Decizia nr. 660/2022

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Ioana Marilena Chiorean

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Teodor Pavel în Dosarul nr. 8.883/2/2018 al Curții de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.604D/2019.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 1 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 8.883/2/2018, Curtea de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Teodor Pavel într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a raportului de evaluare emis de Agenția Națională de Integritate.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat este lipsit de previzibilitate, câtă vreme autoritățile statului adaugă în mod nepermis la lege și extind acest text inclusiv la persoanele juridice care au ca asociați membri ai familiei, sens în care se impune lămurirea compatibilității acestui text cu Constituția, cu atât mai mult cu cât legea nu definește folosul material, lăsând loc arbitrarului.

6.

Curtea de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care se invocă jurisprudența Curții Constituționale.

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții care au următorul cuprins: „Primarii și viceprimarii, primarul general și viceprimarii municipiului București sunt obligați să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziție, în exercitarea funcției, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul său ori rudele sale de gradul I.“

11.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în

art. 1 alin. (5)

privind principiul legalității în componenta privind claritatea legii.

12.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat referitor la dispozițiile de lege criticate, de exemplu, prin

Decizia nr. 150 din 17 martie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 397 din 25 mai 2016, sau

Decizia nr. 427 din 21 iunie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 900 din 9 noiembrie 2016, constatând constituționalitatea acestora.

13.

Prin aceste decizii, Curtea a constatat că susținerea autorilor excepției de neconstituționalitate privind încălcarea prevederilor

art. 1 alin. (5) din Constituție

este neîntemeiată, deoarece dispozițiile de lege criticate referitoare la conflictul de interese al aleșilor locali sunt redactate cu suficientă precizie și claritate pentru a permite destinatarilor lor să își conformeze conduita și să anticipeze consecințele ce pot rezulta din neîndeplinirea obligației prevăzute de lege. Astfel, dispozițiile de lege criticate reglementează obligația primarilor și viceprimarilor de a nu emite un act administrativ sau de a nu încheia un act juridic ori de a nu emite o dispoziție, în exercitarea funcției, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul său ori rudele sale de gradul I.

14.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

15.

Cât privește susținerea autorului excepției de neconstituționalitate potrivit căreia „autoritățile statului adaugă la lege și extind acest text inclusiv la persoanele juridice care au ca asociați membri ai familiei“, Curtea constată că determinarea în concret a stării de conflict de interese, potrivit dispozițiilor legale criticate, în contextul imperativului asigurării transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirii și sancționării corupției, constituie un aspect referitor la interpretarea și aplicarea legii de către autoritățile publice cu atribuții în acest domeniu, respectiv de către Agenția Națională de Integritate și de către instanța judecătorească învestită cu soluționarea contestației împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, respectiv instanța judecătorească de control judiciar.

16.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Teodor Pavel în Dosarul nr. 8.883/2/2018 al Curții de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 15 decembrie 2022.