cu baghetele
Poziția la instrument și poziția baghetelor Exerciții ritmice cu baghetele pe instrument Exerciții cu note egale
Domenii de conținut
Clasa a VI-a
Marimba
Vibrafon
Timpane
(an I de studiu – opțional)
Multipercuție
Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note Utilizarea metronomului
Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea și flexibilitatea mâinilor cu baghetele
Exerciții de citire în cheia
fa
Poziția la instrument și poziția baghetelor Exerciții în cadrul gamei
Do – la, Fa – re , Sol – mi
Exerciții cu note egale
Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note Exerciții pentru dezvoltarea tehnicii de 4 baghete la marimba
Exerciții pentru utilizarea pedalei
Poziția la instrument și poziția baghetelor
Exerciții pentru dezvoltarea tehnicii de articulare și estompare a sunetelor ( dead stroke, mallet dampening )
Exerciții de sincronizare și dezvoltare a deprinderilor motrice Exerciții cu note egale
Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note
Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea și flexibilitatea mâinilor cu baghetele
Cheia
fa
Utilizarea pedalelor în cadrul acordării instrumentului (opțional) Poziția la instrument și poziția baghetelor
Exerciții pentru estomparea sunetelor Exerciții ritmice cu baghetele pe instrument Exerciții cu note egale
Exerciții de agilitate
Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note
Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea, agilitate și flexibilitatea mâinilor cu baghetele
Utilizarea resurselor mișcării corporale în raport cu instrument Exerciții pentru independența mâinilor și picioarelor
Elemente de notație/cultura muzicală
Exerciții de aplicare practică cu ajutorul instrumentului
Exerciții de recunoaștere și comparare a măsurilor în funcție de accent Dezvoltarea capacității de receptare a muzicii
Aspecte interpretative
Exprimarea propriilor opinii referitoare la maniera si valoarea artistica a interpretării
Audiții muzicale (aceeași lucrare în interpretări diferite)
SUGESTII pentru REPERTORIU
Toba mică:
Metode: E.Keune, H.Knauer ,
Kupinski
Marimba:
L.H.Stevens –
Method of Movement for Marimba with 590 exercises
E.Kopetzki –
Marimba Joy
R. Wiener –
Seven Marimba Songs for Aninya
Vibrafon:
W.Schluter –
Solobook for Vibraphone
(vol. I), N.Zivkovic –
Funny Vibraphone
Timpane:
E.Keune, G.Berlioz –
30 Pieces Progressives
Multipercuție:
M.Houllif –
Two Dances
F.Dupin –
Amulettes et Grigris
J.Moore –
Sonata no.1
CLASA a VII-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Clasa a VII-a
1.2. Aprofundarea deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj muzical
Formarea deprinderilor tehnice de bază în cântatul la xilofon
Noțiuni generale asupra instrumentului, descrierea și poziția la instrument
Exerciții de lovituri libere de articulație a brațelor cu baghetele
Gama Sol major, Do major, Re major, La major și relativele minore
Exerciții de tremolo
Exerciții vizând precizia ritmică
Apogiatura simplă, dublă, triplă și multiplă
Exerciții de tremolo
Exerciții pentru dezvoltarea tehnicii de 2 și 4 baghete
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a VII-a
2.1. Stăpânirea deprinderilor tehnice și interpretative
- Exerciții de sincronizare și dezvoltare a deprinderilor motrice
2.2. Diversificarea și îmbogățirea paletei mijloacelor de exprimare în planul nuanțării și expresivității muzicale
- Aplicarea corectă a elementelor de ritm, metru, agogică, dinamică și nuanțare naturală în lucrările studiate
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VII-a
Elemente de tehnică instrumentală specifică
Noțiuni generale asupra instrumentului, descrierea și poziția la instrument (xilofon)
Exerciții de lovituri libere de articulație a brațelor cu baghetele
Toba mică
Utilizarea formulelor de dactil, anapest, triolet, sincopa, cvintolet, sextolet, septolet și treizecișidoimi
Exerciții de legato și agilitate
Exerciții pentru dezvoltarea tremolo-ului (la toate instrumentele) Poziția la instrument, poziția celor 4 baghete și exerciții pentru dezvoltarea tehnicii de 4 baghete.
Descifrarea masurilor simple și compuse (omogene și eterogene) Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea și flexibilitatea mâinilor cu baghetele
Poziția la instrument și poziția baghetelor Exerciții ritmice cu baghetele pe instrument Exerciții cu note egale
Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note Utilizarea metronomului
Marimba
Poziția la instrument și poziția baghetelor Exerciții în cadrul gamelor
Domenii de conținut
Clasa a VII-a
Exerciții cu note egale
Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note Exerciții pentru dezvoltarea tehnicii de 4 baghete la marimba
Vibrafon
Exerciții pentru utilizarea pedalei
Poziția la instrument și poziția baghetelor
Exerciții pentru dezvoltarea tehnicii de articulare și estompare a sunetelor ( dead stroke, mallet dampening )
Exerciții de sincronizare și dezvoltare a deprinderilor motrice Exerciții cu note egale
Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note
Timpane
Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea și flexibilitatea mâinilor cu baghetele
Utilizarea pedalelor în cadrul acordării instrumentului (opțional) Poziția la instrument și poziția baghetelor
Exerciții pentru estomparea sunetelor Exerciții ritmice cu baghetele pe instrument Exerciții cu note egale
Exerciții de agilitate
Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note Exerciții pentru dezvoltarea tremolo-ului
Multipercuție
Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea, agilitate și flexibilitatea mâinilor cu baghetele
Utilizarea resurselor mișcării corporale în raport cu instrument Exerciții pentru independența mâinilor și picioarelor
Elemente de notație/cultura muzicală
Game până la 2 alterații Exerciții de tremolo
Exerciții vizând precizia ritmică
Apogiatura simplă, dublă, triplă și multiplă
Exerciții de tremolo
Aspecte interpretative
Exerciții de sincronizare și dezvoltare a deprinderilor motrice Aplicarea corectă a elementelor de ritm, metru, agogică, dinamică și nuanțare naturală în lucrările studiate
Exprimarea propriilor opinii referitoare la maniera si valoarea artistica a interpretării
Audiții muzicale (aceeași lucrare în interpretări diferite)
SUGESTII pentru REPERTORIU
Toba mică:
Metode: E.Keune, H.Knauer, Kupinski
Marimba:
L.H.Stevens –
Method of Movement for Marimba with 590 exercises
E.Kopetzki –
Marimba Joy,
Ruud Wiener –
Seven Marimba Songs for Aninya
A.Gomez –
Rain Dance
M.Peters –
Yellow After The Rain
E.Kopetzki –
Dance of the Witches, Three Elements
K.Larson –
Suita Mexicana
Vibrafon:
W.Schluter –
Solobook for Vibraphone
(vol. I și II) N.Zivkovic –
Funny Vibraphone
Timpane:
E.Keune, G.Berlioz –
30 Pieces Progressives
Multipercuție:
E.Buyle –
Roll On,
E.Kopetzki –
Groove Yard
J.Campbell –
Tork
J.Spears –
Introduction and Furioso
CLASA a VIII-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Clasa a VIII-a
1.2. Utilizarea fluentă a elementelor de limbaj muzical învățate
Completarea elementelor de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare
Explicarea și comunicarea datelor teoretice referitoare la noile elemente de limbaj muzical
Exerciții pentru consolidarea deprinderilor de utilizare și automatizarea mișcărilor
Analizarea elementelor de limbaj din textul muzical studiat
Exerciții de tremolo măsurat și liber
Exerciții de tremolo cu nuanțe în crescendo și decrescendo
Exerciții cu piano, subito, fort, forte subito piano, pe diferite valori de note
Game în tonalitățile majore până la 4 alterații și relativele lor (xilofon/ țambal)
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a VIII-a
2.2. Interpretarea creativă a lucrării coordonând mijloacele de expresie muzicală cunoscute
Autoevaluarea prestației scenice (evoluții în audiții, recitaluri, examene, etc)
Recunoașterea apartenenței lucrărilor muzicale audiate la un anume gen și stil muzical
Formularea judecăților de valoare despre lucrări audiate/ variante de interpretări
Diferențierea prin audiție a diverselor interpretări, în scopul formării propriei versiuni
Analizarea și utilizarea cursivă a aspectelor timbrale întâlnite în lucrările abordate
Prezentarea cursivă a unui program respectând termenii de frazare, dinamică și agogică
Memorarea și interpretarea creativă a lucrării, coordonând mijloacele de expresie muzicală
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VIII-a
Elemente de tehnică instrumentală specifică
Explicarea și comunicarea datelor teoretice referitoare la noile elemente de limbaj muzical
Exerciții pentru consolidarea deprinderilor de utilizare și automatizarea mișcărilor
Analizarea elementelor de limbaj din textul muzical studiat Exerciții de tremolo măsurat și liber
Exerciții de tremolo cu nuanțe în crescendo și decrescendo Exerciții cu piano, subito, forte, forte subito piano, pe diferite valori de note Exerciții cu lovituri în diferite valori de note
Toba mică
Utilizarea diferitelor formule ritmice Exerciții de legato și agilitate
Exerciții pentru dezvoltarea tremolo-ului (la toate instrumentele) Poziția la instrument, poziția celor 4 baghete și exerciții pentru dezvoltarea tehnicii de 4 baghete.
Descifrarea masurilor simple și compuse (omogene și eterogene) Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea și flexibilitatea mâinilor cu baghetele
Poziția la instrument și poziția baghetelor Exerciții ritmice cu baghetele pe instrument
Domenii de conținut
Clasa a VIII-a
Marimba
Vibrafon
Timpane
Multipercuție
Exerciții cu note egale
Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note Utilizarea metronomului
Poziția la instrument și poziția baghetelor Exerciții în cadrul gamelor
Exerciții cu note egale
Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note Exerciții pentru dezvoltarea tehnicii de 4 baghete la marimba
Exerciții pentru utilizarea pedalei
Poziția la instrument și poziția baghetelor
Exerciții pentru dezvoltarea tehnicii de articulare și estompare a sunetelor ( dead stroke, mallet dampening )
Exerciții de sincronizare și dezvoltare a deprinderilor motrice Exerciții cu note egale
Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note
Utilizarea pedalelor în cadrul acordării instrumentului (opțional) Poziția la instrument și poziția baghetelor
Exerciții pentru estomparea sunetelor Exerciții ritmice cu baghetele pe instrument Exerciții cu note egale
Exerciții de agilitate
Exerciții cu diviziuni normale și excepționale ale valorilor de note Exerciții pentru dezvoltarea tremolo-ului
Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea, agilitate și flexibilitatea mâinilor cu baghetele
Utilizarea resurselor mișcării corporale în raport cu instrument Exerciții pentru independența mâinilor și picioarelor
Elemente de notație/cultura muzicală
Recunoașterea apartenenței lucrărilor muzicale audiate la un anume gen și stil muzical
Game în tonalitățile majore până la 4 alterații și relativele lor (xilofon/marimba)
Aspecte interpretative
Formularea judecăților de valoare despre lucrări audiate/ variante de interpretări
Diferențierea prin audiție a diverselor interpretări, în scopul formării propriei versiuni
Analizarea și utilizarea cursivă a aspectelor timbrale întâlnite în lucrările abordate
Prezentarea cursivă a unui program respectând termenii de dinamică și agogică
Memorarea și interpretarea creativă a lucrării, coordonând mijloacele de expresie muzicală
SUGESTII pentru REPERTORIU
Toba mică:
Metode: E.Keune, H.Knauer, Kupinski
Marimba:
L.H.Stevens –
Method of Movement for Marimba with 590 exercises
E.Kopetzki –
Marimba Joy
J.S.Bach –
Suita I pentru violoncel
D.Friedman –
Marshmellow
E.Hatch –
Furioso and Valse
B.Wittiber –
Rhythm Dance
E.Sejourne –
Generalife
A.Gomez –
Marimba Flamenca
N.Zivkovic –
Funny Mallets ( vol.I și II)
Vibrafon:
W.Schluter –
Solobook for Vibraphone
(vol. I și II) N.Zivkovic –
Funny Vibraphone
Timpane:
E.Keune, G.Berlioz –
30 Pieces Progressives
Multipercuție:
W.Kraft –
Morris Dance , E.Kopetzki –
Wild Garden,
M.Peters –
Rondo for Four Toms,
L.Glassock –
Motion
Sugestii metodologice
În cadrul acestei discipline se studiază ca instrumente de bază:
Toba mică: clasele V-VIII (anii I-IV de studiu) Xilofonul: clasele V-VIII
Marimbafonul: clasele V-VIII Timpanul: clasele V-VIII
În cazul în care în școlile și liceele de muzică există aceste instrumente, studiul marimbafonului și a timpanului poate începe în clase mai mici. Pe lângă acest instrumente de bază se vor studia și celelalte instrumente de percuție: cinele, toba mare, tamburina, trianglu, castagnete etc. Material de studiu:
Kupinski, Wagner, Knauer Heinrich- toba mică Kupinski, Knauer Heinrich – timpane
În asimilarea și în redarea corectă a problemelor de natură tehnică, se recomandă:
pentru clasa a V-a:
principala preocupare a profesorului este faptul de a se asigura că atât poziția corpului, cât și poziția baghetelor sunt corecte în raport cu instrumentul (exerciții privind: articularea sunetelor, dezvoltarea și consolidarea musculaturii mâinilor, poziția corpului, a brațelor, a degetelor etc.);
învățarea emiterii corecte și egale a sunetelor la instrumentele studiate;
învățarea tehnicii de 2 baghete prin exerciții tehnice specifice fiecărui instrument;
exerciții de formare a lejerității degetelor, încheieturilor și a brațelor;
se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit siguranță în ceea ce privește mânuirea tehnicii cu 2 baghete (la toate instrumentele studiate) și pregătirea tehnică necesară abordării problemelor de repertoriu.
pentru clasa a VI-a, VII-a și VIII-a
se continuă formarea, dezvoltarea și consolidarea capacității de efort a degetelor, încheieturilor și mâinilor, prin exerciții specifice fiecărui instrument;
diversificarea articulației sunetelor (lovituri din încheietură și degete), prin exerciții tehnice specifice fiecărui instrument;
învățarea
tremolo -ului la fiecare instrument;
învățarea tehnicii de 4 baghete prin exerciții tehnice specifice fiecărui instrument;
valorificarea altor tipuri de exerciții, care să sprijine dezvoltarea agilității, flexibilității și motricității elevilor, în mânuirea baghetelor la instrumentele studiate.
se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit pregătirea tehnică corespunzătoare abordării problemelor de repertoriu și de interpretare. Pentru realizarea repertoriului, profesorul trebuie să organizeze activitatea elevului, să planifice studiul individual al acestuia, să ofere o paletă diversă de soluții tehnice și interpretative, să sesizeze și să corecteze eventualele erori, să stimuleze creativitatea elevului, să organizeze manifestări publice de acomodare a elevului cu scena (producții/audiții, recitaluri etc.). De asemenea, profesorul va urmări realizarea dialogului cu elevul, fără a fragmenta prea des discursul muzical.
Profesorul va oferi elevului modele artistice de interpretare și prin utilizarea mijloacelor audio- vizuale.
Conținuturile
vor fi valorificate, deopotrivă, pentru:
formarea/dezvoltarea tehnicii specifice fiecărui instrument; exercițiile specifice fiecărui instrument și studiul gamelor și arpegiilor trebuie să fie parte integrantă a studiului zilnic;
dezvoltarea combinată a tehnicii și a muzicalității prin abordarea unui repertoriu specific.
Pentru a asigura o pregătire de bază a elevului, profesorul trebuie să parcurgă cu acesta:
game majore și minore cu arpegii, în diferite tipuri de articulație;
un număr de cel puțin 10-15 studii tehnico-ritmice și tehnico-melodice pe an;
cel puțin 4 lucrări din lista de sugestii de repertoriu pe an;
Prin această document/Programă se intenționează orientarea pregătirii de specialitate de bază a elevilor, dincolo de care, fiecare elev, sub îndrumarea cadrului didactic, își poate prefigura un traseu de învățare vizibilă personalizat-performantă. În acest document, repertoriul are valoare de sugestie, rămânând la latitudinea profesorului să propună și alte repertorii, ținând cont de particularitățile de dezvoltare fizică, psihică și intelectuală a elevilor.
MODEL proiectare unitate de învățare
INSTRUMENTE DE PERCUȚIE
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: REPERTORIU UNIVERSAL
Clasa a VII-a
Nr. ore alocate: 3 ore
Detalieri de conținut
Competențe specifice
Activități de învățare
Resurse
Evaluare
M.Peters
Yellow After The Rain APROFUNDARE
- utilizarea tehnicilor adecvate
2.1. Îmbinarea elementelor tehnice cu cerințele expresive ale piesei
- înregistrarea audio-video a interpretării elevului
Notă:
Aprofundarea reprezintă o etapă de lucru ulterioară memorării este momentul când
melodia, ritmul, agogica, tehnica emisiei sonore, înțelegerea formei, dinamica devin un tot unitar iar piesa se conturează tot mai frumos la care se adăuga și personalitatea interpretului.
Aplicarea conștientă a frazării
Aplicarea indicațiilor și agogica
marimba
partitură (la nevoie)
suport pentru partitură
aparat audio- video pentru înregistrare
feedback oferit în urma vizionării înregistrării
autoevaluarea în baza criteriilor prestabilite
Grup de lucru
Nume, prenume
Instituție de apartenență
Brăescu, Adrian
Ministerul Educației Naționale
Streche, Loredana
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Filip, Antonella Margo
Colegiul de Muzică „Sigismund Toduță”, Cluj-Napoca
Păcuraru, Sorin Ioan
Colegiul de Muzică „Sigismund Toduță”, Cluj-Napoca
Anexa nr. 9
MINISTERUL EDUCAȚIEI
Programa școlară pentru
CORZI GRAVE
violă, violoncel, contrabas, harpă, chitară
Clasele V-VIII
Învățământ integrat și suplimentar de artă – Muzică
București, 2022
Notă de prezentare
Programa școlară pentru
Corzi grave
reprezintă oferta curriculară pentru clasele V - VIII din învățământul primar/gimnazial cu program integrat și suplimentar de artă – muzică, înscriindu-se în aria curriculară
Arte . Aceste discipline sunt prevăzută în planul-cadru de învățământ cu un buget de timp de 3 ore / săptămână la nivelul învățământului gimnazial.
Programele disciplinelor aferente catedrei
Corzi grave
sunt elaborate potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programelor este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar/gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
Actualele programe se vor corela cu cele corespondente pentru ciclul liceal, dar și cu cele de nivel primar (clasele a III-a și a IV-a pentru violă, violoncel și harpă), asigurând astfel continuitatea structurării competențelor și o abordare coerentă între cele trei niveluri de învățământ (primar, gimnazial și liceal).
Structura programelor școlare
include, pe lângă
Nota de prezentare , următoarele elemente:
Competențe generale
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Conținuturi
Sugestii metodologice
Competențele
sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competențele generale
vizate la nivelul corzilor grave jalonează achizițiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial.
Competențele specifice
se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt însoțite de
exemple de activități de învățare , care constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul realizării competențelor. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activități de învățare, care integrează strategii didactice și care valorifică experiența concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activități de învățare pe care le propune programa școlară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei școlare și proiectării unor parcursuri de învățare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.
Conținuturile
învățării
constituie
elemente
de
bază
ale
domeniului,
mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
Elemente de tehnică instrumentală specifică
Elemente de notație/cultură muzicală
Aspecte interpretative și interdisciplinare
Sugestiile metodologice
includ recomandări privind strategiile didactice și elementele de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secțiune se oferă și un exemplu de proiectare didactică.
Disciplinele cuprinse în cadrul catedrei
Corzi grave
își păstrează caracterul tradițional, cu abordări structurate strategic către dezvoltarea auzului muzical, alături de operarea cu elemente de limbaj specific muzical, având un scop de susținere a eforturilor de profesionalizare a tinerilor interpreți .
Construcția programei permite susținerea evoluțiilor elevilor în direcția exprimării artistice la instrument și în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează și competențe, deprinderi, cunoștințe de la celelalte discipline ale educației muzicale.
Programele de față se adresează elevilor care parcurg disciplinele violă, violoncel, harpă, chitară din clasa a III-a și contrabas din clasa a V-a, fiind subîmpărțite în două categorii:
Instrumente cu coarde și arcuș
Instrumente cu coarde ciupite
Actuala programă permite, ca element de noutate, posibilitatea de a aborda studiul violei, violoncelului, al harpei și al chitării începând cu clasa I, pentru elevii care au o dezvoltare fizică corespunzătoare, dacă baza materială a școlii este bine dezvoltată, cu acordul părinților, la recomandarea profesorului îndrumător. Parcurgerea programei se va face începând cu primul an de studiu, într-un ritm adaptat nivelului de vârstă și dezvoltare personală. În cazul contrabasului, se recomandă începerea studiului instrumentului în clasa a V-a.
Competențe generale
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
INSTRUMENTE CU COARDE ȘI ARCUȘ
Violă, Violoncel
CLASA a V-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Clasa a V-a
1.2. Reprezentarea elementelor de dinamică și agogică, a termenilor de expresie din text prin diversificarea sonorității
Aplicarea în mod conștient de diferite combinații ritmice, melodice și dinamice și operarea cu sunetele corespunzătoare mai multor poziții
Exerciții pentru explorarea pozițiilor noi (a II-a și a III-a)
Executarea unor exerciții cu schimburi de poziții cu toate degetele pe diferite intervale, pe toate coardele în pozițiile învățate
Exerciții de consolidare a intonației corecte în contextul extinderii ambitusului
Exerciții de conștientizare a trăsăturii de arcuș în coardă și a presiunii constante a arcușului pe coardă
Exerciții de îmbinare a presiunii arcușului cu viteza acestuia pe toată lungimea și pe porțiuni
Executarea unor exerciții pe corzi libere cu presiuni și viteze de arcuș diferite, în diferite porțiuni de arcuș
Exerciții de vibrato pentru creșterea calității sonore
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a V-a
2.2 Identificarea mesajului muzical în repertoriile studiate
Preocuparea în rezolvarea problemelor tehnice specifice lucrărilor abordate și de perfecționare a emisiei sonore
Executarea unor exerciții pentru consolidarea intonației corecte, cu sunete melodice și armonice (duble corzi)
Exerciții de acordaj
Abordarea unor lucrări din perioade, stiluri și genuri diferite pentru observarea caracteristicilor specifice
Exerciții de citire la prima vedere a unor fragmente în pozițiile învățate
Audiții comparate ale unor lucrări din perioade, stiluri și genuri muzicale diferite
Exerciții de respirație și articulare a segmentelor muzicale (motive, fraze, perioade) din piesele abordate
Solfegiere mentală a unor fragmente pentru dezvoltarea auzului intern
Exprimarea unor păreri personale asupra opțiunilor interpretative
Improvizarea liberă a unor fragmente diferite expresiv
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a V-a
Elemente de tehnică instrumentală
Extinderi ale pozițiilor abordate (I-IV la violoncel, I-III la violă) Schimburi de poziții: cu ajutorul coardei libere / prin alunecare pe același deget / prin articulare / prin substituire / pe corzi diferite / pe trăsături de arcuș diferite
Duble corzi (intervale armonice)
Solfegierea mentală a segmentelor muzicale pentru dezvoltarea auzului intern
Diferențieri și combinații de elemente expresive în trăsătura de arcuș Vibrato
Game (extinderi) și arpegii
Executarea flageoletelor naturale, din poz. IV-a cu extensia degetului 3 la violoncel
Noțiuni de acordaj
Elemente de notație / cultură muzicală
Elemente de sintaxă muzicală - celulă, motiv, frază, perioadă, aplicate în frazare
Semne și termeni de expresie dinamică și agogică
Aspecte interpretative și interdisciplinare
Participare afectivă în interpretare
Utilizarea tehnicilor de arcuș și a vibrato-ului pentru diversificarea expresiei muzicale
Exprimarea opiniilor personale față de interpretări comparate
Studii:
Consolini,
Studii , schimb de poziții G.Naumann,
Metodă
Hohmann,
Metodă
(poz. I-III) I.Steiner,
Studiul gamelor
Schloming,
Metodă , caietul II
Schradieck,
Exerciții tehnice
(caietul I și II) Sevcik, Op. 1,2,7
Sitt,
Metodă
Sitt, Op. 32,
Studii
St.Sugarv,
Metodă , caietul II Szeremi,
Studii , caietul II Waxmann,
Game
Consolini,
Studii , schimb de poziții G.Naumann,
Metodă
Hohmann,
Metodă
(poz. I-III) I.Steiner,
Studiul gamelor
Kayser, Op. 20
Studii
Schloming,
Metodă , caietul II
Piese:
Bulabov,
Barcarola, p.2, pentru violă și pian
Ceaikovski,
Cântec fără cuvinte
Ianșinov,
Concert nr, 1
Kircov,
Nocturnă
Suzuki – Metodă de violă, vol II Sbornic,
Culegere de piese
D. Buciu - Ursarii
Suzuki – Culegere de piese și studii, vol II Vivaldi,
Concert nr. 1 în do, nr. 2 în do
SUGESTII pentru REPERTORIU VIOLĂ
VIOLONCEL
Studii:
Dinicu, Davidoff, Alexanian, Kummer (primele 4 poziții)
Sapoșnikov – Tehnica violoncelului Cosmann – Tehnica violoncelului Studii Feuillard – 60 de Exerciții tehnice
O. Sevcik – Exerciții
Piese:
J.B.Breval – Sonata în Do
B. Marcello – 6 Sonate- 1,2
Galliard – 6 Sonate- 1,2
A.Vivaldi – 6 Sonate- 1,2,3
G.B Cirri –Sonata în Do major F.M.Zuccari – Sonate nr.1, nr. 2, nr.3, nr. 4,
Dotzauer, Caietul II
Hassel, Lagenwechselübungen Iarosevici, vol II Studii de sinteză Jules des Swert, Op. 50 caietul I
Klengel. Tägliche Übungen, caietele I și II Kummer op 57
Stransky, op 31
W. Schulz-Weimar, Lagenwechsel
S. Lee – STUDII op.70
S. Lee – 12 Studii op. 113
S. Lee – 22 studii op.31 Caietul 1 (1-20)
S. Lee – 12 Studii-Capricii op.100 Merck – Studii op. 11
Stranski – op.31
nr. 6, nr. 8.
J.Offenbach - Mussete
G. Goltermann – Studiu Capriciu
A. Rubinstein – Melodia
Ceaikovski – Barcarola (Anotimpuri) Schlemuller – Motto perpetuo Iakovenco – Scherzo
V. Jianu - Joc
V. Orlov – Album de piese pentru violoncel și pia Saposnikov – Album de piese rusești clasele VI Ceaikovski – Vals sentimental
Cântec fără cuvinte Klassische Stucke – Vol. I – II
H. Squire – Bouree, Dand rustic, Tarantela David Popper – O zi frumoasă
Gabriel Marie - La cinquantaine (arie în stil vechi)
J.B. Breval – Concert în Fa major, Concert în La
G. B. Cirri – 6 Concerte
J.B.Breval – Concertino în La major A.Vivaldi – Concert nr. 8, 9, 11.
A.
Vivaldi
-
Concert în Do
CLASA a VI-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Clasa a VI-a
1.2. Aplicarea termenilor de expresie, dinamică, tempo și agogică
Utilizarea extinderilor intonaționale și a unor elemente noi de notație
Executarea unor exerciții și pasaje din lucrări, corespunzătoare extinderii înălțimilor în noi poziții (pozițiile a IV-a și a V-a la violă, respectiv a V-a și a VI-a la violoncel)
Executarea unor exerciții pentru tehnica schimburilor de poziții până în noile poziții, cu diferite degete și intervale
Exerciții de utilizare a cheii de tenor (do, la violoncel), respectiv de violină (sol, la violă)
Citire la prima vedere în noile poziții și cu utilizarea noilor chei
Exerciții pentru abordarea dublelor corzi (extinderi) și a acordurilor
Exerciții de acordaj față de pianul acompaniator și față de alte instrumente
Exerciții de interpretare a ornamentelor muzicale (mordent, apogiatură, tril)
Înțelegerea diferențiată a termenilor existenți în textul muzical
Executarea unor exerciții pentru realizarea indicațiilor întâlnite în piesele abordate și în cele citite la prima vedere
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a VI-a
2.1. Îmbinarea elementelor tehnice cu cerințele expresiei repertoriale.
- Exerciții de variere a vibrato-ului în context stilistic diferit
Clasa a VI-a
2.2. Identificarea mesajului muzical al repertoriului studiat.
2.3. Afirmarea imaginii personale asupra lucrărilor interpretate
Diversificarea paletei dinamice; cunoașterea și redarea noilor termeni agogici: ritenuto, ritardando, rallentando, accelerando, crescendo, decrescendo.
Elemente de diferențiere a interpretării ornamentelor față de stilul piesei
Diferențierea dinamică a pasajelor de virtuozitate cu rol tematic, față de cele cu rol de acompaniament în piesele cu pian
Interpretarea comparativă a unor lucrări/ fragmente din stiluri și epoci diferite, pentru diferențierea sonorității
Exerciții de identificare a problemelor tehnice și expresive prin compararea a două lucrări diferite ca stil și gen muzical
Prezentarea în public
Conștientizarea reușitei ca un rezultat firesc al activității individuale
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VI-a
Elemente de tehnică instrumentală
Extinderi ale pozițiilor abordate (I-VI la violoncel, I-V la violă) Schimburi de poziții cu soluții diferite
Duble corzi (intervale armonice) și acorduri
Solfegierea mentală și vocală a segmentelor muzicale pentru dezvoltarea auzului intern și a respirațiilor firești
Diferențieri și combinații de elemente expresive în trăsătura de arcuș Vibrato
Game (extinderi) și arpegii Dezvoltări în tehnica de acordaj
Elemente de ornamentare muzicală – mordent, apogiatură, tril
Elemente de notație / cultură muzicală
Elemente de sintaxă muzicală - celulă, motiv, frază, perioadă, aplicate în frazare
Semne și termeni de expresie dinamică și agogică
Diversificarea paletei dinamice; cunoașterea și redarea noilor termeni agogici: ritenuto, ritardando, ralentando, accelerando, crescendo, decrescendo
Aspecte interpretative și interdisciplinare
Participare afectivă în interpretare și conștientizarea rolului interpretului în spectacolul muzical
Aspecte psihologice ale pregătirii și concentrării pentru performanța scenică
Utilizarea tehnicilor de arcuș și a vibrato-ului pentru diversificarea expresiei muzicale
Exprimarea opiniilor personale față de interpretări personale și ale colegilor
Studii:
A.Matz,
Studii de intonație
Alexeev,
Game și arpegii
Bruni,
Metodă
Consolini,
Studii , schimb de poziții Csorti,
Tehnica arcușului
Piese:
Bach,
Sarabanda,
Beethoven,
Sonatină,
Händel,
Sonata 2
Ipolit Ivanov, Ianșinov, Gasse, Lulli, Corelli, Veracini, C.Cui, Baclanova, Ceaikovski,
SUGESTII pentru REPERTORIU VIOLĂ
G.Naumann,
Metoda
Culegere de piese
Hohmann,
Metoda
(poz. IV-V)
Marcello,
Scherzando
I.Steiner,
Studiul gamelor
Sbornik,
Culegere de piese
Kayser,
Studii , op.20
Seidman,
Concertino
Kreuz,
Studii
Tartini,
Sarabanda
Popovici, G,
Game
Suzuki,
Culegere de piese și studii, vol III
Schleming,
Metodă
(poz. IV-V)
Telemann,
Concert, p I, II
Schradieck,
Exerciții tehnice
Telemann,
Sonata
în la minor
Sitt,
Metodă
Sitt,
Studii , op. 32
Vivaldi,
Concert
St.Sugarev,
Metoda
Szeremi,
Studii
Waxmann,
Game
VIOLONCEL
Studii:
Klengel. Tägliche Übungen, caietele I - III Dotzauer, Caietul II, Caietul III (nr. 71-18, 80-81) Lee, Op. 131
Grützmacher, Op.38 caietul I
Stranski op.39 (pentru daumen), op32. Merk op. 21 și 31 (extrase) Cossmann, Studii tehnice, pag. 1-11 Sapoșnikov – Tehnica violoncelului Cosmann – Tehnica violoncelului Feuillard – 60 de Exerciții tehnice Feuillard – Tehnica violoncelului
O. Sevcik – Exerciții op.8
O. Sevcik – Exerciții op. 2
O. Sevcik – op. 1
Alexanian – Metoda de violoncel Fitzenhagen – Exerciții op.28
Fr. Grutzmacher – Exerciții zilnice op. 67
B. Romberg – Școala de violoncel teorie și practică
S. Lee – 12 Studii op. 57
S. Lee - Studii op. 31, Vol. I / Vol II fără daumen
Franchomme – 12 Studii op.35 extrase fără daumen
Piese:
Ceaikovski,
Cântec trist, Arioso, Vals sentimental
Chopin,
Preludiul în si minor (Mulert)
Goltermann,
concert nr. 4 în Sol major
Goltermann,
Nocturna în re minor
Iordan,
Tema cu variațiuni
Schlemüller, din Op. 18,20,21.
Vivaldi –
Concerte La major, Fa major, si minor
A.Vivaldi – 9 Sonate
Marcello - Sonate nr. 3, nr. 4. Corelli – Van Lier
Galliard – 6 Sonate – 3,4. Beethoven – Sonatina Ariosti – Sonata în mi minor J.S.Bach – Sonata nr.1 Arutunian - Impromptu
J.B.Senaille – Allegro spiritoso
G. Goltermann – Studiu Capriciu Klassische Stucke – Vol II, III Goltermann – 6 Nocturne Borodin – Serenada
David Popper – Gavota nr. 2 în re minor David Popper – Gnomentanz
Maria Therezia von Paradies – Siciliana
I. Urcan - Miniaturi
Romberg – Concertino în Re Klengel – Concert în Do
CLASA a VII-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Clasa a VII-a
Aprofundarea elementelor de limbaj muzical corelate cu elemente de tehnică instrumentală
Extinderi ale gamelor majore și minore, cu arpegii pe mai multe octave
Exerciții și lucrări cu utilizarea flageoletelor naturale și artificiale
Interpretarea unor lucrări cu duble corzi și acorduri de trei și patru sunete
Explorarea resurselor expresive ale melodiei prin ornamente diverse (tril, grupet, modent, apogiaturi simple și multiple)
Reprezentarea în auzul interior a structurilor ritmico-melodice și dinamice și transferul lor în interpretarea instrumentală
Executarea unor exerciții de solfegiere mentală a partiturilor
Citire la prima vedere cu soluții dinamice diferențiate, urmare a unor solfegieri mentale
Crearea de scurte fragmente ornamentale, melismatice, cu rol cadențial, pentru integrarea ornamentelor învățate
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a VII-a
2.2. Identificarea mesajului muzical al lucrărilor muzicale
Aplicarea unei tehnici instrumentale fluente în vederea obținerea unei sonorități optime
Executarea unor exerciții pentru obținerea cursivității discursului
Exerciții de variere a tehnicilor specifice de mână dreaptă și mână stângă, pentru modificarea expresiei pieselor abordate
Executarea unor exerciții pentru împărțirea corectă a porțiunilor de arcuș
Alegerea personală a arcușelor necesare la fragmentele citite la prima vedere
Diferențierea importanței diferitelor teme ale unei lucrări ample, față de construcția piesei și de raportul existent cu pianul acompaniator
Audiții comentate față de aspectele interpretative cu rol în transmiterea mesajului dramaturgic, artistic
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VII-a
Elemente de tehnică instrumentală
Game și arpegii în mai multe octave, în tempo-uri diferite, cu utilizarea modurilor de atac legato, staccato, spiccato
Acorduri de 3 și 4 sunete
Exerciții pentru planurile de coardă (inclusiv bariolaj)
Consolidări și extinderi pentru schimburi de poziții și cântul în poziții înalte Extinderea ambitusului și cu poziția a VII-a (violoncel)
Abordarea poziției de daumen în diverse contexte (violoncel) Game în poziția fixă de daumen (violoncel)
Domenii de conținut
Clasa a VII-a
Elemente de notație și cultură muzicală
Diversificarea paletei de nuanțe dinamice și agogice ajungând până la nuanțe extreme ( fff., ff., f., p., pp., ppp., subito f., subito pp)
Abordarea problemelor de emisie sonoră cu corelarea intonației,
vibrato-ului și a trăsăturii de arcuș
Aspecte interpretative și interdisciplinare
Elemente de analiză macrostructurală a lucrărilor abordate Interpretare în fața publicului a unui repertoriu variat stilistic Participarea în calitate de auditor în diferite manifestări artistice Redarea cu personalitate, înțelegerea muzicală și expresivă a repertoriului studiat
Stimularea dezvoltării imaginației artistice
Studii:
A.Matz,
Studii de intonație
Alexeev,
Game și arpegii
Bruni,
Metodă
C.C.Nottara,
6 studii în caracter românesc
Consolini,
Studii , schimb de poziții Csorti,
Tehnica arcușului
Flesch,
Exerciții tehnice
G.Naumann,
Metoda
Hohmann,
Metoda
(poz. IV-VII) I.Steiner,
Studiul gamelor
Kayser,
Studii , op.20
Kreuz,
Studii
Popovici, G,
Game
Schleming,
Metodă
(poz. IV-VII) Schradieck,
Exerciții tehnice
Sitt,
Metodă
Sitt,
Studii , op. 32 St.Sugarev,
Metoda
Szeremi,
Studii
Waxmann,
Game
Piese:
Bach,
Couranta
Bach,
Siciliana
Beethoven,
Menuet
Händel,
Sonata 6
(p. I-II)
Ipolit Ivanov, Ianșinov, Gasse, Lulli, Corelli, Veracini, C.Cui, Baclanova, Ceaikovski,
Culegere de piese
Marcello,
Scherzando
Sbornik,
Culegere de piese
Seidman,
Concertino
Tartini,
Srabanda
Telemann,
Concert, p III și IV
Telemann,
Sonata
în la minor Vivaldi,
Concert
SUGESTII pentru REPERTORIU VIOLĂ
VIOLONCEL
Studii:
Klengel. Tägliche Übungen, caietele I și II Dotzauer, Caietul II, Caietul III (nr. 71-18, 80-81) Lee, Op. 131
Grützmacher, Op.38 caietul I
Stranski op.39 (pentru daumen), op32. Merk op.31 (extrase)
Cossmann, Studii tehnice, pag. 1-11 Klengel – Exerciții zilnice Vol. I-II – III Bazelaire – Școala de violoncel Sapoșnikov – Tehnica violoncelului Cosmann – Tehnica violoncelului Feuillard – 60 de Exerciții tehnice Feuillard – Tehnica violoncelului
O. Sevcik – Exerciții op.8
O. Sevcik – Exerciții op. 2
O. Sevcik – op. 1
Alexanian – Metoda de violoncel Fitzenhagen – Exerciții op.28
Piese:
Goltermann,
concert nr. 5 în re minor
Goltermann,
Nocturna în re minor
Iordan,
Tema cu variațiuni
Schlemüller, din Op. 18,20,21.
Vivaldi – Concert Re major
A.Vivaldi – 9 Sonate
Marcello - Sonate nr. 5, nr. 6. Corelli – Van Lier
Galliard – 6 Sonate- 5,6 G.Fr.Handel - Sonate J.B.Senaille – Allegro spiritoso
C. Saint – Saens – Allegro appasionatto Klassische Stucke – Vol II, III
Borodin – Serenada
David Popper – Gavota nr. 1 în Re major J.S.Bach – Arioso
Vivaldi – Concert în Re major
Fr. Grutzmacher – Exerciții zilnice op. 67
B. Romberg – Școala de violoncel teorie și practică
Schroder - Tehnica violoncelului
S. Lee - Studii op. 31, Vol. I /nr. 21, 22; Vol II Stranski – op. 39 Studii pentru daumen Battanchon – Studii op. 25 pentru Daumen
Franchomme – 12 Studii op.35
Romberg – Concertino în Re Klengel – Concert în Do
G. Goltermann – Concert nr. 3 Klengel – Concertino în re Klengel - Concert în Do Breval – Concert nr. 2 în Re
CLASA a VIII-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Clasa a VIII-a
1.2.Utilizarea unor elemente de limbaj muzical și de dezvoltare tehnică instrumentală în interpretare
Aplicarea elementelor de sintaxă muzicală
Executarea unor exerciții de analiză a textului studiat (celulă, motiv, frază, perioadă, temă, secțiune)
Reprezentarea tempo-ului, a planurilor dinamice și agogice in lucrările muzicale studiate
Game și arpegii pe o singură coardă
Diversificări ale modurilor de atac prin spiccato și ricochee
Extinderea ambitusului până la poziția a VII-a (violă)
Exerciții de consolidare a intonației în poziții înalte
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a VIII-a
Practicarea la nivel curricular a elementelor de bază ale tehnicii instrumentale în cadrul interpretării artistice
Identificarea și redarea particularităților tehnice ale diferitelor moduri de arcuș în piesele studiate
Execuția în public a lucrărilor muzicale studiate
Pregătirea psihologică a momentului de scenă
Exprimarea unor opinii referitoare la repertoriul parcurs
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VIII-a
Elemente de tehnică instrumentală
Ornamente extinse
Extinderi de ambitus până la poziția a VII-a (violă), consolidări ale intonației în poziții înalte
Game, arpegii și duble corzi, în mai multe octave, cu două sau mai multe tempo-uri, cu diferite moduri de atac
Vibrato stilizat și diferențiat în funcție de lucrarea abordată Moduri de atac – Spiccato și ricochee
Elemente de notație și cultură muzicală
Audiții comparate ale unor interpretări consacrate Redarea cu personalitate a textului muzical
Domenii de conținut
Clasa a VIII-a
Aspecte interpretative și interdisciplinare
Înțelegerea muzicală și expresivă a repertoriului studiat, cu elemente de structurare lingvistică
Pregătirea psihologică pentru performanța artistică
Exprimarea opiniilor față de repertoriul interpretat și față de audițiile comparate
SUGESTII pentru REPERTORIU
VIOLĂ
Studii:
Alexeev,
Game și arpegii
Bruni,
Studii
C.C.Nottara,
Studii
Casorti,
Tehnica arcușului
Consolini,
Studii , schimb de poziții Dont,
Op. 37
(1-22)
Flesch,
Exerciții tehnice
G.Popovici,
Game
I.Steiner,
Studiul gamelor
Kayser,
Studii , op.20 Kreuz,
60 Studii
Krutzer,
Studii
L.Surujon,
Exerciții tehnice și game
Mazas,
Op. 36 , caietul I și II Schleming,
Studii în poziții înalte
Schradieck,
Exerciții tehnice
Sevcik,
Op. 8
Sevcik,
Op. 9 (Studiul dublelor)
Sevcik,
Op.2 (Tehnica arcușului)
Szeremi,
Studii
Waxmann,
Game
Piese:
A.Matz,
Temă cu variațiuni
Ariosti,
Sonată
(sol minor)
Bach,
Invenție, mic preludiu, arie
(pentru 2 viole) Bach,
Siciliana, rondo
Corelli, Toni,
Adagio, Allegro
Glier,
Preludiu, romanță, rondo
Händel,
Sonata 10
Händel,
Sonata 3
Händel,
Sonata 6
Haydn,
Concert Sol major
(original la oboi) Nardini, Concert
Rubinstein,
Melodie
Sbornik,
Culegere de piese
Dimitrescu – Dans țărănesc Porumbescu - Balada Telemann, Concert
Handel/Cassadesus Concert in si minor, p I Vivaldi,
Adagio, allegro
Vivaldi,
Concert
la minor; mi minor; Do major, Sol major
VIOLONCEL
Studii:
Alexanian (exerc. 1-16) Dotzauer, Caietele III și IV Fitzenhagen
Grützmacher, Op.38 caietul I
Klengen. Tägliche Übungen, caietele I, II, III Lee, Op. 31, caietul II
Merck, Op. 21 Schräder
Stransky, Op. 32, Caietul I și II
M. Sadlo - Studii pentru daumen Battanchon – Studii op. 25 pentru Daumen Franchomme – 12 Studii op.35 Franchomme - Capricii extrase
Duport – Studii 1-10
Piese:
Aivazian,
Studiu de concert
Breval,
Sonata în Do major
Ceaikovski,
Nocturna
Corelli
Grave, Preludiu
Couperin,
Gavota
Davidoff,
Romanța fără cuvinte
Faure,
Siciliana
Francome,
Variațiuni
Goltermann,
Capriccio în re minor
Klengen,
Concertino op. 10 în re minor
Klengen,
Concertino op. 6 în Do major
Marcello,
sonate în Do major, Sol major, Re major, La major
Matheson,
Aria
Prokofiev,
Gavota
Romberg,
Concertino în re minor
Rubinstein,
Melodie (Popper)
Saint Saëns,
Lebăda
De Fesch – Sonata în Re
H. Ecles – Sonata in sol minor
Samartini – Sonata in Sol D.Hervelois – Suita în re Klassische Stucke – Vol III Godar – Cântec de leagăn
D. Popper – Tarantela
Dimitrescu – Serenada tristă, Dans țărănesc Glazunov – Serenada spaniolă
Goltermann – Capriciu in la
C. Ph. Em. Bach – Concert în La B.Romberg – Concert nr. 2
G. Goltermann – Concert nr. 3 J.Ch. Bach – Concert în do minor J.S.Bach – Concert în Sol
L.Leo – Concert nr. 3
CLASA a V-a
Contrabas
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
1.2.Utilizarea reprezentărilor grafice ale sunetelor în ambitusul instrumentului corespunzător pozițiilor 1/2 , I, II, respectiv a duratelor de baza
1.3. Poziționarea corectă față de instrument
1.4. Practicarea deprinderilor elementare ale emisiei sonore instrumentale
Formarea deprinderilor tehnice de bază
Istoricul instrumentului
Exerciții de citirea notelor în cheile specifice do și fa
Exerciții pentru ținuta instrumentului, poziția
Exerciții de conducerea arcușului, note lungi și diferite valori de note pe coarde libere
Formarea sunetului
Exerciții de fixare a degetelor asociat cu conducerea arcușului
Adaptarea brațelor, mâinilor, degetelor la necesitățile instrumentului (buna poză a mâinilor și trăsătură corectă)
Exerciții de scriere și citire a notelor muzicale
Exerciții de intonație
Identificarea grafică a semnelor în partituri
Exemplificări prin bătăi de palme și tactări
Prezentarea principalelor date și caracteristici ale instrumentului
Exerciții de poziționare a mâinii drepte
Exerciții de poziționare a mâinii stângi
Aplicații instrumentale pe fragmente muzicale
Exerciții pentru formarea unor automatisme în poziționare și emisie
Exerciții de emisie și intonare corectă a sunetelor
Exerciții de trăsături de arcuș, corzi libere cu sau fără tactare, în note întregi, doimi, pătrimi, în combinații de valori; așezarea mâinii strângi în pozițiile ½, 1
Exerciții de cunoaștere a reprezentărilor grafice ale elementelor simple de limbaj muzical
Descifrarea textelor muzicale simple cu ajutorul instrumentului
Exerciții cu intervale simple în gama Do major
Identificarea raportului matematic între durate
Redarea duratelor cu ajutorul instrumentului în diferite măsuri
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a V-a
2.2. Exprimarea verbală și instrumentală a diferențelor expresive
Utilizarea unor elemente simple de limbaj muzical în redarea unor piese
Parcurgerea unui repertoriu adecvat nivelului de cunoștințe acumulat
Exersarea unor studii pentru nivelul adecvat
Articulare nonlegato și legato
Discuții asupra expresivității unor fragmente muzicale
Exerciții de reproducere vocală
Exerciții de diversificare a expresiei sonore în cântul instrumental
Exerciții de împărțire a textului muzical în fraze
Analiza motivelor, frazelor
Recunoașterea formelor muzicale simple (liedul, menuetul și rondoul)
Exerciții cu elemente de dinamică constantă p, mp, mf, f, etc.
Exerciții cu nuanțe dinamice (crescendo, decrescendo)
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a V-a
Elemente de tehnică instrumentală specifică
Exerciții pentru ținuta instrumentului, poziția
Exerciții de conducerea arcușului, note lungi și diferite valori de note pe coarde libere
Formarea sunetului
Exerciții de fixare a degetelor asociat cu conducerea arcușului Adaptarea brațelor, mâinilor, degetelor la necesitățile instrumentului (buna poză a mâinilor și trăsătură corectă)
Exerciții de scriere și citire a notelor muzicale Exerciții de intonație
Prezentarea principalelor date și caracteristici ale instrumentului Exercitii de poziționare a mâinii drepte
Exerciții de poziționare a mâinii stângi
Aplicații instrumentale pe fragmente muzicale
Exerciții pentru formarea unor automatisme în poziționare și emisie Exerciții de emisie și intonare corectă a sunetelor
Exerciții de trăsături de arcuș, corzi libere cu sau fără tactare, în note întregi, doimi, pătrimi, în combinații de valori; așezarea mâinii strângi în pozițiile ½, 1
Elemente de notație/cultura muzicală
Exerciții de citirea notelor în cheile specifice fa și do Identificarea grafică a semnelor în partituri Exemplificări prin bătăi de palme și tactări
Exerciții de cunoaștere a reprezentărilor grafice ale elementelor simple de limbaj muzical
Descifrarea textelor muzicale simple cu ajutorul instrumentului Exerciții cu intervale simple în gama Do major
Identificarea raportului matematic între durate
Redarea duratelor cu ajutorul instrumentului în diferite măsuri Articulare non-legato și legato
Aspecte interpretative
Parcurgerea unui repertoriu adecvat nivelului de cunoștințe acumulat Exersarea unor studii pentru nivelul adecvat
Discuții asupra expresivității unor fragmente muzicale Exerciții de reproducere vocală
Exerciții de diversificare a expresiei sonore în cântul instrumental Exerciții cu elemente de dinamică constantă p, mp, mf, f, etc.
Exerciții cu nuanțe dinamice (crescendo, decrescendo)
SUGESTII pentru REPERTORIU
Studii:
Fr. Simandl, Metodă pentru contrabas, caietul I H. Hermann, Metodă pentru contrabas, volumul I Culegere de studii, pozițiile1/2 - II (Kment, Nanny, Storch, Lee)
Piese:
C. Saint-Saëns, Țestoase Cântec popular, Iarna a trecut
D. Dragonetti, Micul vals
Double Bass Solo, 50 Melodii selectate și adaptate de Keith Hartley
Erhard Ragwitz, Andante op. 39 Erhard Ragwitz, Largo op. 39
F. Mendelssohn Bartholdy, Marșul pelerinilor Fr. Schubert, Antract
Fr. Schubert, Păstrăvul
G. F. Haendel, Allegro
G. F. Haendel, Marș
G. Fauré, Cântec de leagăn
G. Mahler, Canon pe „Frére Jacques”
G. Mahler, Solo de contrabas, Simfonia I, partea III
J. Brahms, Cântec de leagăn
J. Eccles, Menuet
J. Haydn, Andante din Simfonia 94
J. S. Bach, Fuga în sol minor
J. Strauss, Vals
J.S. Bach, Menuet
Jan Dismas Zelenka, Andante John Eccles, Menuet
L. Kozeluch, Bernoise
L. van Beethoven, Oda bucuriei L.v.Beethoven, Lied
L.v.Beethoven, Refren final din Simfonia IX, partea IV
M. Mussorgsky, Poarta cea mare a Kievului
P. I. Ceaikovski, Andante cantabile
P. I. Ceaikovski, Cântec vechi francez Piese pentru contrabas, culegere (W.A. Mozart, J.B. Lully, A. Grecianinov, L.van Beethoven, J. Brahms, N. Baklanova, D. Kabalevski, A. Corelli, B. Bartok)
R. Schumann, Melodie
R. Schumann, Țăranul vesel
W. A. Mozart, Menuet W.A.Mozart, Allegro
CLASA a VI-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Clasa a VI-a
1.2.
Utilizarea formulelor ritmice diversificate în măsuri simple – exerciții tehnice
1.3
Formarea și dezvoltarea tehnicii instrumentale
1.4. Aplicarea termenilor de dinamică și agogică
Recunoașterea reprezentării grafice a sunetelor în ambitusul instrumentului corespunzător pozițiilor II/ III, III, III/IV, IV
Identificarea sunetelor
Exerciții de redare a sunetelor pe instrument
Exerciții de intonare
Exerciții de tactare
Reproducerea formulelor ritmice pe instrument
Întărirea și dezvoltarea agilității degetelor
Suplețea brațelor și poignet-ului
Exerciții pentru independența brațelor și degetelor
Înțelegerea termenilor existenți în textul muzical
Executarea unor exerciții pentru realizarea indicațiilor de dinamică și agogică
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a VI-a
2.2.
Identificarea și exprimarea muzicală și verbală a caracterului pieselor studiate
2.3. Identificarea mesajului muzical al repertoriului studiat
Practicarea conștientă a elementelor de limbaj grupate în fraze muzicale
Exerciții de solfegiere mentală
Elemente de redare vocală
Exerciții de memorizare
Formare a deprinderilor de activitate individuală
Exerciții de citire la prima vedere
Conversații
Exprimarea propriilor opinii
Interpretări în public
Executarea unor exerciții de analiză comparată pe diferite stiluri și genuri muzicale sub raport expresiv
Utilizarea nuanțelor muzicale (nuanțarea)
Recunoașterea elementelor de limbaj ritmic învățate
Recunoașterea elementelor de limbaj sonor învățate
Înțelegerea motivelor/frazelor muzicale
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VI-a
Elemente de tehnică
Exerciții de intonare
instrumentală specifică
Exerciții de tactare
Reproducerea formulelor ritmice pe instrument
Conducerea arcușului
Întărirea și dezvoltarea agilității degetelor
Suplețea brațelor și poignet-ului
Exerciții pentru independența brațelor și degetelor
Elemente de notație/cultura muzicală
Identificarea sunetelor
Exerciții de redare a sunetelor pe instrument Înțelegerea termenilor existenți în textul muzical
Executarea unor exerciții pentru realizarea indicațiilor de dinamică și agogică
Exerciții de împărțire a textului muzical în fraze Analiza motivelor, frazelor
Recunoașterea formelor muzicale simple (liedul, menuetul și rondoul)
Aspecte interpretative
Exerciții de solfegiere mentală Elemente de redare vocală Exerciții de memorizare
Formare a deprinderilor de activitate individuală Exerciții de citire la prima vedere
Conversații
Exprimarea propriilor opinii Interpretări în public
Executarea unor exerciții de analiză comparată pe diferite stiluri și genuri muzicale sub raport expresiv.
Utilizarea nuanțelor muzicale (nuanțarea) Recunoașterea elementelor de limbaj ritmic învățate
Recunoașterea elementelor de limbaj sonor învățate Înțelegerea motivelor/frazelor muzicale
SUGESTII pentru REPERTORIU
Studii:
Fr. Simandl, Metodă pentru contrabas, caietul I
H. Hermann, Metodă pentru contrabas, volumul I G. Bottesini, Method for double bass, part one
Culegere de studii, pozițiile 1/2 - IV (Kment, Nanny, Storch, Lee)
L. Montag,
Mic studiu
Piese:
A. Dvoṙák,
Largo
C.Saint-Saëns,
Elefantul
(solo contrabas din Carnavalul animalelor)
D. Cimarosa,
solo de contrabas
E. Chausson,
Poéme
Erhard Ragwitz,
Animato pizzicato op.49
Erhard Ragwitz,
Grave op.49
Erhard Ragwitz,
Marș op. 39
F. Schubert,
Cântec de leagăn
F. Schubert, Tema din cvintetul
Păstrăvul
G. F. Haendel,
Fierarul armonios, Marș
G. F. Haendel,
Unde te plimbi
G.P. Telemann,
Menuet
H.D. Zelenka, Furios
J. B. Lully,
Ariette
J. Garscia,
Dimineața
J. Haydn,
Andante, Rondo all’ongarese
J. S. Bach,
Isus, bucuria dorinței omului
J. Sibelius,
Finlandia
J.M. Sperger,
Rondo
(Sonatina p. IV)
L. van Beethoven,
Cântec de mai
P. I. Ceaikovski,
Andante, Andantino
Piese pentru contrabas, culegere (W.A. Mozart, Fr. Schubert, A. Diabelli, A.
Alexandrov, A. Grecianinov, P. I. Ceaikovski,
D. Arakișvili, B. Bartok, J. Haydn)
R. Schumann,
Călărețul sălbatic, Fermierul fericit
CLASA a VII-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Clasa a VII-a
1.2
Învățarea și efectuarea pozițiilor și a schimburilor de poziție
1.3 Dezvoltarea și perfecționarea tehnicii mâinii drepte
Recunoașterea reprezentării grafice a sunetelor în ambitusul instrumentului corespunzător pozițiilor V. V/VI, VI
Identificarea sunetelor în pozițiile nou învățate
Exerciții redare a sunetelor pe instrument având în vedere noua poziționare a mâinii stângi
Exerciții cu trecerea de la o poziție la alta pe o coardă și de pe o coardă pe alta
Exerciții pentru articulația egală a degetelor
Game și arpegii pe o întindere adecvată nivelului de studiu
Exerciții vizând precizia ritmică
Exerciții ușoare cu note duble
Exerciții și studii tehnice pentru mâna dreaptă
Consolidarea trăsăturilor elementare de arcuș
Exerciții cu trăsături de arcuș detaché, legato, staccato, martelato și combinațiile lor (sautillé, spiccato, loureé la violoncel), (detaché, legato, staccato la contrabas)
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a VII-a
2.2.
Interpretare din memorie a unui repertoriu, respectând toate indicațiile existente în partitură
Identificarea și redarea sunetelor într-o gamă lărgită de nuanțe
Exerciții pentru diferențierea nuanțelor
Aplicații în repertorii
Exerciții de memorizare
Exerciții de analiză
Exemplificări
Audiții
Interpretarea de lucrări din epoci diferite
Compararea unor elemente stilistice
Executarea unor exerciții pentru obținerea unei cursivități
Executarea unor exerciții pentru expresivitate
Executarea unor exerciții pentru împărțirea corectă a porțiunilor de arcuș
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VII-a
Elemente de tehnică instrumentală specifică
Identificarea sunetelor în pozițiile nou învățate
Exerciții redare a sunetelor pe instrument având în vedere noua poziționare a mâinii stangi
Exerciții cu trecerea de la o poziție la alta pe o coardă și de pe o coardă pe alta
Exerciții pentru articulația egală a degetelor
Game și arpegii pe o întindere adecvată nivelului de studiu Exerciții vizând precizia ritmică
Exerciții ușoare cu note duble
Exerciții și studii tehnice pentru mâna dreaptă Consolidarea trăsăturilor elementare de arcuș
Elemente de notație/cultura muzicală
Exerciții cu trăsături de arcuș detaché, legato, staccato, martelato și combinațiile lor, (detaché, legato, staccato) Exerciții pentru diferențierea nuanțelor
Aspecte interpretative
Aplicații în repertorii Exerciții de memorizare Exerciții de analiză Exemplificări
Audiții
Interpretarea de lucrări din epoci diferite Compararea unor elemente stilistice
Executarea unor exerciții pentru obținerea unei cursivități Executarea unor exerciții pentru expresivitate
Executarea unor exerciții pentru împărțirea corectă a porțiunilor de arcuș
SUGESTII pentru REPERTORIU
Studii:
Fr. Simandl, Metodă pentru contrabas, caietul I
H. Hermann, Metodă pentru contrabas, volumul I
G. Bottesini, Method for double bass, part one
Fr. Simandl, 30 studii
Culegere de studii, pozițiile 1/2 - VI (Kment)
Piese:
A. Andersen,
Rondo
Double Bass Solo, 50 Melodii selectate și adaptate de Keith Hartley
E. Storch,
Concert pentru contrabas și pian
F. Amirov,
Elegie
F. Mendelssohn Bartholdy,
Nocturne
F. Mendelssohn Bartholdy,
Romanță fără cuvinte
F. Simandl,
Concert pentru contrabas și pian op.34
Fr. Schubert,
Allegro vivace
Fr. Schubert,
Păstrăvul
G. Bizet,
Antract nr. 2
G. Bizet,
Cântecul toreadorilor
G. F. Haendel,
Largo
G. Fauré,
Pavana
H. Eccles,
Sonata pentru contrabas și pian
J. Brahms,
St. Anthony chorale
J. S. Bach,
Menuet
J.M. Săerger,
Sonata pentru contrabas și pian
L. Delibes,
Vals
N. Rimski-Korsakov,
Mazurka
P. Mascagni,
Intermezzo
Piese pentru contrabas, Culegere (K. Dittersdorf,
P. I. Ceaikovski, L.van Beethoven, A. Grecianinov,
A. Haciaturian, S. Prokofiev)
R. Schumann,
Envoi
R. Schumann,
Le Gai Laboreur
R. Schumann,
Melodie
R. Schumann,
Spune-mi săraca rândunică
CLASA a VIII-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Clasa a VIII-a
1.2. Consolidarea schimburilor de poziție
Recunoașterea reprezentării grafice a sunetelor în ambitusul instrumentului corespunzător pozițiilor VI/VII, VII
Identificarea sunetelor
Exerciții de redare a sunetelor muzicale în diferite combinații intervalice
Exerciții cu game pe o singură coardă
Exerciții cu diferite trăsături de arcuș și combinațiile lor
Exerciții de efectuare a schimburilor de poziție cu precizie cu ajutorul coardei libere, prin alunecare cu același deget și prin articulare și substituire
Game și arpegii pe o întindere adecvată nivelului de studiu
Exerciții de consolidarea pozițiilor
Exerciții de schimb de poziții
Exerciții tehnice cu note duble ușoare
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a VIII-a
2.2. Operarea cu sunete într-o gamă variată de nuanțe
Diversificarea modalităților de emitere a sunetelor
Trăsăturile de arcuș: detache, legato, portato, staccato , marcatto, martellato, spiccato
Pizzicato
Modalitati diverse a trasaturilor de arcus pentru diferențierea dinamică a sunetelor
Exerciții de conștientizare a raportului dintre presiune, viteză a arcușului și zona de contact a acestuia cu coarda
Recunoașterea apartenenței lucrărilor muzicale audiate la un anume gen și stil muzical
Formularea judecăților de valoare despre lucrări audiate/ variante de interpretări
Diferențierea prin audiție a diverselor interpretări, în scopul formării propriei versiuni
Analizarea elementelor de limbaj din textul muzical studiat
Analizarea și utilizarea cursivă a aspectelor timbrale întâlnite în lucrările abordate
Prezentarea cursivă a unui program respectând termenii de dinamică și agogică
Memorarea și interpretarea creativă a lucrării, coordonând mijloacele de expresie muzicală
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VIII-a
Elemente de tehnică instrumentală specifică
Exerciții de redare a sunetelor muzicale în diferite combinații intervalice
Exerciții cu game pe o singură coardă
Domenii de conținut
Clasa a VIII-a
Exerciții cu diferite trăsături de arcuș și combinațiile lor Exerciții de efectuare a schimburilor de poziție cu precizie cu ajutorul coardei libere, prin alunecare cu același deget și prin articulare și substituire
Game și arpegii pe o întindere adecvată nivelului de studiu Exerciții de consolidarea pozițiilor
Exerciții de schimb de poziții
Exerciții tehnice cu note duble ușoare
Elemente de notație/cultura muzicală
Identificarea sunetelor
Trăsăturile de arcuș: detache, legato, portato, staccato , marcatto, martellato, spiccato
Pizzicato
Aspecte interpretative
Modalitati diverse a trasaturilor de arcus pentru diferențierea dinamică a sunetelor
Exerciții de conștientizare a raportului dintre presiune, viteză a arcușului și zona de contact a acestuia cu coarda Recunoașterea apartenenței lucrărilor muzicale audiate la un anume gen și stil muzical
Formularea judecăților de valoare despre lucrări audiate/ variante de interpretări
Diferențierea prin audiție a diverselor interpretări, în scopul formării propriei versiuni
Analizarea elementelor de limbaj din textul muzical studiat Analizarea și utilizarea cursivă a aspectelor timbrale întâlnite în lucrările abordate
Prezentarea cursivă a unui program respectând termenii de dinamică și agogică
Memorarea și interpretarea creativă a lucrării, coordonând mijloacele de expresie muzicală
SUGESTII pentru REPERTORIU
Studii:
Fr. Simandl, Metodă pentru contrabas, caietul I
H. Hermann, Metodă pentru contrabas, volumul I
G. Bottesini, Method for double bass, part one Fr. Simandl, 30 studii
Piese:
Piese pentru contrabas – culegere (G. B. Martini, S. Prokofiev)
G. Verdi,
Agnus Dei
B. Marcello, 6 Sonate pentru contrabas și pian, editura Schimer’s, transcripție Lucas Drew
A. Vivaldi, 6 Sonate pentru contrabas si pian, editura Schirmer`s, transcripție Lucas Drew
G. A. Capuzzi,
Concert in Re Major
J. E. Galliard,
Sonata în si minor
J. B. Breval,
Sonata în Do Major
J. Breval,
Concertino in LA Major p.I
(transcriptie de la violoncel)
A. Vivaldi,
Concert in SOL Major p.I
(transcriptie de la vioară)
F. Seitz,
Concertul nr. 5 in RE Major p. I
(transcriptie de la vioară)
R. Buchwald,
Patru piese pentru contrabas și pian
J. Knauer,
Duo-Sonate pentru contrabas și pian
R.Hrasky,
Patru schițe în stil vechi pentru contrabas soslo
M. Weiss,
Sonate pentru contrabas solo
INSTRUMENTE CU COARDE CIUPITE
Harpă, chitară
CLASA a V-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Clasa a V-a
1.2. Reprezentarea elementelor de dinamică și agogică, a termenilor de expresie din text prin diversificarea sonorității
Aplicarea în mod conștient de diferite combinații ritmice, melodice și dinamice și operarea cu sunetele corespunzătoare mai multor poziții
Exerciții pentru explorarea pozițiilor noi pentru registrele grav și acut
Executarea unor exerciții cu schimburi de poziții cu toate degetele pe diferite intervale și tipuri de scriitură, treptată sau cu salt
Executarea unor exerciții cu gamă în sexte și decime
Exerciții de consolidare a menținerii rezonatorii unitare în contextul extinderii ambitusului
Exerciții de conștientizare a manierelor de arpegiere
Exerciții de îmbinare a presiunii și a vitezei de ciupire pe întreg ambitusul instrumentului cu suplețe și tehnici de oprire a vibrațiilor
Executarea unor exerciții de efecte sonore speciale – glissando, flageolet
Exerciții de observare și autoobservare a calității sonore
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a V-a
2.2 Identificarea mesajului muzical în repertoriile studiate
Preocuparea în rezolvarea problemelor tehnice specifice lucrărilor abordate și de perfecționare a emisiei sonore
Exerciții de acordaj
Exerciții de observare a calității coardelor și de schimbare a acestora
Exerciții de acționare rapidă și corectă a pedalelor
Abordarea unor lucrări din perioade, stiluri și genuri diferite pentru observarea caracteristicilor specifice
Exerciții de citire la prima vedere a unor fragmente în pozițiile învățate
Audiții comparate ale unor lucrări din perioade, stiluri și genuri muzicale diferite
Exerciții de respirație și articulare a segmentelor muzicale (motive, fraze, perioade) din piesele abordate
Solfegiere mentală a unor fragmente pentru dezvoltarea auzului intern
Exprimarea unor păreri personale asupra opțiunilor interpretative
Improvizarea liberă a unor fragmente diferite expresiv
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a V-a
Elemente de tehnică instrumentală
Extinderi ale pozițiilor abordate, registrul grav și registrul acut Schimburi de poziții între registre și între tipul de scriitură, treptat sau cu salt, și în vederea emisiei diferențiate, glissando și flajolet
Schimburi de pedale Game în sexte și decime
Solfegierea mentală a segmentelor muzicale pentru dezvoltarea auzului intern
Diferențieri și combinații de elemente expresive prin presiunea și viteza ciupirii coardei
Game și arpegii Noțiuni de acordaj
Noțiuni de schimbare a coardelor
Elemente de notație / cultură muzicală
Elemente de sintaxă muzicală - celulă, motiv, frază, perioadă, aplicate în frazare
Semne și termeni de expresie dinamică și agogică
Aspecte interpretative și interdisciplinare
Participare afectivă în interpretare
Utilizarea tehnicilor de arpegiere pentru diversificarea expresiei muzicale
Exprimarea opiniilor personale față de interpretări comparate
Studii:
-Hélène Gatineau,
Methode de Harpe -
Exerciții
-Grossi,
Metodo per arpa
-Henriette Rènie,
Methode pour harpe
-Nicholas Charles Bochsa,
50 de Exerciții progresive
-Joseph François Naderman,
Exerciții
-Marcel Grandjany,
Studii
-Nicholas Charles Bochsa,
Studii din Caietul 1, Caietul 2
-John Thomas,
280 Technical Exercises for the Harp
-Carlos Salzedo,
Daily Dozen
-Charles Oberth ür, Studiul
La consolation
Piese:
-Rubin, Piese din Volumul 1
-Christoph Pampuch, Piese din
Harpa Mundi
-Joseph François Naderman,
Sonatină
din 7 Sonatine
-Hans Joachim Zingel, Piese din
New Harp Instruction
-Déborah Friou, Piese din
Baroque Music for the Harp
-Marcel Grandjany, Preludiile 2 și 3
-Marcel Tournier,
Preludiul I
-Henriette Rènie,
Danse d’autrefois
din Feuillets d’album
-Henriette Rènie,
Reverie ,
Invention dans le style ancien
din Six Pièces brèves
-Henriette Rènie,
Au bord du rousseau
-Alphonse Hasselmans,
Calme
din Feuillets d’automne
-Alphonse Hasselmans,
Ronde de nuit ,
Rouet ,
Rêverie
din Trois Petites Pièces
-Charles Oberth ür,
Aeolian Chords 2
-Fabio Rizza,
Akiko
-Daniele Garella,
Promedane Romantique
și
Arabesque
din Celtic Suite No5
-Bernard Andres,
Aquatintes 3
și
4 ,
Danses D’Automne
-Carmen Petra-Basacopol, Piese din
Suita Cartea Junglei
-Marțian Negrea,
Povestioară
SUGESTII pentru REPERTORIU HARPĂ
Piese:
Anna Magdalena Bach, Bourrée în mi BWV 966
Carulli F.,
Rondo în G-dur
Studii:
A. Andrei, 20 Micropréludes
A. Andrei, 20 regards sur six cordes
A. Andrei, Treptele Chitarei
CHITARĂ
Doga E.,
Nocturn
Galilei V.,
Galiarda în G-dur
Giuliani M.,
Sonatina în C-dur
J. S. Bach,
Arie în Fa major, Menuet în Sol și Menuet în sol minor din Klavierbüchlein
Kalinin V.,
Seara în curte
Les Productions d’Oz -
La guitare dans tous ses états
– vol I – prima serie Les Productions d’Oz
S. Tenant,
Pumping Nylon
Tarrega F..
Mazurca
Valcer L.,
Mică romanță
Y. Demillac,
Images
E. Thorlaksson, Guitar Moments – vol.I
J. Kienbaum, Abenteuer Gitarre
L. Suciu, Manual de chitară pentru începători La guitare dans tous ses états – vol I – a doua
S. Lemay, Guitar Method for Beginners
CLASA a VI-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Clasa a VI-a
Utilizarea extinderilor intonaționale și a unor elemente noi de notație
Executarea unor exerciții și pasaje din lucrările muzicale abordate
Executarea unor exerciții pentru tehnica schimburilor de poziții între mâini prin utilizarea alternativă și îmbinată a cheilor sol și fa
Citire la prima vedere cu utilizarea noilor tehnici instrumentale abordate
Exerciții pentru abordarea arpegiilor lansate cu schimb de deget
Exerciții de acordaj în raport cu tonalitățile abordate și maniera de efectuare mecanică a instrumentului
Exerciții pentru efectuarea gamelor în octave, sexte și decime și a arpegiilor în formule ritmice
Exerciții de interpretare a ornamentelor muzicale (mordent, apogiatură, tril)
1.2. Aplicarea termenilor de expresie, dinamică, tempo și agogică
Înțelegerea diferențiată a termenilor existenți în textul muzical
Executarea unor exerciții pentru realizarea indicațiilor întâlnite în piesele abordate și în cele citite la prima vedere
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a VI-a
Îmbinarea elementelor tehnice cu cerințele expresiei repertoriale.
Exerciții de variere a manierei de arpegiere în context stilistic diferit
Diversificarea paletei dinamice; cunoașterea și redarea noilor termeni agogici: ritenuto, ritardando, rallentando, accelerando, crescendo, decrescendo
Elemente de diferențiere a interpretării ornamentelor față de stilul piesei
2.2. Identificarea mesajului muzical al repertoriului studiat.
Diferențierea dinamică a pasajelor de virtuozitate cu rol tematic, față de cele cu rol de acompaniament în verticalitatea sonoră, între mâini și registre
Interpretarea comparativă a unor lucrări/ fragmente din stiluri și epoci diferite, pentru diferențierea sonorității
Clasa a VI-a
- Exerciții de identificare a problemelor tehnice și expresive prin compararea a două lucrări diferite ca stil și gen muzical
2.3. Afirmarea imaginii personale asupra lucrărilor interpretate
Prezentarea în public
Conștientizarea reușitei ca un rezultat firesc al activității individuale
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VI-a
Elemente de tehnică instrumentală
Îmbinări ale pozițiilor abordate
Schimburi de poziții și maniere de articulare cu soluții diferite Arpegiul lansat cu schimb de deget
Utilizarea formulelor ritmice în exerciții și studiu individual Solfegierea mentală și vocală a segmentelor muzicale pentru dezvoltarea auzului intern și a respirațiilor firești
Diferențieri și combinații de elemente expresive în maniera de ciupire
Maniera de arpegiere Game și arpegii
Dezvoltări în tehnica de acordaj
Elemente de ornamentare muzicală – mordent, apogiatură, tril
Elemente de notație / cultură muzicală
Elemente de sintaxă muzicală - celulă, motiv, frază, perioadă, aplicate în frazare
Semne și termeni de expresie dinamică și agogică
Diversificarea paletei dinamice; cunoașterea și redarea noilor termeni agogici: ritenuto, ritardando, rallentando, accelerando, crescendo, decrescendo
Aspecte interpretative și interdisciplinare
Participare afectivă în interpretare și conștientizarea rolului interpretului în spectacolul muzical
Aspecte psihologice ale pregătirii și concentrării pentru performanța scenică
Utilizarea manierelor de ciupire, de arpegiere și de oprire a vibrației coardelor pentru diversificarea expresiei muzicale Exprimarea opiniilor personale față de interpretări personale și ale colegilor
Studii:
-Grossi,
Metodo per arpa
-Henriette Rènie,
Methode pour harpe
-Joseph François Naderman, Studii din
7 Studii pentru harpă
-Nicholas Charles Bochsa,
Studii din Caietul 2, Caietul 3
-Edmond Larivière,
Exerciții
-Nicholas Charles Bochsa,
Preludii
din Fifteen brilliant and Short Preludes
-John Thomas,
280 Technical Exercises for the Harp
-Carlos Salzedo,
Daily Dozen
-Charles Oberth ür, Studiul
La Coquette
Piese:
-Rubin, Piese din Volumul 1
-Christoph Pampuch, Piese din
Harpa Mundi
-Joseph François Naderman,
Sonatină (e) din 7 Sonatine
-Hans Joachim Zingel, Piese din
New Harp Instruction
-Marcel Tournier,
Preludiul II
-Déborah Friou, Piese din
Baroque Music for the Harp
-Alphonse Hasselmans,
Sérénade mélancolique
din Feuillets d’automne
-Alphonse Hasselmans,
Aubade, Au monastère ,
Confidence
-Charles Oberth ür,
Aeolian Chords 1, 3
SUGESTII pentru REPERTORIU HARPĂ
-Claude Debussy,
Reverie
-Fabio Rizza,
Luminescence
-Bernard Andres,
Aquatintes 5 ,
Danses D’Automne ,
La Gimblette
-Daniele Garella,
Quel bonheur de vous revoir
din Celtic Suite No5
-Carmen Petra-Basacopol,
Cântec de leagăn ,
Clopotele
din Suita pentru harpă
-Marțian Negrea,
Cântec de leagăn
CHITARĂ
Studii:
A. Andrei, 20 Micropréludes
A. Andrei, 50 études progressives
A. Andrei, Treptele chitarei
E. Thorlaksson, Guitar Moments – vol. II
F. Carulli, Metoda de chitară, opus 27
J. Kienbaum, Abenteuer Gitarre
L. Suciu, Manual de chitară pentru începători - Editura Todesco
Les Productions d’Oz - La guitare dans tous ses états – vol. II și III – prima serie
Les Productions d’Oz, La guitare dans tous ses états – vol I și II – a doua serie
M. Carcassi,
Metoda de chitară
S. Iannarelli,
20 Études faciles
S. Iannarelli, 20 Études faciles
Piese:
Mozzani L.,
Cântec vechi italian
Bootnianski , Sonata în Do major
Bulabov,
Barcarola, p.2, pentru violă și pian
Galilei V.,
Canțona în a-moll
Galilei V.,
Canțona în a-moll
Giuliani M.,
Studiu nr. 6
Ianșinov,
Concert nr, 1
Ierzunov V.,
Temă cu variațiuni în stil vechi
Kalinin V.,
Preludiu
Kircov,
Nocturnă
Krieger I.,
Menuet
Lauro A.,
Vals venesuel nr. 1
Mozart,
Menuet
Mozzani L.,
Cântec vechi italian
P.I. Ceaikovski,
Cântec fără cuvinte
Roci P.,
Habanera
Sbornic,
Culegere de piese
Scarlatti A.,
Gavotă în G-dur
Setz , Concert nr. 1
Vivaldi,
Concert nr. 1 în do, nr. 2 în do
CLASA a VII-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Clasa a VII-a
Aprofundarea elementelor de limbaj muzical corelate cu elemente de tehnică instrumentală.
Extinderi ale tonalităților majore și minore, cu game în sens contrar și în contratimp și arpegii în cascadă, în răsturnări, cu schimb de deget în manieră placată și arpegiată
Exerciții și lucrări cu utilizarea flageoletelor duble și a glissandourilor diferențiate în funcție de viteză și înălțimea coardei
Interpretarea unor lucrări cu arpegii în sens melodic ascendent și descendent, cu glissandouri duble și flajoletelor duble
Exerciții de gradare ritmică corelată pulsatoric între pătrime, optime, triolet, șaisprezecime, cvintolet, sextolet aplicate în game și arpegii
Explorarea resurselor expresive ale melodiei prin ornamente diverse (tril, grupet, mordent,
Clasa a VII-a
apogiaturi simple și multiple)
1.2. Reprezentarea în auzul interior a structurilor ritmico-melodice și dinamice și transferul lor în interpretarea instrumentală
Executarea unor exerciții de solfegiere mentală a partiturilor
Citire la prima vedere cu soluții dinamice diferențiate, urmare a unor solfegieri mentale
Crearea de scurte fragmente ornamentale, melismatice, cu rol cadențial, pentru integrarea ornamentelor învățate
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a VII-a
Aplicarea unei tehnici instrumentale fluente în vederea obținerea unei sonorități optime
Executarea unor exerciții pentru obținerea cursivității discursului muzical
Exerciții de variere a tehnicilor specifice pentru modificarea expresiei timbrale specifice pieselor abordate
Executarea unor exerciții pentru împărțirea corectă a porțiunilor de coardă în funcție de înălțimea fixată a coardei de către pedală
Alegerea personală a digitațiilor și a pedalizării necesare la fragmentele citite la prima vedere
2.2. Identificarea mesajului muzical al lucrărilor muzicale
Diferențierea importanței diferitelor teme ale unei lucrări ample, față de construcția piesei și de raportul existent cu pianul acompaniator
Audiții comentate față de aspectele interpretative cu rol în transmiterea mesajului dramaturgic, artistic
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VII-a
Elemente de tehnică instrumentală
Game și arpegii în mai multe octave, în tempo-uri diferite, cu utilizarea modurilor de atac legato, staccato
Game în sens contrar și în contratimp
Arpegii în cascadă, în răsturnări, cu schimb de deget în manieră placată și arpegiată
Gradare ritmică corelată pulsatoric între pătrime, optime, triolet, șaisprezecime, cvintolet, sextolet aplicate în game și arpegii Consolidări pentru schimbul de poziție și manieră de articulare în registrul acut
Glissando dublu în sens melodic ascendent și descendent Flajolet dublu
Elemente de notație și cultură muzicală
Diversificarea paletei de nuanțe dinamice și agogice ajungând până la nuanțe extreme ( fff., ff., f., p., pp., ppp., subito f., subito pp)
Abordarea problemelor de emisie sonoră cu corelarea calității și a acurateței sonore
Aspecte interpretative și interdisciplinare
Elemente de analiză macrostructurală a lucrărilor abordate Interpretare în fața publicului a unui repertoriu variat stilistic Participarea în calitate de auditor în diferite manifestări artistice Redarea cu personalitate, înțelegerea muzicală și expresivă a repertoriului studiat
Stimularea dezvoltării imaginației artistice
Studii:
-Edmond Larivière,
Exerciții
-Joseph François Naderman, Studii din
7 Studii pentru harpă
-Joseph François Naderman, Studii din
Studii și Preludii
-Nicholas Charles Bochsa, Studii din Caietul 2, Caietul 3
-Luigi Concone, Studii din Caietul 1
-Alphonse Hasselmans, Studiu de concert
-John Thomas,
280 Technical Exercises for the Harp
-John Thomas,
Studii
din
Studies for the Harp, Seria 1
-Carlos Salzedo,
Daily Dozen
-Charles Oberth ür, Studiul
La Cascade
Piese:
-Rubin, Piese din Volumul 1
-Ottorino Respighi,
Siciliana
-Déborah Friou, Piese din
Baroque Music for the Harp
-Joseph François Naderman,
Sonatină (e) din 7 Sonatine
-Hans Joachim Zingel, Piese din
New Harp Instruction
-Marcel Tournier,
Preludiul III
-Alphonse Hasselmans,
Chanson de Mai ,
Guitare ,
Gondoliera ,
Mazurka ,
Menuet
-Marcel Tournier,
Lolita la danceuse
-John Thomas,
The Minstrel’s Adieu ,
The Seasons ,
Echoes of a Waterfall
-Fabio Rizza,
Tre Brani Magici
-Bernard Andres,
Duke
-Carmen Petra-Basacopol,
Preludiu
din Suita pentru harpă
-Marțian Negrea,
Menuet
SUGESTII pentru REPERTORIU HARPĂ
CHITARĂ
Studii:
A. Andrei, 20 Micropréludes
A. Andrei, 50 études progressives
D. Aguado, Metodo de Guitarra I, II, III
D. Aguado, Metodo de Guitarra I, II, III
E. Pujol, Studiu El Abejorro
F. Carulli, Metoda de chitară, opus 27
F. Sor, 12 Studii op. 6
F.Carulli, Metoda de chitară, opus 27
J. Kienbaum, Abenteuer Gitarre Julio Sagreras, Caietele 3-7
L. Brouwer, Estudios Sencillios (1-10)
Les Productions d’Oz, L’apprenti guitariste
Les Productions d’Oz, La guitare dans tous ses états – vol. II, III, IV
M. Carcassi, 25 études (1 – 5), Metoda de chitară
M. Giuliani, 24 de Studii pentru chitară op. 48
S. Iannarelli, 20 Études faciles
Piese:
Gacola A.,
Dans spaniol
A. Mudarra,
Fantasia X
Bach I. S.
Sarabanda în h-moll
Cost N.,
Melancolia
Doga E.,
Cascada din Paris
G. Frescobaldi,
Dansuri cu Variatiuni
G. Sanz,
Instruccion sobre la guitarra espanola – arr. Oscar Caceres (Pavana, Preludio, Paradetas, Passacalles, Folias, Españoleta)
Ivanov-Kramskoi A.,
Impuls
J.S.Bach,
Preludiul BWV 999
Kozlov V.,
Rumba
L. de Milan,
Pavanele 1, 2, 3, 4, 5, 6
L. de Narvaez,
Diferencias Sobre “Guardame las Vacas”
N. Paganini,
Sonatele nr. 1-5
Paganini N.,
Sonata în C-dur
R. de Visée,
Menuet
Scarlatti D.,
Larghetto
Sor F.,
Foglia (variațiuni pe tema spaniolă)
Tarrega F.,
polca Rosita
CLASA a VIII-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Clasa a VIII-a
1.2.Utilizarea unor elemente de limbaj muzical și de dezvoltare tehnică instrumentală în interpretare
Aplicarea elementelor de sintaxă muzicală
Executarea unor exerciții de analiză a textului studiat (celulă, motiv, frază, perioadă, temă, secțiune)
Reprezentarea tempo-ului, a planurilor dinamice și agogice in lucrările muzicale studiate
Exerciții de arpegii cu salt de octavă pe întreg ambitusul instrumentului
Diversificări ale manierei de acționare a pedalelor, cu mutarea piciorului și/sau două cu același picior (harpă)
Extinderea manierei de oprire a vibrației coardelor prin utilizarea procedeelor variate, cu falanga sau muchia degetului
Exerciții de consolidare a presiunii de ciupire a mâinii stângi în registrul grav
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a VIII-a
Practicarea la nivel curricular a elementelor de bază ale tehnicii instrumentale în cadrul interpretării artistice
Identificarea și redarea particularităților tehnice ale diferitelor moduri de digitare și pedalizare a textului muzical abordat
Execuția în public a lucrărilor muzicale studiate
Pregătirea psihologică a momentului de scenă
Exprimarea unor opinii referitoare la repertoriul parcurs
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VIII-a
Elemente de tehnică instrumentală
Ornamente extinse
Arpegii cu salt de octavă pe întreg ambitusul instrumentului Maniere de acționare a pedalelor, cu mutarea piciorului și/sau două cu același picior (harpă)
Maniere de oprire a vibrației coardelor prin utilizarea procedeelor variate, cu falanga sau muchia degetului
Exerciții de consolidare a presiunii de ciupire a mâinii stângi în registrul grav
Elemente de notație și cultură muzicală
Audiții comparate ale unor interpretări consacrate Redarea cu personalitate a textului muzical
Aspecte interpretative și interdisciplinare
Înțelegerea muzicală și expresivă a repertoriului studiat, cu elemente de structurare lingvistică
Pregătirea psihologică pentru performanța artistică
Exprimarea opiniilor față de repertoriul interpretat și față de audițiile comparate
Studii:
-Edmond Larivière,
Exerciții
-Nicholas Charles Bochsa, Studii din Caietul 3
-Luigi Concone, Studii din Caietul 1
-Albert Zabel,
La Source
-Felix Godefroid,
Studiul de Concert în mib minor
-John Thomas,
280 Technical Exercises for the Harp
-John Thomas,
Studii
din
Studies for the Harp, Seria 1
-Carlos Salzedo,
Daily Dozen
Piese:
-Johann Pachelbel,
Chaconne în fa minor
-Georg Friederich H ändel,
Passacaglia
-Domenico Scarlatti,
Sonată
-Joseph François Naderman,
Sonatină (e) din 7 Sonatine
-Hans Joachim Zingel, Piese din
New Harp Instruction
-Marcel Tournier,
Berceuse Russe
-Alphonse Hasselmans,
Nocturne ,
Reverie ,
Priére ,
Romance ,
Berceuse
-Albert Zabel,
La Source
-Felix Godefroid,
La Mort D’Orphee
-John Thomas –
The Seasons ,
Eolian Sounds
-Reinhold Glière -
Impromptu
-Annie Challan -
Cascades
-Carmen Petra-Basacopol –
Țesătoarea
din Suita pentru harpă
SUGESTII pentru REPERTORIU HARPĂ
CHITARĂ
Studii:
A. Andrei, 50 études progressives
D. Aguado, Metodo de Guitarra I, II, III
E. Pujol, El Abejorro- studiu, Escuela Rezonada de la Guitarra vol. III, IV, V
F. Carulli, Metoda de chitară, op. 27
F. Sor, 12 Études op.60, 24 de Lecții progresive op.31, Siciliana
F. Sor, 24 de Lecții progresive op. 3, Siciliana
J. Sagreras, Caietele 3-7
L. Brouwer, Estudios Sencillos
Les Productions d’Oz, vol. V și VI – prima serie - La guitare dans tous ses états
M. Carcassi, 25 études op.60
M. Carcassi,
Metoda de chitară
M. Giuliani, 121 de Studii pentru chitara op.1, 24 de studii op.100
Piese:
A. Andrei,
Sept poèmes poliphoniques
A. Andrei,
Suita in Modo Transilvano
A. Mudarra,
Fantasia X, Gallarda, Romanesca
Bach I. S.,
Allemanda în a-moll
Bach I. S.,
Burre în D-dur
Carulli F.,
Sonata III op. 56
Cost N.,
Andante în D-dur
Fr. Tárrega,
Preludios (1 – 12)
Frescobaldi G.,
Arie cu variațiuni
G. Frescobaldi,
Aria con Variazioni detta “La Frescobalda”, Dansuri cu Variațiuni
G. Handel,
Ciacona
G. Sanz,
Pavana, Folias, Españoleta, Marizapolos, Rujero y Paradetas, Canarios
Giuliani M.,
Sonatina în C-dur
J.S.Bach,
Preludiul BWV 999,Suita pentru violoncel solo BWV 1007- Preludiu și Allemanda; Suita pentru lăută solo BWV 996
L. de Milan,
Pavanele (1- 6)
L. de Narvaez,
Diferencias Sobre “Guardame las Vacas”
Minisetti,
Seara în Veneția
N. Paganini,
Sonatele (1-7)
Sans G.,
Canarios
Scarlatti D. , Sonata e-moll
Tarrega F.
Capriccio Arabica
Tisserand T.,
Armor, Vals
Villa-Lobos H.
Preludiu nr. 1
Vinitsky A.,
Capriciu
Sugestii metodologice
Pregătirea de specialitate a elevilor de la profilul artistic, specializarea muzică, presupune valorificarea achizițiilor învățării dobândite prin educația de bază (disciplinele din trunchiul comun), ca modalitate de asigurare a egalității de șanse și de întregire a formării intelectuale, estetice și morale ale elevilor.
Parcurgerea repertoriului nu este un scop în sine, ci un mijloc de orientare a elevului spre trasee ulterioare de pregătire superioară și ca posibilitate de atingere a unui nivel superior de performanță în interpretare.
Acest deziderat reprezintă pentru profesor un scop ce pune accent pe deplasarea accentului de pe acumulările sterile de cunoștințe pe utilizarea acestora în practica muzical-instrumentală, de pe caracterul informativ, aplicativ, centrând procesul didactic pe elev și pe opțiunile sale.
Acestea reprezintă un rezultat al întregului demers didactic cu specific artistic, la care participă elevul.
Sugestiile metodologice ca sprijin pentru cadrul didactic se referă la conținutul învățării, metode, activități didactice și recomandări cu privire la abordarea repertoriului, precum și sugestii privind evaluarea continuă și sumativă în scopul orientării cadrului didactic în procesul de predare-învățare a unui instrument muzical.
Repertoriul este un mijloc de realizare a competențelor. Parcurgerea acestuia nu constituie un obiectiv în sine, important fiind, de fapt, progresul elevilor în învățare. În procesul de învățământ primar și gimnazial (clasele III-VIII) trebuie să se aibă în vedere valorificarea potențialului creativ în interpretare. Din acest moment, formarea unei concepții interpretative asupra operei va motiva demersul de perfecționare a tehnicii interpretative a elevului.
În activitatea didactică se va pune accentul prioritar pe abordarea în interpretare a stilului clasic și baroc. În acest sens, trebuie avute în vedere:
Utilizarea arcușului mai ales în legato, detache, spiccato
Redarea ornamentelor după cerințele epocii
Un grad sporit de velocitate
Ușurință în folosirea tehnicii de schimbare a nuanțelor
Nu trebuie omisă dezvoltarea muzicalității elevului, a gândirii sale muzicale. Aceasta nu exclude utilizarea exercițiilor de memorare a textelor muzicale studiate și de redare a acestora fără ajutorul partiturii.
De asemenea, este absolut necesar ca fiecare operă muzicală să fie interpretată în integralitatea sa, cu acompaniament (pian sau ansamblu orchestral) și obligatoriu în public (audiții de clasă/catedră).
În perioada învățământului gimnazial, pregătirea de specialitate a elevilor se va axa pe inițierea în și cu familiarizarea cu perioadele stilistice, muzicale în vederea aprofundării perioadelor stilistice importante:
Baroc
Clasicism
Romantism
Modernism
Repertoriul însă are valoare de sugestie, rămânând la aprecierea cadrului didactic să propună alte repertorii, ținând cont de particularitățile de dezvoltare fizică, psihică și intelectuală a elevului.
Câteva activități speciale vor veni în ajutorul profesorului în scopul realizării competențelor. Astfel, trebuie să se acorde o atenție special memorizării textului muzical, dar, totodată, memorizarea textului nu trebuie să devină un scop în sine, ci să fie un instrument de facilitare a eliberării de stresul partiturii.
Cadrul didactic trebuie să dovedească disponibilitate pentru pregătirea continuă prin toate mijloacele oficiale. Printre acestea, se va pune accent pe participarea activă a elevului la diferite acțiuni, competiții, finalizând demersul prin adoptarea și implicarea sa responsabilă în pregătirea pentru performanță, eliminând astfel riscul promovării unor false valori.
În cazul disciplinei
Contrabas , elevul începe procesul de cunoaștere și acomodare cu instrumentul muzical în clasa a V-a. În clasele a VI- a și a VII- a, elevul continuă procesul de
formare și dezvoltare, insistându-se pe latura tehnico-instrumentală generală, iar din clasa a VIII-a se urmărește formarea unei concepții interpretative asupra operei va motiva demersul de perfecționare a tehnicii instrumentale.
Alegerea repertoriului se va face în funcție de dezvoltarea psihosomatică a elevului. De asemenea este esențială optimizarea condiției instrumentului astfel ca elevul sa nu depună un efort fizic exagerat la studiu. În situația unui repertoriu restrâns, privind stilul preclasic sau clasic, se recomandă transpunerea adecvată din punct de vedere al dificultății a unor repertorii aparținând altor instrumente.
În asimilarea și în redarea corectă a problemelor de natură tehnică, se recomandă:
pentru clasa a V-a :
preocuparea de bază a profesorului trebuie să fie pregătirea fizică a organismului pentru această activitate (poziția corpului, a brațelor, a degetelor etc.);
învățarea emiterii corecte a sunetelor la instrument;
întărirea articulațiilor degetelor prin exerciții tehnice specifice;
exerciții de formare și dezvoltare a lejerității degetelor și a brațelor;
se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit rezistența fizică și pregătirea tehnică necesară abordării problemelor de repertoriu.
pentru clasa a VI-a și a VII-a:
se continuă dezvoltarea capacității de efort a organismului, prin exerciții specifice;
diversificarea tipurilor de exerciții, care să sprijine dezvoltarea motricității elevilor;
se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit pregătirea tehnică corespunzătoare abordării problemelor de repertoriu și de interpretare.
pentru clasa a VIII-a :
omogenizarea sonorității în registrele grav, mediu, acut;
valorificarea altor tipuri de exerciții, care să contribuie la dezvoltarea motricității;
diversificarea dinamică și timbrală - evidențierea contrastelor;
se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit pregătirea tehnică corespunzătoare abordării problemelor de repertoriu și de interpretare.
Pentru realizarea repertoriului, profesorul trebuie să organizeze activitatea elevului, să planifice studiul individual al acestuia, să ofere o paletă diversă de soluții tehnice și interpretative, să sesizeze și să corecteze eventualele erori, să stimuleze creativitatea elevului, să organizeze activități de acomodare a elevului cu scena (producții/audiții, recitaluri, etc.)
De asemenea, profesorul va urmări realizarea dialogului cu elevul, fără a fragmenta prea des discursul muzical.
Profesorul va oferi elevului modele artistice de interpretare și prin utilizarea mijloacelor audio- vizuale;
Conținuturile vor fi valorificate, deopotrivă, pentru:
dezvoltarea tehnicii instrumentale (studiul gamelor și arpegiilor trebuie să fie parte integrantă a studiului zilnic);
dezvoltarea combinată a tehnicii și a muzicalității prin abordarea unui repertoriu specific; Pentru a asigura o pregătire de bază a elevului, profesorul trebuie să parcurgă cu acesta:
game majore și minore cu arpegii, în diferite trăsături de arcuș;
un număr de cel puțin 10 - 15 studii tehnico-melodice pe an;
cel puțin 3 lucrări din lista de sugestii de repertoriu acoperind perioade stilistice diferite; Prin acest document se intenționează asigurarea pregătirii de specialitate de bază a elevilor, dincolo de care fiecare elev, sub îndrumarea cadrului didactic, își poate prefigura un traseu de evoluție performantă.
Atât repertoriul cât și planificarea studiului pozițiilor pe an școlar au valoare de sugestie, rămânând la latitudinea profesorului să propună și alte repertorii sau o altă repartizare a studiului pozițiilor, ținând cont de particularitățile de dezvoltare fizică, psihică și intelectuală a elevilor.
MODEL proiectare unitate de învățare – Corzi grave
VIOLĂ/ VIOLONCEL
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: REPERTORIU ROMÂNESC
Clasa a VIII-a
Nr. ore alocate: 4 ore
Detalieri de conținut
Competențe specifice
Activități de învățare
Resurse
Evaluare
1.1. Aplicarea
2.1. Îmbinarea
- instrument
- feedback oferit în
C. Dimitrescu
conștientă a
diferitelor
elementelor tehnice cu
cerințele expresive ale
arcuș
partitură
urma vizionării
înregistrării
”Dans
combinații ritmice,
piesei
- suport
- autoevaluarea în
țărănesc”
–
melodice și
- învățarea pe
pentru
baza criteriilor
MEMORARE
dinamice
1.2. Aplicarea
fragmente și apoi
integral al lucrării fără
partitură
- metronom
prestabilite
indicațiilor și
partitură
- aparat
agogică
- înregistrarea audio-
audio-video
- înțelegerea
video a interpretării
pentru
termenilor existenți în textul muzical
elevului
înregistrare
- utilizarea
tehnicilor adecvate
Notă:
Memorarea reprezintă o etapă de lucru ulterioară parcurgerii și asimilării elementelor constitutive (melodie, ritm, ornamente, tehnica emisiei sonore, înțelegerea formei, dinamică și tempo)
CONTRABAS
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: REPERTORIU CLASIC
Clasa a VIII-a
Nr. ore alocate: 6 ore
Detalieri de conținut
Competențe specifice
Activități de învățare
Resurse
Evaluare
G. A. Capuzzi –
1.1. Aplicarea
- audiția lucrării
Metronom,
- evaluare
Concert
elementelor de
- descifrarea
partitură,
formativă
in Re Major, p. I
sintaxă muzicală
textului muzical
- rezolvarea
instrument,
aparatură audio-
- autoevaluare
elementelor de
intonație, ritm,
video
dinamică și
tempo
- Executarea
unor exerciții de
analiză a textului
studiat (celulă,
motiv, frază,
perioadă, temă,
secțiune)
HARPĂ/CHITARĂ
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: REPERTORIU ROMÂNESC
Clasa a VIII-a
Nr. ore alocate: 4 ore
Detalieri de conținut
Competențe specifice
Activități de învățare
Resurse
Evaluare
Carmen Petra-
1.1. Aplicarea
2.1. Îmbinarea
- instrument
- feedback oferit în
Basacopol
conștientă a
elementelor tehnice cu
- acordaj
urma vizionării
Cântec de
diferitelor
cerințele expresive ale
- partitură
înregistrării
leagăn
din
combinații ritmice,
piesei
- suport
- autoevaluarea în
Suita pentru
melodice și
- învățarea pe
pentru
baza criteriilor
harpă
– MEMORARE
dinamice
1.2. Aplicarea indicațiilor dinamice
fragmente și apoi
integral al lucrării fără partitură
partitură
metronom
aparat
prestabilite
și agogice
- înregistrarea audio-
audio-video
- înțelegerea
video a interpretării
pentru
termenilor existenți
în textul muzical
elevului
înregistrare
- utilizarea
tehnicilor adecvate
Notă:
Memorarea reprezintă o etapă de lucru ulterioară parcurgerii și asimilării elementelor constitutive (melodie, ritm, ornamente, tehnica emisiei sonore, înțelegerea formei, dinamică și tempo)
Grup de lucru
Nume, prenume
Instituție de apartenență
Brăescu, Adrian
Ministerul Educației Naționale
Streche, Loredana
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Paladi, Ani Marie
Școala gimnazială de muzică nr 1
Iosif Sava
– București
Smărăndescu, Săndel
Colegiul Național de Muzică “ Dinu Lipatti”
– București
Vidican, Miruna Elena
Colegiul Național de Muzică
George Enescu
– București
Vodă, Camelia Ioana
Colegiul Național de Muzică
George Enescu
– București
Anexa nr. 10
MINISTERUL EDUCAȚIEI
Programa școlară pentru disciplina
ȚAMBAL
Clasele V-VIII
Învățământ integrat și suplimentar de artă – Muzică
București, 2022
Notă de prezentare
Programa școlară pentru
Țambal
reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele V-VIII din învățământul gimnazial cu program integrat și suplimentar de artă – muzică, înscriindu-se în aria curriculară
Arte . Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învățământ cu un buget de timp de 2/3 ore /săptămână.
Programa pentru
Instrument principal - țambal
este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
Actuala programă se corelează cu programa corespondentă pentru ciclul liceal, asigurând astfel continuitatea structurării competențelor și o abordare coerentă între cele două niveluri de învățământ (gimnazial și liceal).
Structura programei școlare
include, pe lângă
Nota de prezentare , următoarele elemente:
Competențe generale
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Conținuturi
Sugestii metodologice
Competențele
sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competențele generale
vizate în studiul instrumentului
țambal
jalonează achizițiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial.
Competențele specifice
se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt însoțite de
exemple de activități de învățare , care constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul realizării competențelor. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activități de învățare, care integrează strategii didactice și care valorifică experiența concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activități de învățare pe care le propune programa școlară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei școlare și proiectării unor parcursuri de învățare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.
Conținuturile
învățării constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
Elemente de tehnică instrumentală specifică
Elemente de notație/cultura muzicală
Aspecte interpretative
Sugestiile metodologice
includ recomandări privind strategiile didactice și elementele de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secțiune se oferă și un exemplu de proiectare didactică.
Construcția programei permite susținerea evoluțiilor elevilor în direcția exprimării artistice la instrument și în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează și competențe, deprinderi, cunoștințe de la celelalte discipline ale educației muzicale vocaționale.
Competențe generale
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
CLASA a V-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Clasa a V-a
1.2. Cunoașterea principalelor elemente de limbaj muzical
1.3. Formarea deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj
Formarea deprinderilor tehnice de bază
Istoricul și descrierea țambalului și a ciocănelelor
Exerciții de gimnastică pentru maleabilitatea și flexibilitatea mâinilor cu și fără ciocănele
Poziția la instrument și acomodarea ciocănelelor
Exerciții pentru simetria mâinilor
Exerciții pentru însușirea numerotării mâinilor
Exerciții ritmice cu ciocănelele, urmărindu-se o articulație corectă și o egalitate sonoră
Exerciții ritmice în diferite valori până la șaisprezecimi
Exerciții tehnice libere care vor consta în lovituri: ordinare, duble, triple și câte patru pentru fiecare mână în parte
Redarea elementelor de limbaj muzical (ritm, metru, tempo)
Exerciții de cunoaștere a reprezentărilor grafice ale elementelor simple de limbaj muzical
Descifrarea textelor muzicale simple
Identificarea raportului matematic între durate
Redarea duratelor în diferite măsuri
Exerciții folosind diverse formule ritmice de la rar spre repede
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a V-a
Obținerea deprinderilor tehnice de bază
Formarea deprinderilor elementare de emitere a sunetului cu ciocănelul în diferite registre ale țambalului
Analiza calitativă a sunetului emis
Exerciții în tonalități până la trei semne de alterație, în diferite formule ritmice, inclusiv gamele minore în variantele natural, armonic, melodic
Exerciții cu note egale
Exerciții cu diviziuni normale ale valorilor de note
2.2. Familiarizarea cu termeni elementari de dinamică și agogică
Exerciții cu elemente de dinamică constantă p, mp, mf, f, etc.
Exerciții cu nuanțe dinamice (crescendo, decrescendo)
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a V-a
Elemente de tehnică instrumentală specifică
Istoricul și descrierea tipurilor de țambal, scopul lor în orchestră Poziția la instrument și acomodarea ciocănelelor Descifrarea textelor muzicale simple
Diviziuni normale ale valorilor de note
Domenii de conținut
Clasa a V-a
Elemente de notație/cultura muzicală
Elemente de limbaj muzical (ritm, metru, tempo) Raportul matematic între durate, utilizând valori până la șaisprezecimi
Cunoașterea reprezentărilor grafice ale elementelor simple de limbaj muzical
Descifrarea textelor muzicale simple
Tonalități până la trei semne de alterație, inclusiv gamele minore în variantele natural, armonic, melodic, arpegii
Aspecte interpretative
Elemente de dinamică constantă p, mp, mf, f, etc. Nuanțe dinamice (crescendo, decrescendo)
SUGESTII pentru REPERTORIU
Game, exerciții studii:
V.Brada, “30 de studii pentru țambal” (Brno, 1997) -
Studiile Nr. 1 - 6.
I.T.Toth, I.Falka, “Cimbalomiskola” (Budapest, 1958 sau 1967)
Partea I: Studiile Nr. 56; 65; 66; 132; 150; 151;
152; 162 - 165; 196(a;b); 197; 223
-
227.
Partea II: Studiile Nr. 4; 7; 11; 12; 19; 20.
V.Sîrbu, V. Crăciun, “Metodă de țambal” (Chișinău, 1982) -
Paginile Nr. 44-46; 48;
49; 52; 55; 58; 59.
Piese folclorice:
L.Berov, “Melodii populare moldovenești”(Chișinău,1974)
“Hora ciobănească; “Hora și bulgăreasca”; “Jocul fierarilor”.
G.Ceaikovski-Mereșanu, “Doine, cântece, jocuri” (Chișinău, 1972)
Nr.12 (Dansul miresei);
Nr.23 (Vine lelea de la moară); Nr.27 (Cât îi Codru);
Nr.46 (Și-am zis verde păpușoi); Nr.66 (La mândruța sub cerdac); Nr.107 (Iese lelea din bordei); Nr.140 (Foaie verde trandafir); Nr.148 (Hora moldovenească); Nr.151 (Hora de mână).
V.Crăciun, V. Sîrbu, “Metodă de țambal” (Chișinău, 1982)
Pag.4 – ”Joc”, muz.populară; Pag.49 – ”Joc”, V.Crăciun; Pag.52 – ”Sârba”, muz. populară;
Pag.56 – ”Joc bătrânesc”, V.Sîrbu; Pag.59 –”Trandafirul”,muz. populară; Pag.77 – ”Brâulețul”, V.Sîrbu.
Pag.84 – ”Coasa”;”Bocăneasca”, muz. populară; Pag.85 – ”Joc țărănesc”, muz. populară;
Pag.93 – ”Sârba”, V.Sîrbu;
Pag.93 – ”Hora”, V.Sîrbu.
S.Crețu, “Piese pentru țambal și pian” (Chișinău,1990)
Nr.1(Sîrba); Nr.2(Rața); Nr.3(Hora); Nr.4(Cimburelul); Nr.6 (Sârba veche); Nr.7(Cântă-mi pui de cuc); Nr.8(Zefirul); Nr.9(Bocăneasca); Nr.10(Scrânciobul); Nr.11(Joc); Nr.15(Bucovineasca).
E. Croitoru, “Melodii populare pentru acordeon”(Chișinău, 1983)
“ Tropoțica”; “Sîrba”; “Bulgăreasca”; “Hangul”;
”Hora mărunțică”; ”Brâul”; ”Sârba”; ”Joc”.
C.Rusnac, “Ca la noi în sat” (Chișinău,1981)
Cântec de masă; Sara bună; Sârba; Coasa; Ciuleandra; La scos dansul; Hangul; Dans bulgar; Țigăneasca.
V. Curbet, “Așa-i jocul pe la noi”(Chișinău,1985) I.Vizitiu, “Fluierașul”, (“Timpul”, 1974)
“ Hora”; “Ciobăneasca”;
“ Fantezie pentru fluier”;
“Cântecul prieteniei”; “Rapsodie moldovenească”.
E.Vîșcauțan, “Crestomație pentru vioară, violoncel și pian. Cl.1 - 4”(“Lumina”, 1977)
Nr.8 (Vine lelea); Nr.12 (Trageți hora); Nr.36 (Cucoșelul); Nr.52 (Cântec de leagăn); Nr.54 (Cântec de leagăn); Nr.59 (Cucul).
P. Stoianov, “500 de melodii și jocuri din Moldova” (Chișinău, 1972)
Nr.55 (Sârba); Nr.250 (Cârligul);
Nr.278 (Cărăselul).
Piese:
V.Crăciun, V. Sîrbu, “Metodă de țambal” (Chișinău, 1982)
Pag.45 – Galop, D.Kabalevski; Pag.48 – Țăranul vesel, R.Schumann;
Pag. 52 – Dispoziție de primăvară, N.Miaskovski; Pag.66 – Gavotte, J.S.Bach;
Pag.69 – Gavotte, A.Corelli; Pag.85 – Vals lent, A.Goedike; Pag.86 – Patru piese mici, D.Turc.
S.Crețu, “Piese pentru țambal și pian”(Chișinău,1990)
I.Grosu, “În grădină”, “Zefirul”.
I.T.Toth, I.Falka, “Cimbalomiskola” (Budapest, 1958 sau 1967)
Partea I: Nr.235-239; 250; 251; 253-264.
Partea II: Nr.2; 3; 5; 6; 8; 13; 23; 24; 29; 34;
35; 39.
E.Vîșcauțan, “Piese pentru vioară” (“Cartea moldovenească”, 1975)
Mulear, “Ecoul codrilor”; Z. Tkaci, ”Joc”.
E.Vîșcauțan, “Crestomație pentru vioară, violoncel și pian. Cl.1 - 4”, (“Lumina”, 1977)
T.Zgureanu,”În april”; E.Vîșcăuțan, “În
excursie”; Iu.Țibulski, ”Cântec de adormit păpușa”; Z.Tkaci, ”Ceasul”.
Forme ample:
D.Cimarossa-V.Luță , Sonatina
A. Vivaldi , Concert in G-dur, pentru vioară și pian, mișcarea I
G. Fr. Handel , Gavotă cu variațiuni
CLASA a VI-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Clasa a VI-a
1.2. Continuarea formării deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj muzical
Analizarea principalelor elemente de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare
Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj
Citirea la prima vedere
Solfegierea melodiilor
Interpretarea pe două portative
Identificarea formulelor de dactil, anapest, triolet, sincopă
Exerciții de legatto, contratimpi și sincope
Descifrarea măsurilor de2 /4, 3/4, 6/8, 9/8, 12/8
Măsurile de 2/2, 3/2, allabreve
Valori ternare în măsurile 3/8, 6/8, 9/8, 12/8
Măsura de 4/8
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a VI-a
Completarea deprinderilor tehnice și interpretative
Perfecționarea deprinderilor elementare de emitere a sunetului cu ciocănelul în diferite registre ale țambalului
Exerciții pentru însușirea numerotării mâinilor în diferite registre
Exerciții de aplicare practică a procedeelor tehnice de emitere a sunetului: flageolet, pizzicato, col legno, tremolo.
Exerciții de aplicare a tehnicii ricoșetului
Aplicarea sistemului de pedalizare în diferite registre
Exerciții de aplicare a ornamentelor: mordent, tril.
Exerciții în tonalități până la patru semne de alterație, cu relativele lor și arpegiile lor
Exerciții de recunoaștere și comparare a măsurilor în funcție de accent.
2.2. Exersarea elementelor cu rol determinant în dezvoltarea sensibilității și expresivității muzicale
Exprimarea propriilor opinii referitoare la maniera si valoarea artistică a interpretării
Audiții muzicale (aceeași lucrare în interpretări diferite)
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VI-a
Elemente de tehnică instrumentală specifică
Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj muzical Interpretarea pe două portative
Contratimpul și sincopa Măsuri: 2 /4, 3/4, 6/8, 9/8, 12/8 Măsurile de 2/2, 3/2, allabreve
Valori ternare în măsurile 3/8, 6/8, 9/8, 12/8 Măsura de 4/8
Elemente de notație/cultură muzicală
Numerotarea mâinilor în diferite registre Flajolet, pizzicato, col legno, tremolo Tehnica ricoșetului
Ornamente: mordent, tril
Domenii de conținut
Clasa a VI-a
Sistemul de pedalizare în diferite registre
Tonalități până la patru alterații constitutive, arpegii
Aspecte interpretative
Audiții muzicale comparate
SUGESTII pentru REPERTORIU
Game, exerciții studii:
V.Sîrbu, V.Crăciun, “Metodă de țambal” (Chișinău, 1982) -
Paginile Nr.51; 54; 55;
61; 62; 63; 65; 68; 74; 77; 89.
I.T.Toth, I.Falka, “Cimbalomiskola”(Budapest, 1958 sau 1967)
Partea I: Studiile Nr.226;228;229 ; 230;238 - 245. Partea II: Studiile Nr.7;9;12;16;18–22;24.
V.Brada, “30 de studii pentru țambal” (Brno, 1997) -
Studiile Nr.1 - 9.
Allaga Geza, “18 Studii pentru țambal”(Budapesta, 1990) -
Studiile Nr.1; 2; 3.
Piese folclorice:
L.Berov, “Melodii populare de joc” (Chișinău, 1974)
Hora țânțarilor; Doina.
E.Croitoru, “Folclor lăutăresc pentru acordeon”(Chișinău, 1979)
Hora lăutărească; Brâul; Hostropăț.
V.Crăciun, V. Sîrbu, “Metodă de țambal” (Chișinău, 1982)
Pag.58 – Hora, V.Crăciun; Pag.62 – Sârba, V.Crăciun; Pag.69 – Sârba, muz. populară; Pag.72 – Hora, muz. populară;
Pag.74 – Hora, prelucrare de V.Crăciun; Pag.77 – Brâulețul, prelucrare de V.Sîrbu; Pag.79 – Hora, prelucrare de V.Sîrbu; Pag.90 – Piesă, muz. populară;
Pag.92 – Hora, muz. populară; Pag.93 – Hora, muz.populară; Pag.96 – Sârba, muz.populară.
G.Ceaikovski-Mereșanu, “Doine, cântece, jocuri”(Chișinău, 1972)
Nr.149(Hora bătută); Nr.153(Joc); Nr.156(Sârba); Nr.162(Polca); Nr.163(Ungureasca).
S.Crețu, “Piese pentru țambal și pian”(Chișinău,1990)
Nr.1 (Sârba); Nr.5 (În grădină);Nr.12 (Joc); Nr.17 (Sârba); Nr.21(Învârtita).
Aranjament V.Luță,
“Horă”; “Sârbă transilvăneană”; “Din bătrâni”.
C.Rusnac, “Ca la noi în sat”(Chișinău,1981)
Polca; Hangul; Hora; Sârba; Moldoveneasca; Hora moldovenească; Sârba.
P. Stoianov, “500 de melodii și jocuri din Moldova” (Chișinău, 1972)
Nr.7 (Brâul); Nr.8 (Joc); Nr.18 (Sârba); Nr.22 (Sârba); Nr.35 (Trandafirul);Nr.38 (Sârba izbeștenilor);Nr.42 (Bocăneasca); Nr.54 (Sârba haiducilor); Nr.63 (Sârba); Nr.110 (Zbuciumul); Nr.136 (Repezita); Nr.156 (Hora); Nr.172 (Rusasca); Nr.180 (Joc); Nr.182 (Joc); Nr.183 (Hora);
Nr.256 (Mărunțica); Nr.257 (Joc); Nr.279
(Bătuta); Nr.292 (Bobul); Nr.310 (Jocul); Nr.344 (De pahar); Nr.353 (Hora); Nr.478 (Hora); Nr.481 (Krivo horo); Nr.493 (Rujnița).
I.Vizitiu, “Fluierașul”, (“Timpul”, 1974) “ Hangu- n bătăi”; “Doina basarabească”.
E.Vîșcauțan, “Crestomație pentru vioară, violoncel și pian. Cl.1 - 4”, (“Lumina”, 1977)
Nr.52(Cântec de leagăn); Nr.54(Cântec de leagăn); Nr.59 (Cucul).
Piese:
V.Crăciun, V. Sîrbu, “Metodă de țambal” (Chișinău, 1982)
Pag.69 – Gavotte, A.Corelli; Pag.76 – Marș, S.Maikapar; Pag.79 – Menuett, W.A.Mozart; Pag.86 – Patru piese mici, D.Turc; Pag.90 – Piesă, muz. populară; Pag.91 – Joacă, V.Crăciun; Pag.94 – Menuett, I.Klarc;
Pag.99 – Allegro, M.Giuliani; Contradans, autor necunoscut.
E.Vîșcauțan, “Culegere de piese pentru vioară” (Chișinău, 1961)
Gh.Neaga, Dans; Gavott neterminat; D.Gherșfeld, Despre ce-a cîntat Ileana;
S. Lungul, “Spic de grîu”;
S. Buzilă, “Pe un picior de plai”; P.Rivilis,”Vacanța mare”.
I.T.Toth, I.Falka, “Cimbalomiskola”(Budapest, 1958 sau 1967)
Partea I: Nr.247–251;252;262;265;267. Partea II: Nr. 10;15;27;30;31;38;41;44;45;51.
E.Vîșcauțan, “Piese pentru vioară” (“Cartea moldovenească”, 1975)
Z.Tkaci, Dans; Batuta.
Transcripții de V. Luță: P.I.Ceaikovski,
Cântec vechi francez; D.Kabalevski, O polcă mică; R.Rowly, În țara piticilor;
J.S Bach, Menuet;
J. Haydn, Menuet.
M.Sokolov, “Piese
–
dansuri vechi pentru pian” (Moscova, 1973)
J.Saint-Luk, Bourree; J.Ph.Rameau, Menuett; M.Glinka, Polcă.
V.Luță, “Caiet pentru țambal. Vol.5”, (“Grafema Libris”, Chișinău, 2015)
I. Haydn, Menuet, duo țambale.
Piese de formă amplă:
Alcătuitor Iu.Utkin, “Hrestomatia dlea skripki” (Moscova,1981)
A.Vivaldi, Concert in G-dur, pentru vioară și pian
O.Nezovibatico, “Șkola igrî na ukrainski țimbal” (Kiev, 1966)
F.Gossec, Gavota; G.Fr.Handel, Menuett.
Alcătuitor A.Nicolaev, “Școla igrî na fortepiano”(Moscova, 1971)
I. Berkovici, Sonatina (în prelucrare).
A.Nicolaev, “Muzîka dlea fortepiano”(Moscova, 1977)
F. Dussek, Sonatina, mișcările I și III; Bartok,Variațiuni (în prelucrare).
CLASA a VII-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Clasa a VII-a
1.2. Aprofundarea deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj muzical
Formarea deprinderilor tehnice de bază în cântatul la țambal
Exerciții pentru
c onsolidarea deprinderilor tehnico-interpretative acumulate anterior
Formarea noțiunilor elementare despre acompaniament
Apogiatura simplă, dublă, triplă și de 4 note, urmărindu-se dexteritatea de a trece de la o mână la alta
Dezvoltarea procedeelor de emitere a sunetului la țambal: flageoletul, pizzicato, col legno, sul ponticello
Însușirea noțiunilor de stil și epocă
Însușirea septacordului de dominantă D 7
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a VII-a
Stăpânirea deprinderilor tehnice și interpretative
Exerciții de sincronizare și dezvoltare a deprinderilor motrice
Perfecționarea articulației (staccato și legato)
Exerciții cu gama cromatică (terțe mari și mici)
Exerciții în tonalități până la cinci semne de alterație, în diferite formule ritmice (pe un sunet și în desfășurare) și arpegiul gamelor (simplu si frânt)
2.2. Diversificarea și îmbogățirea paletei mijloacelor de exprimare în planul nuanțării și expresivității muzicale
Aplicarea corectă a elementelor de ritm, metru, agogică, dinamică și nuanțare naturală în lucrările studiate
Interpretarea notelor ornamentale, ținând cont de specificul și caracterul melismelor
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VII-a
Elemente de tehnică instrumentală specifică
Noțiuni elementare despre acompaniament
Elemente de notație/cultura muzicală
Apogiatura simplă, dublă, triplă și de 4 note Articulația (staccato și legato)
Gama cromatică (terțe mari și mici) Caracteristicile diferitelor stiluri și epoci
Tonalități până la cinci semne de alterație Arpegiul simplu și frânt
Aspecte interpretative
Specificul și caracterul melismelor
SUGESTII pentru REPERTORIU
Game, exerciții, studii:
V.Brada, “30 de studii pentru țambal”(Brno, 1997)
Studiile Nr.1 – 15.
Allaga Geza, “18 Studii pentru țambal”
Piese folclorice:
V.Crăciun, V. Sîrbu, “Metodă de țambal” (Chișinău, 1982)
Pag. 91 - Joacă, V. Crăciun; Pag. 92 - Hora, muz. populară;
(Budapesta, 1990)
Studiile Nr.4; 5; 6; 8.
Transcripție de V.Luță
I.F.Mazas, Studiu in G-dur M.Dvileanski, Studiu.
O.Nezovibatico, “Șkola igrî na ukrainski țimbal” (Kiev, 1966)
Studiile Nr.39; 54; 57; 60; 96; 98;
99; 101; 109; 110.
V.Sîrbu, V.Crăciun, “Metodă de țambal” (Chișinău, 1982)
Paginile Nr. 74; 77; 84; 89; 106 - 110;
I.T.Toth, I.Falka, “Cimbalomiskola”(Budapest, 1958 sau 1967)
Partea I: Studiile Nr. 229 ;
246; 248; 249.
Partea II: Studiile Nr.12; 16; 18; 20; 21; 25; 26; 28;
30; 32; 33; 40; 42; 43; 48; 55; 58; 62; 63; 64; 65.
Kesmarky Arpad, “Czimbalom-iskola”, (Budapesta, 1896)
Studiile Nr.136;137;141;148;151;156;182.
Pag.100 - Hora, prelucrare de V.Crăciun; Pag.101 - Doină, prelucrare de V.Sîrbu; Pag.102 - Geamparale, prelucrare de V.Sîrbu; Pag.103 - Geamparale, prelucrare de V.Crăciun.
S.Crețu, “Piese pentru țambal și pian” (Chișinău,1990)
Nr.12 (Joc bătrânesc); Nr.13 (Joc moldovenesc); Nr.14(Dans popular armean);Nr.17 (Sârba); Nr.18(Cadînja); Nr.21(Învârtita); Nr.24(Voiniceasca); Nr.27(O horă ca la nord).
E.Croitoru, “Folclor lăutăresc pentru acordeon” (Chișinău, 1979)
Sârba ca la nord; Hora veche; Hostropăț; Bulgăreasca.
Aranjament V.Luță
“Din bătrâni”; “Gopac”.
C.Rusnac, “Ca la noi în sat”(Chișinău,1981)
Hangul; Hora; Polcă; Sârba.
Aranjament V.Sîrbu
“Trei melodii”.
Aranjament V.Crăciun “Hora in si-moll”.
P. Stoianov, “500 de melodii și jocuri din Moldova” (Chișinău, 1972)
Nr.12 (Sârba); Nr.17 (Sârba); Nr.22 (Sârba); Nr.26 (Sârba lui Tudos); Nr.54 (Sârba Haiducilor); Nr.95 (Bulgăreasca); Nr.119 (Sârba); Nr.129(Brâul); Nr.167 (Hangul în bătăi); Nr.168 (Țigăneasca); Nr.173(Hora); Nr.191 (Floricica Moldovei); Nr.202 (Hora); Nr.295 (Rusasca); Nr.319(Învârtită); Nr.320 (Polcă); Nr.322(Șarampoiul); Nr.372 (Oleandră); Nr.389 (Hora ciobănească);
V.Crăciun, V. Sîrbu, “Metodă de țambal” (Chișinău, 1982)
Pag.113 – Cântec bucovinean, prelucrare de V.Crăciun;
Pag.114 – Suită, V.Crăciun; Pag.141 – Doina și hora, V.Crăciun; Pag.146 – Ca la țambal, V.Crăciun.
Piese:
V.Crăciun, V. Sîrbu, “Metodă de țambal” (Chișinău, 1982)
Pag.111 – Dans, W.A.Mozart; Pag.138 – Gavotte, J.Ph.Rameau.
Transcripție V.Luță
A.Greceaninov, Mazurca; J.B.Lully, Gavotte; J.Haydn, Gavotte;
P.I.Ceaikovski, Cântec napolitan; J.Brahms, Dans ungar Nr.2; S.Rachmaninov, Polca italiană.
Piese de formă amplă:
A. Corelli
Sarabanda și giga;
Ch.Dancla
Variațiuni în G-dur;
G.Fr.Handel
Variațiuni;
A. Vivaldi
Concert in a-moll, pentru vioara și pian;
V.Luță “Caiet pentru țambal”, Vol.5” (“Grafema Libris”, Chișinău, 2015)
L.C.Daquin - V.Luță,”Cucu”, duo țambale.
O.Nezovibatico, “Șkola igrî na ukrainski țimbal” (Kiev, 1966)
J.S.Bach, Menuett; R.Danko, Cântec unguresc; O.Dargomîjski, Vals; M.Musorgski, Gopac; O.Nezovibatico, Hulubița.
V.Roșcovan, “Piese pentru țambal și pian”, (“Lumina”, Chișinău, 1993)
V.Andreev, Mazurcă; P.I.Ceaikovski, Melodie; V.Monti, Ceardaș.
Transcripție V.Sîrbu -
A.Haciaturian, Lezghinca.
I.T.Toth, I.Falka, “Cimbalomiskola”(Budapest, 1958 sau 1967)
Partea I: Nr.266; 268. Partea II: Nr.57; 66.
CLASA a VIII-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Clasa a VIII-a
1.2. Utilizarea fluentă a elementelor de limbaj muzical învățate
Completarea elementelor de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare
Exerciții pentru perfecționarea deprinderilor de utilizare și automatizarea mișcărilor, în vederea obținerii autocontrolului
Analizarea elementelor de limbaj din textul muzical studiat
Noțiuni elementare despre acordajul țambalului
Exerciții de însușire a formulelor de acompaniament (horă, sârbă)
Exerciții de tremolo măsurat și liber
Exerciții de tremolo cu nuanțe în crescendo și decrescendo
Exerciții pentru perfecționarea agilității la instrument (tușeul)
Exerciții cu piano, subito, forte, subito piano, pe diferite valori de note
Exerciții în tonalități cu 7 semne de alterație, în diferite formule metro-ritmice (pe un sunet și în desfășurare), gamele (terțe); arpegiile lor (simplu și frânt)
Gama cromatică (terțe mari și mici)
Exerciții cu septacordurile de sensibilă (D VII ) și septacordul de dominantă (simplu și frânt)
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a VIII-a
Autoevaluarea prestației scenice (evoluții în audiții, recitaluri, examene, etc)
Recunoașterea apartenenței lucrărilor muzicale audiate la un anume gen și stil muzical
Formularea judecăților de valoare despre lucrări audiate/ variante de interpretări
Diferențierea prin audiție a diverselor interpretări, în scopul formării propriei versiuni
2.2. Interpretarea creativă a lucrării coordonând mijloacele de expresie muzicală cunoscute
Analizarea și utilizarea cursivă a aspectelor timbrale întâlnite în lucrările abordate
Prezentarea cursivă a unui program respectând termenii de dinamică și agogică
Memorarea și interpretarea creativă a lucrării, coordonând mijloacele de expresie muzicală
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VIII-a
Elemente de tehnică instrumentală specifică
Automatizarea mișcărilor la țambal și obținerea autocontrolului Analizarea elementelor de limbaj din textul muzical studiat Acordajul țambalului
Acompaniament: Hora și sârba
Tremolo măsurat și liber, în crescendo și decrescendo Nuanțe: piano, subito, forte, forte subito piano
Tușeul
Elemente de notație/cultura muzicală
Recunoașterea apartenenței lucrărilor muzicale audiate la un anume gen și stil muzical
Game în tonalitățile majore până la 7 alterații și relativele lor
Aspecte interpretative
Judecăți de valoare despre lucrări audiate/ variante de interpretări Audiții comparate în scopul formării propriei versiuni
Aspecte timbrale întâlnite în lucrările abordate
Prezentarea cursivă a unui program respectând termenii de dinamică și agogică
Memorarea și interpretarea creativă a lucrării, coordonând mijloacele de expresie muzicală
SUGESTII pentru REPERTORIU
Game, exerciții studii:
Allaga Geza, „ 18 Studii pentru țambal”
(Budapesta, 1990)
Studiile Nr. 6 – 12 .
V.Brada, „ 30 de studii pentru țambal”
(Brno, 1997)
Studiile Nr.15 – 30.
V.Crăciun, V. Sîrbu, „ Metodă de țambal”
(Chișinău, 1982)
Pag.117 – V.Crăciun, Studiu in G-dur; Pag.128 – V.Crăciun,Studiu (Fanfară).
I.T.Toth,I.Falka,“Cimbalomiskola” (Budapest, 1958 sau 1967)
Partea II: Studiile Nr.67;68;69.
O.Nezovibatico, “Șkola igrî na ukrainski țimbal”, (Kiev, 1966)
Studiile Nr.67 – 70;
111 – 114.
Allaga Geza, “Cimbalom-iskola”, (Budapesta)
Studiile Nr.1;2;6;7.
Piese folclorice:
V.Crăciun, V. Sîrbu, “Metodă de țambal” (Chișinău, 1982)
Pag.114 – Suită, V.Crăciun;
Pag.125 – Variațiuni pe tema “Zis-a badea”, V.Sîrbu;
Pag.141 – Doină și horă, V.Crăciun;
Aranjament V.Crăciun, “Ca la noi la Vânători”.
S.Crețu, “Piese pentru țambal și pian”, (Chișinău,1990)
Nr.16 (Sârba); Nr.19 (Eu sînt vornicel de frunte); Nr.20 (La căsuța părintească); Nr.25 (Joc); Nr.26 (Kosiv iasi coniușinu); Nr.28 (Hostropățul ca la nord);
Nr.29 (Sârba cu noroc).
Aranjament A.Golomoz, “Variațiuni pe tema “S- a dus cucul de pe-aici” ;
“Hora”.
T. Iordache “ Horă”;“Cântă cucul primăvara”;
Transcripție de V.Luță,
I.F.Mazas, Studiu in d-moll; A.L.Starck, Studiu in f-moll; I.F.Mazas, Studiu in fis-moll.
“ Călușul”;
“Hora in fis-moll”;“Sârba lui Floarea Cioacă”.
V.Luță, “Caiet pentru țambal”, Vol.I, (“Ruxanda”, Chișinău, 1997)
T.Iordache, ”Hora de la Bolintin”; T.Iordache,”Doina de jale”; T.Iordache,”Sârba oltenească”;
T. Iordache, “Ciobănașul din Sirețel”.
V.Luță, “Caiet pentru țambal”, Vol.IV, (“Ruxanda”, Chișinău, 2006)
S.Crețu, “Balada haiducului”; S.Crețu, “Muzicuța”;
S.Crețu, “Fantezie”;
S. Crețu, “Săltăreața”;
S. Crețu, “Sîrba de concert”; S.Crețu, “Brâu”;
S.Crețu, “Doina și hora”; S.Crețu, “Ostropăț”.
V.Roșcovan, “Culegere de piese pintru țambal și pian”, (“Lumina”, Chișinău, 1993)
C.Arvinte, Piesă de concert; Gh.Platon, Horă bătrânească; Gh.Platon, Ciobănească; Gh.Zamfir, Mult mă-ntreabă inima; S.Duja, Suită pentru taragot și pian; P.Neamțu, Joc bătrânesc; C.Rusnac, Horă și sârbă;
V.Eșanu, Bătuta din Sărata.
Aranjament V.Sîrbu,
“Variațiuni de concert”.
Piese:
I.Burdin, “Piese de concert pentru țambal”, (Cartea moldovenească, 1976)
I.S.Bach, Presto; A.Haciaturian, Toccata.
V.Crăciun, V. Sîrbu, “Metodă de țambal”, (Chișinău, 1982)
T.Chiriac, Două meditații; J.S.Bach, Preludiul Nr.1; R.Glier, Preludiu.
A.Haciaturian
Nocturnă (pentru vioară).
M.Jora
Mica suită (pentru vioară).
F.Kreisler
Trei valsuri (pentru vioară).
V.Luță, “Caiet pentru țambal”, Vol.2, (“Ruxanda”, Chișinău,1999)
A.Pahulski-V.Luță, Preludiu; S.Lobel-V.Luță, Poveste; P.I.Ceaikovski-V.Luță, Octombrie;
L.Boccherini-V.Luță, Menuetto.
Piese de formă amplă:
Transcripție V.Luță,
L.van Beethoven, Sonatină; M.Klementi, Sonatina.
A.Corelli,
Sonata in G-dur;
K.Stamitz,
Concert in F-dur, pentru clarinet.
J.S.Bach,
Concert in a-moll, pentru vioară și pian.
Iu.Utkin, “Hrestomatia dlea skripki”, (Moscova, 1981)
Gr.Bacewicz, Concertino, mișcările 2 - 3; L.van Beethoven, Rondo.
A.Accolay,
Concert in a-moll, pentru vioară.
D.Kabalevski
Concert, pentru vioară.
W.A.Mozart
Concert Nr.1, pentru flaut; Concert Nr.7, pentru vioară.
R.Iliina-V.Luță, În scrânciob.
V.Luță, “Caiet pentru țambal”, Vol.3, (“Grafema Libris”, Chișinău, 2004)
V.Vilinciuc, Nouă preludii-improvizații, Nr. 1;2;3.
V.Luță, “Caiet pentru țambal”, Vol.5, (“Grafema Libris”, Chișinău, 2015)
F.Couperen-V.Luță,”Micile mori de vânt”, duo țambale.
Transcripție V.Luță
P.I.Ceaikovski, Visări duioase; P.I.Ceaikovski, Mazurcă; W.A.Mozart, Rondo alla turca; D.Jenkinson, Dans; F.Kreisler, Siciliana și rigodon; Fr.Schubert, Albinuța;
J.Leclair, Sarabanda și tamburina.
V.Roșcovan, “Culegere de piese pentru țambal și pian”, (“Lumina”, Chișinău, 1993)
A.Dvorak, Humorescă;
V.Novotnîi, Temă cu variațiuni; J.B.Senaille, Adagio și allegretto
Sugestii metodologice
În clasa a V- a, elevul începe procesul de cunoaștere și acomodare cu instrumentul, iar în clasele a VI- a și a VII- a, elevul continuă procesul de formare și dezvoltare, insistându-se pe latura tehnico-instrumentală generală.
Începând cu clasa a VIII-a, formarea unei concepții interpretative asupra operei va motiva demersul de perfecționare a tehnicii instrumentale.
În decursul fiecărui an de gimnaziu, evaluarea va consta în interpretarea a două studii, două piese (dintre care una folclorică) și a unei piese desfășurate, iar alegerea repertoriului se va face în funcție de dezvoltarea fizică, psihică și intelectuală a elevului.
În asimilarea și redarea corectă a problemelor de natură tehnică, se recomandă:
Pentru clasa a V-a și a VI-a :
învățarea emiterii corecte a sunetelor cu ciocănelul, în diferite registre ale țambalului și de aplicare a sistemului de pedalizare;
învățarea loviturilor ordinare, duble, triple și câte patru, prin exerciții tehnice;
exerciții de formare și dezvoltare a citirii la prima vedere;
repertoriul constă în parcurgerea a 6-8 studii și 7-8 piese pe an;
se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit rezistența fizică și pregătirea tehnică necesară abordării problemelor de repertoriu.
Pentru clasa a VII-a:
se continuă dezvoltarea capacității de efort a organismului, prin exerciții specifice fiecărui instrument;
diversificarea
articulării
simple
și
dezvoltarea
articulării
duble
și
triple
(pentru instrumentele care permit aceste procedee), prin exerciții tehnice specifice fiecărui instrument;
valorificarea altor tipuri de exerciții, care să sprijine dezvoltarea motricității elevilor;
repertoriul aferent anului trei de studiu constă în parcurgerea a 6-8 studii, 7-10 piese și 1-2 piese desfășurate, de formă amplă, selectate în conformitate cu posibilitățile interpretative ale elevului;
se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit pregătirea
tehnică
corespunzătoare
abordării
problemelor
de
repertoriu
și
de interpretare.
Pentru clasa a VIII-a:
omogenizarea sonorității în registrele grav, mediu, acut;
utilizarea aceluiași tip de articulare pe durata unei fraze;
diversificarea nuanțată a articulării, ținând cont de caracterul lucrării abordate;
valorificarea altor tipuri de exerciții, care să contribuie la dezvoltarea motricității;
diversificarea dinamică și timbrală - evidențierea contrastelor;
repertoriul pentru anul IV de studiu constă în 6–8 studii; 8–10 piese; 2–3 piese desfășurate, de formă amplă.
se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit pregătirea
tehnică
corespunzătoare
abordării
problemelor
de
repertoriu
și
de interpretare.
Pentru realizarea repertoriului, profesorul trebuie să organizeze activitatea elevului, să planifice studiul individual al acestuia, să ofere o paletă diversă de soluții tehnice și interpretative, să sesizeze și să corecteze eventualele erori, să stimuleze creativitatea elevului și să organizeze activități de acomodare a elevului cu scena (producții/audiții, recitaluri, etc.). Pentru a asigura o pregătire de bază a elevului, profesorul trebuie să parcurgă cu acesta:
game majore și minore cu arpegii, în diferite forme de articulare;
un număr de cel puțin 10 - 15 studii tehnico-melodice pe an;
cel puțin 3 lucrări din lista de sugestii de repertoriu acoperind perioade stilistice diferite;
De asemenea, profesorul va urmări realizarea dialogului cu elevul, fără a fragmenta prea des discursul muzical. Profesorul va oferi elevului modele artistice de interpretare și prin utilizarea mijloacelor audio-vizuale.
Conținuturile vor fi valorificate, deopotrivă, pentru:
dezvoltarea tehnicii instrumentale (studiul gamelor și arpegiilor trebuie să fie parte integrantă a studiului zilnic);
dezvoltarea combinată a tehnicii și a muzicalității prin abordarea unui repertoriu specific;
Prin acest document se intenționează asigurarea pregătirii de specialitate de bază a elevilor, dincolo de care, fiecare elev, sub îndrumarea cadrului didactic, își poate prefigura un traseu de evoluție performantă.
În acest document, repertoriul are valoare de sugestie, rămânând la latitudinea profesorului să propună și alte repertorii, ținând cont de particularitățile de dezvoltare fizică, psihică și intelectuală a elevilor.
MODEL proiectare unitate de învățare
ȚAMBAL
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: REPERTORIU CLASIC
Clasa a VI-a
Nr. ore alocate: 6 ore
Detalieri de conținut
Competențe specifice
Activități de învățare
Resurse
Evaluare
L Boccherini “Menuet”
1.1. Analizarea principalelor
Citirea la prima vedere
- țambal
-ciocănele
evaluare formativă
Descifrare Memorare
elemente de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare
Completarea deprinderilor tehnice și interpretative
Exersarea elementelor cu rol determinant în dezvoltarea sensibilității și expresivității muzicale
Solfegierea melodiilor Interpretarea pe două portative
Perfecționarea deprinderilor elementare de emitere a sunetului cu ciocănelul în diferite registre ale țambalului Exerciții pentru însușirea notației mâinilor în diferite registre Exerciții de aplicare a tehnicii ricoșetului Aplicarea sistemului de pedalizare Exerciții de aplicare a ornamentelor: mordent, tril, tremolo.
Exprimarea propriilor opinii referitoare la maniera si valoarea artistică a interpretării Audiții muzicale (aceeași lucrare
în interpretări diferite)
partitură
metronom
aparat audio-video pentru audiții
autoevaluarea în baza criteriilor prestabilite
AU TORI
Nume, prenume
Instituție de apartenență
Brăescu, Adrian
Ministerul Educației Naționale
Streche, Loredana
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Duminică, Vladimir
Colegiul Național de Arte
„Octav Băncilă”
- Iași
Luță, Valeriu
Liceul Republican de Muzică
„Ciprian Porumbescu”
- Chișinău
Anexa nr. 11
MINISTERUL EDUCAȚIEI
Programa școlară
pentru disciplina
ACORDEON
Clasele V-VIII
Învățământ integrat și suplimentar de artă - Muzică
București, 2022
Notă de prezentare
Programa școlară pentru
Instrument principal - disciplina Acordeon
reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele V-VIII din învățământul gimnazial cu program integrat și suplimentar de artă – muzică, înscriindu-se în aria curriculară
Arte . Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învățământ cu 3 ore pe săptămână.
Programa pentru
Acordeon
este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și contribuie la dezvoltarea personalității elevului.
Actuala programă se corelează cu programa corespondentă pentru ciclul gimnazial, asigurând astfel continuitatea structurării competențelor și o abordare coerentă între cele două niveluri de învățământ (gimnazial și liceal).
Structura programei școlare
include, pe lângă
Nota de prezentare , următoarele elemente:
Competențe generale
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Conținuturi repertorialr specifice fiecarui an scolar
Sugestii metodologice
Competențele
sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competențele generale
vizate la nivelul
disciplinei Acordeon
jalonează achizițiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial.
Competențele specifice
se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt însoțite de
exemple de activități de învățare , care constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul realizării competențelor. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activități de învățare, care integrează strategii didactice și care valorifică experiența concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activități de învățare pe care le propune programa școlară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei școlare și proiectării unor parcursuri de învățare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.
Conținuturile
învățării
constituie
elemente
de
bază
ale
domeniului,
mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
Elemente de tehnica instrumentală specifică
Elemente de notație/cultură muzicală
Aspecte interpretative
Sugestiile metodologice
includ recomandări privind strategiile didactice și elementele de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secțiune se oferă și un exemplu de proiectare didactică.
Construcția programei permite susținerea evoluțiilor elevilor în direcția exprimării artistice la instrument și în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează și competențe, deprinderi, cunoștințe de la celelalte discipline ale educației muzicale vocaționale.
Programa de față se adresează elevilor care parcurg studiul
acordeonului
din clasa a V-a. Pentru elevii de la anumite instrumente, care încep studiul muzicii mai târziu, se va utiliza prezenta programă, cu parcurgerea ei de la primul an de studiu, într-un ritm adaptat nivelului de vârstă și progresului înregistrat de elevi.
Competențe generale
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
CLASA a V-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Clasa a V-a
1.2. Cunoașterea mișcărilor de bază ale limbajului
1.3. Corelarea mișcărilor de bază cu efectul sonor vizat (scontat)
1.4. Identificarea elementelor de limbaj muzical, valori de note și pauze corespunzătoare
1.5. Observarea măsurilor de 2/4, 3/4, 4/4, a semnelor de repetiție, anacruza
Cunoașterea instrumentului
Cunoașterea instrumentului
Poziția corectă la instrument
Poziția corectă a corpului, mâinilor și degetelor
Exerciții de tehnicǎ pentru asigurarea unei interpretǎri corespunzǎtoare
Notarea degetelor (digitația)
Exerciții de mânuire a burdufului (deschiderea-închiderea)
Executarea mișcărilor elementare pentru producerea sunetului
Exerciții de independență a mâinilor
Exerciții pentru atac sincron al intervalelor armonice și acordurilor
Exerciții cu diferite moduri de atac: legato, non legato, staccato, portato, etc.
Exerciții care pun probleme de trecere a degetului 1 (game studii)
Însușirea și diferențierea modurilor de atac;
Recunoașterea efectului sonor al mișcărilor elementare
Aplicarea instrumentală a mișcărilor studiate.
Realizarea independenței mâinilor
Exerciții cu unitatea de timp pătrimea și pauza corespunzătoare acesteia
Exerciții cu optimi și pauza de optime
Exerciții cu doime și notă întreagă și pauzele acestora
Exerciții în măsurile de 2/4, 3/4, 4/4
Executarea de lucrări cu semne de repetiție
Interpretarea de lucrări cu anacruză
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a V-a
Recunoașterea semnelor grafice
Identificarea înălțimii notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe un ambitus restrâns
Identificarea duratelor muzicale
Identificarea indicațiilor dinamice și de tempo
2.2. Redarea corectă a semnelor grafice
Efectuarea conexiunilor între semnele grafice asimilate din textul muzical
Executarea cursivă a unui text muzical cu două mâini, în măsuri simple
Exerciții în gamele Do major, Sol major, Re Major cu relativele lor minore
2.3. Recunoașterea caracterului unei piese muzicale
Diferențierea modurilor Major – minor
Diferențierea dinamică (piano – mf – Forte)
Diferențierea termenilor de mișcare (lent – moderat – repede)
Clasa a V-a
2.4. Realizarea expresivă a parcursului sonor
Exprimarea verbală asupra caracterului pieselor studiate
Prezentarea în public a lucrărilor muzicale studiate
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a V-a
Tehnică instrumentală
Cunoașterea instrumentului Poziția corectă la instrument
Poziția corectă a corpului, mâinilor, degetelor Exerciții de gimnastică pentru asigurarea supleții Notarea degetelor(digitația)
Exerciții de mânuire a burdufului (deschiderea-închiderea) Executarea mișcărilor elementare pentru producerea sunetului Exerciții de independență a mâinilor
Exerciții pentru atac sincron a intervalelor armonice și acordurilor Exerciții care pun probleme de trecere a degetului 1 (game studii) Însușirea și diferențierea modurilor de atac
Recunoașterea efectului sonor al mișcărilor elementare Aplicarea instrumentală a mișcărilor studiate Realizarea independenței mâinilor
Identificarea înălțimii notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe un ambitus restrâns
Identificarea duratelor muzicale Identificarea indicațiilor dinamice și de tempo
Efectuarea conexiunilor între semnele grafice asimilate din textul muzical
Executarea cursivă a unui text muzical cu două mâini, în măsuri simple
Elemente de limbaj muzical
Exerciții cu diferite moduri de atac: legato, non legato, staccato, portato, etc.
Exerciții cu unitatea de timp pătrimea și pauza corespunzătoare acesteia
Exerciții cu optimi și pauza de optime
Exerciții cu doime și notă întreagă și pauzele acestora Exerciții în măsurile de 2/4, 3/4, 4/4
Executarea de lucrări cu semne de repetiție Interpretarea de lucrări cu anacruză
Exerciții în gamele Do major, Sol major, Re major si relativele lor minore.
Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare
Diferențierea modurilor Major – minor Diferențierea dinamică (piano – mf – Forte)
Diferențierea termenilor de mișcare (lent – moderat – repede) Exprimarea verbală asupra caracterului pieselor studiate Prezentarea în public a lucrărilor muzicale studiate
Piese și cǎrți:
R. Galliano -Methode Complete D’accordeon
Akkordeon Workshop 1 si 2 – Martina
Studii:
E. Dvileanski,
Studii pentru acordeon
I. Blinov,
Studii pentru acordeon
P. Neamțu,
Studi, Metodă de acordeon
SUGESTII pentru REPERTORIU
Schumechers
A. Ivanov,
Polca
A. Telemann,
Piesa
Ana Magdalena Bach, Piese
J.S. Bach – Menuete, Preludii mici
D. Kabalevsky,
Polca mică
F. Schubert,
Lendler
I. Guriliov,
Cântec
P. Neamțu,
Copila mamei, Vals, Joc, Ilenuța
W. A. Mozart,
Menuet
J. Haydn - Menuet
Czerny, Studii adaptate pentru acordeon
CLASA a VI-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Clasa a VI-a
1.2.Elaborarea unei strategii de producere a sunetului
Să aplice conștient elementele de bază ale limbajului artistic
Exerciții de egalitate ritmică și dinamică
Rezolvarea problemelor tehnice conținute de textul muzical
Exerciții de gimnastică pentru egalitatea ritmică și dinamică
Operarea cu modurile diferite de atac (staccato – legato)
Exerciții tehnice pe game și arpegii pentru obținerea lejerității degetelor
Exerciții de dezvoltare a agilității
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a VI-a
2.2. Definirea caracterului unei piese muzicale
2.3. Participarea afectivă în interpretarea instrumentală
Operarea cu semnele grafice
Identificarea înălțimii notelor muzicale în cheile Sol și Fa
Rezolvarea problemelor ritmice întâlnite (formule ritmice)
Exerciții cu diferit formule ritmice utilizate în acompaniament
Exerciții în game majore și minore până la patru alterații
Compararea particularităților expresive ale pieselor studiate
Identificarea mesajului muzical.
Corelarea elementelor tehnice cu mesajul expresiv al lucrărilor muzicale studiate
Realizarea planurilor sonore
Prezentarea lucrărilor studiate în public
Interpretarea de piese populare în măsurile de 5,6,7 și 10 timpi specifice zonei
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VI-a
Tehnică instrumentală
Exerciții de egalitate ritmică și dinamică;
Rezolvarea problemelor tehnice conținute de textul muzical. Exerciții de gimnastică pentru egalitatea ritmică și dinamică Operarea cu modurile diferite de atac (staccato – legato).
Exerciții tehnice pe game și arpegii pentru obținerea lejerității degetelor
Exerciții de dezvoltare a agilității
Elemente de limbaj muzical
Identificarea înălțimii notelor muzicale în cheile Sol și Fa Rezolvarea problemelor ritmice întâlnite (formule ritmice) Exerciții cu diferit formule ritmice utilizate în acompaniament
Interpretarea de piese populare în măsurile de 5,6,7 și 10 timpi spe zonei
Exerciții în game majore și minore până la 4 alterații
Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare
Compararea particularităților expresive ale pieselor studiate Identificarea mesajului muzical
Corelarea elementelor tehnice cu mesajul expresiv al lucrărilor muzicale studiate
Realizarea planurilor sonore Prezentarea lucrărilor studiate în public
Piese și cǎrți:
A. Dorensky,
Sonatina în stil clasic
I. Pachelbel,
Fuga
J. S. Bach,
Menuet
Saulsky,
Cearston
L. Beethoven,
Hârciog
M. Glinka,
Polca
N. Ceaikin,
Dansul Crăciuniței
N. Rotta,
Cântec
P. Brandini,
Arietta
R. Bajilin,
Vals
Sârba veche , melodie populară
W. A. Mozart,
Bouree, Menuet
Martina Schumechers -
Accordion Workshop 1 si 2
Wonderful world of accordion vol1-4
Studii:
A. Bertini,
Crestomația acordeonistului
B. Damian,
Metodă de acordeon
L. Șhitte,
Crestomația acordeonistului
M. Iancu-P. Romea,
Metodă de acordeon
Czerny – Studii adaptate pentru acordeon Metoda Farfisa - Studii
Piese folclorice:
Ciocârlanul , cântec popular, prelucrare P. Neamțu
Ciocârlanul , cântec popular
Hora nunții , melodie populară
Hora , dans popular, prelucrare P. Neamțu
M-a trimis mama la vie , melodie populară
Radu, mamei, Radu , cântec popular
Sârba veche , melodie populară
SUGESTII pentru REPERTORIU
CLASA a VII-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Clasa a VII-a
Operarea cu elementele de limbaj artistic asimilate
Exerciții tehnice cu intervale armonice și acorduri
Exerciții de tactare și interpretare
Exerciții cu ornamente
Explorarea tehnicii de producere a sonorităților adecvate textului muzical
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a VII-a
Clasificarea reprezentărilor grafice
Executarea notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe întreaga claviatură
Adaptarea problemelor ritmice la contextul muzical
Citire la prima vedere a unui text muzical
Articularea corectă a sunetelor
Exerciții în game majore și minore până la 5 alterații
2.2. Exprimarea caracterului specific lucrărilor muzicale studiate
Definirea caracteristicilor stilistice repertoriale
Alegerea mijloacelor de exprimare adecvate
Audiții comparate
Acompanierea de piese ușoare
2.3. Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității
Să încadreze elementele de limbaj muzical în fraze
Să desprindă mesaje muzicale simple din piese accesibile
Să se exprime verbal asupra opțiunii interpretative
Interpretarea de piese populare în diferite mișcări
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VII-a
Tehnică instrumentală
Exerciții tehnice cu intervale armonice și acorduri Exerciții de tactare și interpretare
Exerciții cu ornamente
Explorarea tehnicii de producere a sonorităților adecvate textului muzical
Elemente de limbaj muzical
Executarea notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe întreaga claviatură
Adaptarea problemelor ritmice la contextul muzical Citire la prima vedere a unui text muzical Articularea corectă a sunetelor
Exerciții în game majore și minore până la 5 alterații
Domenii de conținut
Clasa a VII-a
Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare
Definirea caracteristicilor stilistice repertoriale Alegerea mijloacelor de exprimare adecvate Audiții comparate
Acompanierea de piese ușoare
Să încadreze elementele de limbaj muzical în fraze
Să desprindă mesaje muzicale simple din piese accesibile Să se exprime verbal asupra opțiunii interpretative Interpretarea de piese populare în diferite mișcări
Piese și cǎrți:
A. Diabelli,
Rondo
A. Goedike,
Sarabanda
F. Schubert,
Vals
I B. Akafiev,
Dans
J. Haydn,
Final din sonata D dur
I. Plieni,
Sonatina D dur, P. I
J. S. Bach,
Aria
J. S. Bach,
Preludiu
L. Beethoven,
Menuet
R. Gliere,
Rondo
R. Schumann,
Călărețul curajos
W. A. Mozart,
Sonatina
Obrabotka – Metode pentru acordeon vol.1-3
Wonderful world of accordion vol.2-4.
Studii:
I. Paschil,
Curs practic și progresiv pentru acordeon
G. Kanter,
Metodă de acordeon vol. 3
H. Luders,
Metodă de acordeon vol. 2
B. Herold,
Metodă de acordeon
P. Londonov,
Metodă de acordeon
Obrabotka, Metode pentru acordeon vol.1-3.
Piese folclorice:
Baba mea , melodie populară
Bulgăreasca , melodie populară
Cu mândrele , melodie populară
Hora , melodie populară
Joc , melodie populară
Turturica , melodie populară
SUGESTII pentru REPERTORIU
CLASA a VIII-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale
Clasa a VIII-a
Observarea/Exploatarea capacitățile de bază ale instrumentului
Exploatarea resurselor sonore și expresive
Exerciții de mânuire a burdufului
Exerciții cu acorduri la ambele mâini
Definirea tehnicilor de producere a sonorităților adecvate textului muzical
Însușirea deprinderilor tehnice și interpretative instrumentale
Clasa a VIII-a
Descrierea reprezentărilor grafice legate de agogica muzicală
Definirea termenilor specifici
Exerciții practice pe texte muzicale
Exerciții în game majore și minore până la 7 alterații
2.2. Identificarea elementelor de limbaj muzical specifice fiecărui stil în interpretare
Analizarea textului muzical
Diversificarea paletei dinamice
Interpretarea lucrărilor respectând cerințele partiturii, frazare
2.3. Afirmarea imaginii personale asupra lucrărilor interpretate
Prezentarea în public
Exerciții de citire la prima vedere
Conștientizarea reușitei ca un rezultat firesc al activității individuale
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VIII-a
Tehnică instrumentală
Exploatarea resurselor sonore și expresive Exerciții de mânuire a burdufului
Exerciții cu acorduri la ambele mâini
Definirea tehnicilor de producere a sonorităților adecvate textului muzical
Elemente de limbaj muzical
Definirea termenilor specifici Exerciții practice pe texte muzicale
Exerciții în game majore și minore până la 7 alterații
Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare
Analizarea textului muzical Diversificarea paletei dinamice
Interpretarea lucrărilor respectând cerințele partiturii, frazare Prezentarea în public
Exerciții de citire la prima vedere
SUGESTII pentru REPERTORIU
Studii:
M. Iancu,
Acordeonistul virtuos
C. Mahr,
Studii pentru acordeon vol 2
P. Frieș,
Studii melodice pentru 1 sau două acordeoane vol 2
Hanon,
Studii pentru pian (adaptate)
C. Czerny,
Op. 599-selectiv Op.899 – selectiv
Metoda Farfisa –
Studii pentru acordeon
Piese și cǎrți:
D. Cimarosa,
Sonata g moll
D. Zipolli,
Giga
E. Derbenco,
Tramvaiul vechi
E. Doga,
Suita Paris Cascade
G. Sviridov,
Vals
Hora , melodie populară
I. Cati,
Triptic de concert
G. Fr. Haendel,
Sarabanda
I. Iașkevici,
Sonatina
J. S. Bach,
Aria
Moldova , melodie populară
S. Rachmaninov,
Polca italiana
Wonderful world of accordion vol.2-5 Obrabotka–Metode pentru acordeon vol.1-5
Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au în vedere deplasarea accentului de pe conținuturi pe competențe.
Considerarea elevului ca subiect al activității educaționale și orientarea acestuia spre formarea competențelor specifice presupun respectarea unor exigențe ale învățării durabile printre care:
Observarea
Exersarea
Prezentarea
Analiza, sinteza
Verificarea
Elaborarea
Problematizarea
Stimularea imaginației
Una din formele de bază în proiectarea de lungă durată în clasa de
specialitate (interpretare instrumentală)
o constituie selectarea și alcătuirea planurilor individuale ale elevilor pe un semestru și pe anul de învățământ.
Cerințele curriculare de evaluare a competențelor muzical-interpretative a elevului (examenele, colocviile, concertele academice) prevăd viziuni unice în selectarea repertoriului interpretativ. După regulă, acest repertoriu include: creație de forma amplă, creație polifonică, piese originale ale compozitorilor naționali, creații de virtuozitate, piese de caracter diferit, creații în stil popular, material tehnic (studii de tehnică diferită, game în diversitatea lor tehnică).
Materialul didactic va fi selecționat și planificat de către profesor în funcție de particularitățile psiho-fizice individuale și de nivelul general de pregătire al elevului, încât să-i asigure acestuia o evoluție concomitentă și uniformă a factorilor tehnici și artistici.
Studierea acestui instrument se face la fel ca studiul instrumentelor clasice (game, studii, exerciții) diferențiindu-se în mare parte de acestea prin repertoriul abordat, elementele de muzică ușoară, jazz și lucrări de mare popularitate din creația cultă, constituind cerințe actuale față de instrumentist.
Piesele populare eșalonate de la simplu la complex, permit cunoașterea și aprecierea tezaurului muzicii populare românești ca „limbă muzicală maternă” cât și integrarea acestuia în marile valori culturale ale umanității.
În realizarea studiilor se va urmări:
Corectitudinea și exactitatea interpretării
Virtuozitatea interpretării
Calitatea executării a diferitor tipuri de tehnici în diferite mișcări de tempo
Executarea în tempo cu respectarea digitației și menținerii dinamice În interpretarea creațiilor muzicale se va urmări:
Simțirea și transmiterea prin interpretare a particularităților mesajului muzical
Nivelul de dezvoltare a competențelor muzicale personale în crearea imaginii muzical – interpretative
Exactitatea, expresivitatea și virtuozitatea interpretării
Articularea și respectarea ritmului și metrului artistic
Redarea contrastantă din punct de vedere al timbrului articulației
Menținerea integralității formei cu respectarea tempoului, melismaticii, articulării
Calitatea emisiei sonore, nivelului tehnic, artistic
Simțirea și trăirea prin interpretare a particularității muzicii naționale.
MODEL proiectare unitate de învățare
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: REPERTORIUL ROMANTIC
Clasa a VI-a
Nr. ore alocate: 4
Detalieri de conținut
Competențe specifice
Activități de învățare
Resurse
Evaluare
Repertoriu
1.1.Să aplice
- solfegierea liniilor
- acordeon
- feedback oferit în
romantic
conștient
melodice, respectând
- partitură
urma vizionării
Ceaikovski,
elementele de bază
indicațiile de dinamică
- aparatură
înregistrării
Lacul lebedelor
ale limbajului artistic
2.1. Operarea cu semnele grafice
audio-video
- autoevaluare în baza criteriilor de prestabilite
2.3. Participarea
- parcurgerea în auzul
afectivă în
interior a elementelor
interpretarea
muzicale constitutive
instrumentală
(motive, fraze)
- redarea gradată, pe
fragmente și apoi
integral, a lucrării
- înregistrarea audio-
video a execuției
realizate de elev
Notă:
Memorarea reprezintă o etapă de lucru ulterioară parcurgerii și asimilării elementelor constitutive (melodie, ritm, ornamente, tehnica emisiei sonore, înțelegerea formei, dinamică, tempo)
audierea lucrării
evidențierea construcției formei muzicale
Grup de lucru
Nume, prenume
Instituție de apartenență
Brăescu, Adrian
Ministerul Educației
Streche, Loredana
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Mihalache, Fernando
Universitatea Națională de Muzică din București
Anexa nr. 12
MINISTERUL EDUCAȚIEI
Programa școlară pentru disciplina
PIAN COMPLEMENTAR
Clasele V-VIII
Învățământ integrat și suplimentar de artă – Muzică
București, 2022
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina
Pian complementar
reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele V-VIII din învățământul gimnazial cu program integrat și suplimentar de artă – muzică, înscriindu- se în aria curriculară Arte. Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învățământ cu un buget de timp de 1oră / săptămână și se studiază de către elevii care sunt înscriși la specialități principale vocale sau instrumentale nonarmonice. Scopul principal al disciplinei este de a oferi și acestor elevi contactul direct cu diversitatea limbajelor armonice, omofonice și polifonice, cu multitudinea de structuri formale și stiluri muzicale, precum și cu modul în care acestea trebuie să fie evidențiate în interpretarea artistică.
Programa disciplinei
Pian complementar
este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial și se corelează cu programa corespondentă din ciclul liceal, asigurând astfel continuitatea competențelor și o abordare coerentă între cele două niveluri de învățămînt (gimnazial și liceal). Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului învățării și a dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
Structura programei școlare
include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente:
Competențe generale
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Conținuturi
Sugestii metodologice
Competențele
sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competențele generale
vizate la nivelul disciplinei
Pian complementar
jalonează achizițiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial.
Competențele specifice
se formează pe parcursul unui an școlar - sunt derivate din competențele generale - și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt însoțite de
exemple de activități de învățare , care constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul realizării competențelor. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, un tip de activitate de învățare care integrează strategii didactice și care valorifică experiența concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplul activității de învățare pe care îl propune programa școlară, de a-l completa sau de a-l înlocui, astfel încât acesta să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei școlare și proiectării unor parcursuri de învățare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.
Conținuturile învățării
constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
Elemente specifice de tehnică pianistică
Elemente de notație și cultura muzicală
Aspecte interpretative
Sugestiile metodologice
includ recomandări privind strategiile didactice și elementele de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora.
Disciplina
Pian complementar , deși în mare parte își păstrează caracterul tradițional, are ca scop susținerea eforturilor de profesionalizare a tinerilor interpreți în dezvoltarea capacităților de accesare corectă din punct de vedere stilistic a diversității elementelor de limbaj specifice principalelor curente muzicale. Construcția programei permite susținerea evoluțiilor elevilor în direcția exprimării artistice la pian și în alte manifestări muzical-instrumentale, constituind un demers complex ce integrează și competențe, deprinderi, cunoștințe de la celelalte discipline ale educației muzicale vocaționale.
Programa de față se adresează elevilor care parcurg disciplina
Pian complementar
începând cu clasa a V-a. Pentru copiii care sunt admiși în învățământul vocațional începând cu o altă clasă se va utiliza prezenta programă, cu parcurgerea ei de la primul an de studiu, într-un ritm adaptat nivelului de vârstă și progresului înregistrat.
Competențe generale
Operarea cu elemente de bază ale limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
CLASA a V-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elemente de bază ale limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări
Clasa a V-a
1.2. Corelarea mișcărilor de bază cu efectul sonor vizat
1.3. Recunoașterea semnelor grafice
1.4. Redarea corectă a semnelor grafice
Executarea conștientă a mișcărilor de bază ale interpretării pianistice
Prezentarea principalelor caracteristici ale pianului
Așezarea corectă la instrument
Prezentarea modului de utilizare a mijloacelor pianistice
Executarea mișcărilor elementare pentru producerea sunetului
Însușirea și diferențierea modurilor de atac
Recunoașterea efectului sonor al mișcărilor elementare
Aplicarea instrumentală a mișcărilor studiate
Identificarea înălțimii notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe un ambitus restrâns
Identificarea duratelor muzicale
Identificarea indicațiilor dinamice și de tempo
Efectuarea conexiunilor între semnele grafice asimilate din textul muzical
Executarea cursivă a unui text muzical cu două mâini, în măsuri simple
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a V-a
Recunoașterea caracterului unei piese muzicale
Diferențierea modurilor major- minor
Diferențierea dinamică (piano – mezzo forte – forte)
Diferențierea termenilor de mișcare (lent – moderat – repede)
2.2. Realizarea expresivă a parcursului sonor
Identificarea caracterului pieselor studiate
Prezentarea în public a lucrărilor muzicale studiate
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a V-a
Tehnică instrumentală
Poziția la pian și folosirea corectă a mijloacelor pianistice
Exerciții cu mișcări orizontale și verticale ale brațului pe claviatură
Exerciții simple de tehnică pianistică: atacuri succesive și simultane ale clapelor, atacuri legato, non legato, staccato
Elemente de limbaj muzical
Portativul simplu și dublu
Notația înălțimii sunetelor în cheile sol și fa
Gamele do major și la minor, pe două octave, acorduri și arpegii de 3 sunete
Alterațiile muzicale: diezul, bemolul și becarul
-Notația duratelor și pauzelor (notă întreagă, doime, pătrime,
Domenii de conținut
Clasa a V-a
optime, șaisprezecime)
-Măsuri binare și ternare simple și măsura pe patru pătrimi
-Notația unor elemente de dinamică muzicală (nuanțe fixe și progresive): p, mp, mf, f, accent, crescendo, decrescendo
-Notația semnelor de repetiție și a voltelor
Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare
Compararea caracteristicilor timbrale ale pianului cu ale celorlalte categorii de instrumente
Explorarea legăturii între folosirea mijloacelor pianistice și rezultatul sonor
Audiții muzicale
Citire la prima vedere
SUGESTII pentru REPERTORIU
Metode
M. Cernovodeanu,
Metodă de pian
C. Czerny,
Primul profesor de pian op. 599
Al. Dumitrescu,
Metoda de pian
A. C. Ionescu,
Metoda de pian
A. Pașcanu,
Metoda de pian
J. Pouillard – J. Herve,
Metoda de pian
(1991) Ed. Henry Lemoine
O. Popescu,
Povestea notelor
Taina Scarlat,
Învăț să cânt la pian
Corina Ungureanu,
Învățăm să cântăm la pian
Alina-Elena Fotin,
Metodă de pian
Paula Bălan,
Metodă de pian pentru cei mici
Piese
B. Bartok,
Microcosmos I
D. Voiculescu,
Carte fără sfârșit, vol. I
Album de piese românești, vol. I Maria Hayward,
A New Tune a Day
CLASA a VI-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elemente de bază ale limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări
Clasa a VI-a
1.2 Proiectarea unor strategii simple de producere a sunetului .
-
Operarea succesivă și simultană cu moduri diferite de atac (staccato – legato) în succesiuni pianistice simple
1.3 Operarea cu semnele grafice
Aplicarea conștientă a elementelor de bază ale limbajului pianistic
Poziționarea optimă a aparatului pianistic (corp, braț, mână) față de instrument
Identificarea și rezolvarea problemelor tehnice conținute de textul muzical
Identificarea înălțimii notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe un ambitus lărgit
Rezolvarea problemelor ritmice întâlnite (formule ritmice cu grad de dificultate ușor)
Diversificarea paletei sonore
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a VI-a
Definirea caracterului unei piese muzicale
Compararea particularităților expresive ale pieselor studiate
Identificarea mesajului muzical.(din perspectiva personală)
2.2. Participarea afectivă în interpretarea instrumentală
Corelarea elementelor tehnice cu mesajul expresiv al lucrărilor muzicale studiate
Realizarea planurilor sonore
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VI-a
Tehnică instrumentală
-Adaptarea firească a poziției mâinii pe claviatură
-Exerciții de obținere a mobilității și supleții degetului 1
-Demonstrații didactice
-Caracterizarea verbală a sonorităților
-Exerciții de recunoaștere și reproducere pianistică a înălțimii sunetului
-Exerciții de recunoaștere și reproducere a formulelor ritmice cu grad de dificultate mediu
-Aplicații instrumentale
-Citire la prima vedere
Elemente de limbaj muzical
-Gamele sol major și mi minor, pe două octave, acorduri și arpegii de 3 sunete
-Exerciții de recunoaștere auditivă a indicațiilor dinamice
-Exerciții de redare a dinamicii
-Jocuri muzicale
-Prezentarea în public – facultativ
Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare
Elemente simple de structură a melodiei (motivul, fraza, perioada muzicală, tema muzicală)
Urmărirea constantă a liniei melodice și analizarea elementelor de limbaj din textul muzical
SUGESTII pentru REPERTORIU
Metode
M. Cernovodeanu,
Metodă de pian
C. Czerny,
Primul profesor de pian op. 599
A. Dumitrescu,
Metoda de pian
A. C. Ionescu,
Metoda de pian
A. Pașcanu,
Metoda de pian
J. Pouillard – J. Herve,
Metoda de pian
(1991) Ed. Henry Lemoine
Repertoriu preclasic, clasic
J. S. Bach,
Album pentru Anna Magdalena Bach
G. Fr. Haendel,
Menuet, Arie, Allemande
J. Ph. Rameau,
Menuet
H. Purcell,
Aria, Rigodon
G. Ph. Telemann,
Menuet
J. B. Lully,
Menuet
L. Boccherini,
Menuet
J. Haydn,
Menuete
M. Clementi,
Sonatina în do major, sol major
A. Diabelli,
Sonatina în do major
Fr. Kuhlau,
Sonatine
L. Mozart,
Piese pentru copii
L. van Beethoven,
Sonatina în sol major, Menuet
Repertoriu internațional
Maria Hayward,
A New Tune a Day
K. D. von Dittersdorf,
Sonatina
J. L. Dussek,
Sonatina în do major
T. Hanslinger,
Sonatina în Do
L. Kohler,
Polca
P. I. Ceaikovski,
Piese ușoare din Albumul pentru copii
R. Schumann,
Album pentru tineret op. 6 (Călărețul sălbatic, Țăranul voios, Marș, Melodie, Siciliana, Mic studiu)
I. Bercovici,
Sonatina, Variațiuni
E. Gnesina,
Piese
A. Grecianinov,
Album de piese mici
A. Jilinski,
30 piese pentru copii, op. 27
S. Maikapar,
Piese
S. Prokofiev,
Marș
D. Șostakovici,
Caietul copiilor, Dansul păpușii
B. Bartok,
Microcosmos I-II
A. Bartok,
Pentru copii I-II
Repertoriu românesc
L. Dandara,
Miniaturi pentru pian
A. C. Ionescu,
Album de piese pentru pian
Album de piese românești (vol. I-II)
A. Dumitrescu,
Piese pntru copii
L. Comes,
Sonatina I
T. Ciortea,
Cimpoiul
L. Dandara,
Tren de munte, Libelula și broscuța
Fl. Dimitriu , Fabula, Pe drum de țară
S. Drăgoi,
Fa, Marițo
A. C. Ionescu,
Album de piese
A. Pașcanu,
Pe apă, Bate vesel clapa neagră
F. Lazăr,
Piesă
M. Marbe,
Toccatina, Tractorul
C. Petra Basacopol,
Imagini pitorești
D. Popovici,
Joc de copii
P. Rogojină,
Joc haiducesc
M. Vlad,
Mica Suită
D. Voiculescu,
Carte fără sfârșit (I-II),
Piese la 4 mâini:
A. Nicolaeva,
A cânta la pian
Album de piese românești pentru pian
D. Voiculescu,
Carte fără sfârșit
Fr. Wohlfahrt,
L’ami des enfants
CLASA a VII-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elemente de bază ale limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări
Clasa a VII-a
1.2. Clasificarea reprezentărilor grafice
Operarea cu elementele de limbaj pianistic asimilate
Recunoașterea elementelor tehnice dobândite în contexte pianistice noi
Definirea verbală a caracteristicilor stilistice repertoriale
Alegerea unor strategii pianistice în funcție de dezvoltarea fizică
Explorarea tehnicii de producere a sonorităților adecvate textului muzical
Executarea notelor muzicale în cheile Sol și Fa, pe întreaga claviatură și a formulelor ritmice cu grad de dificultate redus
Adaptarea practică a mijloacelor pianistice la contextul muzical cu grad de dificultate redus
Citire la prima vedere a unui text muzical ușor
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a VII-a
Exprimarea caracterului specific al lucrărilor muzicale studiate
Realizarea caracteristicilor stilistice repertoriale
Alegerea mijloacelor de exprimare adecvate
Audiții comparate
2.2. Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității
Să încadreze elementele de limbaj muzical în fraze
Să desprindă mesaje muzicale simple din piese accesibile
Să se exprime verbal asupra realizării interpretative
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VII-a
Tehnică instrumentală
Exerciții pentru dezvoltarea independenței de atac a vârfurilor
Exerciții pentru dezvoltarea independenței brațelor
Exerciții de formare a deprinderilor de activitate independentă
Exerciții de recunoaștere pe claviatură a înălțimii notelor muzicale dintr-un ambitus de 6 octave
Lărgirea ambitusului dinamic, Nuanțe fixe și progresive
Accesarea semnificației termenilor agogici progresivi
Elemente de limbaj muzical
Game cu o alterație la armură, cântate pe 2 octave cu ambele mâini, în mers paralel și contrar
Arpegii și acorduri de 3 sunete
Diversificarea notației duratelor cu suprapunerea formulelor ritmice ușoare de tip diferit
Accesarea semnificației termenilor agogici progresivi
Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare
Audiții muzicale
Citire la prima vedere
Exprimarea verbală asupra caracterului pieselor muzicale
Demonstrații didactice
Prezentarea în public - facultativ
J. S. Bach,
Preludii, Menuete
C. Ph. E. Bach,
Menuete
J. Ph. Rameau,
Menuete
G. Ph. Telemann,
Menuete
G. Fr. Haendel,
Menuete, Arii, Impertinență
J. B. Lully,
Menuet
H. Purcell,
Arie
M. Clementi,
Sonatine
J. Haydn,
Menuete
W.A.Mozart,
Menuete
L. van Beethoven,
Sonatina în sol major, 6 Contradansuri, Ecoseze
Metode
J. Fr. Burgmuller,
Studii op. 100
J. B. Duvernoy,
Studii op. 176
A. C. Ionescu,
Metoda de pian
SUGESTII pentru REPERTORIU
Repertoriu internțional
P. I. Ceaikovski,
Piese ușoare din Albumul pentru copii
R. Schumann,
Album pentru tineret op. 68
A. Bartok,
Pentru copii vol. II - III
B. Bartok,
Microcosmos vol. II - III
D. Șostakovici,
Caietul copiilor
Repertoriu românesc
L. Dandara,
Tren de munte
D. Voiculescu,
Carte fără sfârșit vol. I
A. C. Ionescu,
Album de piese Album de piese românești vol. II – III
S. Drăgoi,
Cimpoiașul, Miniaturi
D. Rotaru,
De-a joaca, Colind
C. P. Basacopol,
Sonatina
C. Cezar,
Cântec din bătrâni
Piese la 4 mâini:
Christmas Music, piano 4 hands
A. Diabelli,
Studii melodice Easy Original Piano Duets
Album de piese românești pentru pian
CLASA a VIII-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elemente de bază ale limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări
Clasa a VIII-a
1.2. Descrierea reprezentărilor grafice legate de agogica și dinamica muzicală
Observarea și explorarea capacităților de bază ale instrumentului
Identificarea paletelor sonore și expresive specifice perioadelor moderne și contemporane
Explorarea tehnicilor de producere a sonorităților adecvate textului muzical
Introducerea exercițiilor de pedalizare
Definirea sonoră a termenilor specifici
Exerciții practice pe texte muzicale
Valorificarea capacităților tehnice și de interpretare instrumentală
Clasa a VIII-a
Identificarea elementelor de limbaj muzical specifice fiecărui stil în interpretare abordat
Analizarea textului muzical
Diversificarea paletei dinamice și agogice
Citire la prima vedere
2.2. Crearea imaginii personale asupra lucrărilor interpretate
Conștientizarea reușitei ca un rezultat firesc al activității individuale
Prezentarea în public - facultativ
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VIII-a
Tehnică instrumentală
Diferențieri de atac și tușeu
Exerciții de control auditiv
Demonstrații didactice
Exerciții aplicate pe text
Elemente de limbaj muzical
-Game cu două alterații la armură, cântate cu ambele mâini, pe 2 octave, în mers paralel și contrar, cu arpegii și acorduri de 4 sunete
Exerciții de recunoaștere a semnelor agogice
Citire la prima vedere
Aspecte culturale muzicale și interdisciplinare
Exerciții de analiză
Audiții comparate
Exerciții de imaginație sonoră
Identificarea mesajului muzical regăsit în piesele studiate
Exprimarea verbală asupra mesajului muzical
Prezentarea pe scenă - facultativ
SUGESTII pentru REPERTORIU
Studii
J. Fr. Burgmuller,
Studii op. 100
J. B. Duvernoy,
Studii op. 176
Repertoriu preclasic și clasic
J. S. Bach , 6 Mici preludii, Invențiuni la două voci
C. Ph. E. Bach, Menuete,
Solfeggietto
G. Fr. Haendel,
16 Mici piese pentru pian, Sarabande
J. Ph. Rameau,
Album
M. Clementi,
Sonatine
A. Diabelli,
Sonatine
W. A. Mozart,
6 Sonatine vieneze
L. van Beethoven,
Sonatina în sol major, 6 Variațiuni pe o melodie elvețiană
Repertoriu internațional
P. I. Ceaikovski,
Album pentru copii
R. Schumann,
Album pentru tineret op. 68, Scene din copilărie op. 15
D. Șostakovici,
Caietul copiilor
D. Kabalevski,
30 de piese pentru copii, op. 27
A. Haciaturian,
Piese
D. Kabalevski,
30 de piese pentru copii, op. 27
Z. Kodaly,
Canoane
B. Bartok,
Colinde
J. Massenet,
Elegie op. 10, nr 5
E. MacDowell,
Woodland Sketches, op. 51
Repertoriu românesc
F. Lazăr,
Piesă
S. Drăgoi,
Miniaturi
M. Jora,
Poze și Pozne
M. Marbe,
Toccatina, Tractorul, Din lumea copiilor
C. Petra Basacopol,
Imagini pitorești
D. Nemțeanu Rotaru,
Sonatina
L. Comes,
Sonatine
D. Constantinescu,
Sonatine
R. Paladi,
Joc
R. Paladi,
Suită pentru pian
D. Voiculescu,
Carte fără sfârșit vol. II
A. C. Ionescu,
Album de piese pentru pian
Album de piese românești vol. III - IV
Piese la 4 mâini:
Album de piese românești pentru pian 4-Hands for Christmas
Easy Original Piano Duets
Sugestii metodologice
Ciclul gimnazial pentru specialitatea PIAN COMPLEMENTAR reprezintă o etapă a educației muzicale instrumentale în care se asimilează elementele de bază ale tehnicii pianistice cu scopul înțelegerii evoluției limbajului și gândirii muzicale. Alegerile repertoriale și desfășurarea activităților vor avea în vedere atât bagajul de cunoștințele muzicale ale elevului cât și posibilitatea materială a acestuia de a studia la pian.
Pentru început, se va insista asupra unei așezări corecte la instrument, corectând permanent poziția brațului și a spatelui copilului. Profesorul va observa și va regla continuu folosirea adecvată a mijloacelor pianistice.
Se va urmări cunoașterea instrumentului și a capacităților sale sonore. Exemplificările profesorului sunt esențiale. Primele exerciții vor fi de orientare pe claviatură și de dezvoltare a rezistenței degetelor. Se vor executa căderi de braț, cu ambele mâini, atât separat cât și simultan, pe fiecare deget, sub formă de joc. Degetele 1 și 5 necesită o atenție specială, fiindcă utilizarea incorectă poate duce la o poziție greșită a mâinii sau la rigidizarea încheieturii. Pentru evitarea formării automatismelor vizual-motric, fără o reprezentare auditivă, elevul va fi îndemnat să cânte cu vocea mici cântece și ulterior, să găsească clapele care reproduc imaginea auditivă creată. Concomitent se va începe învățarea notelor muzicale în cheia Sol cât și în cheia Fa, folosind solfegiul ca element de descifrare ritmico-melodică a textului.
Se vor alege Metode pentru începători în care predarea să se desfășoare gradat, prezentând și exersând problemele noi în mai multe contexte de învățare. Combinarea mai multor metode, în funcție de evoluția și interesul muzical al elevului, este o soluție.
Asimilarea duratelor muzicale și a raportului dintre ele se va face folosind metode specifice: tactare, bătăi din palme, numărat, exerciții pe claviatură.
De la început se va urmări obținerea unui sunet de calitate, prin mijloace tehnice adecvate. Primele indicații de dinamică vor fi raportate la caracterul micilor piese studiate. Se va stimula imaginația elevului, prin exemplificări și exprimări verbale, sau reprezentări grafice – desene.
În paralel cu însușirea vocabularului muzical – pianistic se vor adăuga treptat Studii și Piese aparținând diferitelor stiluri. Primele piese polifonice vor fi pregătite prin solfegierea vocilor, jocuri (o voce solfegiată, una cântată, profesorul cântă o voce, elevul alta, etc.) punând bazele unui studiu pe termen lung. Muzica clasică, abordată prin mici piese ( Menuet ,
Allegro ,
Arie , etc.) va fi pregătită prin exerciții de frazare, exerciții pentru operarea cu diferite moduri de atac –
jeu perlé ,
staccato ,
legato .
Piesele clasice dansante sunt asimilate cu mai mare ușurință, considerând că elevii sunt atrași de mișcarea ritmică.
La sfârșitul ciclului gimnazial se vor aborda piese clasice cu o construcție mai amplă – Sonatina, Rondo-ul, Tema cu variațiuni. Atât în muzica barocă, cât și în cea clasică, apar ornamentele. Se vor face exerciții pentru o execuție clară și transparentă. Evitarea lor, dar și o realizare greoaie sunt erori pedagogice la fel de grave.
Piesele de caracter sunt, de obicei, cele mai îndrăgite, în special cele programatice, având calitatea de a stimula fantezia. Repertoriul universal - romantic, modern, contemporan – ca și cel românesc sunt foarte bine reprezentate, pe toate nivelurile de studiu. Ritmul și melodicitatea specifice deschid drumul către o interpretare angajată.
Utilizarea pedalei de rezonanță se începe odată cu menținerea poziției corecte la pian și cu abilitatea elevului de a-și distribui atenția pe mai multe sarcini de lucru. Se va începe cu exerciții simple de pedalizare pe timp și către sfârșitul ciclului se va folosi, în funcție de necesități, pedala sincopată.
Pe parcursul fiecărui an școlar din ciclul gimnazial se vor fixa etape ale studiului, ținându-se cont de timpul disponibil al elevului și de ritmul său de învățare. Este important să se
consemneze la fiecare oră, toate problemele de rezolvat și modul de abordare. Aceste aspecte sunt determinante în fixarea obiectivelor lecției, timpul acordat consolidării deprinderilor și evaluarea demersului didactic.
Elevii cu abilități pianistice deosebite pot fi încurajați și prin apariții scenice. Pregătirea pentru scenă este o etapă importantă pe tot parcursul educației instrumentale. Un succes va fi stimulativ, un eșec îl va inhiba. Din acest motiv apariția scenică trebuie pregătită cu minuțiozitate, începând cu alegerea corectă a repertoriului și încheind cu pregătirea psihologică a elevului prin simulări interpretative repetate ale evenimentului muzical. La final sunt necesare discuții elev – profesor pentru analizarea evoluției scenice și, întotdeauna, vor fi evidențiate realizările în vederea formării unei atitudini pozitive.
Lecția de pian complementar trebuie să reprezinte o sinteză a cunoștințelor dobândite la celelalte specialități muzicale și o bază de informații pentru înțelegerea limbajelor muzicale și a modurilor de abordare interpretativă a acestora.
MODEL proiectare unitate de învățare
PIAN COMPLEMENTAR
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: REPERTORIU PRECLASIC
Clasa a VI-a
Nr. ore alocate: 6 ore
Detalieri de conținut
Competențe specifice
Activități de învățare
Resurse
Evaluare
1.J. S. Bach -
Album pentru
A. M. Bach:
Musette
Operarea cu elementele de limbaj pianistic asimilate
Exprimarea caracterului specific al lucrărilor muzicale studiate
Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității
solfegierea liniilor melodice, respectând indicațiile de dinamică
audierea lucrării
evidențierea construcției formei muzicale
parcurgerea în auzul interior a elementelor muzicale constitutive (motive, fraze)
redarea gradată, pe fragmente și apoi integral, a lucrării
facultativ înregistrarea audio- video a execuției realizate de elev pentru analizarea interpretării împreună cu
profesorul
pian
partitură
aparatură audio-video
- dialog profesor-elev privind interpretarea realizată (autoevaluare realizată de elev- feedback oferit de profesor).
Notă:
Eventuala memorare pentru prezentarea pe scenă a piesei reprezintă o etapă de lucru ulterioară parcurgerii și asimilării elementelor constitutive (melodie, ritm, ornamente, tehnica emisiei sonore, înțelegerea formei, dinamică, tempo, stil)
Grup de lucru
Nume, prenume
Instituție de apartenență
Brăescu, Adrian
Ministerul Educației Naționale
Streche, Loredana
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Băcioiu, Georgeta
Inspectoratul școlar București
Baltazar, Loredana
Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti” - București
Săveanu, Oltea
Liceul de Arte „Aurel Popp” – Satu Mare
Anexa nr. 13
MINISTERUL EDUCAȚIEI
Programa școlară pentru disciplina
ANSAMBLU CORAL
Clasele V-VIII
Învățământ integrat și suplimentar de artă – Muzică
București, 2022
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina
Ansamblul coral
reprezintă oferta curriculară pentru clasele V – VIII din învățământul gimnazial – filiera vocațională, înscriindu-se în aria curriculară
Arte . Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învățământ cu un buget de timp de 1 oră / săptămână.
Programa disciplinei
Ansamblul coral
este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea și completarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
Ansamblul coral
contribuie la dezvoltarea muzicală a elevilor prin formarea auzului melodic, armonic și polifonic, prin dezvoltarea spiritului colectiv de muncă în ansamblu și prin disciplina pe care o impune lucrul în echipă. De asemenea, ajută la stimularea sensibilității și a afectivității elevilor.
Această programă vizează să optimizeze și să eficientizeze sistemul de pregătire artistică de specialitate atât în desfășurarea activității față în față, cât și online, ceea ce constituie o noutate și reprezintă un instrument de lucru pentru cadrele didactice.
Deoarece ansamblul coral este o materie exclusiv practică, accentul se pune pe interdisciplinaritate / transdisciplinaritate prin utilizarea în cântul coral a cunoștințelor ce au fost dobândite la alte materii: teorie-solfegiu-dicteu, limba maternă sau limbi străine, geografie, istorie, religie etc.
Structura programei școlare
include, pe lângă nota de prezentare, următoarele elemente:
Competențe generale
Competențe specifice
Conținuturi
Sugestii metodologice
Competențele
sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competențele generale
vizate la nivelul disciplinei
Ansamblu coral
jalonează achizițiile de cunoaștere ale elevului pentru întregul ciclu gimnazial.
Competențele specifice
se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt însoțite de
exemple de activități de învățare , care constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul realizării competențelor. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activități de învățare, care integrează strategii didactice și care valorifică experiența concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activități de învățare pe care le propune programa școlară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei școlare și proiectării unor parcursuri de învățare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.
Conținuturile învățării
sunt organizate pe domenii și reprezintă achiziții de bază, mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor.
Sugestiile metodologice
includ clarificări conceptuale, recomandări privind prioritățile ce ar trebui urmărite de către profesor, strategii didactice și elemente de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secțiune se oferă și un exemplu de proiectare didactică.
1.
2.
Operarea cu elemente de limbaj specific, în abordarea creațiilor muzicale de gen
Transferarea cunoștințelor și a tehnicilor de cânt coral în contextul situațiilor specifice
Competențe generale
CLASA a V-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elemente de limbaj specific, în abordarea creațiilor muzicale de gen
Clasa a V-a
1.2. Compararea relațiilor dintre text și muzică
Identificarea tehnicilor de cultură vocală
Exerciții pentru conștientizarea respirației corecte în cânt
Exerciții vocale pentru emisie
Exerciții vocale pentru dicție
Exerciții vocale pentru acordaj
Exerciții vocale pentru omogenizarea vocilor
Exerciții vocale pentru sincronizarea vocilor
Solfegierea cu fiecare voce separat
Solfegierea pe două voci
Citirea silabică a textului
Citirea textului cu fiecare voce, respectând ritmului melodiei
Transferarea cunoștințelor și a tehnicilor de cânt coral în contextul situațiilor specifice
Clasa a V-a
Aplicarea tehnicilor de cântare vocală în lucrări omofone cu sau fără acompaniament
Citirea textului cu ambele voci, respectând ritmul melodiei
Interpretarea lucrării corale cu text și melodie
2.2. Interpretarea partiturilor corale cu respectarea indicațiilor dirijorale
Identificarea indicațiilor dirijorale
Conștientizarea importanței indicațiilor dirijorale
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a V-a
Tehnici de interpretare vocală
Poziție corectă în cânt, respirație și emisie corectă, intonarea corectă a înălțimii sunetelor, exerciții de tehnică vocală (vocalize)
Elemente de limbaj muzical
Solfegiu ritmico-melodic
Elemente de interpretare muzicală
Respectarea indicațiilor dirijorale
Elemente de conduită corală
Disciplină, autocontrol
SUGESTII pentru REPERTORIU
Lucrări din literature românească, pe 1-2 voci, fără acompaniament
T. Popovici,
Marșul lui Iancu
P. Mezetti,
Bardul din Mircești
D.G. Kiriac,
Revedere
T. Popovici,
La oglindă
I. Cartu,
Limba românească Colinde populare
Lucrări din literature românească, pe 1 - 2 voci cu acompaniament instrumental
Alexandru Pașcanu,
Cântă!
Alexandru Pașcanu,
Suntem mici
Al. Pascanu,
Ah, ce bucurie!
Al. Pașcanu,
Cartea
Al. Pașcanu,
Vara
Al. Pașcanu,
Din vacanță ne-amintim
Hora mare (Frunză verde de cicoare) Mândru-i jocul Hațegana
T. Teodorescu,
Fata de păstor
T. Popovici,
Moara
D.G. Kiriac,
A ruginit frunza din vii
I.D. Chirescu,
Răsună codrul
I.D. Chirescu,
Cucule, pasăre sură
Liviu Comes,
Grivei și Azorel
Liviu Comes,
Cântec de primăvară
Liviu Comes,
Izvorul
Temistocle Popa,
Am găsit o literă
Timotei Popovici,
A trecut iarna geroasă
Timotei Popovici,
Înfloresc grădinile
Timotei Popovici,
Drum bun!
Timotei Popovici,
Moara
N. Popescu,
Cântecel de drumeție
N. Popescu,
Câți ca voi
Max Eisikovits,
Cântec de leagăn
Max Eisikovits,
Rața
Max Eisikovits,
Cântec de leagăn
Max Eisikovits,
Haia, haia
Max Eisikovits,
Foaie verde de pe deal
Max Eisikovits,
Ivai-vas
Al. Pașcanu,
Țara cea mai frumoasă
Radu Șerban,
Săniuță, draga mea
Aurel Giroveanu,
Lumea copiilor
Vinicius Grefiens,
În grădina casei mele
Temistocle Popa,
Copiii
Aurel Giroveanu,
Cântecul gamei
Aurel Giroveanu,
Sania vacanței
Lucrări din literature universală
* *
Dona Nobis Pacem
* *
Viva, Viva la Musica
J.Holdstoch,
Calypso
W.A. Mozart,
Cântec de primăvară
J. Brahms,
Copilul și floarea
R. Rogers,
Cântecul gamei
Dominico Maria Melli,
Pastorală
CLASA a VI-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elemente de limbaj specific, în abordarea creațiilor muzicale de gen
Clasa a VI-a
1.2. Reprezentarea relațiilor dintre text, ritm și melodie
Observarea elementelor de cultură vocală și operarea cu ele
Exerciții pentru realizarea respirației corecte în cânt
Exerciții vocale pentru emisie sonoră
Exerciții vocale pentru dicție corectă
Exerciții vocale pentru acordaj
Exerciții vocale pentru omogenizarea vocilor
Exerciții vocale pentru sincronizarea vocilor
Solfegierea cu fiecare voce separat
Solfegierea pe două voci
Citirea silabică a textului
Citirea textului cu fiecare voce, respectând ritmului melodiei
Transferarea cunoștințelor și a tehnicilor de cânt coral în contextul situațiilor specifice
Clasa a VI-a
2.1.Optimizarea cântării vocale în repertoriu la două voci
-Intonarea cântecelor cu text și melodie
-Identificarea legăturilor muzicale ce se stabilesc între voci
2.2.Interpretarea partiturilor corale prin relaționare cu celelalte voci
-Identificarea indicațiilor dirijorale
-Conștientizarea importanței indicațiilor dirijorale
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VI-a
Tehnici de interpretare vocală
Poziție corectă în cânt, respirație și emisie corectă, intonarea corectă a înălțimii sunetelor, exerciții de tehnică vocală (vocalize)
Elemente de limbaj muzical
Solfegiu ritmico-melodic
Elemente de interpretare muzicală
Respectarea indicațiilor dirijorale
Elemente de conduită corală
Disciplină, autocontrol
SUGESTII pentru REPERTORIU
Lucrări pe 1-2 voci, fără acompaniament
A. Pann,
Deșteaptă-te, române!
D.D. Stancu – Cavalul
I.D. Chirescu – Cântecul cucului
I.D. Chirescu – De prin iarbă, de prin flori
A. Motora-Ionescu – Făt-Frumos Ion Nicorescu – Izvorașul
X X X – Floricică de bujor Aurel Ivășcanu – La mare Marin Constantin – Pomișorul Nicolae Oancea – Pitpalacul
Doina Nemțeanu – Rotaru – Steaua-n iarbă Carmen Petra Basacopol – Anotimpurile Doina Nemțeanu – Rotaru- Albinele
Cântec de leagăn – D.D. Stancu
C. Româșcanu – Cântec de leagăn Ștefan Andronic – O mie de flori Ștefan Andronic – Bătuta
N. Oancea – Are mama fată mare
G. Vancu – Fluier, fluieraș
Lucrări pe 1 - 2 voci cu acompaniament instrumental
Lucrări din literatura universală
G. Gastoldi -Madrigal
W.A. Mozart – Primăvara
J. Strauss – Primăvara
Al. Greceaninov – Cântec de leagăn
W.A. Mozart – Repetiție de concert X X X – În poiana verde
CLASA a VII-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elemente de limbaj specific, în abordarea creațiilor muzicale de gen
Clasa a VII-a
1.2. Descoperirea relațiilor dintre voci în cântarea polifonică
Perceperea relațiilor de corelare a vocilor
Exerciții de respirație pentru identificarea posibilităților respiratorii în cânt
Exerciții pentru realizarea respirației corecte în cânt
Exerciții vocale pentru emisie sonoră
Exerciții vocale pentru dicție corectă
Exerciții vocale pentru acordaj
Exerciții vocale pentru omogenizarea vocilor
Exerciții vocale pentru sincronizarea vocilor
Exerciții vocale pentru susținere
Clasa a VII-a
Solfegierea cu fiecare voce în parte a partiturilor corale
Solfegierea pe două și trei voci
Citirea silabică a textului
Citirea textului pe două și trei voci cu respectarea ritmului melodiei (pentru cântecele polifonice)
Transferarea cunoștințelor și a tehnicilor de cânt coral în contextul situațiilor specifice
Clasa a VII-a
Sincronizarea emisiei sonore în lucrări la trei voci
Citirea textului cu toate vocile în același timp, cu respectarea ritmului melodiei
Intonarea lucrării corale cu text și melodie
2.2. Interpretarea partiturilor corale prin observarea fenomenului de omogenizare a vocilor
Identificarea indicațiilor dirijorale
Conștientizarea importanței indicațiilor dirijorale
Utilizarea elementelor de agogică și dinamică muzicală în interpretare
Identificarea legăturilor muzicale ce se stabilesc între voci
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VII-a
Tehnici de interpretare vocală
Poziție corectă în cânt, respirație și emisie corectă, intonarea corectă a înălțimii sunetelor, exerciții de tehnică vocală (vocalize)
Elemente de limbaj muzical
Solfegiu ritmico-melodic, agogică și dinamică
Elemente de interpretare muzicală
Respectarea indicațiilor dirijorale
Elemente de conduită corală
Disciplină, autocontrol
Cronici de specialitate
Analiza prestației artistice după concerte și spectacole Identificarea modalităților de îmbunătățile a prestației artistice
SUGESTII pentru REPERTORIU
Lucrări pe 2-3-4 voci din creația românească
Cornel Arion,
Măicuța mea
Nicolae Lungu,
Cântec de leagăn
Tudor Jarda,
Mă luai, luai
Pretorian Voiculescu,
Brâul amestecat
Dan Buciu,
Mică suită
Dan Buciu,
Gâri, gâri
Valentin Timaru,
Coborât-o, coborât
Dan Bălan,
Oaspete la drum de seară
Eugen Petre Sandu,
Câți ca voi!
Eugen Petre Sandu,
Sticletele
Eugen Petre Sandu,
Balada unui greier mic
Eugen Petre Sandu,
Aș vrea
Eugen Petre Sandu,
Rugă
Constantin Râpă,
Concertul animalelor pentru cor de copii și solist
Dan Mihai Goia,
Suită în melodii de joc
I.D. Chirescu,
Dorulețul
V. Popovici,
Cucule, peană galbină
Lucrări pe 2-3-4 voci din creația universală
Goran Bregovici,
Erdelesi
Richard Rodges , Do, re, mi
Siyahamba , folclor sud-african
Johannes Weyrauch,
E dalba primăvară
J. Strauss,
Primavara
R. Schumann,
Noaptea
Fr. Schubert,
Morarul ( La drum)
Claude de Jeune,
Violete mici gingase
W.A. Mozart,
Repetitive de concert
X X X ( cântec polonez),
In poiana verde
W.A. Mozart,
Cântec de leagăn
X X X
Alta Trinita
X X X
Beata Ay Linda Amiga
X X X
Tourdion
Fr. Schubert,
Teiul
Mac Huff,
Sing joy
J.Strauss,
Fuerfest – polka francaise op.269
Pharell Wiliams,
Happy
Max Eizikovits,
Toconelele
D.G. Kiriac,
Revedere
Ion Vidu,
Salutare primăvară
Doina Marian,
In grădină
D.D. Stancu,
Unde-o fi puiul?
Dan Buciu,
Suită mică de iarnă
Eugen Petre Sandu,
Scoborî Domnul din cer
Vasile Timiș,
Mărire-ntru cele nalte
Vasile Timiș,
Peisaj de iarnă
Achim Stoia,
Țarina cu strigături
Ghe. Danga,
Sârba pe loc
Gh. Cucu,
Haz de necaz
Nicolae Lungu,
Cântec de leagăn
Doina Rotaru Nemteanu,
Albinele
Doina Rotaru Nemteanu,
Steaua-n iarb ă
A. Zeman,
Voci de primăvară
Oscar Peterson,
Hymn to freedom
Thord Gummeson,
Singing all together
CLASA a VIII-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elemente de limbaj specific, în abordarea creațiilor muzicale de gen
Clasa a VIII-a
1.2. Explorarea partiturii corale în cântarea armonică și polifonică
-( S+A / T+B / S+T / A +B; I + II / III + IV / I + III / I + IV / II + III / II + IV)
Rezolvarea problemelor de sincronizare a vocilor
Exerciții de respirație pentru identificarea posibilităților respiratorii în cânt
Exerciții pentru realizarea respirației corecte în cânt
Exerciții vocale pentru emisie sonoră
Exerciții vocale pentru dicție corectă
Exerciții vocale pentru acordaj
Exerciții vocale pentru omogenizarea vocilor
Exerciții vocale pentru sincronizarea vocilor
Exerciții vocale pentru susținere
Solfegierea partiturilor corale cu fiecare voce separat
Solfegierea partiturilor corale pe două, trei sau patru voci
Citirea textului pe două, trei, patru voci cu respectarea ritmului melodiei (pentru cântecele polifonice)
Transferarea cunoștințelor și a tehnicilor de cânt coral în contextul situațiilor specifice
Clasa a VIII-a
Experimentarea cântatului la patru voci
Citirea textului în ansamblu, cu respectarea ritmului
Intonarea lucrării corale cu text și melodie
2.2. Perceperea relațiilor de sincronizare a elementelor de interpretare
Identificarea indicațiilor dirijorale
Conștientizarea importanței indicațiilor dirijorale
Utilizarea elementelor de agogică și dinamică muzicală în interpretare
Identificarea legăturilor muzicale ce se stabilesc între voci
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VIII-a
Tehnici de interpretare vocală
Poziție corectă în cânt, respirație și emisie corectă, intonarea corectă a înălțimii sunetelor, exerciții de tehnică vocală (vocalize)
Elemente de limbaj muzical
Solfegiu ritmico-melodic, agogică și dinamică
Elemente de interpretare muzicală
Respectarea indicațiilor dirijorale
Elemente de conduită corală
Disciplină, autocontrol
Cronici de specialitate
Analiza prestației artistice după concerte și spectacole Identificarea modalităților de îmbunătățire a prestației artistice
SUGESTII pentru REPERTORIU
Lucrări pe 2-3-4 voci din creația românească
Tudor Jarda,
Mă luai, luai
Pretorian Voiculescu,
Brâul amestecat
Dan Buciu,
Mică suită
Eugen Petre Sandu,
Câți ca voi!
Eugen Petre Sandu,
Sticletele
Eugen Petre Sandu,
Balada unui greier mic
Eugen Petre Sandu,
Aș vrea
Eugen Petre Sandu,
Rugă
Constantin Râpă,
Concertul animalelor pentru cor de copii și solist
Dan Mihai Goia,
Suită în melodii de joc
Teodor Zgureanu,
Clopote astrale
I.D. Chirescu,
Dorulețul
D.G. Kiriac,
Revedere
Ion Vidu,
Salutare primăvară
Doina Marian,
In grădină
D.D. Stancu,
Unde-o fi puiul?
D.D. Stancu,
Spune Argeș
Dan Buciu,
Suită mică de iarnă
Eugen Petre Sandu,
Scoborî Domnul din cer
Vasile Timiș,
Mărire-ntru cele nalte
Vasile Timiș,
Peisaj de iarnă
Achim Stoia,
Țarina cu strigături
Ghe. Danga,
Sârba pe loc
Gh. Cucu,
Haz de necaz
Nicolae Lungu,
Cantec de leagăn
Doina Rotaru Nemteanu,
Albinele
Doina Rotaru Nemteanu,
Steaua-n iarb ă
A. Zeman,
Voci de primăvară
Dan Buciu,
Mărie, Mărie
Dan Buciu,
Culcă-mi-te mititel
Dan Buciu,
Balada florii
G.Cudalbu,
Trecui dealu la Băiuț
Eugen Petre Sandu,
Leagăn fără cântec
Eugen Petre Sandu,
Fantezie
Lucrări pe 2-3-4 voci din creația universală
Goran Bregovici,
Erdelesi
P. Attaignant,
Tourdion
Siyahamba , folclor sud-african
Johannes Weyrauch,
E dalba primăvară
J. Strauss,
Primavara
R. Schumann,
Noaptea
Fr. Schubert,
Morarul (La drum)
Claude de Jeune,
Violete mici gingase
W.A. Mozart,
Repetitive de concert
X X X (cantec polonez),
In poiana verde
W.A. Mozart,
Cântec de leagăn
X X X
Alta Trinita
X X X
Beata Ay Linda Amiga
X X X
Tourdion
Fr. Schubert,
Teiul
Mac Huff,
Sing joy
J.Strauss,
Fuerfest – polka francaise op.269
Pharell Wiliams,
Happy
Oscar Peterson,
Hymn to freedom
Thord Gummeson,
Singing all together
Rimski-Korsakov –
Norul
Fr. Schumert –
Cântec de leagăn
Sugestii metodologice
La clasele V – VI, organizarea corurilor se face pe clase de cultură generală. Normarea cadrelor didactice se face cu câte o oră pentru fiecare clasă, pe săptămână.
La clasele VII – VIII organizarea corurilor se face pe nivel de studiu. Normarea cadrelor didactice se face cu câte o oră pentru clasa a VII-a și o oră pentru clasa a VIII-a.
Selecționarea vocilor se face în funcție de ambitusul și timbrul vocii, având o grijă deosebită în alegerea corectă a vocii la care va cânta fiecare elev.
În vederea atingerii scopurilor instructiv – educative propuse, elevii vor fi așezați pe voci, iar buna desfășurare a repetiției trebuie să cuprindă următoarele momente:
Exerciții ritmice
Exerciții de cultură vocală
Intonarea unui cântec (fragment) cunoscut
Învățarea unui cântec (fragment) nou
Exercițiile ritmice
cu utilizarea diferitelor instrumente de percuție, a jucăriilor muzicale (boomwhackers, clopoței muzicali) sau a percuției corporale ajută la trezirea interesului elevilor, la dezvoltarea simțului ritmic, la dezvoltarea atenției și la obținerea sincronizării între coriști. Pentru realizarea acestei activități sunt suficiente 1-2 două exerciții ritmice care să nu depășească 5 minute.
La clasele la care se cântă pe 2 sau mai multe voci, se pot face exerciții ritmice pe 2 sau mai multe voci. Fiecare voce va reda singură câte un ritm. Apoi ritmurile se vor suprapune.
Exercițiile de respirație
sunt deosebit de importante în dezvoltarea capacității pulmonare. Din acest motiv recomandăm realizarea a cel puțin un exercițiu de respirație la fiecare oră.
Exercițiile de dicție
ajută la pronunțarea corectă a textului.
Vocalizele
urmăresc obținerea unei impostații normale a sunetelor, pronunțarea corectă a vocalelor și consoanelor în timpul cântării, acordajul, sincronizarea, intonarea corectă a intervalelor, etc.
Exemple de vocalize:
Vocaliza I
Vocaliza se face cu gura închisă, urmărind așezarea corectă a sunetului. Se respiră după fiecare sunet. În intonarea vocalizei se va ține cont de întinderea vocii.
Vocaliza II
Scopul vocalizei este de a obține o impostație normală a vocalelor, urmărind trecerea naturală de la consoana m spre vocale.
Vocaliza III
Scopul vocalizei este de intonare corectă a secundei mari în urcare și de obținere a agilității vocale.
Vocaliza IV
Cu ajutorul acestei vocalize se obține deprinderea intonației corecte a terței mari, datorită celor două secunde mari succesive, în urcare. Vocaliza se face în urcare și în coborâre, din semiton în semiton.
Vocaliza V
Vocaliza ajută la pronunțarea corectă a consoanelor. Vocaliza VI
Vocaliza VII
Vocalizele VI și VII ajută la acordaj și dezvoltă auzul armonic și polifonic.
Exercițiile de cultură vocală au rolul de a obține o bună sonoritate corală, la realizarea unui înalt nivel artistic în interpretarea pieselor corale.
După exercițiile de cultură vocală se vor cânta 1-2 lucrări cunoscute, având ca scop fixarea liniei interpretării, a frazării pieselor respective și memorarea liniilor melodice.
Apoi se va trece la învățarea unui nou cântec sau fragment muzical. Deoarece elevii sunt la o unitate școlară vocațională, este de preferat ca de la primele ore, elevii să se obișnuiască să învețe cântecele după partituri și nu după știme. Aceștia trebuie să se obișnuiască să se orienteze într-o partitură corală.
Pentru învățarea unui cântec, fiecare fragment va fi solfegiat separat de fiecare voce. Apoi se va cânta cu solfegiu, în ansamblu. După învățarea fragmentului melodic cu solfegiu, se va citi textul silabic, apoi cu respectarea ritmului din cântec. La sfârșit se va intona cântecul cu text.
Asamblarea se lucrează pe fragmente corespunzătoare sensurilor poetico-muzicale. Se asamblează primul fragment, apoi cel de-al doilea fragment. Când cel de-al doilea fragment este foarte bine știut, se cânta ambele fragmente. Apoi se trece la asamblarea celui de-al treilea fragment, urmând a fi adăugat primelor două fragment. În același timp, elevii vor încerca să memoreze fragmentele, astfel încât în momentul în care se poate cânta întregul cântec, acesta să poată fi redat parțial din memorie.
Se recomandă memorarea cântecelor deoarece astfel, elevii vor fi atenți la gestica dirijorului și se vor putea concentra în obținerea sonorităților dorite.
Dirijorul trebuie să se rezume la o gestică simplă, cât mai apropiată tactării măsurilor.
Activități online
Ansamblul coral presupune participarea fizică a coriștilor la repetiții. În cazul în care este necesară trecerea în online a activității, aceasta se reduce substanțial. Repetițiile devin imposibil de realizat, dar cu toate acestea, profesorul are posibilitatea de a trimite elevilor imprimările audio ale liniei melodice, suportul armonic sau imprimări ale unor coruri, astfel încât, până la următoarea repetiție față în față, coriștii să poată repeta partiturile.
În cazul în care este necesară ascultarea elevilor pentru note, aceștia pot fi puși să cânte singuri sau împreună cu imprimarea audio a altei voci.
În lecțiile online se pot audia diferite interpretări ale pieselor studiate, diferite video-uri despre aparatul fonator, modalități de rezolvare a problemelor vocale sau diferite concerte susținute de coruri de copii. Pe baza materialelor vizionate se pot susține discuții despre piesele corale, compozitor, interpretare etc.
REPERTORIUL CORAL
Alegerea unui repertoriu adecvat trebuie să țină cont de următoarele aspecte:
Posibilitățile tehnico-interpretative ale formației
(lucrările corale nu trebuie să depășească posibilitățile formației dar trebuie să contribuie la ridicarea progresivă a nivelului formației):
să respecte ambitusul vocilor
linia melodică să fie accesibilă
dificultățile metro-ritmice să nu depășească posibilitățile corului
tempouri și nuanțe ușor de realizat de formație
Tipul de cor : repertoriul diferă în funcție de tipul corului
corurile mici vor aborda un repertoriu alcătuit în cea mai mare parte din miniaturi corale. Tempouri care să nu solicite susținere.
corurile mari pot aborda lucrări care solicită susținere vocală în diferite tempouri. Lucrări în care pot să apară diferențe mari de nuanțe.
Varietatea de genuri si stiluri
Alcătuirea repertoriului va ține seama de vârsta și preocupările elevilor. Tematica abordată va fi despre preocupările copiilor, natură, școală, excursii, jocuri.
Concretizarea muncii se va face prin prezentarea unui repertoriu de aproximativ 10 – 12 lucrări corale într-un concert la sfârșitul anului școlar sau prin prezența la diferite competiții corale.
La clasa a V-a se cântă pe 1 - 2 voci egale astfel:
Piese pe o singură voce cu acompaniament instrumental sau negativ
Cântat în dialog / canon
Cântat armonic / polifonic cu sau fără acompaniament
La clasa a VI –a se cântă pe 2 - 3 voci egale, armonic și polifonic, cu sau fără acompaniament
La clasa a VII –a se cântă pe 3 - 4 voci egale, armonic și polifonic, cu sau fără acompaniament
La clasa a
VIII –a se cântă pe 3 - 4 voci egale/mixte (S, A fete + băieți cu vocea în schimbare), armonic și polifonic, cu sau fără acompaniament
MODEL proiectare unitate de învățare
ANSAMBLU CORAL
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: REPERTORIU ROMÂNESC
Clasele a VII-a și a VIII-a Nr. ore alocate: 8
Detalieri de conținut
Competențe specifice
Activități de învățare
Resurse
Evaluare
„Mă luai, luai”
- Tudor Jarda
Perceperea relațiilor de corelare a vocilor
Explorarea partiturii corale în cântarea armonică și polifonică
audierea lucrării
citirea integrală a partiturii pe voci, respectând indicațiile de dinamică
evidențierea construcției formei muzicale (frazare, articulații, structură)
rezolvarea problemelor tehnice (formule ritmice, rostirea clară a cuvintelor)
cântatul pe patru voci, sincronizarea atacurilor și a emisiei sonore, susținerea sunetelor, respectarea dinamicii
sublinierea disonanțelor și rezolvarea lor
realizarea ritmică a pasajului polifonic în stretto
realizarea de crescendo și decrescendo treptat
audierea lucrării
exprimarea propriilor impresii cu privire la
scriitura muzicală și sonoritatea realizată.
pian
partitură
aparatură audio-video
evaluare formativă
autoevaluare în baza criteriilor de prestabilite
2.1.Experimentarea cântatului la patru voci
2.2.Interpretarea partiturilor corale prin observarea fenomenului de omogenizare a vocilor
Notă:
Se va avea în vedere necesitatea obișnuirii elevilor atât cu respectarea textului muzical cât și cu elemente stilistice și de interpretare creativă.
Grup de lucru
Nume, prenume
Instituție de apartenență
Brăescu, Adrian
Ministerul Educației Naționale
Streche, Loredana
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Pauliuc, Lăcrămioara Ana
Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti” București
Sandu, Eugen Petre
Universitatea din Craiova
Anexa nr. 14
MINISTERUL EDUCAȚIEI
Programa școlară pentru disciplina
ANSAMBLU ORCHESTRAL
Clasele VII-VIII
Învățământ integrat și suplimentar de artă - Muzică
București, 2022
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina
Ansamblu orchestral
reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele VII – VIII din învățământul gimnazial – filiera vocațională, înscriindu-se în aria curriculară
Arte . Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învățământ cu un buget de timp de 1 oră / săptămână.
Programa disciplinei
Ansamblu orchestral
este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe
competente. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea și completarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial.
Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
Premisele acestei programe sunt:
cerințele învățământului actual în strânsă corelație și interdependență cu tradițiile și experiența acumulată
în
decursul
a
peste
șapte
decenii
de
învățământ
muzical
preuniversitar instituționalizat;
continuitatea și progresul pe diverse stadii ale procesului de învățare;
eficientizarea activităților de învățare în funcție de competențele generale și specifice;
adaptarea la posibilitățile medii de asimilare ale elevilor, cu deschidere spre marea performanță pentru cei dotați;
favorizarea creativității și sensibilității elevilor.
Structura programei școlare
include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente:
Competențe generale
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Conținuturi
Sugestii metodologice
Competențele
sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competențele generale
vizate la nivelul disciplinei
Ansamblu orchestral
jalonează achizițiile de cunoaștere ale elevului pentru cei doi ani de studiu din ciclul gimnazial.
Competențele specifice
se formează pe parcursul unui an școlar. Acestea sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt însoțite de
exemple de activități de învățare , care constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul realizării competențelor. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activități de învățare, care integrează strategii didactice și care valorifică experiența concretă a elevului.
Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activități de învățare pe care le propune programa școlară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei școlare și proiectării unor parcursuri de învățare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.
Conținuturile învățării
reprezintă achiziții de bază, mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Modul de abordare propus urmărește progresia gradată,
astfel încât elevii să poată utiliza noțiuni întâlnite și la alte discipline de specialitate, în mod special de la instrument.
Sugestiile metodologice
includ clarificări conceptuale, recomandări privind prioritățile ce ar trebui urmărite de către profesor, strategii didactice și elemente de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie predominant la realizarea acestora.
Disciplina
Ansamblu orchestral
are ca scop final formarea unor artiști instrumentiști de calitate, conștienți, prin crearea și dezvoltarea deprinderilor acestora de a cânta într-un ansamblu orchestral de diverse tipuri și dimensiuni și de a se integra ansamblului organic, firesc și creator.
Subliniem că această programă constituie punctul de pornire a viitoarei profesii de instrumentiști de ansamblu. Conform statisticilor, marea majoritate a celor care vor profesa în domeniul artei sunetelor, va activa în diverse tipuri de ansambluri orchestrale.
Competențe generale
Operarea cu elementele de limbaj muzical ale ansamblului instrumental
Valorificarea capacităților tehnice și interpretative in ansamblul instrumental
CLASA a VII-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elementele de limbaj muzical ale ansamblului instrumental
Clasa a VII-a
1.2.
Recunoașterea, înțelegerea și aplicarea elementelor de limbaj muzical în lucrările studiate
Familiarizarea cu noțiunea de ansamblu
Poziția / așezarea în ansamblului instrumental: poziția pe scaun, poziția pupitrului, dispunerea partidelor, distanța între instrumentiști, accesorii indispensabile (instrument, știmă, creion, gumă etc.)
Conștientizarea importanței acordajului și realizarea acestuia
Formarea sonorității și omogenizarea sunetului ansamblului prin game, exerciții de dinamică, prin exerciții (adaptări de game, arpegii și acorduri cu diverse formule ritmice)
Exerciții pentru diferite forme de atac (tenuto, portato, staccato) și legato
Recunoașterea temelor muzicale și a elementelor principale de orchestrație
Conștientizarea diferențierii între vocile / temele principale și secundare
Valorificarea capacităților tehnice și interpretative în ansamblul instrumental
Clasa a VII-a
Interpretarea pieselor în corelare cu gestica dirijorală
Integrarea în ansamblul instrumental
Corelarea interpretării individuale cu partenerii de ansamblu
Exerciții de coordonare față de gesturile dirijorale ale profesorului (tactare, pregătirea intrării, închideri de frază, diferențe dinamice, ascultarea celorlalte partide, urmărirea liniilor melodice)
Interpretare alternativă, apoi simultană a pieselor, pe partide / combinații de partide
2.2.
Exprimarea propriilor impresii privind muzica audiată/studiată
Discuții libere asupra conținutului afectiv și ideatic al unor lucrări
Asocierea mesajului în lucrări muzicale audiate sau vizionate, descrierea unor detalii care sporesc expresivitatea și îmbogățesc imaginația
C ăutarea unor informații relevante despre contextul istoric în care au fost create operele muzicale
Audierea unor variante interpretative comparate
Domenii de conținut
1. Practica instrumentală:
Poziția / așezarea în ansamblului instrumental
Conștientizarea importanței acordajului și realizarea acestuia
Formarea sonorității și omogenizarea sunetului ansamblului
Exerciții pentru diferite forme de atac (tenuto, portato, staccato)
Domenii de conținut
și legato
Recunoașterea temelor muzicale și a elementelor principale de orchestrație
Conștientizarea diferențierii între vocile / temele principale și secundare
Integrarea în ansamblul instrumental
Corelarea interpretării individuale cu partenerii de ansamblu
Exerciții de coordonare față de gesturile dirijorale ale profesorului (tactare, pregătirea intrării, închideri de frază, diferențe dinamice, ascultarea celorlalte partide, urmărirea liniilor melodice)
Interpretare alternativă, apoi simultană a pieselor, pe partide /
combinații de partide
2. Aspecte de cultură muzicală de ansamblu
Discuții libere asupra conținutului afectiv și ideatic al unor lucrări
Asocierea mesajului în lucrări muzicale audiate sau vizionate, descrierea unor detalii care sporesc expresivitatea și îmbogățesc imaginația
Căutarea unor informații relevante despre contextul istoric în care au fost create operele muzicale
Prelucrări:
prelucrări folclorice reprezentative pentru anumite regiuni geografice ale României (hora, sârba, brâul, alunelul, geamparaua, etc.)
prelucrări, aranjamente muzicale de dansuri medievale (allemande, courante, sarabanda, giga, bourrée, gavota, musette, menuet);
prelucrări ale unor lucrări din creația de muzică de film, operă, operetă, musical;
prelucrări ale unor creații valoroase din muzica pop, jazz, rock etc.
Lucrări:
B. Bartok, Dansuri românești pentru orchestră de cameră
L.van Beethoven, Contradansuri
B. Britten, Simfonia simplă pentru orchestră de coarde
A.Corelli, Concerto grosso
G. F. Haendel, Pasacaglia
W. A. Mozart, 6 dansuri câmpenești KV 606
W. A. Mozart, Mica serenadă
J. Pachelbel, Canon
D. Popovici, Dans zglobiu fin suita Codex Caioni
C. Porumbescu, opereta Crai Nou, Fragmente (dansuri)
R. Rodgers, Edelweiss, vals din filmul Sunetul Muzicii
G. P. Telemann, Suite
SUGESTII pentru REPERTORIU:
CLASA a VIII-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elementele de limbaj muzical ale ansamblului instrumental
Clasa a VIII-a
1.2. Analiza pieselor din punct de vedere al tonalității și al ritmului
Crearea treptată a capacității de interpretare în ansamblul orchestral
Autocontrolul propriei interpretări
Conștientizarea indicațiilor dirijorale privind agogica, dinamica și frazarea
Exerciții comparative, cu soluții diferite de frazare, de diferențiere dinamică, ce au ca scop rezolvarea problemelor dinamice, de frazare, de tempo și timbrale
Formularea unor observații proprii asupra problemelor tehnice și interpretative
Utilizarea înregistrării audio-video pentru observarea aspectelor ce trebuie îmbunătățite
Analiza pieselor din punct de vedere al traseului tonal
Conștientizarea formulelor ritmice existente în repertoriu
Recunoașterea și interpretarea, conform cunoștințelor dobândite la celelalte materii de specialitate
Valorificarea capacităților tehnice și interpretative in ansamblul instrumental
Clasa a VIII-a
Înțelegerea unor lucrări muzicale din perspectiva lor istorică, stilistică, afectivă
Audiții muzicale: audierea pieselor din repertoriu - interpretare model
Explicarea unor elemente de bază ale limbajului muzical (noțiuni formale, armonice, polifonice, ritmice etc.)
Interpretarea pieselor cu sensibilitate și expresivitate
Corelarea interpretării cu mesajul piesei
Analiza comparată a diferitelor genuri muzicale
Discuții asupra unor impresii privind interpretarea pieselor
2.2. Cultivarea sensibilității și imaginației prin abordarea creativă a fenomenului muzical
Cunoașterea pieselor studiate/ audiate sesizând diferențe sau similitudini
Încurajarea aportului personal al instrumentiștilor mai ales în cadrul pasajelor solistice, urmărind în același timp conexiunea cu ansamblul cu viziunea interpretativă a dirijorului
Reliefarea rolului în funcție de contextul muzical al fiecărui instrumentist în cadrul unui
parteneriat de personalități sub îndrumarea dirijorului
Domenii de conținut
1. Practica instrumentală:
Autocontrolul propriei interpretări
Conștientizarea indicațiilor dirijorale privind agogica, dinamica și frazarea
Exerciții comparative, cu soluții diferite de frazare, de diferențiere dinamică, ce au ca scop rezolvarea problemelor dinamice, de frazare, de tempo și timbrale
Formularea unor observații proprii asupra problemelor tehnice și interpretative
Utilizarea înregistrării audio-video pentru observarea aspectelor ce trebuie îmbunătățite
Conștientizarea formulelor ritmice existente în repertoriu
Recunoașterea și interpretarea, conform cunoștințelor dobândite la celelalte materii de specialitate
Audiții muzicale: audierea pieselor din repertoriu - interpretare model
Explicarea unor elemente de bază ale limbajului muzical (noțiuni formale, armonice, polifonice, ritmice etc.)
2. Aspecte de cultură muzicală de ansamblu
Analiza pieselor din punct de vedere al traseului tonal
Interpretarea pieselor cu sensibilitate și expresivitate
Corelarea interpretării cu mesajul piesei
Analiza comparată a diferitelor genuri muzicale
Discuții asupra unor impresii privind interpretarea pieselor
Cunoașterea pieselor studiate/ audiate sesizând diferențe sau similitudini
Încurajarea aportului personal al instrumentiștilor mai ales în cadrul pasajelor solistice, urmărind în același timp conexiunea cu ansamblul cu viziunea interpretativă a dirijorului
Reliefarea rolului în funcție de contextul muzical al fiecărui instrumentist în cadrul unui parteneriat de personalități sub
îndrumarea dirijorului
Prelucrări:
prelucrări folclorice reprezentative pentru anumite regiuni geografice ale României (hora, sârba, brâul, alunelul, geamparaua, etc.);
prelucrări, aranjamente muzicale de dansuri medievale (allemande, courante, sarabanda, giga, bourrée, gavota, musette, menuet);
prelucrări ale unor lucrări din creația de muzică de film, operă, operetă, musical;
prelucrări ale unor creații valoroase din muzica pop, jazz, rock etc.
Lucrări:
B. Bartok, 10 piese din seria „Pentru copii” (aranj. pentru orchestră de coarde de Leo Weiner)
G. Bizet, Chanson bohème din opera Carmen
E. Elgar, Salut d’amour (aranjament pentru orch. de coarde)
G. Gershwin, Lullaby for Strings
E. Grieg, Dansul Anitrei din suita Peer Gynt nr. 1, op. 46
G. F. Haendel, Concerto grosso W .A. Mozart, primele Simfonii
W. A. Mozart, Mica serenadă
S. Pautza, Jocuri I
C Porumbescu, Baladă
SUGESTII pentru REPERTORIU:
Sugestii metodologice
Având în vedere numărul insuficient al elevilor și componența, în genere, aleatorie a distribuției acestora în ansamblul instrumental, organizarea orchestrei reprezintă o activitate extrem de dificilă, profesorii care predau această disciplină fiind obligați să facă față la situații dintre cele mai complexe.
Profesorul de orchestră va ține cont de esența acestei programe, de competențele generale, de cele specifice și de conținuturi pentru a îi familiariza pe elevi cu elementele de bază, trecând prin etapele firești, obligatorii, ale asimilării noțiunilor reprezentative ale cântatului în ansamblul instrumental. Este știut că a cânta într-un ansamblu orchestral este o activitate aparte, care se face cântând la instrument, dar în corelare cu numeroși factori, extrem de dificil de cuantificat.
Ceea ce este în mod imperativ necesar este obligativitatea pregătirii, inclusiv la orele de instrument, a repertoriului de la disciplina ansamblul instrumental. În ceea ce privește învățarea știmelor individuale, este esențial ca elevii să cunoască impecabil aceste știme pentru a se concentra asupra problematicii de ansamblu și nu asupra dificultăților individuale (în orice caz, infinit mai mici în lucrările pe care le studiază la orele de instrument).
O atenție deosebită va fi destinată acordajului și preciziei intonaționale, cunoscută fiind calitatea mediocră a instrumentelor disponibile în școli, dar și acurateții ritmice.
MODEL proiectare unitate de învățare
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: REPERTORIU UNIVERSAL
Clasa a VII-a
Nr. ore alocate: 6 ore
Detalieri de conținut
Competențe specifice
Activități de învățare
Resurse
Evaluare
W. A. Mozart 6 Dansuri Țărănești KV 606
1.2.Recunoașterea, înțelegerea și aplicarea elementelor de limbaj muzical în lucrările studiate 2.1.Interpretarea
pieselor în corelare cu gestica dirijorală
Corelarea interpretării individuale cu partenerii de ansamblu
Exerciții de coordonare față de gesturile dirijorale ale profesorului (tactare, pregătirea intrării, închideri de frază, diferențe dinamice, ascultarea celorlalte partide, urmărirea liniilor melodice)
Interpretare alternativă, apoi simultană a pieselor,
pe partide / combinații de partide
sală, pupitre, scaune, instrumente
oferire de feed- back, analiza rezultatelor
Exerciții de coordonare față de gesturile dirijorale ale profesorului (tactare, pregătirea intrării, închideri de frază, diferențe dinamice, ascultarea celorlalte partide, urmărirea liniilor melodice)
Interpretare alternativă, apoi simultană a pieselor, pe partide /
combinații de partide
Notă:
În cazul în care unele instrumente nu există, se fac transpoziții pentru alte instrumente.
Resurse bibliografice online
https://imslp.org
https://www.free-scores.com/
http://www.librariamuzicala.ro/
https://www.halleonard.com/
https://www.youtube.com/
Grup de lucru
Nume, prenume
Instituție de apartenență
Brăescu, Adrian
Ministerul Educației Naționale
Streche, Loredana
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Drăgoi, Eugen Dan
Facultatea de Arte a Universității „Dunărea de Jos“ Galați
Racu, Andrei Ștefan George
Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti”, București
Anexa nr. 15
MINISTERUL EDUCAȚIEI
Programa școlară pentru disciplina
DESEN
Clasele V – VIII
învățământ integrat și suplimentar de artă – Arte vizuale
București, 2022
Notă de prezentare
Programa de
Desen
pentru clasele V – VIII, pentru învățământ integrat și/sau suplimentar de artă pune bazele unei abordări sistematice și comprehensive a gramaticii limbajului grafic.
Aceasta își propune să ofere elevilor cu aptitudini în domeniul artistic - vizual și care intenționează să participe la dezvoltarea culturii vizuale, contexte de învățare cu o perspectivă de educație aprofundată. Disciplina este prevăzută în planul - cadru de învățământ cu un buget de timp de 2 ore/ săptămână pentru toți cei patru ani de școlaritate.
Prin statutul său, obiectul de studiu
Desen
promovează alături de
Pictură
și
Modelaj
cultivarea disponibilităților creative individuale în scopul comunicării cu și prin artă și crează premisele unui transfer cognitiv și senzorial către celelalte discipline și în viața socială, prin receptarea formelor în desen ca o componenta esențială interdisciplinară în dezvoltarea imaginației.
Programa disciplinei
Desen
este elaborată conform modelului de proiectare didactică centrat pe competențe. Demersul didactic promovat de programă contribuie la profilul de formare al absolventului prin utilizarea mijloacelor specifice disciplinei: extinderea posibilităților de comunicare interumană prin imagini și forme artistice, prin apelul la trăirea totală și prin exprimarea liberă și creativă.
Structura programei școlare
include următoarele elemente:
Notă de prezentare
Competențe generale
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Conținuturi
Sugestii metodologice.
Competențele
sunt ansambluri de cunoștințe structurate, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,în contexte particulare diverse.
Competențele generale
vizate la nivelul disciplinei
Desen
jalonează achizițiile de cunoaștere și de comportament ale elevului pentru întregul ciclu gimnazial.
Competențele specifice
sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a elevului, integrând strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate. Exemplele de activități au doar valoare orientativă. Pentru formarea competențelor specifice, profesorul este cel care își alege și proiectează activitățile de învățare în funcție de specificul disciplinei, de particularitățile de vârstă ale elevilor și de interesele fiecărui copil, de mijloacele și de materialele pe care le are la dispoziție. Toate acestea presupun personalizarea demersului didactic, prin implicarea activă și creativă a profesorului.
Conținuturile învățării
constituie elemente de bază ale domeniului de studiu și sunt mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor.
Sugestiile metodologice
includ elemente de proiectare a activității didactice, precum și elemente de evaluare continuă. Este necesară o abordare specifică vârstei, bazată în esență pe stimularea învățării prin joc, pe individualizarea învățării, pe dezvoltarea interesului copilului și pe implicarea în activitate.
Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă
Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice desenului
Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul specific desenului în contexte variate
Competențe generale
CLASA a V-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă
Clasa a V-a
1.2. Orientarea spațială a privirii în observarea formelor prin puncte, linii și pete valorice în cadrul imaginii plastice
Determinarea spațiului natural prin observarea caracteristicilor obiectelor care constituie imaginea
exerciții de diferențiere a formelor prin puncte, linii, pete valorice și prin contrastul închis-deschis
exerciții de observare și schițare sumară a realității obiective prin semne grafice
observarea raporturilor dintre formele din natură și identificarea modalităților de transpunere în spațiul plastic
organizarea spațiului plastic cu ajutorul formelor fundamentale
compunerea formelor prin raportul mare-mic, mic-mare
studii de forme dispuse orizontal și vertical
studii de forme dispuse oblic ascendente sau descendente
compunerea formelor pe axe orizontale și verticale în compoziția statică
compunerea formelor pe axe diagonale ascendente, descendente, curbe, în compoziția dinamică
Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice desenului
Clasa a V-a
2.2. Valorificarea posibilităților variate de exprimare a elementelor de limbaj plastic prin tehnici specifice
Identificarea potențialului de exprimare a elementelor de limbaj grafic cu ajutorul instrumentelor specifice desenului în creion
exerciții de obținere a punctelor prin diferite procedee și tehnici ale desenului
trasare a unor linii drepte de diferite dimensiuni
exerciții cu linii curbe închise, deschise
trasarea unor linii subțiri, groase în duct continuu și/sau întrerupte
trasarea unor linii orizontale, verticale, oblice simple și paralele
gruparea liniilor paralele drepte, curbe, frânte în diferite poziții
intersectarea și gruparea liniilor paralele drepte, curbe, frânte în diferite poziții
exerciții de obținere a liniei modulate subțire-groasă
obținerea unor tipuri de hașură orizontală, verticală, oblică și intersectată
obținerea petei de valoare prin hașură (grupare contopită de linii paralele)
exerciții de diferențiere a formelor prin hașură
exerciții de diferențiere și trecere treptată de la lumină la umbră prin degradeuri de valoare în cadrul studiului după natură
structurarea diferitelor suprafețe prin procedeul hașurării
realizarea de schițe și studii după natură, utilizând tehnica desenului în creion
Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul specific desenului în contexte variate
Clasa a V-a
Alcătuirea spațiului plastic pe baza posibilităților variate de generare a formelor plastice conform unor opțiuni personale
exerciții de sugerare a luminii și umbrei prin gruparea punctelor aerate – aglomerate
sugerarea unei forme tridimensionale prin gruparea punctelor pe dimensiuni și poziții-
Clasa a V-a
3.2. Structurarea liniară a unor forme naturale corelată cu nevoile de constituire a spațiului plastic
3.3. Manifestarea inițiativei în aprecierea critică a propriilor lucrări
3.4. Realizarea de produse artistice originale, expresive
sugerarea grafică a stărilor de concentrare/dispersare
exerciții de organizare a spațiului plastic cu ajutorul liniei ca element de limbaj
sugerarea unei forme tridimensionale prin gruparea liniilor
studii după natură (construcție și valorație)
exerciții de construcție a formelor plastice în sugerarea unor forme naturale
realizarea de crochiuri în compunerea imaginii plastice cu ajutorul punctelor, a liniilor și a petelor de valoare
exerciții de proporționare a unor forme orizontale, verticale oblice
redarea unor forme fundamentale în diferite poziții: singure și/sau într-un ansamblu
exerciții de sugerarea luminii și umbrei prin linie valorată și/sau hașurare, în creion
analiză de imagine a lucrării realizate
exerciții de argumentare, utilizând limbajul de specialitate
analiza comparativa a mai multor lucrări, pe baza unor criterii stabilite anterior
realizarea de schițe și studii după natură
realizarea de schițe de compoziție pe teme echilibru și dinamism folosind minimum de elemente de limbaj
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a V-a
Materiale utilizate pentru desen
Hârtie format A3, A4;
Instrumente utilizate pentru desen: de exemplu, creioane de diferite tării, gumă de șters.
Tehnicile desenului
-
desenul în creion
Generarea elementelor de limbaj:
Elemente de limbaj grafic
Punctul ca formă și dimensiune
Linia; Dominantele liniare ale realității obiective Tipuri de linii pe baza posibilităților de trasare și valorare (subțire, groasă, egală, vibrată, simplă, complexă);
Grupări liniare, hașura, pata de valoare și forma
Forme de expresie grafică
Crochiul, studiul după natură în desen, compoziția. Sugerarea formelor și a volumelor prin linie; Sugerarea formelor și a volumelor prin valoare Structurarea expresivă a spațiului plastic bidimensional
Contraste specifice expresiei grafice
Compoziția . Noțiuni elementare
Ipostaze compoziționale ale elementelor de limbaj: Punctele ca staticitate, dinamism și orientare
tehnici de generare a punctului/punctelor
tehnici de generarea liniei/liniilor
tehnici de hașurare
Contraste de formă;
Contraste de poziție;
Contrastul clar-obscur (închis-deschis).
Ritm și spațiu prin grupări liniare
Împărțirea expresivă a spațiului. Compoziția liberă. Dominanta compozițională orizontală, verticală, oblică Articularea întregului pe un singur centru compozițional
Articularea întregului pe mai multe centre compoziționale
Compoziția închisă Compoziția deschisă
Simetrie. Proporții, direcții- tensiuni Opoziție de tensiuni marcată prin valoare Echilibru de suprafețe valorate
CLASA a VI-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă
Clasa a VI-a
1.1.Transpunerea din spațiul natural în spațiului plastic a realității obiective prin punct, linie, pată
- exerciții de compunere - recompunere a spațiului plastic prin linii și pete valorice
1.2. Identificarea modurilor de articulare a formelor din natură și corespondențele acestora în spațiul plastic
- exerciții de observare a relației lumină și umbră în sugerarea volumului și a spațiului prin valoare
Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice desenului
Clasa a VI-a
2.2. Amplificarea potențialului de exprimare plastică cu ajutorul tehnicilor specifice
Diversificarea modalităților de exprimare plastică cu ajutorul caracteristicilor instrumentelor folosite
exerciții de obținere a punctelor prin diferite procedee și tehnici ale desenului în creion și/sau cărbune de desen
exerciții de redare a formelor folosind linia modulată
exerciții de obținere a unor tipuri de hașură orizontală, verticală, oblică și intersectată
exerciții de hașură-pată valorică în redarea formelor
redarea formelor pe structuri orizontale, verticale, oblice
exerciții de poziționare a petelor valorice în redarea și sugerarea volumului și a spațiului
obținerea unei diversități de forme prin sensuri de pete valorice
accentuarea graduală a contrastelor valorice prin hașură
obținerea, pe baza procedeelor tehnice valențe expresive amplificate ale elementelor de limbaj plastic în cadrul unor studii după natură și/sau compoziții
Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul specific desenului în contexte variate
Clasa a VI-a
3.2 Structurarea spațiului plastic prin forma si pata valorica
3.3. Manifestarea inițiativei în aprecierea critică a propriilor lucrări
3.3. Implicarea in proiecte de punere in valoare a unor produse originale, realizate in tehnici grafice
Alcătuirea imaginii plastice prin articularea elementelor structurale ale unei realități obiective
dispunerea formelor bidimensionale pe direcții orizontale și verticale în compoziția statică
dispunerea formelor bidimensionale pe direcții diagonale ascendente, descendente, curbe în compoziția dinamică
compunerea unor suprafețe cu forme bidimensionale pe baza raportului gol - plin, plin - gol
realizarea de schițe si studii după natură
realizarea de compoziții grafice pe o temă dată
analiză de imagine a lucrării realizate
exerciții de argumentare, utilizând limbajul de specialitate
analiza comparativa a mai multor lucrări, pe baza unor criterii stabilite anterior
realizarea de expoziții cu lucrări originale în spații diverse
expunerea unor lucrări/ produse originale în cadrul unor expoziții tematice
Conținuturi
Domenii de conținut
CLASA a VI-a
Tehnicile desenului:
Hașura în creion, Hașura cărbune. Structurarea suprafețelor cu aspecte diferite prin hașurare.
Posibilități de expresie plastică a suprafeței (petei) Tehnica mixtă
Elemente de limbaj grafic
Forma ca element de limbaj: mărime, poziție, textură.
Construcția formei: Forma bi și tridimensională, modalități de generare, valorare și texturare
Valoarea; Scala valorilor(tonală). Valori apropiate. Valori contrastante
Forme de expresie grafică
Studiul după natură Sugerarea volumului și spațiului prin linie și valoare
Compoziția
Spațiul natural și spațiul plastic Transpunerea formelor naturale în forme plastice prin punct, linie și pată valorică. Golul - formă în raportul dintre forme Organizarea spațiului expresiv prin punct, linie și pete valorice.
Expresivitatea în compoziția bidimensională Geometria formelor compoziționale:
compoziția statică și compoziția dinamică în expresie grafică
Spirala, piramida
Arcul, cercul
CLASA a VII-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă
Clasa a VII-a
1.2. Valorificarea mesajelor comunicate în limbaj vizual pentru obținerea de noi compoziții figurative sau abstracte
Evidențierea atributelor expresive ale formelor din lumea reală prin sublinieri plastice
compunerea spațiului plastic bidimensional prin puncte, linii, forme și pete valorice
exerciții de structurare a petelor valorice
amplificarea expresivității formelor bidimensionale prin texturarea suprafețelor
compunerea spațiului plastic bidimensional pe baza relației plin – gol în sugerarea volumului
exerciții de observare și redare a formelor în compunerea și sugerarea spațiului plastic
exerciții de echilibrare a unor forme contrastante ca mărime, valoare și textură
Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice desenului
Clasa a VII-a
2.2. Valorificarea potențialului expresiv al elementelor de limbaj grafic în obținerea de compoziții intenționate
Utilizarea în contexte multiple a instrumentelor, materialelor și tehnicilor diverse specifice desenului, pe baza caracteristicilor acestora
realizarea de schițe și studii în tehnici adecvate subiectului și dimensiunilor suportului ales
exerciții de trasare a liniei modulate în redarea unor forme
exerciții de valorație în diferite moduri în funcție de particularitățile instrumentelor folosite
obținerea unei diversități de
suprafețe valorate prin procedee tehnice diverse
obținerea contrastului valoric prin linie modulată și/ sau pată valorică (hașurată)
redarea graduală a luminii și umbrei prin valorație în sugerarea volumetrică a formelor
exerciții de
și
compunere a formelor echilibrate în prin linii, pete valorice
redarea și compunerea unor forme și ale unor structuri pe axe orizontale și verticale în compoziția statică
exerciții de obținere a formelor pe trasee ascendente, descendente în compoziția dinamică
Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul specific desenului în contexte variate
Clasa a VII-a
Explorarea modalităților de exprimare a mesajelor în compoziții noi, originale
realizarea echilibrului compoziției prin repartizarea simetrică sau asimetrică a formelor
exerciții de compunere a formelor pe centre de interes în compoziția închisă
compunerea formelor pe centre de interes în compoziția deschisă
exerciții de configurare a unor forme echilibrate și expresive pe verticală, orizontală, diagonală
dispunerea și intersectarea bidimensională a unor forme configurate geometric sau negeometric
3.2 Constituirea spațiului plastic pe baza expresivității limbajului plastic
realizarea de schițe și studii după natură
realizarea de compoziții grafice pe o temă dată
3.3. Manifestarea inițiativei în aprecierea critică a operelor de artă
- analiza de imagine
Clasa a VII-a
exerciții de argumentare, utilizând limbajul de specialitate
analiza comparativă a mai multor lucrări, pe baza unor criterii stabilite anterior
3.4. Implementarea de proiecte ce pun în evidență produse artistice noi, creative
realizarea de schițe și studii după natură în spațiul plastic bidimensional
realizarea de schițe și studii de documentare după lucrări/opere de artă ale artiștilor plastici de referință români și străini
propuneri de proiecte in expresie grafica pentru un spațiu dat
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VII-a
Tehnicile desenului:
Accepțiuni ale conturului în desen:
Suprafața spațiului plastic
Suprafața pată de valoare (forma) Tehnica desenului în tuș/laviu
Elemente de limbaj specific
Morfologia imaginii plastice: de la subiect la lucrarea de studiu
Construcția formei prin valoare: Forme tridimensionale definite prin:
linie valorată
contrastul valoric clar-obscur
Forme de expresie grafică
Compoziția grafică
Rolul compoziției în cadrul studiului după natură
Compoziția
Dezordine și ordine prin punct, linie, pată; Concentrare-dispersare prin punct, linie, pată; Organizarea spațiului plastic: împărțirea suprafeței, prin linii drepte și linii curbe
Mișcare în spațiul nedeterminat de gravitație prin linie, pată și punct
Dispunerea compozițională orizontal, vertical ca structurare statică;
Sensul ascendent, descendent ca structurare compozițională dinamică;
Compoziția grafică închisă. Compoziția grafică deschisă; Simetria, asimetria și echilibrul.
Ritmul formelor statice, ritmul formelor dinamice.
CLASA a VIII-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă
Clasa a VIII-a
1.2. Remodelarea spațiilor și formelor printr-un demers plastic intenționat și prin tehnici specific desenului
Constituirea unui spațiu plastic original prin opțiuni personale în dialogul cu realitatea vizibilă
exerciții de constituire a spațiului plastic bidimensional și a formelor expresive prin puncte linii, pete valorice
elaborarea de schițe(crochiuri) după corpul uman în poziții statice și în mișcare după model și/sau din memorie
elaborarea de schițe(crochiuri) după figura umană: construcție și expresie
recunoașterea unor structuri naturale transcodate în forme bidimensionale, decorative
realizarea de variante compoziționale originale, pe baza unei forme din natură, stilizate
studiul formelor mari, funcționale, din categoriile: vegetal, animal mineral după natură și din memorie
Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice desenului
Clasa a VIII-a
2.2. Amplificarea posibilităților de expresie grafică prin utilizarea tehnicilor mixte specifice desenului
Punerea în valoare a atributelor specifice tehnicilor desenului în creion și/sau cărbune
exerciții de hașurare pentru obținerea petelor valorice diferit structurate/ texturate
accentuarea contrastelor valorice realizată prin aplicarea de tehnici grafice combinate
accentuarea expresivității formei prin aplicarea de tehnici grafice mixte
exerciții de obținere a unei forme-modul și repetarea ei în obținerea ritmului decorativ
compunerea prin intersectarea, structurarea și sugerarea volumelor formelor configurate geometric
Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul specific desenului în contexte variate
Clasa a VIII-a
Explorarea modalităților de exprimare a mesajelor prin compoziții originale
echilibrarea formelor între ele prin raportul de cantitate, mare-mic, mic-mare
echilibrarea formelor bidimensionale prin raportul valoric de greutate
exerciții de sugerare a ritmului prin repetiția unor forme în diverse direcții
sugerarea ritmului în echilibrul static prin repetiția formelor orizontale, verticale
sugerarea mișcării prin repetiția formelor diagonale ascendente, descendente
utilizarea simetriei și asimetriei în compoziții
obținerea unui modul și repetarea lui pe o suprafață dată
studii după fragmente ale corpului uman și raportarea lor la întreg
exerciții de proporționare a corpului uman
compunerea formelor pe axe orizontale și verticale în compoziția statică
compunerea formelor pe axe diagonale ascendente, descendente, curbe, în compoziția dinamică
realizarea centrului de interes în cadrul unei compoziții închise
exerciții de compunere a formelor pe centre de interes în compoziția deschisă
trasare de axe în stabilirea centrului de greutate al proporțiilor formelor corpului uman
raportarea diversității formelor la unitatea și armonia compoziției
3.2. Valorificarea comunicării prin imagini pe baza expresivității limbajului grafic
realizarea de schițe și studii după natură
realizarea de compoziții grafice pe o temă dată
3.3. Manifestarea inițiativei în aprecierea critică a operelor de artă
analiza de imagine
exerciții de argumentare, utilizând limbajul de specialitate
analiza comparativă a mai multor lucrări, pe baza unor criterii stabilite anterior
3.4. Dezvoltarea capacității de a ocroti și a pune în valoare patrimoniul artistic național și internațional
realizarea de schițe și studii de documentare după lucrări/opere de artă ale artiștilor de referință români și străini
realizarea de schițe și studii proprii noi în compoziții plastice și/ sau decorative bidimensionale
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VIII-a
Tehnicile desenului:
Tehnici de subliniere expresivă a unor repere în cadrul studiului după natură și a compozițiilor grafice
Elemente de limbaj grafic
Expresivitatea și firescul prin structuri de exaltare optică în determinarea compozițiilor cu caracter figurativ
Forma și expresia ornamentală; Stilizarea
Forme de expresie grafică
Portretul – expresia grafică a corpului și figurii umane
Compoziția
Ritm – forme bidimensionale: ritmul plin-gol, mare-mic; Ritmul, linia și accentul
Ritmuri pe direcții ascendente și descendente; Ritmul și mișcarea; repetiția
Simetria – asimetria și echilibrul;
Relația forme bidimensionale-repetiție-structuri; Verticala și diagonala în sugerarea volumelor; Axele și centrul de greutate
Proporția corpului uman în compoziție
Proporția corpului uman; Canonul, expresie a proporției ideale Diversitatea formelor în unitatea și armonia compoziției
Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare pentru proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu specificul disciplinei
Desen .
În receptarea mesajului artistic prin studii se va pune accent pe observarea directă, analiza și atitudinea critică în exprimarea originală a ideilor, a mesajelor prin tehnici grafice.
Materialele și instrumentele de lucru vor fi adecvate tehnicilor specifice pentru obținerea unei performanțe artistice plastice.
Domeniile de conținut corespund temelor plastice, iar exemplele de învățare corespund unităților de învățare.
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare pentru proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu specificul disciplinei
Desen .
Programa școlară permite o abordare didactică flexibilă, adaptată particularităților de vârstă și intereselor elevilor din ciclul gimnazial și lasă libertatea cadrului didactic de a propune teme și subiecte dorite de către aceștia.
Subiectul aplicativ este pretext al temei plastice. Se va urmări atât înțelegerea conceptelor, cât și utilizarea practică a acestora. Se vor dezvolta competențe de analiză de imagine și de susținere orală a lucrărilor proprii.
Dobândirea competențelor generale și specifice stabilite în programă se realizează prin activități predominant practice. Se recomandă implicarea în proiecte, realizate individual și în grup și participarea la cât mai multe concursuri de artă și expoziții.
Pentru dezvoltarea creativității și imaginației artistice, alături de utilizarea tehnicilor specifice este recomandată folosirea de metode prin care experimentul artistic să fie acceptat și încurajat. Demersul didactic trebuie să nu fie unul rigid, care să impună un anumit rezultat sau o anumită soluție. Este nevoie să se bazeze pe anumite criterii, însă astfel încât să nu descurajeze libertatea artistică, inovația și exprimarea creativității. Experimentarea permanentă trebuie sprijinită, astfel încât preocuparea majoră să fie aceea de a formula întrebări, nu neapărat de a obține un anume produs finit. Înțelegerea faptului că într-o creație artistică rezultatul final, cât și răspunsul artistic sunt importante, însă traseul parcurs de elev, prin încercare și eroare, este fundamental, conduce la formarea unui anumit tip de gândire și abordare artistică.
Pentru o mai bună organizare, este oferită o listă orientativă a materialelor și a instrumentelor de lucru:
hârtie de desen albă și nuanțată de diferite grosimi și texturi diferite, carton;
creioane, cărbune de desen, cărbune presat;
foarfece, cutter, adezivi.
În funcție de subiect, de unitatea de învățare sau de perioada din an (sărbători religioase, sărbători din folclor, zile din calendarul naturii, zile cu importanță pentru anul școlar etc.), pot fi organizate activități în afara școlii care susțin demersul didactic derulat la clasă, precum:
vizite la Muzeul de Artă, la galerii de artă pentru vizionarea expoziției permanente sau pentru a participa la diferite ateliere;
vizite la expoziții organizate cu diferite ocazii;
participarea la expoziții stradale;
participarea la ateliere tematice (de exemplu, reciclarea hârtiei, realizarea de colaje/ afișe/ panouri etc.);
organizarea de întâlniri cu artiști plastici consacrați, oameni de cultură, specialiști în domeniu etc.;
participarea la festivaluri de arte plastice pe diferite teme;
participarea la concursuri școlare sau la simpozioane pentru elevi;
Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării și a învățării. Este recomandată cu prioritate abordarea modernă a evaluării ca activitate de învățare. Astfel, sunt potrivite metode precum: urmărirea progresului personal, observarea sistematică, autoevaluarea, interevaluarea, realizarea de proiecte care să valorifice achizițiile copiilor, dar să stimuleze în același timp dezvoltarea de valori și atitudini, în contexte firești, adaptate vârstei, construirea de portofolii sau mape de lucrări.
Procesul de evaluare va pune, de asemenea, accent, de asemenea, pe recunoașterea experiențelor de învățare și a competențelor achiziționate de către elevii în mediul nonformal sau informal. Se recomandă evaluarea lucrărilor pe baza unor criterii specifice, cunoscute de către elevii sau pe baza unor grile de evaluare care urmăresc procese de realizare a unui produs final pe o perioadă mai mare de timp.
Grup de lucru
Nume, prenume
Instituție de apartenență
Brăescu, Adrian
Ministerul Educației
Constantin, Ioana
Institutul de Științe ale Educației
Streche, Loredana
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Conț Adriana
Liceul de Arte Plastice
Nicolae Tonitza
- București
Anexa nr. 16
MINISTERUL EDUCAȚIEI
Programa școlară
pentru disciplina
MODELAJ
Clasele V-VIII
învățământ integrat și suplimentar de artă – Arte vizuale
București, 2022
Notă de prezentare
Programa de
Modelaj
pentru clasele V- VIII continuă perspectiva promovată încă de la clasa pregătitoare la disciplina
Arte vizuale și abilități practice
și la clasele I-IV la disciplina
Educație plastică . Aceasta își propune să ofere elevilor contexte de învățare cu o perspectivă de educație aprofundată, prin descoperirea de aptitudini de a se exprima în forme tridimensionale și care intenționează să participe la dezvoltarea culturii artistice - vizuale.
Disciplina este prevăzută în planul - cadru de învățământ cu un buget de timp de 1 oră/ săptămână pentru toți cei patru ani de școlaritate.
Prin statutul său, obiectul de studiu
Modelaj
promovează cultivarea sensibilității, a disponibilităților creative individuale în scopul comunicării cu și prin artă și crează premisele unui transfer de aptitudini și cunoștințe către celelalte discipline și în viața socială, prin receptarea formelor în spațiu ca o componentă esențială interdisciplinară în dezvoltarea imaginației.
Programa disciplinei
Modelaj
este elaborată conform modelului de proiectare didactică centrat pe competențe. Demersul didactic promovat de programă contribuie la profilul de formare al absolventului prin utilizarea mijloacelor specifice disciplinei: extinderea posibilităților de comunicare interumană prin imagini și forme tridimensionale, prin apelul la trăirea artistică și prin exprimarea liberă și creativă.
Structura programei școlare
include următoarele elemente:
Notă de prezentare
Competențe generale
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Conținuturi
Sugestii metodologice.
Competențele
sunt ansambluri de cunoștințe structurate, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,în contexte particulare diverse.
Competențele generale
vizate la nivelul disciplinei
Modelaj
jalonează achizițiile de cunoaștere și de comportament ale elevului pentru întregul ciclu gimnazial.
Competențele specifice
sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a elevului, integrând strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate. Exemplele de activități au doar valoare orientativă. Pentru formarea competențelor specifice, profesorul este cel care își alege și proiectează activitățile de învățare în funcție de specificul disciplinei, de particularitățile de vârstă ale elevilor și de interesele fiecărui copil, de mijloacele și de materialele pe care le are la dispoziție. Toate acestea presupun personalizarea demersului didactic, prin implicarea activă și creativă a profesorului.
Conținuturile învățării
constituie elemente de bază ale domeniului de studiu și sunt mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor.
Sugestiile metodologice
includ elemente de proiectare a activității didactice, precum și elemente de evaluare continuă. Este necesară o abordare specifică vârstei, bazată în esență pe stimularea învățării prin joc, pe individualizarea învățării, pe dezvoltarea interesului copilului și pe implicarea în activitate.
Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă
Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice modelajului
Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul specific modelajului în contexte variate
Competențe generale
CLASA a V-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă
Clasa a V-a
1.2. Observarea raporturilor dintre formele din natură și identificarea modalităților de transpunere în spațiul plastic modelat
Determinarea spațiului natural prin observarea caracteristicilor obiectelor care constituie imaginea tridimensională
modelarea părților componente ale unei figuri și asamblarea într-un întreg prin sudarea părților componente
realizarea unui obiect simplu cu ajutorul degetelor prin apăsare și deformare fără a completa cantitatea inițială de material
organizarea spațiului plastic cu ajutorul formelor fundamentale tridimensionale
compunerea formelor în spațiu prin raportul mare-mic, mic-mare
obținerea, prin modelare, de forme tridimensionale dominant orizontal și vertical inspirate de forme naturale
obținerea, prin modelare, de forme tridimensionale dominant oblice, ascendente/descendente
Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice modelajului
Clasa a V-a
2.2. Valorificarea posibilităților variate de exprimare volumetrică prin tehnici specifice modelajului
Identificarea potențialului de exprimare în limbaj tridimensional cu ajutorul tehnicilor specifice modelajului
inițierea în tehnica modelării prin amprentare și deformarea lutului, prin rupere și prin adăugare cu mâna
exerciții de eliminare a unor părți din forma compactă de lut, folosind eboșoarul
exerciții de modelare prin combinarea celor două tehnici
inițierea în realizarea unei suprafețe plane (placă) modelate, din lut
aplicarea pe o placă de lut a unor fâșii de forme curbate
exerciții cu puncte pozitive de diferite dimensiuni pe o suprafață plană
modelarea unei suprafețe cu forme pozitive, curbe închise, deschise
exerciții cu linii scobite curbe închise, deschise
trasarea în negativ și pozitiv a unor linii subțiri, groase, orizontale, verticale, oblice simple și paralele
exerciții în pozitiv și negativ cu forme liniare paralele drepte, curbe, frânte în diferite poziții
exerciții de obținere a liniei modulate subțire-groasă în negativ și/ sau pozitiv
exerciții de obținere a unor muchii cu ajutorul eboșoarului
obținerea de forme expresive tridimensionale prin deformare, adăugare și eliminare dintr-un volum compact
exerciții de obținere a unor forme tridimensionale prin relația formă-volum
obținerea unor forme tridimensionale în sugerarea volumului, prin relația plan-muchie
realizarea de schițe și studii după natură, utilizând diverse tehnici specifice modelajului
Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul specific modelajului în contexte variate
Clasa a V-a
3.1 Alcătuirea spațiului plastic pe baza posibilităților variate de generare a formelor
Clasa a V-a
expresive prin modelare
organizarea unei suprafețe plane modelate (placă) cu ajutorul grupărilor de forme liniare în pozitiv sau negativ (relief), pe o temă dată
organizarea unei suprafețe plane modelate (placă) cu ajutorul grupărilor de forme simple, elementare, recognoscibile în pozitiv sau negativ(relief), după natură
exerciții de generare a unor forme expresive cu suprafețe cu aspect diferit
accentuarea contrastului între lumină și umbră prin accentuarea înălțimii formelor în pozitiv – negativ, în relief
modelare expresivă, adaptată temei plastice abordate
3.2. Structurarea volumetrică a unor forme naturale corelată cu nevoile de constituire a spațiului plastic tridimensional
exerciții de orientare în spațiul plastic volumetric sugerat de spațiul natural
exerciții de proporționare a unor forme tridimensionale orizontale, verticale oblice în negativ sau pozitiv
3.3. Manifestarea inițiativei în aprecierea critică a propriilor lucrări
analiză de imagine a formei tridimensionale create
analiza comparativă a imaginii plastice
studiul evoluției structurii compoziționale în demersul artistic propriu
3.4. Realizarea de produse artistice originale, expresive
realizarea în volum a unor crochiuri și studii modelate în volum
expunerea lucrărilor realizate în spații nonformale
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a V-a
Materiale și instrumente utilizate în modelaj
Lut Eboșoare
Tehnicile modelajului
Inițiere în tehnica modelării cu ajutorul mâinii
Realizarea unui obiect simplu cu ajutorul degetelor prin apăsare și deformare fără a completa cantitatea inițială de material
Crearea de grupări de amprente obținute în lut prin presarea unor obiecte de forme diferite
Modelarea părților componente ale unei figuri și asamblarea într-un întreg prin sudarea părților componente
Tehnica adăugării Tehnica eliminării din bloc Tehnica deformării Tehnica mixtă
Incizia
Elemente de limbaj
Planul
Punctul (forma punctului) Despre formă și volum Muchia
Amprenta
Forme de expresie Relieful plat
Adâncimea și înălțimea reliefului Repetiția
Forma statică și forma dinamică în relief
Mijloace elementare de expresie tridimensională Proporția volumelor
Compoziția
Dominante compoziționale ale volumelor Verticala, orizontala, oblica, arcul, sfera
CLASA A VI-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă
Clasa a VI-a
1.2. Identificarea modurilor de articulare a formelor din natură și corespondențele acestora în spațiul plastic tridimensional
Transpunerea din spațiul natural în spațiului plastic a realității obiective prin forme tridimensionale
exerciții de alcătuire a spațiului plastic tridimensional prin forme în negativ, puncte și linii
exerciții de alcătuire a spațiului plastic tridimensional prin plane, muchii și volume, plin și gol
exerciții de linie modulată în basorelief
exerciții de observare a relației volum - spațiu prin relația plin - gol
Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice modelajului
Clasa a VI-a
2.2. Amplificarea potențialului de exprimare plastică cu ajutorul tehnicilor specifice
Diversificarea modalităților de exprimare plastică în modelaj cu ajutorul caracteristicilor instrumentelor folosite, a eboșoarelor
obținerea unei diversități de volume prin modelare
obținerea contrastului de mărime( mare-mic, mic-mare)
modelarea unui ansamblu de forme configurate geometric în basorelief
redarea volumelor prin accentuarea contrastului plin – gol
obținerea unor suprafețe, muchii și forme tridimensionale prin contraste variate de suprafață
redarea expresivității basoreliefului prin raportul volumetric mare-mic și prin contrastul de lumină- umbră
Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul specific modelajului în contexte variate
Clasa a VI-a
Alcătuirea imaginii plastice în volum prin articularea elementelor structurale
exerciții de alăturare a unor forme intenționate dispuse în relația aglomerat- dispersat pe o placă de lut
dispunerea formelor tridimensionale pe direcții orizontale și verticale în compoziția statică
dispunerea formelor tridimensionale pe direcții diagonale ascendente, descendente, curbe în compoziția dinamică, în sugerarea mișcării
compunerea unor suprafețe cu forme volumetrice pe baza raportului plin- gol în basorelief
exerciții de compunere a volumelor în forme statice sau dinamice în compoziții
3.2. Structurarea spațiului plastic bazată pe observarea formelor naturale și a diferitelor moduri de articulare a acestora în volum
obținerea spațiului plastic expresiv prin structurarea în volume modelate a unor forme naturale
obținerea expresivității formelor tridimensionale pe baza studiului diferitelor moduri de articulare a formelor din natură
3.3. Manifestarea inițiativei în aprecierea critică a propriilor lucrări
- analiză de imagine a formei tridimensionale realizate
Clasa a VI-a
analiza comparativă a imaginii plastice
studiul evoluției structurii compoziționale în demersul artistic propriu
3.4. Implementarea de proiecte ce pun în evidență produse artistice noi, creative
realizarea de schițe și studii după natură în volum
expunerea lucrărilor realizate în spații nonformale
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VI-a
Tehnicile modelajului
Tehnica deformării Tehnica adăugării
Tehnică mixtă Amprenta
Elemente
de
limbaj.
Planul-muchia și alăturarea de forme tridimensionale în redarea volumelor
Punctul ca formă:
-punctul pozitiv; punctul negativ Linia ca formă:
-linia pozitivă – muchia
-linia negativă – incizia
Forma. Forme geometrice conținute în structuri naturale Volumul. Volumul în configurări geometrice sau plastice
Proporțiile și raporturile între volume (raportul mare-mic, mic-mare) Geometria volumelor:
-Spirala, arcul de cerc
Clasificări
Forme de tridimensională Basorelieful
expresie
Suprafața (aspectul suprafeței, structuri ale suprafeței, rolul suprafeței cu aspecte diferențiate)
Relația suprafață – plan, formă – volum, plan – muchie Proporția volumelor prin raportul mare - mic Adâncimea și înălțimea basoreliefului
Compoziția
Compoziția statică în basorelief Compoziția dinamică în basorelief
Alăturarea unor volume oblice, curbe în sugerarea mișcării
Centrul de interes încorporat în interiorul volumului sau în afara lui Aglomerat-dispersat în basorelief
CLASA a VII-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă
Clasa a VII-a
Evidențierea caracteristicilor categoriilor de limbaj plastic tridimensional în compoziții plastice noi, prin exprimarea clară a mesajelor intenționate
exerciții de configurare a unui spațiu plastic în relief, prin forme plane, stilizate, pe baza relației plin-gol
exerciții de obținere a spațiului plastic tridimensional prin plane, muchii și volume, plin și gol, prin forme în relief înalt (mezorelief)
Clasa a VII-a
1.2. Valorificarea opiniilor proprii referitoare la mesaje comunicate prin limbaj vizual în obținerea de noi compoziții plastice prin studiu după natură
exerciții de redare a volumelor prin contrastul mare – mic în mezorelief
exerciții de observare a formelor în redarea volumelor și a spațiului prin relația plin-gol, concav- convex
Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice modelajului
Clasa a VII-a
2.2. Valorificarea elementelor de limbaj plastic prin studiu după natură în obținerea de compoziții plastice intenționate
Utilizarea în contexte multiple a instrumentelor, materialelor și tehnicilor diverse specifice modelajului, prin evidențierea caracteristicilor acestora
obținerea unei diversități de forme tridimensionale și texturi de suprafață
realizarea de forme tridimensionale prin tehnica traforului
obținerea contrastului de mărime a volumelor, accentuarea expresivității acestora prin procedee tehnice
exerciții de configurare a unor forme după natură în volume echilibrate și expresive pe verticală, orizontală, oblic
modelarea unor volume după natură cu semnificație ascendentă sau descendentă
exerciții de compunere a volumelor în echilibru în forme statice sau dinamice
Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul specific modelajului în contexte variate
Clasa a VII-a
Exprimarea modalităților de transmitere a mesajelor în compoziții tridimensionale noi
exerciții de compunere a unor forme tridimensionale dispuse spațial stabilind un raport plin-gol intenționat
obținerea unor structuri în forme tridimensionale dispuse spațial
exerciții de obținere a unor volume dispuse spațial în compoziții închise cu centru de interes
obținerea unor volume dispuse spațial în compoziții deschise cu centru de interes
proporționarea generală a geometriei corpului uman
3.2. Aprecierea critica a operelor de artă
analiza de imagini și/ sau a formei tridimensionale create
analiza comparativă a unor imaginii plastice, utilizând limbajul de specialitate
evidențierea structurii compoziționale în cadrul unui demers artistic propriu
3.3. Inițierea capacității de a pune în valoare patrimoniul artistic național și internațional
realizarea de schițe după lucrări/opere de artă ale unor sculptori de referință români și străini
studii de documentare după teme date
3.4 Realizarea de proiecte ce pun în evidență produse artistice noi
realizarea de schițe și studii în volum după natură
expunerea lucrărilor în spații nonformale
3.5 Transformarea spațiilor și formelor tridimensionale printr-un demers plastic intenționat și prin tehnici specifice modelajului
exerciții de compunere – descompunere a unor forme tridimensionale în scopul obținerii de noi expresivități
propuneri de proiecte de lucrări / forme volumetrice spațiale pentru un spațiu dat
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VII-a
Tehnicile modelajului
Tehnică mixtă
Crearea expresivității prin tehnici ale modelajului Amprenta
Expresivitatea modelajului prin accentuarea tehnicilor
Elemente de limbaj
Armonizarea elementelor de limbaj Relația volum –spațiu (golul- plinul)
Volumul poziție și echilibrul orizontal sau vertical Poziționarea volumului în echilibru orizontal sau vertical Geometria volumelor
Forme de expresie
Relieful înalt (mezorelieful). Altorelief
Structuri ale suprafeței, rolul suprafeței cu aspecte diferențiate Relația suprafață – volum
Contraste de volume: contrastul de dimensiune mare-mic, mic- mare, contrastul concav-convex în relief
Adâncimea și înălțimea reliefului
Compoziția
Expresivitate în compoziția tridimensională Compoziții orizontale și compoziții verticale Compoziția închisă în tridimensional Compoziția deschisă în tridimensional Centrul de interes
Aglomerat-dispersat în relief Intersectia volumelor
Proporțiile corpului uman în poziție statică și în mișcare (crochiuri de mișcare și compoziție)
CLASA a VIII-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă
Clasa a VIII-a
Relaționarea categoriilor de limbaj plastic în compoziții plastice tridimensionale noi, printr-un demers coerent
exerciții de configurare a unui spațiu plastic în relief(altorelief) prin plane și muchii pe baza relației plin-gol
exerciții de configurare a unui spațiu plastic în ronde-bosse cu ajutorul limbajului și tehnica modelajului
Maximizarea potențialului de exprimare a elementelor de limbaj plastic cu ajutorul tehnicilor specifice
exerciții de redare a volumelor în ronde-bosse prin contrastele plin – gol, neted – vibrat
studii de observare a formelor în redarea volumelor și a spațiului prin relaționarea elementelor de limbaj cu mijloacele de expresie: contrastele mare-mic, plin – gol, concav -convex, neted- vibrat
Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice modelajului
Clasa a VIII-a
2.2. Valorificarea caracteristicilor expresive ale elementelor decorative în compoziții plastice intenționate, în contexte variate
Modelarea formelor si a suprafețelor netede specifice artei decorative, cu ajutorul instrumentelor
obținerea de forme geometrice, a unor forme plane netede, a unor ritmuri prin repetiție în volum în basorelief/ altorelief/ rondebosse
exerciții de modelare a unor forme tridimensionale ornamentale și evidențierea geometriei lor prin stilizare
obținerea unor structuri geometrice în forme tridimensionale dispuse spațial
exerciții de obținere a unei forme-modul și repetarea lui în basorelief sau în ronde-bosse
compunerea prin intersectarea spațială a unor volume configurate geometric
Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul specific modelajului în contexte variate
Explorarea modalităților de exprimare a mesajelor în compoziții noi
compunerea formelor pe axe orizontale și verticale în compoziția statică
exerciții de compunere a formelor pe axe diagonale ascendente, descendente, curbe, în compoziția dinamică
obținerea unor volume dispuse spațial în compoziții închise cu centru de interes în interior
exerciții de obținere a unor volume dispuse spațial în compoziții deschise cu centru de interes în exterior
raportarea diversității formelor la unitatea și armonia compoziției
modelarea unor volume cu semnificație ascendentă sau descendentă pe o armătură
proporționare generală a geometriei corpului uman prin modelare în volum
exerciții de modelare prin raportare a segmentelor corpului uman la întreg, a proporției capului, a expresiei
trasare de axe în stabilirea centrului de greutate al proporțiilor formelor corpului uman
3.2. Manifestarea inițiativei în aprecierea critică a operelor de artă
analiza de imagini și/ sau a formei tridimensionale create
analiza comparativă a unor imaginii plastice, utilizând limbajul de specialitate
evidențierea structurii compoziționale in cadrul unui demers artistic propriu
3.3. Dezvoltarea capacității de a ocroti și a pune în valoare patrimoniul artistic național și internațional
- realizarea de schițe și studii de documentare după lucrări/ opere de artă ale sculptorilor de referință români și străini
3.4. Implementarea de proiecte ce pun în evidență produse artistice noi, prin valorificarea continuțurilor parcurse
realizarea de schițe și studii proprii noi în compoziții decorative și plastice tridimensionale în basorelief sau ronde-bosse
expunerea lucrărilor în spații nonformale
3.5. Remodelarea spațiilor și formelor prin demersuri plastic intenționate și prin tehnici specifice
propuneri de proiecte, de lucrări modelate în forme volumetrice pentru un spațiu dat
compunerea prin intersectarea spațială a unor volume prin contrastul plin- gol, configurate geometric sau negeometric
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VIII-a
Tehnicile modelajului
Tehnică mixtă
Rolul adăugării, eliminării și deformării în cadrul tehnicilor modelajului
Expresivitatea modelajului
Elemente de limbaj
Volumul în configurări geometrice și negeometrice Înglobarea spațiului în volum
Forme de expresie Ronde-bosse
Verticala și diagonala în ronde-bosse
Mijloace de expresie
Unitate compozițională Armonie compozițională Echilibru compozițional Ritm- relief
Expresivitate în compoziția tridimensională
Compoziția
Verticala și diagonala în ronde-bosse și relief Monumentalitate în sculptură
Proporția in compoziție (proportia corpului uman) Compoziția decorativă – principiile artei decorative Compoziții orizontale și compoziții verticale în sculptură Compoziția închisă și compoziția deschisă în tridimensional
Compoziția statică, dinamică și închisă, deschisă, compoziția simbolică, compoziție modulară în toate tipurile de relief sau în ronde-bosse
Geometria corpului uman, a capului Proporția capului și expresia Caricatura
Expresivitatea modelajului
Basorelieful și relieful înalt Structuri tridimensionale
Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare pentru proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu specificul disciplinei
Modelaj .
Programa propune parcurgerea conținuturilor prevăzute, într-o abordare graduală, care să permită înțelegerea fundamentată, logică, bazată pe percepție, excluzând redarea mecanicistă și exprimările proprii superficiale. De asemenea, programa permite o abordare didactică flexibilă, adaptată particularităților de vârstă și intereselor elevilor din ciclul gimnazial și lasă libertatea cadrului didactic de a propune teme și subiecte dorite de către aceștia.
În receptarea mesajului artistic prin studii se va pune accent pe observarea directă, analiza și atitudinea critică în exprimarea originală a ideilor, a sentimentelor în forme tridimensionale.
În redarea mesajelor artistice se va avea în vedere corelarea studiului după natură cu exprimarea intenționată a acestora.
În formarea atitudinii critice a elevilor se recomandă utilizarea analizei propriilor lucrări, a operelor de artă și dezvoltarea capacității de a pune în valoare patrimoniul artistic național și internațional.
Materialele și instrumentele de lucru vor fi adecvate tehnicilor specifice disciplinei
Modelaj
în obținerea unei performanțe artistice plastice.
Domeniile de conținut corespund temelor plastice, iar exemplele de activități corespund unităților de învățare.
Subiectul aplicativ este pretext al temei plastice. Se va urmări atât înțelegerea conceptelor, cât și utilizarea practică a acestora. Se vor dezvolta competențe de susținere orală a lucrărilor proprii.
Dobândirea competențelor generale și specifice stabilite în programă se realizează prin activități predominant practice. Se recomandă implicarea în proiecte, realizate individual și în grup și participarea la cât mai multe concursuri de artă și expoziții.
Pentru dezvoltarea creativității și imaginației artistice, alături de utilizarea tehnicilor specifice este recomandată folosirea de metode prin care experimentul artistic să fie acceptat și încurajat. Demersul didactic trebuie să nu fie unul rigid, care să impună un anumit rezultat sau o anumită soluție. Este nevoie să se bazeze pe anumite criterii, însă astfel încât să nu descurajeze libertatea artistică, inovația și exprimarea creativității. Experimentarea permanentă trebuie sprijinită, astfel încât preocuparea majoră să fie aceea de a formula întrebări, nu neapărat de a obține un anume produs finit. Înțelegerea faptului că într-o creație artistică rezultatul final, cât și răspunsul artistic sunt importante, însă traseul parcurs de elev, prin încercare și eroare, este fundamental, conduce la formarea unui anumit tip de gândire și abordare artistică.
Pentru o mai bună organizare, este oferită o listă orientativă a materialelor și a instrumentelor de lucru:
hârtie de desen albă de diferite dimensiuni;
lut de modelaj sau ceramic, ipsos;
creioane, eboșoare, inele, compas, ;
sârmă maleabilă, de diferite grosimi, rigle din lemn;
șpaclu, daltă, ciocan, ceară de izolație, săpun;
vase pentru preparat ipsosul.
În funcție de subiect, de unitatea de învățare sau de perioada din an (sărbători religioase, sărbători din folclor, zile din calendarul naturii, zile cu importanță pentru anul școlar etc.), pot fi organizate activități în afara școlii care susțin demersul didactic derulat la clasă, precum:
vizite la Muzeul de Artă, la galerii de artă pentru vizionarea expoziției permanente sau pentru a participa la diferite ateliere;
vizite la expoziții organizate cu diferite ocazii;
participarea la expoziții stradale;
participarea la târgurile cu produse tradiționale, realizate manual (de exemplu, târgul Sărbătorilor de Iarnă, târgul de Ziua Națională a României, târgul de mărțișor etc.);
participarea la ateliere tematice (de exemplu, confecționarea de mărțișoare, negative pentru butaforie etc.);
organizarea de întâlniri cu artiști plastici consacrați, meșteri populari, oameni de cultură etc.;
participarea la festivaluri de arte plastice pe diferite teme;
participarea la concursuri școlare sau la simpozioane pentru elevi;
participarea la activități de tip șezătoare alături de artiști sau specialiști în domeniu.
Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării și a învățării. Este recomandată cu prioritate abordarea modernă a evaluării ca activitate de învățare. Astfel, sunt potrivite metode precum: urmărirea progresului personal, observarea sistematică, autoevaluarea, interevaluarea, realizarea de proiecte care să valorifice achizițiile copiilor, dar să stimuleze în același timp dezvoltarea de valori și atitudini, în contexte firești, adaptate vârstei, construirea de portofolii sau mape de lucrări. Procesul de evaluare va pune, de asemenea, accent pe recunoașterea experiențelor de învățare și a competențelor achiziționate de către elevii în mediul nonformal sau informal. Se recomandă evaluarea lucrărilor pe baza unor criterii specifice, cunoscute de către elevii sau pe baza unor grile de evaluare care urmăresc procese de realizare a unui produs final
pe o perioadă mai mare de timp.
Grup de lucru
Nume, prenume
Instituție de apartenență
Brăescu, Adrian
Ministerul Educației
Streche, Loredana
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Gheorghe, Gheorghiță - Vornicu
Colegiul de Națioanl de Arte „Octav Băncilă”, Iași
Curcan, Adrian
Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza”, București
Gavril, Zmicala
Liceul de Arte Vizuale “Romulus Ladea”, Cluj Napoca
Iulian, Asimionesei
Colegiul de Arte “Ciprian Porumbescu” Suceava
Marian, Predoiu
Colegiul National de Arte “Regina Maria” Constanta
Anexa nr. 17
MINISTERUL EDUCAȚIEI
Programa școlară pentru disciplina
PICTURĂ
Clasele V – VIII
învățământ integrat și suplimentar de artă – Arte vizuale
București, 2022
Notă de prezentare
Programa de Pictură pentru clasele V - VIII, pentru învățământ integrat și/ sau suplimentar de artă pune bazele unei abordări sistematice și comprehensive a gramaticii limbajului plastic.
Aceasta își propune să ofere elevilor cu aptitudini în domeniul artistic- vizual și care intenționează să participe la dezvoltarea culturii vizuale, contexte de învățare cu o perspectivă de educație aprofundată. Disciplina este prevăzută în planul- cadru de învățământ cu un buget de timp de 2 ore/ săptămână pentru toți cei patru ani de școlaritate.
Prin statutul său, obiectul de studiu Pictură promovează alături de disciplinele Desen și Modelaj cultivarea disponibilităților creative individuale în scopul comunicării cu și prin artă și creează premisele unui transfer cognitiv și senzorial către celelalte discipline și în viața socială, prin receptarea formelor în desen ca o componentă esențială interdisciplinară în dezvoltarea imaginației.
Programa disciplinei Pictură este elaborată conform modelului de proiectare didactică centrat pe competențe. Demersul didactic promovat de programă contribuie la profilul de formare al absolventului prin utilizarea mijloacelor specifice disciplinei: extinderea posibilităților de comunicare interumană prin imagini și forme artistice, prin apelul la trăirea totală și prin exprimarea liberă și creativă.
Structura programei școlare
include următoarele elemente:
Notă de prezentare
Competențe generale
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Conținuturi
Sugestii metodologice.
Competențele
sunt ansambluri de cunoștințe structurate, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,în contexte particulare diverse.
Competențele generale
vizate la nivelul disciplinei Pictură jalonează achizițiile de cunoaștere și de comportament ale elevului pentru întregul ciclu gimnazial.
Competențele specifice
sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a elevului, integrând strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate. Exemplele de activități au doar valoare orientativă. Pentru formarea competențelor specifice, profesorul este cel care își alege și proiectează activitățile de învățare în funcție de specificul disciplinei, de particularitățile de vârstă ale elevilor și de interesele fiecărui copil, de mijloacele și de materialele pe care le are la dispoziție. Toate acestea presupun personalizarea demersului didactic, prin implicarea activă și creativă a profesorului.
Conținuturile învățării
constituie elemente de bază ale domeniului de studiu și sunt mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor.
Sugestiile metodologice
includ elemente de proiectare a activității didactice, precum și elemente de evaluare continuă. Este necesară o abordare specifică vârstei, bazată în esență pe stimularea învățării prin joc, pe individualizarea învățării, pe dezvoltarea interesului copilului și pe implicarea în activitate.
Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă
Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice picturii
Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul cromatic în contexte variate
Competențe generale
CLASA a V-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare clasa a V-a
Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă
Clasa a V-a
1.2. Identificarea raporturilor dintre formele din natură și transpunerea lor în spațiul plastic
Determinarea spațiului natural prin observarea caracteristicilor obiectelor care constituie imaginea
exerciții de diferențiere a formelor prin puncte, linii, pete cromatice
schițarea realității obiective folosind cu precădere elementul de limbaj culoarea
alcătuirea imaginii plastice pornind de la elementele realului
identificarea componentelor imaginii prin diferențieri valorice și cromatice în natură și în spațiul plastic
exerciții creative cu forme obținute spontan
Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice picturii
Clasa a V-a
2.2. Valorificarea posibilităților variate de exprimare în culoare prin tehnici specifice
Identificarea potențialului de exprimare a elementelor de limbaj cromatic cu ajutorul instrumentelor specifice
exerciții de obținere a elementelor de limbaj prin diferite procedee și tehnici ale picturii în culori de apă
explorarea diverselor tipuri de tratare picturală în/ prin exerciții libere
exerciții de utilizare a varietății nuanțelor și al atributelor acestora
explorarea valențelor impresiv- expresive ale culorilor prin tehnici diverse
exersarea diferitelor tehnici în compoziții aplicative/ tematice
Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul cromatic în contexte variate
Clasa a V-a
Alcătuirea spațiului plastic pe baza posibilităților variate de generare a formelor plastice conform unor opțiuni personale
organizarea spațiului plastic ritmat cu ajutorul culorii ca element de limbaj
structurarea spațiului plastic pornind de la elementele realului
obținerea echilibrului compozițional prin culoare
exerciții de stimulare ale valențelor impresiv- expresive ale culorilor
3.2. Structurarea expresivă prin culoare a unor forme naturale corelată cu nevoile de constituire a spațiului plastic
obținerea unei noi expresivități prin descompunerea și recompunerea formelor
exerciții de obținere a amestecurilor cromatice și acromatice
evidențierea prin culoare a centrului/centrelor de interes
construcția formelor expresive prin culoare
exerciții de sugerare a spațiului și volumului prin contraste de culoare
3.3. Manifestarea inițiativei în aprecierea critică a propriilor lucrări
analiză de imagine a lucrării realizate
exerciții de argumentare, utilizând limbajul de specialitate
analiza comparativă a mai multor lucrări, pe baza unor criterii stabilite anterior
3.4. Realizarea de produse artistice originale, expresive
realizarea de schițe și studii după natură
realizarea de schițe de compoziție pe teme echilibru și dinamism folosind minimum de elemente de limbaj
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a V-a
Materiale utilizate pentru pictură
Instrumente și materiale utilizate pentru pictură : de exemplu, diferite culori de apă, pensule de diferite dimensiuni, paletă, culori acuarelă, tușuri colorate, etc
Tehnicile picturii în culori de apă
Generarea elementelor de limbaj prin tehnici de pensulație (difuzie, diluție, suprapunere, amestec), amprentare, de obținere a formelor spontane și elaborate, etc
Tratarea decorativă și tratarea picturală
Limbajul plastic
Clasificarea culorilor (după I. Itten) Amestecuri cromatice și acromatice Contrastele cromatice (după I. Itten) Dominantele cromatice ale realității obiective Percepția - moment cheie al relației cu vizibilul
Sugerarea formelor și a volumelor prin culoare
Compoziția cromatică . Noțiuni elementare
Tipuri de compoziție Rolul culorii în compoziție
Echilibru calitativ și cantitativ prin culoare Efectul termodinamic al culorii
CLASA a VI-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare clasa a VI-a
Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă
Clasa a VI-a
1.2. Analizarea/ identificarea raporturilor dintre formele din natură și transpunerea lor în spațiul plastic
Transpunerea din spațiul natural în spațiului plastic a realității obiective prin punct, linie, pată cromatică
exerciții de compunere - recompunere a spațiului plastic cu ajutorul culorii
exerciții de observare a caracteristicilor cromatice ale formelor din realitatea obiectivă
exerciții de schițare prin culoare a realității obiective
exerciții de obținere a nuanțelor și tonurilor din natură
exerciții de observare a relației lumină și umbră în sugerarea volumului prin culoare
exerciții de observare și analizarea efectelor impresive ale dominantelor cromatice
exerciții de sugerare a spațialității prin culoare
Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice picturii
Clasa a VI-a
Diversificarea modalităților de exprimare plastică cu ajutorul caracteristicilor instrumentelor folosite
exerciții de obținere a elementelor de limbaj prin diferite procedee și tehnici ale picturii în culori de apă
exerciții de obținere a punctelor prin diferite procedee și tehnici picturale
exerciții de redare a formelor și a liniei modulate cu ajutorul pensulei
exerciții de obținere a petei picturale (vibrate)
exerciții de sugerare a formei și volumului obiectelor prin culoare
exerciții de poziționare a petelor cromatice în redarea și sugerarea volumului obiectelor
Clasa a VI-a
2.2. Valorificarea posibilităților variate de exprimare în culoare prin tehnici specifice
obținerea, pe baza procedeelor tehnice valențe expresive amplificate ale elementelor de limbaj plastic în cadrul unor studii după natură și/ sau compoziții
exerciții de experimentare a mijloacelor de expresivizare a petei cromatice
obținerea, pe baza procedeelor tehnice, a valențelor expresive amplificate ale elementelor de limbaj plastic în cadrul unor compoziții libere
exerciții de generare a expresivității cromatice în compozițiile proprii
Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul cromatic în contexte variate
Clasa a VI-a
Alcătuirea spațiului plastic pe baza posibilităților variate de generare a formelor plastice conform unor opțiuni personale
exerciții de alcătuire a imaginii plastice pe baza unei structuri compoziționale coerente (intenționate)
organizarea imaginii plastice utilizând culori contrastante
compunerea imaginii plastice în culori apropiate
organizarea spațiului plastic pe direcții compoziționale diverse pe baza traseelor compoziționale (ascendent, descendent, centrifug, centripet, etc.)
3.2. Structurarea spațiului plastic prin formă și culoare
exerciții creative de obținere a unei noi expresivități prin descompunerea și recompunerea formelor (colaj/ decolaj, suprapuneri, restructurări cromatice)
obținerea amestecurilor cromatice și acromatice
exerciții de evidențiere prin culoare a centrului/centrelor de interes
exerciții de construcție a formelor expresive prin culoare
sugerarea spațiului și volumului prin contraste de culoare
realizarea de schițe și studii de culoare după natură
3.3. Manifestarea inițiativei în aprecierea critică a propriilor lucrări
analiză de imagine a lucrării realizate
exerciții de argumentare, utilizând limbajul de specialitate
analiza comparativă a mai multor lucrări, pe baza unor criterii stabilite anterior
3.3. Implicarea în proiecte de punere în valoare a unor produse originale, realizate în tehnici artistice-plastice
realizarea de expoziții cu lucrări originale în spații diverse
expunerea unor lucrări/ produse originale în cadrul unor expoziții tematice
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VI-a
Materiale utilizate pentru pictură
Instrumente și materiale utilizate pentru pictură : de exemplu, diferite culori de apă, pensule de diferite dimensiuni, paletă, culori acuarelă, guașe, tempera, tușuri colorate, etc
Tehnicile picturii
Tratarea decorativă și tratarea picturală Generarea elementelor de limbaj plastic prin tehnici de pensulație (difuzie, diluție, suprapunere, amestec), amprentare, de obținere a formelor spontane și elaborate, etc.
Limbajul plastic
Cercul cromatic
Strălucirea și luminozitatea culorilor
Amestecuri cromatice și acromatice Juxtapunerea și suprapunerea culorilor Armonizarea culorilor
Dominantele cromatice ale realității obiective Sugerarea formelor și a volumelor prin culoare
Compoziția cromatică
Tipuri de compoziție
Direcții compoziționale prin culoare (trasee compoziționale)
Griurile colorate- rol în compoziția cromatică Echilibru de suprafețe colorate
Accentuarea expresivității formelor prin culoare
Evidențierea centrului/ centrelor de interes prin diferite modalități plastice
CLASA a VII-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă
Clasa a VII-a
1.2.Transpunerea raporturilor dintre formele din natură în spațiul plastic
Transpunerea din spațiul natural în spațiului plastic a realității obiective prin punct, linie, pată
exerciții de structurare a spațiului plastic prin culoare
exerciții de amplificare a expresivității formelor prin culoare și procedee tehnice specifice
exerciții de înțelegere a elementelor de crochiu după figura umană
exerciții de analizare și alcătuire a imaginii plastice pornind de la elementele realului, inclusiv figura umană
exerciții de analiză a componentelor imaginii prin diferențieri cromatice în natură și în spațiul plastic
exerciții de reprezentare echilibrată a formelor din natură prin elementele de contrast, proporții, textură, etc
Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice picturii
Clasa a VII-a
2.2. Valorificarea posibilităților variate de exprimare în culoare prin tehnici specifice
Utilizarea în contexte multiple a instrumentelor, materialelor și tehnicilor diverse specifice picturii, pe baza caracteristicilor acestora
realizarea de schițe și studii în tehnici adecvate subiectului și dimensiunilor suportului ales
obținerea unei diversități de structuri compoziționale prin dirijarea experimentelor tehnice cu ajutorul culorilor
exerciții de redare a luminii și umbrei prin diverse procedee tehnice și de limbaj plastic
exerciții de compunere a formelor echilibrate în prin linii, puncte și pete cromatice
realizarea de compoziții statice/ dinamice cu dominante cromatice expresive (adecvate subiectului propus)
Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul cromatic în contexte variate
Clasa a VII-a
3.1. Explorarea modalităților de exprimare a mesajelor în compoziții noi, originale
- realizarea echilibrului cromatic al compoziției prin repartizarea cantităților/ calităților
Clasa a VII-a
suprafețelor colorate
3.2 Constituirea spațiului plastic pe baza expresivității limbajului pictural
3.3. Manifestarea inițiativei în aprecierea critică a operelor de artă
3.4 Implementarea de proiecte ce pun în evidență produse artistice noi, creative
- propuneri de proiecte în expresie plastică pentru un spațiu dat
exerciții de compunere a formelor colorate pe centre de interes în compoziția închisă
compunerea formelor colorate pe centre de interes în compoziția deschisă
exerciții de configurare a unor forme colorate echilibrate și expresive pe verticală, orizontală, diagonală
dispunerea și intersectarea bidimensională a unor forme colorate configurate geometric sau negeometric
realizarea de schițe și studii în tehnici picturale după natură
realizarea de compoziții picturale pe o temă dată
analiza de imagine
exerciții de argumentare, utilizând limbajul de specialitate
analiza comparativă a mai multor lucrări, pe baza unor criterii estetice stabilite anterior
realizarea de schițe și studii după natură în spațiul plastic bidimensional
realizarea de schițe și studii de documentare după lucrări/ opere de artă ale artiștilor plastici de referință români și străini
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VII-a
Materiale utilizate pentru pictură
Instrumente și materiale utilizate pentru pictură : de exemplu, diferite culori de apă, pensule
de
diferite
dimensiuni,
paletă,
creioane acuarelă, tușuri colorate, etc
Tehnicile picturii
Tratarea decorativă și tratarea picturală Generarea elementelor de limbaj plastic prin tehnici de pensulație specifice culorilor de apă (difuzie,
diluție,
suprapunere,
amestec,
amprentare), de obținere a formelor spontane și elaborate, etc.
Limbajul plastic
Morfologia imaginii plastice: de la subiect la lucrarea de studiu
Construcția formei prin culoare Contrastele cromatice (după I. Itten)
Rolul compoziției în cadrul studiului după natură
Compoziția
Dezordine și ordine utilizând elementele de limbaj plastic
Concentrare-dispersare utilizând elementele de limbaj plastic
Organizarea spațiului plastic- direcții compoziționale (orizontal- vertical, ascendent- descendent, static- dinamic, etc)
Compoziția plastică închisă Compoziția plastică deschisă Simetria, asimetria și echilibrul
Ritmul formelor statice, ritmul formelor dinamice Crochiurile după silueta umană- cantități/ calități cromatice în compoziție
CLASA a VIII-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă
Clasa a VIII-a
1.2. Remodelarea spațiilor și formelor printr-un demers plastic intenționat și prin tehnici specifice picturii
Transpunerea din spațiul natural în spațiului plastic a realității obiective prin punct, linie, pată
exerciții de constituire a spațiului plastic bidimensional și a formelor expresive prin puncte linii, pete colorate
elaborarea de schițe (crochiuri) după corpul uman în poziții statice și în mișcare după model și/ sau din memorie
elaborarea de schițe (crochiuri) după figura umană: construcție și expresie
exerciții urmărind expresia contrastului culorilor
realizarea pasajului prin culoare, cu aplicații la figura umană
amplificarea efectului de comunicare al culorilor pure în contrast cu culorile stinse
exerciții de expresivizare a imaginii picturale prin juxtapunerea albului și negrului
studii și experimentări cromatice urmărind efectul de mișcare și de spațialitate al culorilor
exerciții de realizare a tentei plate
realizarea de variante compoziționale originale, pe baza unei forme din natură, stilizate
studiul formelor mari, funcționale, din categoriile: vegetal, animal, mineral, după natură și din memorie
Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice picturii
Clasa a VIII-a
Punerea în valoare a atributelor specifice tehnicilor picturale
exerciții de pensulare pentru obținerea petelor valorice diferit structurate/ texturate
accentuarea contrastelor cromatice utilizând/ aplicând tehnici picturale combinate
Clasa a VIII-a
2.2. Amplificarea posibilităților de expresie plastică prin utilizarea tehnicilor mixte specifice picturii
accentuarea expresivității formei prin aplicarea de tehnici picturale mixte (grataj, tehnica imprimării țesăturilor, tehnica picturii pe apă-ebru, tehnica picturii pe sticlă, vitraliul) și utilizarea de instrumente diverse (pensule, cuțit de paletă, zgârierea cu bețișorul)
exerciții de relaționare cantitativă dintre lumina, umbra și tonul local în compoziții
exerciții de obținere a unei forme-modul și repetarea ei în obținerea ritmului decorativ
compunerea prin intersectarea, structurarea și sugerarea volumelor prin utilizarea formelor colorate configurate geometric
Exprimarea mesajelor intenționate utilizând limbajul cromatic în contexte variate
Clasa a VIII-a
Explorarea modalităților de exprimare a mesajelor prin compoziții originale
echilibrarea formelor colorate între ele prin raportul de cantitate, mare-mic, mic-mare
exerciții de sugerare a ritmului prin repetiția unor forme colorate în diverse direcții
sugerarea ritmului în echilibrul static prin repetiția formelor colorate orizontale, verticale
sugerarea mișcării prin repetiția formelor diagonale ascendente, descendente
utilizarea simetriei și asimetriei în compoziții picturale
obținerea unui modul colorat și repetarea lui pe o suprafață dată
compunerea formelor pe axe orizontale și verticale în compoziția statică
compunerea formelor pe axe diagonale ascendente, descendente, curbe, în compoziția dinamică
realizarea centrului de interes în cadrul unei compoziții cromatice închise
exerciții de compunere a formelor pe centre de interes în compoziția cromatică deschisă
trasare de axe în stabilirea centrului de greutate al proporțiilor formelor corpului uman
raportarea diversității formelor la unitatea și armonia compoziției
studii după fragmente ale corpului uman și raportarea lor la întreg
exerciții de proporționare a corpului uman
3.2 Valorificarea comunicării prin imagini pe baza expresivității limbajului pictural
realizarea de schițe și studii după natură
realizarea de compoziții picturale și decorative în culori de apă pe o temă dată
3.3. Manifestarea inițiativei în aprecierea critică a operelor de artă
analiza de imagine
exerciții de argumentare, utilizând limbajul de specialitate
analiza comparativă a mai multor lucrări, pe baza unor criterii stabilite anterior
3.4 Dezvoltarea capacității de a ocroti și a pune în valoare patrimoniul artistic național și internațional
realizarea de schițe și studii de documentare după lucrări/ opere de artă ale artiștilor de referință români și străini
realizarea de schițe și studii proprii noi în compoziții plastice și/ sau decorative bidimensionale
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VIII-a
Materiale utilizate pentru pictură
Instrumente și materiale utilizate pentru pictură : de exemplu, culori pe bază de ulei, diferite culori de apă, pensule de diferite dimensiuni și , paletă, culori acuarelă, tușuri colorate, pasteluri, creioane cerate, etc.
Tehnicile picturii în culori de apă
Tehnici de de subliniere expresivă a unor repere în cadrul studiului după natură și a compozițiilor plastice
Tehnici mixte specifice și tehnicilor picturii în culori de apă (monotip, encaustic, print, colaj, decolaj, etc.)
Tehnici de obținere a petei vibrate și a petei plate Tehnici de obținerea petelor cromatice diferit structurate/ texturate
Tehnici de redare a volumului prin culoare
Limbajul plastic
Morfologia imaginii plastice: de la subiectul aplicativ la problematica de studiu
Construcția formei prin culoare Contrastele cromatice (după I.Itten)
Expresivitatea și firescul prin structuri de exaltare optică în determinarea compozițiilor cu caracter figurativ
Forma și expresia ornamentală Stilizarea
Rolul compoziției în cadrul studiului după natură Portretul– expresia grafică a corpului și figurii umane
Valorificarea contrastelor cromatice
Studii și experimentări cromatice urmărind efectul de mișcare
Studii și compoziții cu subiect, urmărind efectul termodinamic al culorilor
Studiul modelării prin culoare și realizarea efectului de volumetrie
Aplicații practice realizate în diverse tehnici și materiale
Compoziția
Ritm– forme bidimensionale: ritmul plin-gol, mare- mic; ritmul, linia și accentul, repetiția
Ritmuri pe direcții ascendente și descendente Ritmul și mișcarea
Simetria– asimetria și echilibrul
Relația forme bidimensionale-repetiție-structuri Verticala și diagonala în sugerarea volumelor Axele și centrul de greutate
Proporțiile corpului uman în compoziție
Proporția corpului uman; Canonul, expresie a proporției ideale
Diversitatea formelor în unitatea și armonia compoziției
Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare pentru proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu specificul disciplinei
Pictură .
În receptarea mesajului artistic prin studii se va pune accent pe observarea directă, analiza și atitudinea critică în exprimarea originală a ideilor, a sentimentelor prin forme bidimensionale.
Domeniile de conținut corespund temelor plastice, iar exemplele de învățare corespund unităților de învățare.
Programa școlară permite o abordare didactică flexibilă, adaptată particularităților de vârstă și intereselor elevilor din ciclul gimnazial și lasă libertatea cadrului didactic de a propune teme și subiecte dorite de către aceștia.
Subiectul aplicativ este pretext al temei plastice. Se va urmări atât înțelegerea conceptelor, cât și utilizarea practică a acestora. Se vor dezvolta competențe de susținere orală a lucrărilor proprii.
Dobândirea competențelor generale și specifice stabilite în programă se realizează prin activități predominant practice. Se recomandă implicarea în proiecte, realizate individual și în grup și participarea la cât mai multe concursuri de artă și expoziții.
Pentru dezvoltarea creativității și imaginației artistice, alături de utlizarea tehnicilor specifice este recomandată folosirea de metode prin care experimentul artistic să fie acceptat și încurajat. Demersul didactic trebuie să nu fie unul rigid, care să impună un anumit rezultat sau o anumită soluție. Este nevoie să se bazeze pe anumite criterii, însă astfel încât să nu descurajeze libertatea artistică, inovația și exprimarea creativității. Experimentarea permanentă trebuie sprijinită, astfel încât preocuparea majoră să fie aceea de a formula întrebări, nu neapărat de a obține un anume produs finit. Înțelegerea faptului că într-o creație artistică rezultatul final, cât și răspunsul artistic sunt importante, însă traseul parcurs de elev, prin încercare și eroare, este fundamental, conduce la formarea unui anumit tip de gândire și abordare artistică.
Pentru o mai bună organizare, este oferită o listă orientativă a materialelor și a instrumentelor de lucru:
hârtie de desen albă și nuanțată de diferite grosimi și texturi diferite, carton;
creioane, creioane colorate, creioane cerate, creioane acuarelă;
cărbune;
acuarele, tempera, guașe, culori pe bază de ulei;
pensule de diferite mărimi;
foarfece, cutter, adezivi.
În funcție de subiect, de unitatea de învățare sau de perioada din an (sărbători religioase, sărbători din folclor, zile din calendarul naturii, zile cu importanță pentru anul școlar etc.), pot fi organizate activități în afara școlii care susțin demersul didactic derulat la clasă, precum:
vizite la Muzeul de Artă, la galerii de artă pentru vizionarea expoziției permanente sau pentru a participa la diferite ateliere;
vizite la expoziții organizate cu diferite ocazii;
participarea la expoziții stradale;
participarea la târgurile cu produse tradiționale, realizate manual (de exemplu, târgul de
Iarnă , târgul de Ziua Națională a României, târgul de
Mărțișor
etc.);
participarea la ateliere tematice (de exemplu, reciclarea hârtiei și a plasticului, confecționarea de rame de tablouri, pictură pe sticlă, pe lemn, pe mobilă, realizarea de colaje/ afișe/ panouri etc.);
organizarea de întâlniri cu artiști plastici consacrați, meșteri populari, oameni de cultură etc.;
participarea la festivaluri de arte plastice pe diferite teme;
participarea la concursuri școlare sau la simpozioane pentru elevi;
participarea la activități de tip șezătoare alături de artiști sau specialiști în domeniu.
Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării și a învățării. Este recomandată cu prioritate abordarea modernă a evaluării ca activitate de învățare. Astfel, sunt potrivite metode precum: urmărirea progresului personal, observarea sistematică, autoevaluarea, interevaluarea, realizarea de proiecte care să valorifice achizițiile copiilor, dar să stimuleze în același timp dezvoltarea de valori și atitudini, în contexte firești, adaptate vârstei, construirea de portofolii sau mape de lucrări. Procesul de evaluare va pune, de asemenea, accent pe recunoașterea experiențelor de învățare și a competențelor achiziționate de către elevii în mediul nonformal sau informal. Se recomandă evaluarea lucrărilor pe baza unor criterii specifice, cunoscute de către elevii sau pe baza unor grile de evaluare care urmăresc procese de realizare a unui produs final pe o perioadă mai mare de timp.
Grup de lucru:
Nume, prenume
Instituție de apartenență
Brăescu, Adrian
Ministerul Educației
Streche, Loredana
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Traian Boicescu
Liceul de Arte ”Victor Giuleanu” Rm Vâlcea
Stoica Elena
Școala gimnazială Corbeni, jud. Argeș
Laszlo Imets
Liceul de artă ”Nagy Isvan” Miercurea Ciuc
Ioana Streinu
Inspectoratul Școlar al Municipiului București
Istvan Havadi
Colegiul de Muzică ”Sigismund Toduță” Cluj-Napoca
Anda Tamaș
Liceul de artă ”Sabin Drăgoi” Arad
Elena Cioclu
Școala gimnazială de artă ” Victor Karpis”
Ioan Diaconu
Palatul copiilor Alexandria
Anexa nr. 18
MINISTERUL EDUCAȚIEI
Programa școlară
pentru disciplina
RITMICĂ
CLASA a IV-a
învățământ integrat și suplimentar de artă – Coregrafie
București, 2022
Notă de prezentare
Programa disciplinei Ritmică – reprezintă o ofertă curriculară pentru învățământul gimnazial.
Disciplina
Ritmică , inclusă în aria curriculară Arte este prevăzută în Planul-cadru de Învățământ aprobat prin OMENCS nr.3590/ 5 aprilie 2016, având un buget de timp de 1 oră/săptămână, potrivit precizărilor referitoare la aplicarea planului-cadru pentru învățământul gimnazial cu program integrat și suplimentar de artă-coregrafie
Programa disciplinei
Ritmică
este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară, centrat pe competențe. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a dimensiunii acționale în formarea personalității elevului. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Construcția în spirală a programei, abordând elementele de limbaj ale dansului clasic, permite pe baza experienței
acumulate,
exprimarea
evolutivă
prin
limbaj
coregrafic,
cu
accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale și acționale ale formării personalității elevilor.
În forme tot mai variate dansul face parte din viața artistică cotidiană și școala de balet românească trebuie să continue să formeze personalități marcante pentru scenele naționale și internaționale . Manifestările cu dans, alături de cele muzicale sunt abordări artistice nelipsite din viața cotidiană și reprezintă momente de satisfactie personală, de îmbogățire spirituală sau comuniune.
Studiul
disciplinei Ritmică
începe la vârsta de 10-11 ani și este condiționat de existența la elevi a unor aptitudini fizice specifice (propoprționalitate fizică, mobilitate/flexibilitate, simț ritmic). Asimilarea elementelor de limbaj al dansului începe în clasa a IV-a și se termină în clasa a XII-
a. Ciclul gimnazial continuă educația coregrafică inițiată în învățământul primar de coregrafie și formează competențele care constituie fundamentul pregătirii în domeniu.
Competențele prevăzute pe fiecare nivel de pregătire din cadrul ciclului gimnazial se traduc în sarcini tot mai complexe, pe măsura maturizării fizice și psihice a elevilor.
Structura programei școlare
include , pe lângă nota de prezentare, următoarele elemente:
Competențe generale
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Conținuturi
Sugestii metodologice.
Competențele
sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competențele generale
vizate la nivelul disciplinei
Ritmică
jalonează achizițiile de cunoaștere ale elevului la sfârșitul ciclului gimnazial.
Competențele specifice
sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice, în programă sunt propuse
exemple de activități de învățare
care valorifică experiența concretă a elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.Prezenta programă propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare în funcție de aptitudinile elevilor cu care lucrează. Se urmărește astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase și al fiecărui elev.
Conținuturile
învățării
constituie
elemente
de
bază
ale
domeniului,
mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
Elemente de teorie muzicală
Limbaj coregrafic;
Coordonarea plastic-expresivă și muzicalitatea în execuția mișcărilor .
Disciplina
Ritmică
își păstrează caracterul tradițional, însă cadrele didactice de specialitate își pot propune teme interdisciplinare, ce pot reveni (in următorii ani de studiu), care să exploreze relația dansului cu alte domenii, în special cu muzica, anatomia, dar și cu istoria, geografia, matematica, tehnologia informației, etc.
Sugestiile metodologice
includ recomandări de strategii didactice și elemente de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie predominant la realizarea acestora.
Operarea cu elemente de limbaj coregrafic in relatie cu structurile ritmico- muzicale
Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte, printr- un demers ritmico-muzical dat
3.
interpretarea unui fragment coregrafic
Exprimarea
unor
idei,
sentimente,
atitudini,
prin
Competențe generale
CLASA a IV-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elemente de limbaj coregrafic in relatie cu structurile ritmico- muzicale
Clasa a IV-a
1.2. Identificarea unor elemente de bază ale limbajului ritmico-muzical
Perceperea auditivă a sunetelor și duratelor
Exerciții de recunoaștere a duratelor sunetelor
Exerciții de intonare a sunetelor
Exerciții de citire ritmică
Alcatuirea unui acompaniament ritmic simplu pentru o melodie dată
Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte in cadrul unui demers ritmico-muzical dat
Clasa a IV-a
2.2. Explorarea continutului semantic al discursului coregrafic prin raportarea acestuia la discursul ritmico-muzical
Corelarea structurilor ritmico-muzicale simple si complexe (binare, ternare) cu diferite miscari specifice dansului
exercitii pentru recunoasterea si utilizarea structurilor ritmico-melodice concomitent cu mișcările diferitelor părți ale corpului
combinatii din tipuri variate de mers si fuga cu bătăi ale picioarelor și palmelor; săltări; alergări în forma liberă și în diferite combinații pe ritmurile binare si ternare construite de profesor
organizarea acestor tipuri variate de mers, fuga, alergare, saltare, batai ale picioarelor si palmelor in fragmente coregrafice cu identitate proprie
studierea parametrilor miscarii prin intermediul apropierii lor de elemente ritmico-muzicale diferite si explorarea nuantelor dintre structurile studiate
dezvoltarea capacitatii de a sesiza schimbarile de ritm, durata, intensitate si dinamica a sunetului in raport cu miscarea prin exercitii variate
corelarea parametrilor mișcării corporale (durată, intensitate, dinamică și spațialitate) cu structuri ritmico-melodice, în vederea sporirii expresivității corpului
coordonarea diferitelor seturi de miscari si structuri ritmico-melodice, in spatiu/timp si dinamici diferite cu structuri ritmico-melodice de diferite intensitati si dinamici in scopul nuantarii discursului coregrafic
Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini prin interpretarea unui fragment coregrafic
Clasa a IV-a
Coordonarea plastic-expresivă și muzicalitatea în execuția mișcărilor
coordonarea mișcărilor proprii cu mișcările unuia sau a mai multor parteneri (grup, ansamblu)
explorarea capacității de a se auto-analiza și corecta prin raportare la exemplele formulate de profesor
realizarea unor jocuri de recunoaștere a unor elemente de limbaj coregrafic în construcții ritmico-melodice
Analizarea unui context artistic prin studierea unui fragment coregrafic în diferite interpretări
transpunerea fragmentului studiat pe diferite traiectorii spatiale si in dinamici diferite
invatarea fragmentului studiat pe grupe de elevi si coordonarea acestor grupe in forma unei orchestra in miniatura
orchestrarea intr-o cheie variata de miscari si dinamici corporale a fragmentului studiat
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a IV-a
1. Elementele limbajului muzical utilizate în discursul coregrafic
Valorile muzicale:
notă întreagă, doime, pătrime, optime, șaisprezecime
Pauzele și valorile lor.
Ritmurile
binar și ternar, binar-sincopat, triolet -ul. Contratimpul, sincopa, auftakt-ul (anacruza).
Măsurile muzicale:
2/4, ¾, 4/4 și 6/8.
Tempo-ul ( Lento, Adagio, Andante, Allegretto, Allegro și Presto ). Durata, ritmul muzical.
Măsura; fraza-perioada.
2.Elemente de dramaturgie coregrafică și conținut scenic
Diferite tipuri de mers; bătăi ale picioarelor și palmelor; săltări; alergări în forma liberă și în diferite combinații.
Utilizarea instrumentelor muzicale (de suflat: blockflöte, flaut, fluier și de percuție: tobă, tamburină, castagnete, linguri de lemn, conga, trianglu, xilofon din lemn) și relația mers, săltare, alergare.
Utilizarea pauzelor muzicale și relația mers, săltare, alergare. Operarea cu cunoștințele ritmice învățate și aplicarea lor în practică.
Dinamica ritmică și dinamica corporală: Pianissimo (PP), Piano (P), Mezzofort (MZ), Forte (F), Fortissimo (FF) în conformitate cu Tempo-ul muzical.Coordonarea structurilor ritmico-muzicale concomitent cu mișcările diferitelor părți ale corpului.
Crescendo-descrescendo; cadența perfectă și imperfectă (final în dans); - introducerea execuției pe „auftakt” și restrangerea duratelor de execuție a mișcărilor
-prelucrarea pozelor (mici și mari) în exercițiile de la bară, mijloc și „pointes”;
- dezvoltarea coordonării mișcărilor în combinații mai complexe - cu poze statice și pași de legătură;
-introducerea „adagio”-ului elementar compus din poze și „port de bras” legate cu elemente de limbaj existente în programă, cu accent sporit pe expresivitate în execuția mișcărilor
-evidențierea în exerciții a diferențelor discursului muzical: binar, ternar și a dinamicilor imprimate mișcării de caracterele muzicale
: „legatto”, „stacatto” , s.a.m.d.
Sugestii metodologice
Programa școlară se adresează profesorilor care predau disciplina
Ritmică.
Proiectarea demersului didactic începe cu lectura personalizată a programei școlare care trebuie să ofere răspunsuri la următoarele întrebări:
În ce scop voi face? (identificarea competențelor)
Cum voi face? (determinarea activităților de învățare)
Ce conținuturi voi folosi? (selectarea conținuturilor)
Cu ce voi face? (analiza resurselor materiale)
Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare)
Lectura se realizează în succesiunea următoare: de la competențe generale, la competențe
specifice, la activități de învățare și de la acestea din urmă la conținuturi. Profesorii vor proiecta demersul de învățare în funcție de particularitățile individuale ale fiecarui elev, de baza materială de care dispun și de opțiunile elevilor.
Parcurgerea
programei de dans clasic pentru gimanziu are ca finalitate formarea competențelor necesare trecerii elevilor la ciclul liceal al învățământului coregrafic. Formarea acestor competențe specifice presupune un buget de timp de studiu supravegheat de profesorul de specialitate de minim două ore zilnic, dar și de o completare cu studiul individual în funcție de particularitățile fiecărui elev.
Strategii didactice
Programa școlară valorifică exemplele de activități de învățare care să permită trecerea de la centrarea pe conținuturi, la centrarea pe experiențe de învățare. În vederea formării competențelor, se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei „ Ritmică ” să pună accent pe construcția progresivă a cunoașterii specifice domeniului, pe flexibilitatea abordărilor și parcursul diferențiat.
Ținând cont de numărul limitat de ore de specialitate, gestionarea timpului didactic va trebui să pună în centrul preocupărilor cele mai eficiente formule de studiu pentru formarea deprinderilor de mișcare, fără rabat de la calitatea execuției.
Valorificând particularitățile elevilor, profesorii vor găsi demersuri care să facă accesibil și atractiv conținutul lecției de dans clasic.
Jocul devine metodă, mijloc și formă de organizare,efectuat sub formă de întrecere, adaptat capacităților motrice și psihice ale elevilor.
La începutul anului școlar se va urmări organizarea claselor pe grupe de specialitate separat fete/băieți sau mixte. În paralel cu activitatea motrică se va folosi limbajul de specialitate în limba franceză (cu traducere pentru înțelegerea optimă a caracterului mișcării), din care să nu lipsească metafora ca mijloc de formare a imaginii mentale și de valorificare a achizițiilor dobândite prin lecțiile de dans clasic. Profesorul de dans clasic din
ciclul gimnazial
trebuie să demonstreze fiecare mișcare predată, explicând cu meticulozitate, pe înțelesul elevilor principiile
de
execuție
a
elementelor
studiate.
Demonstrarea
de
către
profesor
cu acompaniament muzical, cu accent major pe ritmica dinamica și intensitatea mișcării este esențială. Construirea exercițiilor la fiecare nivel de studiu, trebuie să respecte dimensiunile și tempo-urile potrivite pe nivel de vârstă, aptitudini, receptivitate și asimilare al elevilor.
La clasa aV-a accentul studiului cade în continuare pe îmbunătățirea plasamentului în formă statică /dinamică și pe dezvoltarea forței fizice. Exercițiile sunt construite astfel încât să perfecționeze coordonarea picioarelor, brațelor și capului în timpul mișcărilor. Folosirea parametrilor spatiului: întoarceri, deplasări la începutul, în timpul și la sfârșitul discursului coregrafic vor fi repere în construcția exercițiilor de la mijloc. Un obiectiv major este utilizarea intensă e procedeului “en tournant”: întoarceri întregi pe două picioare și în picior la bară și în mijlocul sălii, la sarituri și “pointes”.
La clasa a VI-a se va intensifica execuția mișcărilor pe “demi pointe” (durată, tempo și dinamică), la bară și mijloc și va începe învățarea piruetelor din diferite preparații, pe loc și cu deplasări pe diagonală. La capitolul “Sarituri” se
începe învățarea bateriilor (“royale”, “entrechatquatre”) și a săriturilor cu aterizarea pe un picior. În vederea dezvoltării continue a plasticii și expresivității elevilor în mișcare, exercițiile vor conține la bară și la mijloc (static și în
dinamică) toate pozele mici și mari, “en face” și în poze, în fraze de mișcare combinate logic și eficient, alternând studiul “port de bras-urilor” cu pasaje de dificultate tehnică sporită.
La clasa a VII-a ca procedeu specific de dezvoltare a forței musculare se va proceda la exerciții cu durată mai mare, cu mărirea numărului de repetări ale aceleiași mișcări (în special pe un picior). La combinații de mișcări cu complexitate sporită, care solicită coordonarea, memoria și concentrarea atenției, obiectivul major este transpunerea tuturor exercițiilor de la bară și mijloc pe “demi-pointe”. Atât în studiul exercițiilor de la bară cât mai ales la mijloc va continua și se va diversifica studiului întoarcerilor pe un picior și pe două și studiul turațiilor în diferite poziții. Va exista o preocupare continuă în special la mijloc pentru abordarea mișcărilor “en tournant” și pentru creșterea amplitudinii mișcărilor.
*Completarea studiului săriturilor cu adăugarea “battu-ului” impune alocarea unui buget de timp sporit iar studiul “pointelor” ar trebui să dispună de cel puțin un buget de timp de cel putin 30 de min/zi (minim de trei ori pe săptămână).
La clasa a VIII-a, generalizarea execuției la “demi pointe” trebuie să fie caracteristica de bază a orei de dans clasic. Profesorul va viza în construcțiile frazelor coregrafice
î nvățarea piruetelor din diferite preparații, pe loc și cu deplasări pe diagonală și implicit va concentra cea mai mare parte a orei spre exerciții la mijloc. Elevii clasei a opta vor fi provocați de structuri complexe de studiu cu diversitate ritmico-muzicală, din repertoriul consacrat de balet, centrate pe o mișcare și/sau combinații. Studiul „adagio-ului” la bară și mijlocul sălii, la „demi-pointes” și
„pointes” este o preocupare majoră. Adoptarea și adaptarea de fragmente de rol din marele repertoriu pentru studiul expresivității mișcării trebuie să constituie o provocare atât pentru profesorul de dans clasic cât și pentru profesorul corepetitor. Partiturile de acompaniament nu sunt menite doar să dezvolte simtul ritmic, ci și să sprijine continuu formarea unei culturi muzicale pentru elevi și mai mult să realizeze la clasă emulația propice studiului solicitant al dansului clasic.
Grup de lucru
Nume, prenume
Instituție de apartenență
Brăescu, Adrian
Ministerul Educației
Streche, Loredana
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Cocea, Nicoleta
Liceul de Coregrafie ”Floria Capsali”, București
Tănăsescu, Andreea
Liceul de Coregrafie „Floria Capsali”, București
Anexa nr. 19
MINISTERUL EDUCAȚIEI
Programa școlară pentru disciplina
RITMICĂ
Clasa a V-a
învățământ integrat și suplimentar de artă – Coregrafie
București, 2022
Notă de prezentare
Programa disciplinei Ritmică – reprezintă o ofertă curriculară pentru învățământul gimnazial.
Disciplina
Ritmică , inclusă în aria curriculară Arte este prevăzută în Planul-cadru de Învățământ aprobat prin OMENCS nr.3590/ 5 aprilie 2016, având un buget de timp de 1 oră/săptămână, potrivit precizărilor referitoare la aplicarea planului-cadru pentru învățământul gimnazial cu program integrat și suplimentar de artă-coregrafie.
Programa disciplinei
Ritmică
este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară, centrat pe competențe. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a dimensiunii acționale în formarea personalității elevului. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Construcția în spirală a programei, abordând elementele de limbaj ale dansului clasic ,
permite
pe baza experienței
acumulate,
exprimarea
evolutivă
prin
limbaj
coregrafic,
cu
accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale și acționale ale formării personalității elevilor.
În forme tot mai variate dansul face parte din viața artistică cotidiană și școala de balet românească trebuie să continue să formeze personalități marcante pentru scenele naționale și internaționale . Manifestările cu dans, alături de cele muzicale sunt abordări artistice nelipsite din viața cotidiană și reprezintă momente de satisfactie personală, de îmbogățire spirituală sau comuniune.
Studiul
disciplinei Ritmică
începe la vârsta de 10-11 ani și este condiționat de existența la elevi a unor aptitudini fizice specifice (propoprționalitate fizică, mobilitate/flexibilitate, simț ritmic). Asimilarea elementelor de limbaj al dansului
începe în clasa a IV-a și se termină în clasa a XII-a. Ciclul gimnazial continuă educația coregrafică inițiată în învățământul primar de coregrafie și formează competențele care constituie fundamentul pregătirii în domeniu.
Competențele prevăzute pe fiecare nivel de pregătire din cadrul ciclului gimnazial se traduc în sarcini tot mai complexe, pe măsura maturizării fizice și psihice a elevilor.
Structura programei școlare include, pe lângă
Nota de prezentare,
următoarele elemente:
Competențe generale
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Conținuturi
Sugestii metodologice.
Competențele
sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competențele generale
vizate la nivelul disciplinei
Ritmică
jalonează achizițiile de cunoaștere ale elevului la sfârșitul ciclului gimnazial.
Competențele specifice
sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice, în programă sunt propuse
exemple de activități de învățare
care valorifică experiența concretă a elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.Prezenta programă propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare în funcție de aptitudinile elevilor cu care lucrează. Se urmărește astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase și al fiecărui elev.
Conținuturile
învățării
constituie
elemente
de
bază
ale
domeniului,
mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
Elemente de teorie muzicală
Limbaj coregrafic;
Coordonarea plastic-expresivă și muzicalitatea în execuția mișcărilor .
Disciplina
Ritmică
își păstrează caracterul tradițional, însă cadrele didactice de specialitate își pot propune teme interdisciplinare, ce pot reveni (in următorii ani de studiu), care
să exploreze relația dansului cu alte domenii, în special cu muzica, anatomia, dar și cu istoria, geografia, matematica, tehnologia informației, etc.
Sugestiile metodologice
includ recomandări de strategii didactice și elemente de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie predominant la realizarea acestora.
Competențe generale
Operarea cu elemente de limbaj coregrafic in relatie cu structurile ritmico- muzicale
Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte, printr-un demers ritmico-muzical dat
Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unui fragment coregrafic
CLASA a V-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elemente de limbaj coregrafic in relatie cu structurile ritmico- muzicale
Clasa a V-a
1.2. Identificarea unor elemente de bază ale limbajului ritmico-muzical
Perceperea auditivă a duratelor sunetelor
exerciții de recunoaștere a duratelor sunetelor
exerciții de intonare a sunetelor
exerciții de recunoaștere a duratelor și formulelor ritmice într-un scurt fragment
exerciții ritmice
alcatuirea unui acompaniament ritmic simplu pentru o melodie dată
jocuri de combinare a unor formule ritmice simple
Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte in cadrul unui demers ritmico-muzical dat
Clasa a V-a
2.2. Integrarea mesajelor exprimate în cadrul discursului coregrafic prin raportare la discursul muzical
2.3. Exprimarea ideilor coregrafice prin utilizarea elementelor constitutive ale spațiului în mișcare și pe nivele de execuție
Explorarea receptării mesajului ritmico-muzical prin intermediul diferitelor tehnici de antrenament specifice
exerciții dirijate cu diferite tipuri de mers; bătăi ale picioarelor și palmelor; săltări; alergări în forma liberă și în diferite combinații
explorarea parametrilor mișcării: în relația mers, săltare, alergare, in cadrul combinațiilor specifice
explorarea elementelor coregrafice specifice, prin exerciții cu structură ritmico-muzicală diferită și in parametrii spațiali diverși
sporirea capacității de a identifica specificitatea fiecărui element coregrafic și în funcție de variabilele ritmico-melodice
exerciții de explorare a expresivității corpului în mișcare printr-o atentă corelare a mișcărilor cu sunetele
corelarea diferitelor elemente coregrafice în combinații specifice, prin diversificarea atenta a parametrilor spațiali
explorarea si corectarea miscarii corpului prin raportarea la spatiu
delimitarea elementelor coregrafice in functie de parametrii spatiali prin folosirea diferențiată a mișcărilor periferice, centrale, secundare si transversale
Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini prin interpretarea unui fragment coregrafic
Clasa a V-a
Coordonarea plastic-expresivă și muzicalitatea în execuția mișcărilor
utilizarea structurilor ritmice concomitent cu mișcările diferitelor părți ale corpului
corelarea parametrilor mișcării corporale (durată, intensitate, dinamică și spațialitate) cu structuri ritmico-melodice în vederea sporirii expresivității corpului
realizarea unor jocuri de recunoaștere a unor elemente de limbaj coregrafic în construcții ritmic-melodice
3.2. Coordonarea mișcărilor proprii cu mișcările unuia sau a mai multor parteneri (grup, ansamblu)
explorarea capacității de a se auto-analiza și corecta prin raportare la exemplele formulate de catre profesor
recunoașterea unui context artistic cu ajutorul analizei unui fragment coregrafic în diferite interpretări (împreună cu profesorul)
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a V-a
1. Elementele limbajului muzical utilizate în discursul coregrafic
Valorile muzicale:
notă întreagă, doime, pătrime, optime, șaisprezecime
Pauzele și valorile lor.
Ritmurile
binar și ternar, binar-sincopat, triolet -ul. Contratimpul, sincopa, auftakt-ul (anacruza).
Măsurile muzicale:
2/4, ¾, 4/4 și 6/8.
Tempo-ul ( Lento, Adagio, Andante, Allegretto, Allegro și Presto ). Durata, ritmul muzical.
Măsura; fraza-perioada.
2. Elemente de dramaturgie coregrafică și conținut scenic
Diferite tipuri de mers; bătăi ale picioarelor și palmelor; săltări; alergări în forma liberă și în diferite combinații.
Utilizarea instrumentelor muzicale (de suflat: blockflöte, flaut, fluier și de percuție: tobă, tamburină, castagnete, linguri de lemn, conga, trianglu, xilofon din lemn) și relația mers, săltare, alergare.
Utilizarea pauzelor muzicale și relația mers, săltare, alergare. Operarea cu cunoștințele ritmice învățate și aplicarea lor în practică.
Dinamica ritmică și dinamica corporală: Pianissimo (PP), Piano (P), Mezzofort (MZ), Forte (F), Fortissimo (FF) în conformitate cu Tempo-ul muzical.Coordonarea structurilor ritmico-muzicale concomitent cu mișcările diferitelor părți ale corpului.
Crescendo-descrescendo; cadența perfectă și imperfectă (final în dans); - introducerea execuției pe „auftakt” și restrangerea duratelor de execuție a mișcărilor
-prelucrarea pozelor (mici și mari) în exercițiile de la bară, mijloc și „pointes”;
- dezvoltarea coordonării mișcărilor în combinații mai complexe - cu poze statice și pași de legătură;
-introducerea „adagio”-ului elementar compus din poze și „port de bras” legate cu elemente de limbaj existente în programă, cu
accent sporit pe expresivitate în execuția mișcărilor
Domenii de conținut
Clasa a V-a
-evidențierea în exerciții a diferențelor discursului muzical: binar, ternar și a dinamicilor imprimate mișcării de caracterele muzicale
: „legatto”, „stacatto” , s.a.m.d.
Sugestii metodologice
Programa școlară se adresează profesorilor care predau disciplina
Ritmică.
Proiectarea demersului didactic începe cu lectura personalizată a programei școlare care trebuie să ofere răspunsuri la următoarele întrebări:
În ce scop voi face? (identificarea competențelor)
Cum voi face? (determinarea activităților de învățare)
Ce conținuturi voi folosi? (selectarea conținuturilor)
Cu ce voi face? (analiza resurselor materiale)
Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare)
Lectura se realizează în succesiunea următoare: de la competențe generale, la competențe specifice, la activități de învățare și de la acestea din urmă la conținuturi. Profesorii vor proiecta demersul de învățare în funcție de particularitățile clasei de elevi, de baza materială de care dispun și de opțiunile elevilor.
Parcurgerea programei de dans clasic pentru gimanziu are ca finalitate formarea competențelor necesare trecerii elevilor la ciclul liceal al învățământului coregrafic. Formarea acestor competențe specifice presupune un buget de timp de studiu supravegheat de profesorul de specialitate de minim două ore zilnic, dar și de o completare cu studiul individual în funcție de particularitățile fiecărui elev.
Strategii didactice
Programa școlară valorifică exemplele de activități de învățare care să permită trecerea de la centrarea pe conținuturi, la centrarea pe experiențe de învățare. În vederea formării competențelor, se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei „ Ritmică ” să pună accent pe construcția progresivă a cunoașterii specifice domeniului, pe flexibilitatea abordărilor și parcursul diferențiat.
Ținând cont de numărul limitat de ore de specialitate, gestionarea timpului didactic va trebui să pună în centrul preocupărilor cele mai eficiente formule de studiu pentru formarea deprinderilor de mișcare, fără rabat de la calitatea execuției.
Valorificând particularitățile elevilor, profesorii vor găsi demersuri care să facă accesibil și atractiv conținutul lecției de dans clasic.
Jocul devine metodă, mijloc și formă de organizare,efectuat sub formă de întrecere, adaptat capacităților motrice și psihice ale elevilor.
La începutul anului școlar se va urmări organizarea claselor pe grupe de specialitate separat fete/băieți sau mixte. În paralel cu activitatea motrică se va folosi limbajul de specialitate în limba franceză (cu traducere pentru înțelegerea optimă a caracterului mișcării), din care să nu lipsească metafora ca mijloc de formare a imaginii mentale și de valorificare a achizițiilor dobândite prin lecțiile de dans clasic. Profesorul de dans clasic din
ciclul gimnazial
trebuie să demonstreze fiecare mișcare predată, explicând cu meticulozitate, pe înțelesul elevilor principiile
de
execuție
a
elementelor
studiate.
Demonstrarea
de
către
profesor
cu acompaniament muzical, cu accent major pe ritmica dinamica și intensitatea mișcării este esențială. Construirea exercițiilor la fiecare nivel de studiu, trebuie să respecte dimensiunile și tempo-urile potrivite pe nivel de vârstă, aptitudini, receptivitate și asimilare al elevilor.
La clasa aV-a accentul studiului cade în continuare pe îmbunătățirea plasamentului în formă statică /dinamică și pe dezvoltarea forței fizice. Exercițiile sunt construite astfel încât să perfecționeze coordonarea picioarelor, brațelor și capului în timpul mișcărilor. Folosirea parametrilor spatiului: întoarceri, deplasări la începutul, în timpul și la sfârșitul discursului coregrafic vor fi repere în construcția exercițiilor de la mijloc. Un obiectiv major este utilizarea intensă e procedeului “en tournant”: întoarceri întregi pe două picioare și în picior la bară și în mijlocul sălii, la sarituri și “pointes”.
La clasa a VI-a se va intensifica execuția mișcărilor pe “demi pointe” (durată, tempo și dinamică), la bară și mijloc și va începe învățarea piruetelor din diferite preparații, pe loc și cu deplasări pe diagonală. La capitolul “Sarituri” se
începe învățarea bateriilor (“royale”, “entrechatquatre”) și a săriturilor cu aterizarea pe un picior. În vederea dezvoltării continue a plasticii și expresivității elevilor în mișcare, exercițiile vor conține la bară și la mijloc (static și în dinamică) toate pozele mici și mari, “en face” și în poze, în fraze de mișcare combinate logic și eficient, alternând studiul “port de bras-urilor” cu pasaje de dificultate tehnică sporită.
La clasa a VII-a ca procedeu specific de dezvoltare a forței musculare se va proceda la exerciții cu durată mai mare, cu mărirea numărului de repetări ale aceleiași mișcări (în special pe un picior). La combinații de mișcări cu complexitate sporită, care solicită coordonarea, memoria și concentrarea atenției, obiectivul major este transpunerea tuturor exercițiilor de la bară și mijloc pe “demi-pointe”. Atât în studiul exercițiilor de la bară cât mai ales la mijloc va continua și se va diversifica studiului întoarcerilor pe un picior și pe două și studiul turațiilor în diferite poziții. Va exista o preocupare continuă în special la mijloc pentru abordarea mișcărilor “en tournant” și pentru creșterea amplitudinii mișcărilor.
*Completarea studiului săriturilor cu adăugarea “battu-ului” impune alocarea unui buget de timp sporit iar studiul “pointelor” ar trebui să dispună de cel puțin un buget de timp de cel putin 30 de min/zi (minim de trei ori pe săptămână).
La clasa a VIII-a, generalizarea execuției la “demi pointe” trebuie să fie caracteristica de bază a orei de dans clasic. Profesorul va viza în construcțiile frazelor coregrafice învățarea piruetelor din diferite preparații, pe loc și cu deplasări pe diagonală și implicit va concentra cea mai mare parte a orei spre exerciții la mijloc. Elevii clasei a opta vor fi provocați de structuri complexe de studiu cu diversitate ritmico-muzicală, din repertoriul consacrat de balet, centrate pe o mișcare și/sau combinații. Studiul
„adagio-ului” la bară și mijlocul sălii, la „demi-pointes” și „pointes”
este o preocupare majoră. Adoptarea și adaptarea de fragmente de rol din marele repertoriu pentru studiul expresivității mișcării trebuie să constituie o provocare atât pentru profesorul de dans clasic cât și pentru profesorul corepetitor. Partiturile de acompaniament nu sunt menite doar să dezvolte simtul ritmic, ci și să sprijine continuu formarea unei culturi muzicale pentru elevi și mai mult să realizeze la clasă emulația propice studiului solicitant al dansului clasic.
Lecția de
ritmică
rămâne o
creație
a fiecărui profesor, ce trebuie să reflecte competențele sale profesionale, capacitatea de a se adapta condițiilor concrete de desfășurare a activității didactice și particularităților elevilor, ajutându-se de o serie de îndrumări/sugestii metodologice, oferite prin această programă prin:
-Prezentarea de către profesor a conținuturilor care vor fi abordate, a probelor și criteriilor de evaluare și a repartizării acestora pe semestre;
-Realizarea evaluării predictive a nivelului de pregătire a elevilor;
-Eliminarea din relația profesor-elev a oricărei forme de agresare verbală sau fizică asupra elevului;
-Menținerea de către profesor a unei relații constante cu dirigintele clasei mai ales pentru următoarele probleme:
evidențierea ritmică, de către profesor, în catalogul clasei, a rezultatelor evaluării curente;
situația la învățătură - cultură generală, mai ales în perioadele spectacolelor, concursurilor și olimpiadelor, ale colaborărilor cu instituțiile de spectacol;
programarea evenimentelor artistice școlare, extrașcolare și extracurriculare;
Menținerea de către profesor a unei relații strânse cu familia elevilor clasei, în special legat de:
-asigurarea unui climat familial stimulativ (participarea activă a familiei la dezvoltarea personalității artistice a copilului);
-preocuparea pentru stilul de viață sănătos (alimentație, odihnă, recreere, studiu individual);
-dobândirea și păstrarea încrederii elevului în profesorul de specialitate.
Grup de lucru
Nume, prenume
Instituție de apartenență
Brăescu, Adrian
Ministerul Educației
Streche, Loredana
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Cocea, Nicoleta
Liceul de Coregrafie
”Floria Capsali”,
București
Tănăsescu, Andreea
Liceul de Coregrafie ”Floria Capsali”, București
Anexa nr. 20
MINISTERUL EDUCAȚIEI
Programa școlară
pentru disciplina
DANS CLASIC
Clasa a IV-a
învățământ integrat și suplimentar de artă – Coregrafie
București, 2022
Notă de prezentare
Programa disciplinei Dans Clasic – reprezintă o ofertă curriculară pentru învățământul primar.
Disciplina
Dans clasic
are un buget de timp de 7 ore/săptămână, potrivit precizărilor referitoare la aplicarea planului-cadru pentru învățământul cu program integrat și suplimentar de artă- coregrafie .
Programa disciplinei
Dans Clasic
este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară, centrat pe competențe. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a dimensiunii acționale în formarea personalității elevului. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Construcția în spirală a programei, abordând elementele de limbaj ale dansului classic, permite pe baza experienței acumulate, exprimarea evolutivă prin limbaj coregrafic, cu accentuarea dimensiunilor afectiv- atitudinale și acționale ale formării personalității elevilor.
În forme tot mai variate dansul face parte din viața artistică cotidiană și școala de balet românească trebuie să continue să formeze personalități marcante pentru scenele naționale și internaționale . Manifestările cu dans, alături de cele muzicale sunt abordări artistice nelipsite din viața și reprezinta momente de satisfactie personala, de imbogatire spirituala sau comuniune. Studiul
dansului clasic
începe la vârsta de 10-11 ani și este condiționat de existența la elevi a unor aptitudini fizice specifice (propoprționalitate fizică, mobilitate/flexibilitate, simț ritmic).
Asimilarea elementelor de limbaj al dansului începe în clasa a IV-a și se termină în clasa a XII-
a. Ciclul gimnazial continuă educația coregrafică inițiată în învățământul primar de coregrafie și formează competențele care constituie fundamentul pregătirii în domeniu.
Competențele prevăzute pe fiecare nivel de pregătire din cadrul ciclului gimnazial se traduc în sarcini tot mai complexe, pe măsura maturizării fizice și psihice a elevilor.
Structura programei
școlare include , pe lângă nota de prezentare, următoarele elemente:
Competențe generale
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Conținuturi
Sugestii metodologice.
Competențele
sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competențele generale
vizate la nivelul disciplinei
dans clasic
jalonează achizițiile de cunoaștere ale elevului la sfârșitul ciclului primar.
Competențele specifice
sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice, în programă sunt propuse exemple de
activități de învățare
care valorifică experiența concretă a elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.Prezenta programă propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare în funcție de aptitudinile elevilor cu care lucrează. Se urmărește astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase și al fiecărui elev.
Conținuturile
învățării constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
Plasament corporal;
Limbaj coregrafic;
Coordonarea plastic-expresivă și muzicalitatea în execuția mișcărilor .
Disciplina
Dans clasic
își păstrează caracterul tradițional, însă cadrele didactice de specialitate își pot propune teme interdisciplinare, ce pot reveni (in următorii ani de studiu), care sa exploreze relația dansului cu alte domenii: muzica, literatura, artele plastice, anatomie, sociologia, istoria, geografia, matematica, tehnologia informatiei, alte stiinte etc.
Sugestiile metodologice
includ recomandări de strategii didactice și elemente de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie predominant la realizarea acestora.
Competențe generale:
Operarea cu elemente de limbaj coregrafic de la forma elementară la cea scenic
Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte, printr-un demers artistic intenționat
Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unui fragment coregrafic
CLASA a IV-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elemente de limbaj coregrafic de la forma elementară la cea scenică
Clasa a IV-a
1.2. Poziționarea corectă a corpului în relație cu spațiul de mișcare în vederea abordării limbajului coregrafic
1.3 Utilizarea elementelor de bază ale limbajului de dans clasic
-Explorarea propiilor limite de efort fizic în executarea mișcărilor
Identificarea segmentelor corporale implicate în adoptarea unui plasament corporal ale propriului corp în vederea adoptării unei poziții corecte
Exercitii la sol pentru identificarea segmentelor corporale; mobilitate articulară, flexibilitate și tonifierea musculaturii
Exercitii elementare de coordonare a mișcării segmentelor corpului la sol
Executarea ritmică , cu acompaniamentul pianului, a succesiunilor de mișcări
Identificarea axelor spațiale pentru orientarea în spațiul de studiu/ dans
Exerciții de poziționare individuală a corpului: torsului, membrelor și capului (la bară și în centrul sălii)
Coordonarea mișcării segmentelor corpului la sol, la bară și în mijlocul sălii
Exerciții pentru forma elementară a mișcărilor fundamentale în limbajul dansului clasic la bară
Combinații cu abordare ritmică progresivă a formelor elementare ale mișcărilor la bară și în centrul sălii
Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte in cadrul unui demers artistic intenționat
Clasa a IV-a
2.2. Demonstrarea prin combinații simple de mișcări a caracteristicIlor elementelor identificate
Diferențierea caracteristicilor unor elemente fundamentale de limbaj aspecifice dansului clasic
Exercitii cu structură rimico-muzicală diferită pentru identificarea fiecarui element de limbaj
Observarea caracteristicilor diferitelor mișcări
Exerciții de identificare expresivă a unor elemente prin acompaniamentul cu pianul
Exercitii ritmice pentru fiecare mișcare în parte cu accent pe caracterul /dinamica mișcării
Jocuri de recunoaștere a unor elemente în demonstrații practice ale profesorului de specialitate
Jocuri de compunere a unor exerciții
Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unui fragment coregrafic
Clasa a IV-a
Manifestarea interesului pentru redarea ideilor și sentimentelor prin intermediul discursurilor coregrafice
Transpunerea mișcărilor cu accent pe plastica statică și dinamică în fraze coregrafice
Corelarea propriilor trăiri cu execuția diferitelor mișcări
Exerciții de redare a unei idei prin intermediul unui discurs coregrafic
3.2. Corelarea elementelor de limbaj specific tehnicii coregrafice cu fragmentul ritmico- muzical dat
Adecvarea fragmentelor de repertoriu consacrat cu nivelul elevilor
Integrarea mișcărilor cu diferite caracteristici într-un discurs coregrafic
Identificarea elementelor de limbaj cu textul ritmico-muzical corespunzător
Conținuturi:
Domenii de conținut
Clasa a IV-a
1.Plasamentul corporal specific dansului clasic
- Controlul corporal elementar
Orientarea în spațiul de dans: punctele sălii, diagonale, direcții;
Noțiunile de
en dehors
și
en dedans
Pozițiile picioarelor și brațelor ; Port de bras I,II si III;
Pozele mici și mari ale brațelor (principale și combinate);
- Pozele de bază : en face, epaulement: effacé, croisé; ecarté:
față și spate ; arabesque:1,2 și 3;
Cambré
spate și lateral (cu fața la bară)
- Pozițiile
sur le cou de pied;
-Relevé
pe
demi-pointe în pozițiile I,II, V
cu picioare întinse și cu
plié
2. Limbajul dansului clasic
BARĂ (la sfârșitul anului cu o mână pe bară):
Demi plie
:poz I,II,V ;
Grand plie
(poz IV se învață la sfârșitul anului)
Battement tendu
: pe direcții din din poz.I și a V, cu trecerea greutății cu
demi plie
,cu
passe par terre ,
Demi rond de jambe
și
rond de jambe en dehors
si
en dedans ;
Battement tendu jete : pe direcții din poz.I si V, cu
demi-plie
;
pointe
pe direcții;
Battement frappe : simplu -pe direcții
par terre
și la 30 ͼ
și dublu
frappe
(idem)
Battement tendu-plie-soutenu : pe direcții, din poz. I și V;
Battement fondu
pe direcții
par terre
și la 45 ͼ
.
Petit battement sur le cou de pied
: egal și cu accent față/spate;
Battement releve lent
la 90 ͼ
: pe direcții din poz.I și V
Retiree
(cu revenire și cu trecere din față spre spate și invers)
Battement developpe
lateral și spate;
Rond de jambe en l΄air en dehors
și
en dedans ;
Pas de bourre simple
și
souivi
pe
demipointes ;
Întoarcere pe două picioare în poz V pe
demi pointes en dehors
și
en dedans
MIJLOC ( en face ) :
Demi plie : poz.I,II en face și a III si V- epaulemen t;
Grand plie
Battement tendu
pe direcții din poz.I si V; cu
demi plie
, cu trecerea greutății și cu
passe par terre
Battement tendu jete
pe direcții din poz I si V;
cu demi plie
Demi rond
și
rond de jambe par terre en dehors
și
en dedans ;
Battement frappe par terre
: simplu și dublu, pe direcții
Battement tendu-plie-soutenu
pe direcții
Battement fondu
pe direcții, par terre
Domenii de conținut
Clasa a IV-a
Battement releve lent
la 90 ͼ
pe direcții, din poz I și V;
Grand battement jete
pe direcții din poz I si V
Temps lie par terre
Întoarcere pe două picioare în poz V pe
demipointes en dehors
și
en dedans
ALLEGRO:
Temp saute
în poz I,II,si V;
Changements de pieds ;
Pas echappe
în poz II;
Pas assemble
(cu deschiderea piciorului lateral);
Pas glissade
(lateral);
Sissonne simple ;
Sissonne fermee
lateral;
Pas balance
POINTES:
-Releve
în poz.I,II și V
Pas echappe
la poz.I,II și V
- Pas assemble soutenu (cu deschiderea piciorului lateral)
- Pas de bourre simple
(cu schimbarea picioarelor)
Pas de bourre souivi (pe loc și cu deplasare lateral)
- Pas glissade
(cu deplasare lateral)
3.Coordonarea plastic- expresivă și muzicalitatea în execuția mișcărilor
- Structuri de studiu cu diversitate ritmică centrate pe o mișcare și/sau combinații elementare
- Port de bras
I,II si III; Pozele mici și mari ale brațelor (principale și combinate);
-Pozele de bază:
en face ,
epaulement: efface, croise ;
- Ecarte : față și spate;
arabesque :1,2 și 3;
Sugestii metodologice
Programa școlară se adresează profesorilor care predau disciplina
Dans clasic.
Proiectarea demersului didactic începe cu lectura personalizată a programei școlare care trebuie să ofere răspunsuri la următoarele întrebări:
În ce scop voi face? (identificarea competențelor)
Cum voi face? (determinarea activităților de învățare)
Ce conținuturi voi folosi? (selectarea conținuturilor)
Cu ce voi face? (analiza resurselor materiale)
Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare)
În mod logic, lectura se realizează pornind de la competențe generale, la competențe specifice, la activități de învățare și de la acestea din urmă la conținuturi.
Profesorii vor proiecta demersul de învățare în funcție de particularitățile clasei de elevi și de opțiunile elevilor. Parcurgerea programei de dans clasic pentru clasa a IV-a, ciclul primar are ca finalitate formarea competențelor necesare trecerii elevilor la ciclul gimnazial al învățământului coregrafic. Formarea acestor competențe specifice presupune un buget de timp de studiu, supravegheat de profesorul de specialitate, de minim două ore zilnic, dar și de o completare cu studiul individual în funcție de particularitățile fiecărui elev.
Strategii didactice
Programa școlară pentru disciplina
Dans Clasic
valorifică exemplele de activități de învățare care să permită trecerea de la
conținuturi, la experiențe de învățare. În vederea formării
competențelor, se recomandă ca strategiile didactice, adaptate specificului fiecărei grupe de elevi și utilizate creativ în predarea disciplinei
Dans clasic,
să pună accent pe construcția progresivă a cunoașterii specifice domeniului, adaptându-se cu atenție la curba de efort fizic și la maturizarea psihică acopiilor. Ținând seama de particularitățile elevilor, profesorii vor folosi demersuri care să facă accesibil și atractiv conținutul lecției de dans clasic. La începutul anului școlar se va urmări organizarea claselor pe grupe de specialitate separat fete/băieți sau mixte.
La clasa a IV-a se va pune accentul pe dobândirea forței musculare , a mobilității , flexibilității articulare, pe dezvoltarea simțului ritmic și a muzicalității. Finalitatea majoră a primului an de studiu este fundamentarea unui plasament corporal optim care să permită acumulările tehnice din ciclul gimnazial. Lucrul în perechi și în grup, favorizează integrarea, ajutorarea și stimularea reciprocă, forța exemplului elevilor mai receptivi venind să întărească modelul furnizat de profesorul care demonstrează practic fiecare element de limbaj de dans studiat. Acordarea timpului de studiu cuvenit-două ore zilnic- este condiția unui demers didactic de succes în formarea elevilor din ciclul primar al învățământului coregrafic, reducând la minim riscul producerii de accidente în sala de balet. Se recomandă utilizarea continuă a evaluării cu accent pe valorizarea rezultatelor învățării prin raportarea la progresul școlar al fiecărui elev.
Jocul devine
metodă, mijloc și formă de organizare ,efectuat sub formă de întrecere, adaptat capacităților motrice și psihice ale elevilor.
Se va folosi intens limbajul de specialitate, cu terminologia de dans clasic în limba franceză, asociind traducerea termenilor pentru o mai bună asimilare caracteristicilor diferitelor mișcări.
Metafora ca mijloc de formare a imaginii mentale se va folosi ca mijloc de valorificare a achizițiilor dobândite prin lecțiile de dans clasic.
În perspectiva unui demers educațional centrat pe competențe, se recomandă utilizarea continuă a evaluării cu accent pe valorizarea rezultatelor învățării prin raportarea la progresul școlar al fiecărui elev.
Lecția de dans clasic rămâne o creație a fiecărui profesor, ce trebuie să reflecte competențele sale profesionale, capacitatea de a se adapta condițiilor concrete de desfășurare a activității didactice și particularităților elevilor, ajutându-se de o serie de îndrumări/sugestii metodologice, oferite prin această programă, astfel:
Prezentarea de către profesor a conținuturilor care vor fi abordate, a probelor și criteriilor de evaluare și a repartizării acestora pe semestre.
Realizarea evaluării predictive a nivelului de pregătire a elevilor.
Eliminarea din relația profesor-elev a oricărei forme de agresare verbală sau fizică asupra elevului.
Menținerea de către profesor a unei relații constante cu învățătorul/învățătoarea clasei, în special pe următoarele probleme:
responsabilitatea deplasării elevilor la și de la locul de desfășurare a activității;
evidențierea ritmică, de către profesor, în catalogul clasei, a rezultatelor evaluării curente.
Grup de lucru
Nume, prenume
Instituție de apartenență
Brăescu, Adrian
Ministerul Educației
Streche, Loredana
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Georgescu, Doina
Liceul de Coregrafie „Floria Capsali”, București
Istrate, Rodica
Liceul de Coregrafie „Octavian Stroia”, Cluj-Napoca
Tănăsescu, Andreea
Liceul de Coregrafie „Floria Capsali”, București
Angela Teșileanu
Institutul de Stiințe ale Educației
Todi, Cristina
Colegiul Național de Artă ”Octav Băncilă”, Iași
Anexa nr. 21
MINISTERUL EDUCAȚIEI
Programa școlară pentru disciplina
DANS CLASIC
Clasele V – VIII
învățământ integrat și suplimentar de artă – Coregrafie
București, 2022
Notă de prezentare
Programa disciplinei Dans Clasic – reprezintă o ofertă curriculară pentru învățământul gimnazial.
Disciplina
Dans clasic , inclusă în aria curriculară Arte este prevăzută în Planul-cadru de Învățământ aprobat prin OMENCS nr.3590/ 5 aprilie 2016, având un buget de timp de 8 ore/săptămână, potrivit precizărilor referitoare la aplicarea planului-cadru pentru învățământul gimnazial cu program integrat și suplimentar de artă-coregrafie
Programa disciplinei
Dans Clasic
1
este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară, centrat pe competențe. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a dimensiunii acționale în formarea personalității elevului. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Construcția în spirală a programei, abordând elementele de limbaj ale dansului clasic, permite pe baza experienței acumulate, exprimarea evolutivă prin limbaj coregrafic, cu accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale și acționale ale formării personalității elevilor.
În forme tot mai variate dansul face parte din viața artistică cotidiană și școala de balet românească trebuie să continue să formeze personalități marcante pentru scenele naționale și internaționale . Manifestările cu dans, alături de cele muzicale sunt abordări artistice nelipsite din viața cotidiană și reprezintă momente de satisfactie personală, de îmbogățire spirituală sau comuniune.
Studiul
dansului clasic
începe la vârsta de 10-11 ani și este condiționat de existența la elevi a unor aptitudini fizice specifice (propoprționalitate fizică, mobilitate/flexibilitate, simț ritmic). Asimilarea elementelor de limbaj al dansului începe în clasa a IV-a și se termină în clasa a XII-
a. Ciclul gimnazial continuă educația coregrafică inițiată în învățământul primar de coregrafie și formează competențele care constituie fundamentul pregătirii în domeniu.
Competențele prevăzute pe fiecare nivel de pregătire din cadrul ciclului gimnazial se traduc în sarcini tot mai complexe, pe măsura maturizării fizice și psihice a elevilor.
Structura programei școlare
include , pe lângă nota de prezentare, următoarele elemente:
Competențe generale
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Conținuturi
Sugestii metodologice
Competențele
sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competențele generale
vizate la nivelul disciplinei
dans clasic
jalonează achizițiile de cunoaștere ale elevului la sfârșitul ciclului gimnazial.
Competențele specifice
sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice, în programă sunt propuse
exemple de activități de învățare
care valorifică experiența concretă a elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.Prezenta programă propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare în funcție de aptitudinile elevilor cu care lucrează. Se urmărește astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase și al fiecărui elev.
Conținuturile
învățării constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
Plasament corporal;
1
Terminologia dansului clasic s-a păstrat la nivel modial în limba franceză, de aceea redactarea conținuturilor îmbină limba română cu denumirile franceze ale mișcărilor, fără ca acestea din urmă să mai fie prevăzute cu ghilimele.
Limbaj coregrafic;
Coordonarea plastic-expresivă și muzicalitatea în execuția mișcărilor.
Disciplina
Dans clasic
își păstrează caracterul tradițional, însă cadrele didactice de specialitate își pot propune teme interdisciplinare, ce pot reveni (in următorii ani de studiu), care să exploreze relația dansului cu alte domenii: muzica, literatura, artele plastice, anatomia, sociologia, istoria, geografia, matematica, tehnologia informației, alte științe etc.
Sugestiile metodologice
includ recomandări de strategii didactice și elemente de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie predominant la realizarea acestora.
Competențe generale
Operarea cu elemente de limbaj coregrafic - de la forma elementară la cea scenică
Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte, printr- un demers artistic intenționat
Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unui fragment coregrafic
CLASA a V-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare:
Operarea cu elemente de limbaj coregrafic de la forma elementară la cea scenică
Clasa a V-a
1.2. Dobândirea capacității de cunoaștere a corpului și de gestionare a limitelor corporale in cadrul efortului fizic și intelectual specific dansului clasic
1.3. Dobândirea capacității intelectuale de a corela, memora și analiza discursul coregrafic propus în cadrul colectivului de lucru
Identificarea elementelor coregrafice care influențează adoptarea unui plasament corporal corect
Asigurarea mobilității articulare, a flexibilității și pentru tonifiere musculară prin exerciții specifice la sol („barre au sol”)
Efectuarea de exercitii echilibrate din punct de vedere al desenului spațial și ritmic-temporal la bara și în centrul sălii pentru dobândirea capacității de a susține prin efort muscular și articular pozițiile și traseele specifice
Exerciții pentru dobândirea unui plasament corporal adecvat și a capacității de a menține efortul muscular pe durata frazei muzicale folosite pentru studiu
Coordonarea segmentelor corporale in spatiu, exploatand dinamicile specifice ale mișcărilor, centrele de greutate, punctele de sprijin, forța musculară, detenta și elanul
Exerciții pentru dezvoltarea capacității de concentrare - combinații variate cu treceri succesive intre pozitiile specifice dansului clasic
Sporirea tonicității musculare prin alternarea exercițiilor de menținere a poziției cu exerciții pentru creșterea detentei și a rapidității în mișcare
Deprinderea abilității de a identifica corect fiecare element coregrafic, de a-l vizualiza mental pentru articularea corectă a segmentelor corporale cu rol in mișcarea efectuată
Repetarea unor combinații de mișcări și diversificarea elementelor din cadrul acestora pentru dezvoltarea capacității de memorare a exercițiilor
Exerciții specifice pentru dobândirea autonomiei in mișcarea diferitelor elemente corporale si în interpretarea și realizarea frazelor coregrafice
Repetarea unor exerciții specifice pentru sporirea capacității de a doza efortul muscular, de a anticipa elanul și dinamicile mișcărilor
Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte in cadrul unui demers artistic intenționat
Clasa a V-a
2.2. Integrarea mesajelor exprimate în cadrul discursului coregrafic prin raportare la discursul muzical:
Explorarea sensibilizarii la mesaje artistice prin intermediul diferitelor tehnici de antrenament specifice
Exerciții dirijate cu un element sau cu o succesiune de elemente coregrafice în direcții, cu coordonări și dinamici diferite
Explorarea mișcării in functie de parametrii acesteia: intensitate, durată, viteza de execuție, in cadrul combinațiilor specifice la bară și la mijloc
Succesiuni de miscari structurate în trasee și varietăți ritmico-dinamice la bară, centrul sălii și în cadrul săriturilor mici
Explorarea elementelor coregrafice specifice, prin exerciții cu structură ritmico-muzicală diferită și in parametrii spațiali diverși
Sporirea capacității de a identifica specificitatea fiecărui element coregrafic și în funcție de
Clasa a V-a
variabilele ritmico-melodice
- Exerciții de insusire a expresivității corpului în mișcare printr-o atentă corelare a mișcărilor cu sunetele
2.3. Exprimarea ideilor coregrafice prin utilizarea elementelor constitutive ale spațiului în mișcare și pe nivele de execuție:
Corelarea diferitelor elemente coregrafice în combinații specifice, prin diversificarea atenta a parametrilor spațiali
Explorarea si corectarea miscarii corpului prin raportarea la spatiul scenic
Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini prin interpretarea unui fragment coregrafic
Clasa a V-a
Demonstrarea caracteristicilor elementelor identificate prin combinații complexe de mișcări
Integrarea în exerciții a capacității de a formula concepte, de a analiza contexte coregrafice pe baza cunoștințelor asupra elementelor tehnice
Dobândirea capacității de a asculta și a reacționa pornind de la indicațiile profesorului pe baza analizei fenomenelor studiate și a unor exemple clare de studiu
Realizarea unor exercitii de recunoaștere a unor elemente de limbaj în construcții coregrafice
3.2. Explorarea prin intermediul media a traiectoriilor complexe ale mișcarii
Explorarea capacității de a se auto-analiza și corecta prin raportare la exemplele formulate de catre profesor folosind instrumentele de redare media
Recunoașterea unui context artistic prin vizionarea unui fragment coregrafic în diferite interpretări (împreună cu profesorul)
Adaptarea executării elementelor coregrafice la maniera de executie impusă
Conținuturi:
Domenii de conținut
Clasa a V-a
1.Plasamentul corporal specific dansului clasic
-Dezvoltarea forței fizice;
-Învățarea mișcărilor de la bară pe demi-pointe;
-Pozele “epaulement” la bară și la mijloc;
-Toate pozele mici și mari, “arabesque”, “ecarté”;
-Primul contact cu tehnica întoarcerilor pe două picioare;
-Învățarea săriturilor cu aterizarea pe un picior;
-Prelucrarea/introducerea pozelor în exercițiile de la bară, mijloc și “pointes”;
2. Limbajul dansului clasic
BARĂ:
-Poze mici și mari: „croisé”, „effacé”, „écarté” față /spate și
„arabesque” II „par terre” (exerciții elementare și combinații);
-„Battement tendu”: talon („par terre” și „en l΄air”); dublu (cu două coborâri ale călcâiului la poziția aII-a); în toate pozele mari și mici
-„Battement tendu”, „jete”, „balancoire”;
-„Demi-rond” și „rond de jambe” la 45 ͼ
fata de sol, „en dehors” și „en dedans” pe toată talpa și pe „demi-pointe”;
-„Rond de jambe par terre”, „en dehors” și „en dedans”: în „demi- plié” și la 45 ͼ
fata de sol;
-„Battement fondu”: în poze pe toată talpa, „par terre” și la 45 ͼ
;
„en face” și în poze pe „demi-pointe”; cu „plié-relevé” pe toată talpa „en face”;
-„Battement soutenu” (în toate direcțiile), pe toată talpa și cu
Domenii de conținut
Clasa a V-a
ridicare pe ”demi-pointe”, „en face” și în poze, cu vârful activ pe podea și la 45 ͼ
;
-„Battement frappé” simplu și dublu în toate direcțiile pe „demi- pointe”;
-„Petit battement sur-le -cou-de-pied” la „demi-pointe”;
-„Flick” față/spate;
-„Pas tombé” pe loc (celălalt picior „sur -le-cou-de-pied”);
-„Rond de jambe” „en l΄air” „en dehors” și „en dedans” pe „demi- pointe”;
-„Petit temps” „releve en dehors” și „en dedans”;
-„Battement relevé lent” la 90 ͼ
și „battement dévéloppé” în pozele: „croisé”, „éffaceé”, „écarté” (față, spate), „attitude”;
-„Grand battement jeté”: în toate pozele și cu „pointé” , în toate direcțiile;
-Jumatate de întoarcere pe două picioare în poziția a V-a;
-Intoarcere „fouette” (1/8 și ¼ de cerc), „en dehors” și „en dedans” cu vârful activului pe podea
Preparație pentru „pirouettes” din poziția a V-a.
MIJLOC:
- Pozele mici: „croisé”, „effacé”, „ecarté” (față/spate), „arabesque” I,II,III, „par terre” (exerciții elementare și combinații);
-„ Grande plié” în poziția a IV-a („en face” și „epaulement” –
„croisé/effaceé” );
-„ Battement tendu”: în toate pozele mici și mari; „double” în poziția a I-a;
-„ Battement jete”: în toate pozele mici și mari, „cu pointé”;
-„ Demi-rond” și „rond de jambe” la 45 ͼ
„en dehors” și „en dedans” în „plie” „par terre” și cu piciorul la 45 ͼ
fata de sol;
- Battement fondu în toate direcțiile en face: par terre și la 45
ͼ
-„Battement soutenu” în toate direcțiile „en face” și în poze
„epaulement”;
-„Battement frappe” în poze mici și mari „par terre” și la 45 ͼ
;
-„Petit battement sur-le-cou-de-pied’ egal și cu accent (față/spate);
-„Pas tombé” pe loc (activul la sur-le-cou-de-pied);
-„Rond de jambe” „en l΄air” „en dehors” și „en dedans”;
-„Battement relevé lent” și „battement developpé” „en face” și în pozele „croisé” și „effaceé”, „arabesque” I,II,III;
-„Grande battement jeté” în toate pozele „en face”;
-„Port de bras” nr.V în poziția a V-a;
-„Temps lié par terre” cu „cambré” (spate, față, lateral );
-„Relevé” și echilibru pe „demi-pointe” în poziția a IV-a și aV-a
-Jumatate de întoarcere pe două picioare în poziția a V-a
-„Pas de bourré ballotté” în „effacé” și „croisé” „par terre”
-Preparație pentru „pirouettes” „sur-le-cou-de-pied” „en dehors” și „en dedans” în pozițiile a V-a și a II-a
ALLEGRO:
-„Temps sauté” în poziția a IV-a
-„Petit și Grand changements de pieds”
-„Petit și Grand echappé”
-„Pas assemble” în față și spate
-„Temps leveés” cu piciorul activ la „sur-le-cou-de-pied”
-„Sissonne simple” în poze mici
Domenii de conținut
Clasa a V-a
-„Petit pas jeté”
-„Pas glissade” în toate direcțiile en face
-„Petit pas chasse” în față
-„Pas de chat”
-„Sissonne fermé” în toate direcțiile și în pozele mici
-„Sissonne ouverte” la 45
ͼ
în toate direcțiile „en face”
-„Pas emboîte” în față cu activul sur-le-cou-de-pied și la 45 ͼ
-„Pas de basque” „en dehors” și „en dedans”
-„Sissonne scenic”
POINTES:
-„Releve” în poziția a IV-a „en face” și „epaulement croisé”
-„Pas echappe” în poziția aIV-a „croisé”
- „Assemblé-soutenu” în toate direcțiile și pozele mici
-„Pas de bourré simple” (cu schimbarea picioarelor)
-„Pas de bourré souivi” „en face”, în toate pozele mici și mari, cu deplasare lateral
-„Pas couru”
-„Pas glissade” cu deplasare pe direcții , în poze mici
-„Temp lié” „par terre” spre față și spate
-„Sissonne simple” „en face” și în poze mici „epaulement”
-„Petit pas jeté” pe loc (cu deschiderea piciorului lateral) și cu deplasare
-„Pas couppé-ballonné” cu dechiderea piciorului lateral
3.Coordonarea plastic- expresivă și muzicalitatea în execuția mișcărilor
introducerea execuției pe „auftakt” și restrangerea duratelor de execuție a mișcărilor
-prelucrarea pozelor (mici și mari) în exercițiile de la bară, mijloc și „pointes”;
dezvoltarea coordonării mișcărilor în combinații mai complexe - cu poze statice și pași de legătură;
-introducerea „adagio”-ului elementar compus din poze și „port de bras” legate cu elemente de limbaj existente în programă, cu accent sporit pe expresivitate în execuția mișcărilor
-evidențierea în exerciții a diferențelor discursului muzical: binar, ternar și a dinamicilor imprimate mișcării de caracterele muzicale
: „legatto”, „stacatto” , s.a.m.d.
CLASA a VI-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elemente de limbaj coregrafic de la forma elementară la cea scenică
Clasa a VI-a
1.2. Dobândirea capacității de cunoaștere a corpului și de gestionare a limitelor corporale în cadrul efortului fizic și intelectual specific domeniului
mișcare
1.3. Dobandirea capacitatilor intelectuale de a corela, memora si analiza discursul coregrafic propus in cadrul colectivului de lucru:
Identificarea elementelor coregrafice care influențează adoptarea unui plasament corporal corect
Efectuarea unor exerciții specifice la sol pentru mobilitate articulară, flexibilitate și tonifiere musculară („barre au sol”);
Dobândirea capacității de a susține prin efort muscular și articular pozițiile si traseele specifice la bară si mijloc prin exerciții echilibrate din punct de vedere al desenului spatial si ritmico- temporal, la bară si mijloc;
Actualizarea pozițiilor si a treseelor specifice la bara și mijloc pentru îmbunătățirea posturii corporale și a capacității de a mentine efortul muscular pe durata exercitiului;
Exerciții specifice pentru sporirea capacității de coordonare a segmentelor corporale în spatiu, folosind dinamicile mișcarii, centrele de greutate, punctele de sprijin, forța musculară, detenta si elanul
Exerciții elementare și combinații diverse cu treceri succesive variate între pozițiile specifice dansului clasic pentru dezvoltarea capacității de concentrare
Sporirea tonicitatii musculare prin alternarea intre exercitiile de mentinere a pozitiei si exercitii pentru cresterea detentei si a rapiditatii in executie
Exerciții specifice pentru identificarea corectă a fiecărui element coregrafic, pentru vizualizarea sa mentală și pentru identificarea corectă a segmentelor corporale implicate într-o anumită
Dezvoltarea capacității de memorare a exercițiilor, prin repetarea unor combinații și diversificarea elementelor din cadrul combinațiilor
Exerciții pentru dobândirea autonomiei corporale în interpretarea elementelor de limbaj și exercitii specifice pentru realizarea unor ansambluri de mișcări
Dozarea efortului muscular, anticiparea elanului și identificarea dinamicilor specifice fiecarei mișcari, prin repetarea unor exerciții specifice
Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte în cadrul unui demers artistic intenționat
Clasa a VI-a
2.2. Integrarea mesajelor exprimate în cadrul discursului coregrafic prin raportare la discursul muzical
Explorarea receptării mesajului artistic prin intermediul diferitelor tehnici de antrenament specifice
Explorarea unui element sau a unei succesiuni de elemente coregrafice în direcții, coordonări si dinamici diferite
Corelarea, identificarea elementelor de limbaj coregrafic și folosirea lor eficientă în cadrul unei varietăți de trasee și coordonate ale mișcării, varietăți ritmico-dinamice, atat la bara, mijloc cât și in cadrul săriturilor mici
Explorarea parametrilor mișcării: intensitate, durata, viteza de executie, in cadrul combinatiilor specifice la „bara” si la mijloc
Explorarea elementelor coregrafice specifice prin exerciții cu structură rimico-muzicală diferită și în diferiti parametri spațiali
Identificarea specificității fiecarui element coregrafic in functie de variabilele ritmico-melodice
Clasa a VI-a
- Explorarea expresivității corpului în mișcare printr-o corelare a mișcărilor cu sunetele
2.3. Exprimarea ideilor coregrafice prin utilizarea elementelor constitutive ale spațiului în mișcare și pe nivele de execuție
Corelarea diferitelor elemente coregrafice în combinații specifice prin raportarea corpului la parametrii spațiali
Explorarea și corectarea mișcării corpului pe diferite nivele de executie in raport cu forma ideală a mișcării
Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unui fragment coregrafic
Clasa a VI-a
Insusirea caracteristicilor diferitelor elemente de limbaj al dansului clasic in cadrul unor combinații complexe de mișcări
Exerciții pentru dezvoltarea capacității de a formula concepte, de a analiza contexte coregrafice pe baza cunoștințelor despre tehnica elementelor de limbaj al dansului clasic
Dezvoltarea capacității de a asculta și reacționa pornind de la indicațiile profesorului pe baza analizei fenomenelor studiate și a unor exemple clare
Realizarea unor exercitii de recunoaștere a unor elemente de limbaj în construcții specifice
3.2. Explorarea prin intermediul media a traiectoriilor complexe de mișcare
Dezvoltarea capacității de a se auto-analiza și corecta pe baza indicatiilor formulate de catre profesor si folosind instrumente media
Analizarea, împreună cu profesorul a unui context artistic coregrafic în diferite interpretări pentru insusirea caracteristicilor stilistice ale acestuia
Explorarea unor elemente coregrafice in maniere de executie diferite
Conținuturi:
Domenii de conținut
Clasa a VI-a
1.Plasamentul corporal specific dansului clasic
-Dezvoltarea continuă a forței fizice;
-Perfecționarea coordonării picioarelor, brațelor și capului în execuția mișcărilor;
Perfecționarea plasamentului trunchiului, capului, picioarelor și brațelor în formă statică și dinamică;
-Folosirea parametrilor spatiului: întoarceri, deplasări la începutul, în timpul și la sfârșitul discursului coregrafic;
-Utilizarea intensă e procedeului “en tournant”: întoarceri întregi pe două picioare și pe un picior la bară și în mijlocul sălii (“allegro” și “pointes”);
-Intensificarea execuției mișcărilor pe “demi pointe” (durată, tempo și dinamică), la bară și mijloc;
Învățarea piruetelor din diferite preparații, pe loc și cu deplasări pe diagonal;
Învățarea “bateriilor” (“royale”, “entrechatquatre”)
Domenii de conținut
Clasa a VI-a
2. Limbajul dansului clasic
BARĂ:
-Battement tendu „pour batteries”
-„Demi-rond” și „rond de jambe” la 45 ͼ
și 90 ͼ
„en dehors” și „en dedans” în „demi-plié” și „demi-pointe”
-„Battement fondu”: „double” pe „demi-pointe”, „plié-relevé” și
„demi-rond” la 45 ͼ
„en dehors” și „en dedans”; la 90 ͼ
-pe toată talpa
„Battement soutenu” la 45 ͼ
și 90 ͼ
, „en face” și în poze pe
„demi-pointe”
„Battement frappe” simplu și dublu: în toate pozele la 30 ͼ
; cu terminare în plié
„Petit battement sur-le-cou-de-pied” : pe „demipointe”; „cu demi- plié”
„Flick-Flack” „en face”
-„Pas tombé”: cu deplasare (activul la sur-le-cou-de-pied , cu vârful pe podea și la 45 ͼ
); cu demi-întoarcere (activul la sur-le- cou-de-pied)
„Rond de jambe” „en l΄air” terminat în „plié”
-„Battement relevé lent” și „battemnt developpé” „en face” și în poze cu ridicare pe „demi-pointe” și în „demi-plié”
-„Grand battement jeté” „passé par terre” terminat cu vârful pe podea în față /spate
-„Port de bras”: nr.III (cu piciorul întins în „battement tendu” față/spate în „demi-plié”, cu și fără trecere de pe piciorul de bază); nr.V (în poziția a V-a; cu piciorul activ întins în „battement tendu” față/spate )
Întoarcere pe două picioare („soutenu”) în poziția a V-a : cu picioarele întinse; din „plié” în „plié” sau cu activul de la 45 ͼ
-Demi-întoarcere: cu piciorul activ la „sur-le-cou-de-pied”; cu înlocuirea piciorului de bază („couppé”) pe toată talpa, pe „demi- pointe” și „plié”
-„Pirouettes” din poziția a V-a
MIJLOC :
- „ Battement tendu” „en tournant” pe 1/8 de cerc „en dehors” și
„en dedans”
-„Battement jeté” „balancoire” „en face” și în poze „epaulement”
-„Demi-rond de jambe” „en dehors” și „en dedans” la 45 ͼ
pe
„demi-pointe” și în „plié”
-„Battement fondu”: pe „demi-pointe” „en face” și în poze; cu
„plié-relevé” și „demi-rond” pe toată talpa „en face”; „double” pe toată talpa și pe „demi-pointe”
-„Battement soutenu” la 90 ͼ
„en face” și în poze
-„Battement frappé”: pe „demi-pointe” și terminat în „plié”
-„Petit battement” „sur-le-cou-de-pied” pe „demi-pointe”
-„Fick-flack” „en face”
-„Pas tombé” cu deplasare (piciorul activ la „sur-le-cou-de-pied”, pe direcții-cu vârful activului pe podea și la 45 ͼ
)
-„Petit temps relevé” pe toată talpa
-„Battement releve lent” „en face” și în poze cu ridicare pe „demi- pointe”
-„Battement developpé” „en face” și în poze cu ridicare pe demi- pointe, cu „plié”, cu trecerea greutății de pe un picior pe altul
Domenii de conținut
Clasa a VI-a
-„Temp lié” la 90 ͼ
-„Grand battement jeté” „passé par terre” terminat cu vârful activului pe podea în „battement tendu” față/spate
-„Port de bras” : nr.III cu baza în „plié” și activul în „battement tendu” față/spate, fără sau trecere de pe piciorul de bază
-„Pas de bourré”: „dessous-dessus”; „ballotté simple” și „ballotté en tournant” pe ¼ de cerc
-„Pas couru”
-„Soutenu en tournant” „en dehors” și „en dedans” pe ½ de cerc și cu întoarcere întreagă
-„Pas glissade” „ en tournant” „en dehors” și „en dedans” pe ½ de cerc și cu întoarcere întreagă
-„Fouette en dehors” și „en dedans” cu 1/8,1/4 și ½ de întoarcere din poză în poză, cu vârful pe podea
-Preparații pentru pirouettes din pozitia a IV-a en dehors și en dedans
-Pirouettes din poziția aV-a, aII-a, a IV-a
„ALLEGRO”:
-„Temps saute” în poziția a V-a cu deplasare pe direcții
-„Petit changement” „en tournant” : 1/8 și ¼ de întoarcere; cu deplasare față/spate
-„Pas echappe”: cu terminare pe un picior; en tournant cu ¼ și ½ de
întoarcere
-„Sissonne simple” „en tournant” cu ¼ și ½ de întoarcere
-„Petit pas jete” : cu deplasare lateral, „en face” și în poze mici (cu activul la „sur-le-cou-de-pied”)
-„Pas de chat”
-„Temps leve” cu piciorul activ „sur-le-cou-de-pied” față/spate – maxim patru repetări succesive
-„Sissonne par developpé” pe direcții „en face” și în poze mici
-„Sissonne ouverte” la 45 ͼ
în poze mici
-„Sissonne tombé” „en face” și în poze mici
-„Temps lié saute”
-„Pas couppé ballonné” și „pas ballonné” pe direcții „en face” și în poze, fără deplasare
-„Pas emboîté” spate cu activul „sur-le-cou-de-pied” și la 45 ͼ
, pe loc
- „Pas echappé” „ouverte” și „fermé battu”
-„Tour en l΄air”
-„Pas ballancé” „en tournant” cu ¼ de întoarcere
POINTES:
-„Pas echappé” : terminat pe un picior; „en tournant” cu ¼ de întoarcere în poz.aII-a
-„Pas assemble en tournant” cu ½ de întoarcere și cu întoarcere întreagă
-„Pas de bourré”: „dessus-dessous”; „ballotté” în „effacé”
-„Pas glissade en tournant” cu ½ de întoarcere
-„Sissonne simple en tournant en dehors” și „en dedans” cu ¼ de întoarcere
-„Sissonne ouverte” la 45 ͼ
în toate direcțiile și pozele fără deplasare; „par developpé”, „en face”, lateral
Domenii de conținut
Clasa a VI-a
-„Pas tombé” din poză în poză la 45 ͼ
-„Relevé” pe un picior(activul „sur-le-cou-de-pied”)
-„Pas ballonné” în față la „effacé” și lateral
-„Pas jeté fondu” în față și spate pe diagonală
-„Pas jeté pique” la 45 ͼ
terminat în „demi-plié”
-„Sous-sous”
-Preparație pentru „pirouettes” „en dehors” și „en dedans” din poziția a V-a
-Sărituri pe „pointes”: „temps sauté” în poziția a V-a pe loc;
„changement de pieds”, „en face”
3.Coordonarea plastic- expresivă și muzicalitatea în execuția mișcărilor
Construirea amplă a „adagio”-ului la bară și în centrul sălii (combinații de mișcări cu accent pe expresivitatea pozelor, pe amplitudinea statică și dinamica specifică a elementelor de limbaj studiate);
-Diversitate ritmico-muzicală în structurile de studiu ale mișcărilor;
Adoptarea fragmentelor muzicale din repertoriul consacrat de balet clasic pentru studiul stimularea expresivității mișcării
CLASA a VII-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elemente de limbaj coregrafic de la forma elementară la cea scenică
Clasa a VII-a
1.2. Dobândirea capacității de control a corpului și de reducere a gradului de limitare corporala in cadrul efortului fizic și intelectual specific domeniului
1.3. Dobândirea capacității de a corela, memora și analiza discursul coregrafic
- Exerciții de învățare, articulare, memorare, redare a elementelor specifice domeniului dansului
Identificarea elementelor coregrafice care influențează adoptarea unui plasament corporal corect
Exerciții specifice la sol pentru mobilitate articulară, flexibilitate și tonifiere musculară („barre au sol”)
Perfecționarea posturii corporale și a capacității de a menține efortul muscular pe durata exercițiului
Dezvoltarea capacității de a îmbina și a combina elementele de limbaj, gestionând corect tensiunea musculară, dinamicile corporale pentru dobândirea calității specifice atribuite fiecărui element coregrafic studiat
Coordonarea segmentelor corporale în spatiu, folosind dinamicile mișcării, centrele de greutate, punctele de sprijin, forța musculară, detenta și elanul datorat proiecției gesturilor în spațiu
Exerciții pentu explorarea unei anverguri sporite în mișcare, în trecerile dintre mișcări și poziții specifice dansului clasic
Cresterea gradului de motricitate corporala prin exercitii specifice
Exerciții specifice pentru dezvoltarea rezistenței la efort fizic prin îmbinarea, redarea și folosirea eficientă a principiilor corecte de mișcare, a traseelor și pozițiilor specifice dansului clasic
Sporirea capacității de concentrare în condiții de efort muscular si intelectual intens prin amplificarea gradului de dificultate al exercitiilor executate la bara, centrul salii si sarituri
Clasa a VII-a
clasic prin repetarea și îmbinarea lor coerenta
- Identificarea fiecărui element coregrafic, pentru sesizarea, vizualizarea mentală a segmentelor corporale cu rol în mișcarea efectuată
Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte in cadrul unui demers artistic intenționat
Clasa a VII-a
2.2. Integrarea mesajelor exprimate în cadrul discursului coregrafic prin raportare la discursul muzical
2.3. Exprimarea ideilor coregrafice prin utilizarea elementelor constitutive ale spațiului de mișcare pe nivele de executie diferite
Explorarea mesajului artistic prin intermediul diferitelor tehnici de antrenament specific
Adoptarea unor strategii de antrenament pentru depasirea limitelor corporale si asumarea expresivității
Dobândirea capacității de a corela, identifica elementele de limbaj coregrafic și de a le folosi eficient in cadrul unei varietăți de trasee și coordonate ale mișcării, varietăți ritmico-dinamice atât la bară, mijloc cât și în cadrul săriturilor mici
Explorarea unui element sau a unei succesiuni de elemente coregrafice prin tehnici de lucru specifice
Exerciții pentru dobândirea unei autonomii a corpului în mișcare corelate cu dinamicile muzicale
Adaptarea mișcărilor și frazelor coregrafice la variațiile de ritm si tempo
Exerciții cu structură rimico-muzicală diferită în parametrii spațiali și dinamici corporali diversi pentru dezvoltarea creativității
Abordarea unor trasee dinamice mai ample pentru imbunatatirea coordonarii elementelor de mișcare, pe segmente spațiale specifice elementelor baletului clasic
Explorarea diferitelor traiectorii ale mișcării în spatiu prin forme concrete realizate de corp în mișcare și forme virtuale folosind gândirea și intenția
Integrarea centrilor de forță și dinamică ai mișcării, prin schimbarea succesivă și alternativă a pozițiilor picioarelor și a corpului, pe baza alternarii si constientizarii centrilor de greutate
Exerciții de coordonare a elementelor corpului în mișcare prin respectarea distanțelor, a plasamentului dat de diferitele direcții specifice și a proiecției gestului în spațiu
Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unui fragment coregrafic
Clasa a VII-a
Explorarea caracteristicilor elementelor limbajul specific dans clasic prin combinații complexe de mișcări
Exerciții pentru dezvoltarea capacității de a asculta și reacționa pe baza analizei asupra fenomenelor studiate pornind de la indicațiile profesorului
Exercitii de recunoaștere a unor elemente de limbaj în construcții specifice
Exerciții-joc de asociere a elementelor de limbaj studiate în explorari creative al mișcării
3.2. Explorarea traiectoriilor complexe de mișcare prin raportare la fragmente coregrafice video
Recunoașterea unui context artistic analizând un fragment coregrafic media în diferite interpretări (împreună cu profesorul)
Explorarea elementelor coregrafice în maniere diferite de execuție
Transpunerea scenică (pentru solo și grup) a unor exerciții de studiu
Conținuturi:
Domenii de conținut
Clasa a VII-a
1. Plasamentul corporal specific dansului clasic
-Dezvoltarea forței musculare prin mărirea numărului de repetări ale aceleiași mișcări (în special pe un picior);
-Combinații de mișcări cu complexitate sporită, care solicită coordonarea, memoria și concentrarea atenției;
-Continuarea și diversificarea studiului întoarcerilor pe un picior și pe două picioare;
-Intensificarea studiului turațiilor în diferite poziții și al mișcărilor “en tournant”;
-Creșterea amplitudinii mișcărilor;
-Transpunerea tuturor exercițiilor de la bară și mijloc pe “demi- pointe”;
-Completarea studiului săriturilor cu adăugarea “battu-ului”;
- Alocarea unui buget de timp sporit studiului săriturilor și “pointelor”.
2. Limbajul dansului clasic
BARĂ:
- „Battement fondu” la 90 ͼ
„en face” și în poze pe „demi-pointe”
-„Battement double frappé” „en tournant” ( ¼ și ½ de întoarcere)
-„Flick-flack” „en tournant” „en dehors” și „en dedans”
-„Rond de jambe en l΄air” „en dehors” și „en dedans” cu „plié- relevé”
-„Battement relevé lent” și „battement dévéloppé” „en face” și în poze pe „demi-pointe”
-„Battement dévéloppé ballotté”
-„Grand rond de jambe jeté” „en dehors” și „en dedans” (pe patru, apoi pe două măsuri)
-„Grand battement jeté developpé”
-Întoarceri „fouetté”: 1/8,1/4 și 1/2 întoarcere cu activul ridicat în față/spate la 45 ͼ
( pe „demi-pointe”; cu „plié-relevé”)
-„Soutenu en tournant” („en dehors” și „en dedans”) pe 1/2 de cerc și cu întoarcere completă din poză mare în poză mare
-„Temps relevé”- preparație pentru „pirouettes”
MIJLOC :
-„Battement tendu” „en tournant” „en dehors” și „en dedans” pe
¼ și ½ de cerc
-„Battement jeté” „en tournant” „en dehors” și en dedans pe 1/8 și ¼ de cerc
-„Rond de jambe” : „par terre” „en tournant en dehors și en dedans pe 1/8 și 1/4 de cerc; la 45 ͼ
(en dehors și en dedans) pe „demi-pointe” și în „plié”
-„Battement fondu”: cu „plié”-„relevé” și „demi-rond de jambe” la 45 ͼ
din poză în poză pe „demi-pointe”; la 90 ͼ
„en face”, în poze pe toată talpa și pe „demi-pointe”
-„Battement soutenu” la 90 ͼ
„en face” și în poze
-„Petit battement jeté” „en tournant” pe ½ de cerc cu deplasare lateral
-„Battement frappé” în poze pe „demi-pointe”
-„Battement double” „frappé” cu „plié-relevé”
-„Rond de jambe” „en l΄air” „en dehors” și „en dedans” cu terminare în „plié” la bază
-„Battement relevé lent” și „battement dévéloppé”: în arabesque IV și „écarté” ; cu „rond de jambe” pe „demi-pointe” din poză în
Domenii de conținut
Clasa a VII-a
poză
-„Pas tombé” : pe loc cu jumatate de întoarcere (activul la „sur- le-cou-de-pied”); din poză în poză (la 45 ͼ
,90 ͼ
) și cu terminare pe podea
-„Temps lié” cu trecerea pe „demi-pointe”
-„Tours lents” în toate pozele mari (fără „arabesque” IV și
„écarté”)
-„Grand battement” „jeté-dévéloppé” „en face” și în poze
-„Port de bras”: nr.5 cu „plié” în poziția a IV-a; nr.6
-„Pas de bourré” simple „en tournant” (en dehors si en dedans)
-„Soutenu en tournant” „en dehors” și „en dedans” pe ½ de cerc și cu întoarcere întreagă, cu piciorul activ deschis în față/spate la 45 ͼ
-„Pirouettes” „en dehors” și „en dedans” din pozițiile: aV-a, a IV-a și a II-a în poze mari: „à la seconde”, „attitude”, „arabesque”
SARITURI:
-„Pas echappé battu”: la deschidere și la închidere, cu terminare pe un picior
-„Grand echappé” „en tournant” „en dehors” și „en dedans” pe ¼ și ½ de cerc
-„Petit pas jeté” cu deplasare
-„Pas assemblé battu”
-„Royale”
-„Entrechat- quatre”
-„Entrechat - trois”
-„Entrechat-cinq”
-„Temps levé” cu activul la 45 ͼ
(în față, lateral sau în spate)
-„Pas assemblé” cu deplasare, cu „glissade” și „pas couppé”
-„Grande sissonne” „ouverte” în toate direcțiile (fără deplasare)
- „Grande sissonne” „par dévéloppé” în toate pozele
-„Grand pas chassé” în toate direcțiile și pozele
-„Sissonne simple” „en tournant”
POINTES:
-„Pas echappé” „en tournant” în pozițiile a IV-a și a II-a, pe ½ de cerc
-„Pas de bourré” „en tournant” „en dehors” și „en dedans”:
„simple”, „dessus-dessous” și „ballotte” pe ¼ de cerc
-„Pas couru”
-„Pas de basque” „en tournant”
-„Sissonne ouverte” „par dévéloppé” în față și spre spate la 45 ͼ
-„Sissonne ouverte” la 45 ͼ
în poze, cu deplasare
-„Grande sissonne” „ouverte” „par dévéloppé” cu deplasare
-„Pas jeté” „piqué” în poze mari terminat în „plié”
-„Relevé” pe un picior în poze la 45 ͼ
3. Coordonarea plastic- expresivă și muzicalitatea în execuția mișcărilor
Structuri complexe de studiu cu diversitate ritmico-muzicală , din repertoriul consacrat de balet, centrate pe o mișcare și/sau combinații;
Accent pe studiul „adagio-ului” la bară și mijlocul sălii, la demi-
„pointes” și „pointes”;
Adoptarea de fragmente muzicale din rolurile de balet pentru studiul expresivității mișcării.
CLASA a VIII-a
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Operarea cu elemente de limbaj coregrafic de la forma elementară la cea scenică
Clasa a VIII-a
1.2. Poziționarea corectă a corpului în relație cu spațiul scenic în vederea abordării limbajului coregrafic
1.3. Perfectionarea elementelor de limbaj coregrafic pentru redarea formei scenice a mișcării
Identificarea elementelor coregrafice care influențează adoptarea unui plasament corporal corect
Exercitii la sol pentru mobilitate articulară, flexibilitate și tonifierea musculaturii
Izolarea, coordonarea și disocierea prin mișcare a fiecărei părți a corpului: membre, extremități, articulații, cap, coloană vertebrală, masă musculară, oase și tendoane
Explorarea si folosirea punctelor de suspensie, sprijin sau suport ale corpului pentru obtinerea desavarsirii plasamentului corporal
Stabilirea și folosirea centrilor de greutate ai corpului pentru sesizarea diferențelor dintre greutate și lipsa acesteia în cadrul unei mișcări
Exercitii de studiu al echilibrului prin integrarea coordonatelor spațiale ale miscarii
Exersarea unor combinații complexe de mișcări fundamentale și îmbinarea lor eficientă pe categorii de elemente specifice
Integrarea in exercitii a unor elemente cu grad ridicat de dificultate ritmico-structurală.
Explorarea elementelor coregrafice specifice coregrafiei de grup
Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte in cadrul unui demers artistic intenționat
Clasa a VIII-a
2.2. Demonstrarea caracteristicilor elementelor identificate prin combinații complexe de mișcări
Diferențierea caracteristicilor unor elemente fundamentale de limbaj specifice dansului clasic
Exercitii cu structură rimico-muzicală diferită asociate elementelor specifice limbajului coregrafic
Exercitii de insusire a caracteristicilor mișcărilor în raport cu paramentrii spațiali complexi
Experimentarea schimbării de flux energetic pentru fiecare element coregrafic specific
Exercitii ritmice asociate unor miscari punand accent pe caracterul sau dinamica mișcării
Exercitii de recunoaștere a unor elemente de limbaj integrate unor construcții coregrafice specifice
Explorarea prin intermediul fragmentelor coregrafice inregistrate a unor traiectorii complexe de mișcare
Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unui fragment coregrafic
Clasa a VIII-a
Manifestarea interesului pentru redarea ideilor și sentimentelor prin intermediul discursurilor coregrafice
exerciții de dezvoltare a expresivitatii gestuale pentru transmiterea unui mesaj artistic intentionat
exersarea diferitelor tehnici de studiu a aceluiași element sau succesiunide elemente specifice unui fragment coregrafic
adaptarea unui discurs coregrafic de la execuția individuală la cea în grup
3.2. Transpunerea nuanțelor și intensității discursului muzical la paramentrii specifici ai discursului coregrafic
exersarea elementelor de tehnica coregrafica in structuri variate ritmico-melodic
adaptarea executării elementelor coregrafice la caracterul discursului muzical
corelarea elementelor de tehnica coregrafica cu fragmentul ritmico-muzical dat
Conținuturi
Domenii de conținut
Clasa a VIII-a
1.Plasamentul corporal specific dansului clasic
Accent pe ridicarea execuției pe demi pointe(la bară și în centrul sălii)
Învățarea piruetelor din diferite preparații, pe loc și cu deplasări pe diagonală
Concentrarea celei mai mari părți a orei spre exerciții la mijloc
”Grand port de bras”-preparație pentru „tour” în poze mari
2. Limbajul dansului clasic
BARĂ:
Dublu „rond de jambe” „en l΄air” „en dehors” și „en dedans” pe toată talpa și pe „demipointe”
„Flick-flack” „en tournant” „en dehors” și „en dedans” din poză în poză și la 45 ͼ
„Battement dévéloppé” cu „tombe” „en face” și în poze, terminat cu vârful pe podea și la 90 ͼ
cu „balancé”;
„Grand temp” „releve” pe toată talpa și pe „demi pointe” „en dehors” și „en dedans”;
„Grand battement jete”: pe „demi pointe”, cu „balancoire” și cu
„dévéloppé” pe „demi pointes”;
„Demi” întoarcere prin „passe” „en dehors” „en dedans” , din poză în poză, la 45 ͼ
și 90 ͼ
, pe „demi-pointe” și cu „plié releve”;
Întoarcere „fouette” „en dehors” și „en dedans”: pe ¼ și ½ de cerc, cu piciorul activ întins spre față sau spate la 90 ͼ
, pe toată talpa, pe „demi pointe” și de pe „demi pointe” în „plié”;
„Pirouettes” „en dehors” și „en dedans”: începând cu piciorul activ la la „sur le cou de pied” ; terminata în poziția a V-a sau în diferite poze fi începute cu piciorul activ deschis pe direcție la 45 ͼ
sau 90 ͼ
; din „temps releve”;
jumătate de „tour”” en dehors” și „en dedans”, începând cu
„plié”-„releve” , cu piciorul activ
întins în față/ spate la 45 ͼ
/90 ͼ
;
„tour fouette souivi” la 45 ͼ
„en dehors” și „en dedans”;
MIJLOC :
„Battement fondu” „en tournant” „en dehors” și „en dedans” pe
½ de cerc;
„Battement frappe” și dublu „frappe en tournant” „en dehors” și
„en dedans” pe ¼ de cerc cu vârful pe podea;
„Battement battu” „epaulement”;
„Flick-flack” „en tournant” „en dehors” și „en dedans”;
„Rond de jambe” „en l΄air” „en dehors” și „en dedans” pe toată talpa: dublu și „en tournant” „en dehors” și „en dedans”;
„Battement dévéloppé”: „tombe” din poză în poză și la 90 ͼ
;
„ballotte”;
„Demi-rond de jambe” „en dehors” și „en dedans” la 90 ͼ
din poză în poză: „pe demi-pointe”, în „demi-plié”, cu „plié-releve”;
„Tour lent”: prin „passe” la 90 ͼ
, în „demi-plié”, din poză în poză;
Domenii de conținut
Clasa a VIII-a
„Grand battement” „jete” pe „demi-pointe”;
„Grand port de bras”-preparație pentru „tour” în poze mari;
„Battement divise en quart” la 90 ͼ
;
„Temp lie” „par terre” cu „pirouettes” „en dehors” și „en dedans”;
Întoarcere din poză în poză, „en dehors” și „en dedans”, prin
„passe” la 45 ͼ
, cu „plié -releve”;
„Pirouettes” „en dehors” și „en dedans” din pozițiile a II-a, a-V- a și a IV-a-(două întoarceri), din „temps releve”, „souivi en dehors” (zdup), cu piciorul activ la poziția „sur le cou de pied” (2-4 fără așezarea activului în poziția a V-a), din „grand plié” poziți a I-a și a V-a , din „temp saute” în poziția a V-a și din
„pas echappe” în poziția a II-a și a IV-a
Rotații pe diagonală :”en dehors degageé” (4-8), „tours piques” (4-8) și „chaînes”;
SARITUIRI:
-„Entrachatquatre” cu deplasare;
„Royale”;
„Pas assemble” „tournant” „en dehors” și „en dedans” pe ½ de cerc;
„Petit pas jete” „battu”;
„Brise” față /spate;
„Pas jete” „ferme” în toate direcțiile și pozele;
-„Pas ballotte” „par terre”;
-„Pas failly” față/spate;
„Sissonne simple” „en tournant” „en dehors” și „en dedans”;
„Sissonne ouverte par dévéloppé” „en tournant” „en dehors” și
„en dedans” pe ¼ de cerc;
„Grand sissonne ouverte” în toate pozele, cu deplasare;
-„Pas ballonne battu” lateral, fără deplasare;
-„Rond de jambe en l΄air” „saute” („en dehors” și „en dedans”);
-„Cabriole” la 45 ͼ
în față și spate din: „pas couppe”, „glissade” și
„sissonne tombe”;
„Grand pas assemble” lateral și față în „epaulement” din poziția a V-a, cu „pas couppe” și „glissade”;
„Temps leve” în poze la 90 ͼ
;
„Pas emboîte en tournant” cu deplasare lateral și pe diagonală.
„POINTES”:
-„Petit pas jete” „en tournant” pe ½ de cerc cu deplasare laterală;
-„Pas de bourré souivi” în toate direcțiile și pe cerc;
-„Pas couru” în diferite direcții;
-„Sissonne ouverte” „par dévéloppé” la 45 ͼ
„en tournant” „en dehors” și „en dedans”;
-„Grand sissonne ouverte” în toate pozele cu deplasare;
-„Pas tombe” din poză în poză la 90 ͼ
;
„Rond de jambe” „en l΄air” „en dehors” și „en dedans”;
„Grand battement jete” în toate direcțiile și pozele;
-„Releve” pe un picior în toate pozele la 45 ͼ
și 90 ͼ
, cu deplasare;
„Soutenu en tournant” „en dehors” și „en dedans” pe ½ de cerc și cu întoarcere întreagă începând din poze la 45 ͼ
și 90 ͼ
în
„plié”;
Domenii de conținut
Clasa a VIII-a
-„Pirouettes” din pozițiile a V-a și a IV-a cu terminare în poze
„par terre”, câte una „souivi” din poz a V-a;
- Rotații pe diagonală: „pas de basque” „en tournant” (nu mai putin de 8), „en dehors” cu „degageé” (4-8), „piqué” (4-8),
„tours chaînes” (4-8);
-Sărituri pe „pointes” : „emboîtes” „sur le cou de pied”, pe loc și cu deplasare;
3.Coordonarea plastic- expresivă și muzicalitatea în execuția mișcărilor
Structuri complexe de studiu cu diversitate ritmico-muzicală, din repertoriul consacrat de balet, centrate pe o mișcare și/sau combinații;
Accent pe studiul „adagio”-ului la bară și mijlocul sălii, la „demi- pointes” și „pointes”;
Adoptarea de fragmente de rol din marele repertoriu pentru studiul expresivității mișcării.
Sugestii metodologice
Programa școlară se adresează profesorilor care predau disciplina
Dans clasic.
Proiectarea demersului didactic începe cu lectura personalizată a programei școlare care trebuie să ofere răspunsuri la următoarele întrebări:
În ce scop voi face? (identificarea competențelor)
Cum voi face? (determinarea activităților de învățare)
Ce conținuturi voi folosi? (selectarea conținuturilor)
Cu ce voi face? (analiza resurselor materiale)
Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare)
Lectura se realizează în succesiunea următoare: de la competențe generale, la competențe specifice, la activități de învățare și de la acestea din urmă la conținuturi. Profesorii vor proiecta demersul de învățare în funcție de particularitățile clasei de elevi, de baza materială de care dispun și de opțiunile elevilor.
Parcurgerea programei de dans clasic pentru gimanziu are ca finalitate formarea competențelor necesare trecerii elevilor la ciclul liceal al învățământului coregrafic. Formarea acestor competențe specifice presupune un buget de timp de studiu supravegheat de profesorul de specialitate de minim două ore zilnic, dar și de o completare cu studiul individual în funcție de particularitățile fiecărui elev.
Strategii didactice
Programa școlară valorifică exemplele de activități de învățare care să permită trecerea de la centrarea pe conținuturi, la centrarea pe experiențe de învățare. În vederea formării competențelor, se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei
„ Dans clasic ” să pună accent pe construcția progresivă a cunoașterii specifice domeniului, pe flexibilitatea abordărilor și parcursul diferențiat.
Ținând cont de numărul de ore de specialitate, gestionarea timpului va trebui să pună în centrul preocupărilor cele mai eficiente formule de studiu pentru formarea deprinderilor de mișcare.
Valorificând particularitatile de dezvoltare ale fiecarui elev, profesorii vor găsi parcursuri individualizate care să eficientizeze lecției de dans clasic.
Jocul ca metodă de predare, ca mijloc și formă de organizare didactica, efectuat uneori si sub formă de competitie, adaptat capacităților motrice și psihice ale elevilor poate completa in mod eficient demersul didactic.
La începutul anului școlar se va urmări organizarea claselor pe grupe de specialitate separat fete/băieți sau mixte. În paralel cu activitatea motrică se va folosi limbajul de specialitate în limba franceză (cu traducere pentru înțelegerea optimă a caracterului mișcării), din care să nu lipsească metafora ca mijloc de formare a imaginii mentale și de valorificare a achizițiilor dobândite prin lecțiile de dans clasic. Profesorul de dans clasic din
ciclul gimnazial
trebuie să
demonstreze fiecare mișcare predata pe înțelesul elevilor, in special principiile de execuție a elementelor studiate. Demonstrarea de către profesor cu acompaniament muzical, punand accent pe ritmica dinamica și intensitatea mișcării este esențială. Constructia exercițiilor la fiecare nivel de studiu trebuie să respecte dimensiunile și tempo-urile potrivite pe nivel de vârstă, aptitudini, receptivitate și posibilitatile de asimilare ale elevilor.
La clasa a V-a, accentul studiului cade în continuare pe îmbunătățirea plasamentului în formă statică /dinamică și pe dezvoltarea forței fizice. Exercițiile sunt construite astfel încât să perfecționeze coordonarea picioarelor, brațelor și capului în
timpul
mișcărilor. Folosirea parametrilor spatiului: întoarceri, deplasări la începutul, în timpul și la sfârșitul discursului coregrafic vor fi repere în construcția exercițiilor de la mijloc. Un
obiectiv
important
este utilizarea intensă e procedeului “en tournant”, la bară și în mijlocul sălii, la sarituri și “pointes”.
La clasa a VI-a se va intensifica execuția mișcărilor pe
“demi pointe” (durată, tempo
și dinamică), la bară și mijloc și va începe învățarea piruetelor din diferite preparații, pe loc și cu deplasări pe
diagonală. La capitolul “Sarituri” se
începe învățarea bateriilor (“royale”, “entrechatquatre”) și a săriturilor cu aterizarea pe un picior. În vederea dezvoltării continue a plasticitatii miscarilor, exercițiile vor conține la bară și la mijloc, static și în dinamică, toate pozele mici și mari, “en face” , pe “efface” si pe “croise”. În vederea dezvoltării expresivității mișcarilor se recomanda exersarea de fraze de mișcare, combinate logic și eficient, alternând studiul “port de bras-urilor” cu combinatii complexe de pasii de legatura.
La clasa a VII-a ca procedeu specific de dezvoltare a forței musculare se va proceda la exerciții cu durată mai mare, cu mărirea numărului de repetări ale aceleiași mișcări (în special pe un picior). La combinații de mișcări cu complexitate sporită, care solicită coordonarea, memoria și concentrarea atenției, obiectivul major este transpunerea tuturor exercițiilor de la bară și mijloc pe “demi-pointe”. Atât în studiul exercițiilor de la bară cât mai ales la mijloc va continua și se va diversifica studiului întoarcerilor pe un picior și pe două și studiul turațiilor în diferite poziții. Va exista o preocupare continuă în special la mijloc pentru abordarea mișcărilor “en tournant” și pentru creșterea amplitudinii mișcărilor.
*Completarea studiului săriturilor cu adăugarea “battu-ului” impune alocarea unui buget de timp sporit iar studiul “pointelor” ar trebui să dispună de cel puțin un buget de timp de cel putin 30 de min/ zi (minim de trei ori pe săptămână).
La clasa a VIII-a, generalizarea execuției la “demi pointe” trebuie să fie caracteristica de bază a orei de dans clasic. Profesorul va sprijini, în construcțiile frazelor coregrafice,
î nvățarea piruetelor din diferite preparații, pe loc și cu deplasări pe diagonală și implicit va concentra cea mai mare parte a orei spre exerciții la mijloc. Studiul „adagio-ului” la bară și mijlocul sălii, la
„demi-pointes” și „pointes” este o preocupare majoră. Adoptarea și adaptarea de fragmente de rol din marele repertoriu pentru studiul expresivității mișcării trebuie să constituie o provocare atât pentru profesorul de dans clasic cât și pentru profesorul corepetitor.
Partiturile de acompaniament nu sunt menite doar să dezvolte simtul ritmic, ci și să sprijine continuu formarea unei culturi muzicale pentru elevi și mai mult să realizeze la clasă emulația propice studiului solicitant al dansului clasic .
Lecția de
dans clasic
presupune si o parte de contributie creativa, personala, a fiecarui profesor, ce trebuie să reflecte competențele si experienta sa profesionala, capacitatea de a se adapta condițiilor concrete de desfășurare a activității didactice și particularităților de dezvoltare ale elevilor, ajutându-se si de o serie de îndrumări/ sugestii metodologice, oferite prin această programă.
Grup de lucru
Nume, prenume
Instituție de apartenență
Brăescu, Adrian
Ministerul Educației
Streche, Loredana
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Solomon Vasile
Academia de Muzică ”Gheorghe Dima” Cluj-Napoca
Popa Mihaela-Camelia
Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L. Caragiale” București
Cocea, Nicoleta
Liceul de Coregrafie
”Floria Capsali”,
București
Chilea, Carmen
Colegiul Național de Arte ”Regina Maria ”, Constanța
Tănăsescu, Andreea
Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L. Caragiale” București
Todi, Cristina
Colegiul Național de Artă
”Octav Băncilă” , Iași
Toader, Luminița
Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică ”Octavian Stroia”, Cluj- Napoca
Xenis Oprea, Roxana
Colegiul Național de Arte ”Regina Maria ”, Constanța
Ciupe, Anca Elena
Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică ”Octavian Stroia”, Cluj- Napoca
Istrate, Rodica
Liceul de Coregrafie „Octavian Stroia”, Cluj-Napoca
Karda Marialis
Liceul de Coregrafie ”Floria Capsali” București
Mateescu Diana Claudia
Liceul de Coregrafie ”Floria Capsali” București
Vasilovici Mihaela
Liceul de Coregrafie ”Floria Capsali” București
Vitan Brandusa
Liceul de Coregrafie ”Floria Capsali” București
Aprobate prin
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.