Decizia nr. 511/2022
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 280 alin. (10) din Legea educației naționale nr. 1/2011
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 1/2011 5 ianuarie 2011 (prevederi anume) educației naționale
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Marieta Safta
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 280 alin. (10) din Legea educației naționale
nr. 1/2011, excepție ridicată de Andrei Ionuț Ciocîrlău în Dosarul nr. 1.835/104/2020 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal. Cauza formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.856D/2021.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că textul criticat nu încalcă prevederile constituționalitate invocate. Accesul la justiție este asigurat, pentru persoanele care nu se află în ipoteza normei criticate, în condițiile dreptului comun în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 9 decembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.835/104/2020, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 280 alin. (10) din Legea educației naționale nr. 1/2011 . Excepția a fost ridicată de recurentul reclamant Andrei Ionuț Ciocîrlău într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se expune mai întâi cadrul procesual al ridicării excepției, determinat de o succesiune de contestații/hotărâri judecătorești referitoare la acțiuni disciplinare aplicate de o unitate de învățământ. În contextul respectiv, autorul excepției critică
art. 280 alin. (10) din Legea educației naționale nr. 1/2011
motivat de faptul că instanța de judecată învestită cu soluționarea unei contestații (pe care a formulat-o împotriva hotărârii prin care sa dispus nesancționarea unor persoane împotriva cărora formulase plângere) a reținut că reclamantul nu are calitate procesuală activă în a contesta hotărârea de nesancționare în temeiul
art. 280 alin. (10) din Legea nr. 1/2011 , întrucât acest text se referă la persoana sancționată. Autorul apreciază că dispozițiile criticate, în interpretarea dată de instanță, contravin normelor constituționale invocate.
6.
Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal consideră că excepția este neîntemeiată. Astfel, reglementarea răspunderii disciplinare și patrimoniale a cadrelor didactice, inclusiv procedura de sesizare și soluționare a pretinselor abateri de către comisia de cercetare disciplinară sau atacarea deciziilor acesteia în instanță, nu împiedică accesul la justiție, ci, dimpotrivă, îl garantează.
7.
Împrejurarea că dispozițiile
art. 280 alin. (10) din Legea educației naționale nr. 1/2011
prevăd posibilitatea de a se adresa instanței de judecată doar pentru cel sancționat are la bază argumentul că decizia de sancționare/nesancționare reprezintă o soluție finală asupra modului în care îndatoririle ce le revin cadrelor didactice au fost respectate, îndatoriri ce izvorăsc din contractul de muncă, respectiv din fișa postului ocupat, având la bază raportul de serviciu, născut între cadrul didactic și instituția de învățământ. În eventualitatea în care un terț se consideră vătămat în drepturile sau interesele sale legitime, acesta are posibilitatea promovării unui alt demers judiciar împotriva funcționarului public.
8.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
9.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
10.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2),
ale
art. 2, 3,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
11.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 280 alin. (10) din Legea educației naționale nr. 1/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, având următorul cuprins: „Dreptul persoanei sancționate de a se adresa instanțelor judecătorești este garantat.“
12.
În susținerea neconstituționalității normelor criticate se invocă prevederile constituționale ale
art. 1 alin. (3) și (5)
care consacră statul de drept și principiul legalității, ale
art. 21 -
Accesul liber la justiție și ale
art. 52 -
Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. Se invocă, de asemenea,
art. 6 - Dreptul la un proces echitabil din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
13.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în jurisprudența sa, a mai analizat dispozițiile
art. 280 alin. (10) din Legea educației naționale nr. 1/2011
prin prisma exigențelor liberului acces la justiție, impuse de
art. 21 din Constituție
și, deopotrivă, de
art. 6 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate în prezenta cauză. În acest sens, prin
Decizia nr. 344 din 26 mai 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 20 iunie 2022, Curtea a reținut că
art. 280 alin. (10) din Legea nr. 1/2011 , așa cum rezultă din redactarea acestuia („Dreptul persoanei sancționate de a se adresa instanțelor judecătorești este garantat.“), nu face decât să dea expresie textului constituțional al
art. 21 din Constituție , care consacră liberul acces la justiție. Ca urmare, nu poate fi primită critica potrivit căreia textul ar încălca exact dreptul pe care îl consacră în mod explicit (paragraful 21)
14.
Aceste considerente, care își mențin valabilitatea, întrucât nu au intervenit elemente noi, sunt deopotrivă valabile și în ceea ce privește invocarea, în prezenta cauză, a prevederilor
art. 52 -
Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, în corelație cu prevederile constituționale ale
art. 1 alin. (3) și (5)
care consacră statul de drept și principiul legalității. Existența unei norme speciale care garantează „dreptul persoanei sancționate de a se adresa instanțelor judecătorești“ [ art. 280 alin. (10) din Legea nr. 1/2011 ] nu poate fi interpretată ca fiind de natură să împiedice accesul la instanță al persoanelor care se consideră vătămate într-un drept ori întrun interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri. Dimpotrivă,
art. 280 alin. (10) din Legea nr. 1/2011
este o concretizare și întărire a accesului la instanță în situația specific circumstanțiată în ipoteza acestui text de lege.
15.
Aspectele invocate de autor în motivarea excepției excedează controlului de constituționalitate, fiind de competența instanțelor judecătorești, întrucât vizează modul de interpretare și aplicare a legii în situația concretă supusă judecății. Dacă ar proceda la examinarea - potrivit cererii formulate - a modului în care instanța de judecată a interpretat în cauză reglementările menționate de autorul excepției, Curtea Constituțională s-ar comporta ca o veritabilă instanță de control judiciar, încălcând astfel rolul său constituțional și legal.
16.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3,
al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Andrei Ionuț Ciocîrlău în Dosarul nr. 1.835/104/2020 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile
art. 280 alin. (10) din Legea educației naționale nr. 1/2011
sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 3 noiembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Marieta Safta
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.