Decizia nr. 328/2023

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Daniela Ramona Marițiu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 377 din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Constantin Ion Dicu în Dosarul nr. 2.262/214/2019 al Judecătoriei Costești. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 371D/2020.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care, făcând referire la

Decizia nr. 499 din 13 iulie 2021

și la

Decizia nr. 251 din 23 aprilie 2019 , pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4.

Prin Încheierea din 6 februarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.262/214/2019, Judecătoria Costești a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 377 din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Constantin Ion Dicu cu ocazia soluționării unei cauze penale în care inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dreptul la un proces echitabil presupune dreptul părților la un proces public în fața unei instanțe judecătorești independente și imparțiale, constituită, în prealabil, prin lege, în vreme ce dreptul de acces la justiție presupune eliminarea oricăror impedimente nejustificate, de natură să împiedice posibilitatea unei persoane de a se adresa instanței de judecată, pentru apărarea și realizarea drepturilor sale. Principiul nediscriminării, consacrat la nivel constituțional și european, presupune aplicarea unui tratament egal cetățenilor de către autoritățile naționale, inclusiv instanțele de judecată și legiuitor. Câtă vreme legea penală recunoaște dreptul inculpatului de a fi ascultat de către instanța de judecată, în procedura simplificată de judecată, același drept trebuie recunoscut și persoanei vătămate/părții civile, pentru a nu genera o inegalitate de tratament juridic incompatibilă cu principiile mai sus expuse, pentru a nu îngreuna în mod nejustificat dreptul persoanei vătămate/părții civile de acces la un tribunal și, nu în ultimul rând, pentru garantarea caracterului echitabil al procesului, în dimensiunea aparenței de imparțialitate. Astfel, o interpretare a prevederilor criticate care ar conduce la eliminarea dreptului persoanei vătămate de a fi ascultată nemijlocit de către judecătorul cauzei sale contravine dispozițiilor

Legii fundamentale

și legislației europene de nivel convențional și supraconstituțional.

6.

Judecătoria Costești apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Susține că dispozițiile legale criticate întrunesc exigențele de claritate, precizie și previzibilitate, având în vedere că, potrivit prevederilor

art. 1 alin. (5) din Constituție , normele juridice nu există izolat, ci ele trebuie raportate la întreg ansamblul normativ din care fac parte. Accesul liber la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar recunoașterea învinuirii este, de asemenea, o procedură la care inculpatul are dreptul. Acest drept, ca orice alt drept fundamental, are caracter legitim numai în măsura în care este exercitat cu bună-credință, în limite rezonabile, cu respectarea drepturilor și intereselor în egală măsură ocrotite ale tuturor subiectelor de drept, inclusiv ale inculpatului.

7.

Stabilirea de către legiuitor a procedurii în cazul recunoașterii învinuirii nu aduce nicio îngrădire dreptului în sine, ci, dimpotrivă, creează premisele valorificării sale în concordanță cu exigențele generale proprii unui stat de drept. Nu se poate susține că prin respingerea cererii părții vătămate de a fi audiată în cursul cercetării judecătorești s-a încălcat principiul egalității în drepturi, întrucât încălcarea principiului egalității și nediscriminării există atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă. Or, în prezenta cauză nu este vorba despre situații egale, partea vătămată/civilă beneficiind de un tratament juridic diferențiat față de inculpat.

8.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 377 din Codul de procedură penală , cu următorul conținut:

(1)

Dacă a dispus ca judecata să aibă loc în condițiile prevăzute la art. 375 alin. (1), instanța administrează proba cu înscrisurile încuviințate.

(2)

Înscrisurile pot fi prezentate la termenul la care instanța se pronunță asuprea cererii prevăzute la art. 375 alin. (1) sau la un termen ulterior, acordat în acest scop. Pentru prezentarea de înscrisuri instanța nu poate acorda decât un singur termen.

(3)

Dispozițiile art. 383 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

(4)

Dacă instanța constată, din oficiu, la cererea procurorului sau a părților, că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare trebuie schimbată, este obligată să pună în discuție noua încadrare și să atragă atenția inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă. Dispozițiile art. 386 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(5)

Dacă pentru stabilirea încadrării juridice, precum și dacă, după schimbarea încadrării juridice, este necesară administrarea altor probe, instanța, luând concluziile procurorului și ale părților, dispune efectuarea cercetării judecătorești, dispozițiile art. 374 alin. (5)-(10) aplicându-se în mod corespunzător.

12.

Autorul excepției susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în

art. 1 alin. (5)

referitor la claritatea și previzibilitatea legilor,

art. 16

referitor la egalitatea în drepturi,

art. 20

referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și

art. 21 alin. (3)

referitor la accesul liber la justiție. De asemenea, sunt invocate prevederile

art. 6 ,

7

și

14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului

și a libertăților fundamentale, precum și

Protocolul 12 la Convenție , și prevederile

art. 21

și

47 din Carta drepturilor fundamentale

a Uniunii Europene, precum și prevederile

art. 82 alin. 2 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene , raportat la art. 10 din Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității.

13.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că a răspuns unei critici identice, respingând excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Astfel, prin

Decizia nr. 754 din 13 decembrie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 22 martie 2017, Curtea a observat că procedura simplificată de judecată în cazul recunoașterii învinuirii nu constituie o noutate în materie procesual penală, fiind reglementată pentru prima dată de dispozițiile

art. 320^1 din vechiul Cod de procedură penală

- introduse prin

Legea nr. 202/2010

privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010 -, cu titlul de derogare de la dreptul comun, ce presupune soluționarea cu celeritate a unor cauze penale pentru care cercetarea judecătorească propriu-zisă devine redundantă, întrucât în faza de urmărire penală au fost dezlegate toate aspectele legate de existența infracțiunii și de vinovăția inculpatului (a se vedea

Decizia nr. 484 din 23 iunie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 10 august 2015, paragraful 12).

14.

Curtea a reținut că recurgerea la procedura simplificată de judecată în cazul recunoașterii învinuirii presupune manifestarea de voință a inculpatului de a apela la această procedură, precum și o recunoaștere în totalitate a faptelor reținute în sarcina sa. Cu toate acestea, simpla manifestare de voință a inculpatului de a recurge la procedura simplificată de judecată și declarația formală de recunoaștere a învinuirii nu conduc automat la aplicarea acestei proceduri și a unei pedepse în limitele prevăzute de

art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală , instanța de judecată fiind cea care, verificând dacă probele administrate în faza urmăririi penale sunt suficiente pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei, dispune urmarea sau neurmarea acestei proceduri.

15.

În acest context, Curtea a constatat că, pentru a se putea pronunța asupra cererii formulate de inculpat, instanța de judecată nu se va limita doar la ascultarea acestuia, ci, după acest moment, potrivit

art. 375 alin. (1) din Codul de procedură penală , va lua concluziile procurorului și ale celorlalte părți cu privire la îndeplinirea condițiilor de aplicare a procedurii simplificate, inclusiv cele ale persoanelor care s-au constituit părți civile în dosarul respectiv. Astfel, partea civilă are posibilitatea de a pune concluzii cu privire la procedura în cazul recunoașterii învinuirii, ceea ce presupune inclusiv concluzii circumscrise laturii penale a cauzei.

16.

De altfel, Curtea a observat că dispozițiile

art. 375

referitor la procedura recunoașterii învinuirii se regăsesc în cuprinsul capitolului II - Judecata în primă instanță - al titlului III - Judecata - din Codul de procedură penală, ceea ce presupune că această etapă este subsecventă epuizării procedurii în camera preliminară. Or, inclusiv în această etapă, partea civilă sau partea vătămată poate formula cereri și excepții referitoare la competența, legalitatea sesizării instanței, precum și la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, cu efecte directe asupra laturii penale a cauzei.

17.

În continuare, Curtea a constatat că, prin

Decizia nr. 107 din 25 februarie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 27 aprilie 2016, paragrafele 17 și 18, a reținut că, potrivit

art. 374 alin. (4)

coroborat cu

art. 375 alin. (2)

și

art. 377 din Codul de procedură penală , în cursul cercetării judecătorești simplificate pot fi administrate, în suplimentarea probatoriului administrat în faza de urmărire penală, probe cu înscrisuri. Dacă, potrivit vechii reglementări, în procedura simplificată de judecată puteau fi administrate doar înscrisuri în circumstanțiere, potrivit actualei reglementări, pot fi administrate atât înscrisuri în circumstanțiere, cât și pentru soluționarea acțiunilor penală și civilă, prin urmare, acestea pot fi atât în favoarea, cât și în defavoarea inculpatului. Astfel, inclusiv partea civilă poate solicita administrarea de înscrisuri în circumstanțiere, precum și pentru soluționarea acțiunilor penală și civilă.

18.

Curtea a apreciat că, deși în cursul cercetării judecătorești simplificate singurele mijloace de probă ce pot fi administrate în suplimentarea probatoriului administrat în faza de urmărire penală sunt doar înscrisurile, fiind exclusă posibilitatea administrării vreunui alt mijloc de probă, aceasta nu determină o inegalitate de arme între părțile din procesul penal. Astfel, dispozițiile

art. 374 alin. (4)

coroborat cu

art. 375 alin. (2)

și

art. 377 din Codul de procedură penală

se aplică în egală măsură atât inculpatului, cât și celorlalte părți, inclusiv părții civile, nereglementându-se o situație diferită, mai favorabilă, pentru vreunul dintre aceștia.

19.

De asemenea, Curtea a constatat, prin

Decizia nr. 107 din 25 februarie 2016 , precitată, că, potrivit

art. 377 alin. (5) din Codul de procedură penală , dacă, după admiterea cererii inculpatului de a fi judecat în procedura simplificată, instanța constată că pentru stabilirea încadrării juridice este necesară administrarea altor probe, precum și dacă, după schimbarea încadrării juridice, constată același lucru, luând concluziile procurorului și ale părților, dispune efectuarea cercetării judecătorești potrivit procedurii comune.

20.

Neintervenind elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziilor menționate sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză.

21.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Constantin Ion Dicu în Dosarul nr. 2.262/214/2019 al Judecătoriei Costești și constată că dispozițiile

art. 377 din Codul de procedură penală

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Costești și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 30 mai 2023.