Decizia nr. 547/2022
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (3) și ale art. 3 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, precum și ale anexei nr. 1 la aceeași ordonanță de urgență
prezumat în vigoare
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Mihaela Ionescu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (3) , ale
art. 3 alin. (1)
și
(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006
privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, precum și ale
anexei nr. 1
la aceeași ordonanță de urgență, excepție ridicată de Daniel Amuza în Dosarul nr. 6.387/315/2018 al Curții de Apel Ploiești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.787D/2021.
2.
La apelul nominal se prezintă autorul excepției, asistat de doamna avocat Marinela Chivu, având împuternicire avocațială depusă la dosar. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului prezent, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, reiterând susținerile cuprinse în notele scrise aflate la dosar în ceea ce privește valoarea factorului „k“, reglementat de normele criticate.
4.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că motivele formulate atât în scris, cât și oral, în fața Curții, nu evidențiază relația de contrarietate dintre normele contestate din punctul de vedere al constituționalității și textele constituționale și convenționale de referință pretins încălcate. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind, în esență, că dispozițiile criticate sunt norme tehnice, care reglementează criterii clare, precise și riguroase de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
5.
Prin Încheierea din 9 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 6.387/315/2018, Curtea de Apel Ploiești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2 alin. (3) , ale
art. 3 alin. (1)
și
(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006
privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, precum și ale
anexei nr. 1
la aceeași ordonanță de urgență. Excepția a fost ridicată de Daniel Amuza într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului declarat de autor împotriva unei sentințe penale prin care a fost condamnat pentru săvârșirea unor infracțiuni de tăiere de arbori din vegetația forestieră din afara fondului forestier național.
6.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că normele criticate sunt neconstituționale, câtă vreme nu este definit factorul „k“, reglementarea lui având un caracter aleatoriu.
7.
Curtea de Apel Ploiești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale atât în privința clarității și previzibilității normei (calitatea legii), cât și în privința conținutului său, deoarece se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în proceduri judiciare pe rolul instanțelor și nu încalcă niciuna dintre garanțiile ce compun echitatea procedurii, în sensul
art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale .
8.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
9.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile apărătorului prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
10.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
11.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 2 alin. (3)
și ale
art. 3 alin. (1)
și
(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006
privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 15 noiembrie 2006, precum și ale
anexei nr. 1
la aceeași ordonanță de urgență, care au următorul conținut:
–
Articolul 2
alin. (3):
(3)
Valoarea despăgubirilor pentru pagubele prevăzute în prezenta ordonanță de urgență se stabilește prin înmulțirea factorului «k» specific, prevăzut în
anexele nr. 1-3 , cu valoarea medie a unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, stabilită în conformitate cu prevederile
art. 25 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998
privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, republicată, cu modificările și completările ulterioare.;
–
Articolul 3
alin. (1) și (2):
Valoarea unitară a pagubei pentru cazul prevăzut la
art. 2 alin. (2) lit. a)
se determină conform prevederilor
art. 2 alin. (3) , folosindu-se valoarea factorului «k» prevăzută în
anexa nr. 1 .
Valoarea factorului «k» se folosește corespunzător categoriei de diametre în care se încadrează diametrul determinat pentru arborele afectat/prejudiciat/tăiat și pentru specia sau grupa de specii a acestuia.“
Anexa 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006
face referire la volumele unitare și valoarea factorului „k“ pentru prejudiciile înregistrate la arbori, pe specii sau grupe de specii.
12.
Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale ale
art. 15 alin. (1)
referitor la universalitate și ale
art. 21 alin. (2)
privind dreptul la un proces echitabil. Totodată, invocă dispozițiile
art. 20 din Legea fundamentală
referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului raportat la
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
13.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prin
Decizia nr. 1.346 din 19 octombrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 12 ianuarie 2011, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 2 alin. (3)
și
(4) , ale
art. 3
și ale
art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006
privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora.
14.
În considerentele deciziei menționate anterior, Curtea a constatat că textele de lege criticate stabilesc regulile care trebuie avute în vedere la calcularea valorii despăgubirilor datorate pentru pagubele produse în vegetația forestieră din păduri și din afara acestora constând în modificarea aspectului, a integrității fizice și/sau a caracteristicilor fiziologice ale arborilor ori ale arboretului/plantației/regenerării naturale, după caz, rezultate prin tăierea, degradarea, distrugerea, scoaterea din rădăcini a arborilor, puieților sau lăstarilor ori tăierea crăcilor arborilor în picioare. Curtea a constatat că normele care reglementează modalitățile de calcul al acestui tip de despăgubiri au la bază metode tehnice adecvate pentru determinarea științifică a pagubelor și pentru evaluarea acestora în scopul stabilirii prejudiciului. Totodată, Curtea a reținut că, indiferent de încadrarea juridică a conduitei în cauză, ca infracțiune sau contravenție, asupra acesteia se pronunță instanțele judecătorești, prilej cu care autorul faptei beneficiază de toate garanțiile specifice unui proces echitabil, incluzând posibilitatea acestuia de a dovedi că întinderea prejudiciului reținut în sarcina sa nu corespunde realității.
15.
Curtea a constatat că prevederile
art. 2 alin. (3)
și ale
art. 3 alin. (1)
și
(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006
sunt norme tehnice, care oferă criterii concrete, precise și riguroase de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, cu ajutorul cărora, ulterior, instanța judecătorească, într-un cadru procesual care satisface toate exigențele impuse de
Constituție
și de
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
în ceea ce privește respectarea dreptului la un proces echitabil, va putea aprecia în mod obiectiv cu privire la încadrarea faptelor în categoria infracțiunilor sau a contravențiilor la regimul silvic și va stabili prejudiciul, valoarea factorului „k“, reglementată în
anexele nr. 1-3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 , fiind folosită în mod corespunzător categoriei de diametre în care se încadrează diametrul determinat pentru arborele afectat/prejudiciat/tăiat și pentru specia sau grupa de specii a acestuia (arbori/puieți sau lăstari/pomi de Crăciun).
16.
Curtea a reținut, totodată, că, potrivit
art. 2 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 , valoarea despăgubirilor pentru pagubele prevăzute în această ordonanță de urgență se stabilește prin înmulțirea factorului „k“ specific, prevăzut în
anexele nr. 1-3
la ordonanță, cu valoarea medie a unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. Cu privire la această din urmă valoare, Curtea Constituțională a statuat că nu poate fi alta decât cea stabilită potrivit legii, deci pe baza unui criteriu obiectiv și legal, cu înlăturarea oricărei aprecieri subiective și discreționare, care ar avea semnificația încălcării principiului legalității incriminării și supremației legii ( Decizia nr. 2 din 10 ianuarie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 30 aprilie 1996).
17.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să impună reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
18.
Distinct de considerentele anterior citate, cu referire la prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, Curtea constată că, în prezent, potrivit
art. 116 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 12 august 2015, astfel cum a fost modificat de
art. I punctul 41 din Legea nr. 197/2020
pentru modificarea și completarea
Legii nr. 46/2008 - Codul silvic , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 8 septembrie 2020, prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă „se aprobă prin lege“, pentru o perioadă de 5 ani, la propunerea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, iar, potrivit
art. II din Legea nr. 265/2017
pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 9/2017
privind prorogarea termenului prevăzut la
art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2016
pentru modificarea și completarea
privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.021 din 22 decembrie 2017: „De la data de 1 ianuarie 2018 se stabilește prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la valoarea de 164 lei.“ Prin urmare, Curtea reține că prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă este stabilit de legiuitor printr-un act normativ de reglementare primară, aspect de natură a susține legalitatea și obiectivitatea determinării lui.
19.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Daniel Amuza în Dosarul nr. 6.387/315/2018 al Curții de Apel Ploiești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie și constată că dispozițiile
art. 2 alin. (3)
și ale
art. 3 alin. (1)
și
(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006
privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, precum și ale
anexei nr. 1
la aceeași ordonanță de urgență sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Ploiești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 17 noiembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu
-----
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.