Convenția din 18 septembrie 1975

Articolul 1

Persoane vizate

Prezenta convenție se aplică persoanelor care sînt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.

Articolul 2

Impozite vizate

1. Impozitele care cad sub incidența prezentei convenții sînt:

a) în România:

(i) impozitul pe veniturile obținute de persoanele fizice și juridice;

(îi) impozitul pe beneficiile societăților mixte constituite cu participarea unor organizații economice române și a unor parteneri străini;

(iii) impozitul pe veniturile obținute din activități agricole

(menționate mai jos ca impozit român);

b) în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord:

(i) impozitul pe venit;

(îi) impozitul pe societăți și

(iii) impozitul asupra cistigurilor din capital

(menționate mai jos ca impozit a Regatului Unit).

2. Prezenta convenție se va aplica. de asemenea, oricăror impozite de natura identică sau analoagă care se vor stabili pe lîngă cele existente sau în locul acestora într-un stat sau în celălalt stat contractant, după data semnării prezentei convenții.

Articolul 3

Definiții generale

1. În sensul prezentei convenții, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferita:

a) termenul România indica teritoriul Republicii Socialiste România, precum și fundul marii și subsolul ariilor submarine dincolo de marea teritorială asupra cărora România exercita drepturi suverane în conformitate cu dreptul internațional și cu legislația sa proprie, în scopul explorării sau exploatării resurselor naturale ale unor astfel de arii;

b) termenul Regatul Unit indica Marea Britanie și Irlanda de Nord, cuprinzînd orice arie în afară marii teritoriale a Regatului Unit care, în conformitate cu dreptul internațional, este sau poate fi indicată în viitor potrivit legislației Regatului Unit referitoare la platforma continentala, ca o arie înăuntrul căreia pot fi exercitate drepturile Regatului Unit cu privire la fundul marii, subsolul și resursele lor naturale;

c) termenul național indica:

(i) cu privire la Republica Socialistă România, orice persoană fizica, care are cetățenia Republicii Socialiste România și orice persoană juridică sau alta entitate constituită în conformitate cu legislația în vigoare în Republica Socialistă România;

(îi) cu privire la Regatul Unit, orice persoană fizica, care are statutul național de cetățean conform legislației Regatului Unit, în virtutea legăturii sale cu Regatul Unit, și orice persoană juridică, asociație sau alta entitate, care își dobîndește statutul ca atare potrivit legislației în vigoare în Regatul Unit;

d) termenul impozit înseamnă impozit al Regatului Unit sau impozit român, după cum cere contextul;

e) termenii un stat contractant și celălalt stat contractant indica Regatul Unit sau România, după cum cere contextul;

f) termenul persoana cuprinde o persoană fizica, o societate și orice alta grupare de persoane;

g) termenul societate indica orice persoană juridică, inclusiv o societate mixtă constituită conform legislației române sau orice entitate care este considerată ca persoana juridică din punct de vedere fiscal;

h) expresiile întreprindere a unui stat contractant și întreprindere a celuilalt stat contractant indica, după caz, o întreprindere exploatată de un rezident al unui stat contractant și o întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt stat contractant;

i) expresia trafic internațional înseamnă orice transport cu o nava, aeronava sau cu un vehicul feroviar sau rutier exploatat de o întreprindere care are locul conducerii efective într-un stat contractant, cu excepția cînd un astfel de transport este făcut numai între doua locuri în celălalt stat contractant;

j) expresia autoritate competentă înseamnă:

(i) în cazul României, ministrul finanțelor sau reprezentantul sau autorizat;

(îi) în cazul Regatului Unit, Commissioners of Inland Revenue sau reprezentantul lor autorizat.

2. Privitor la aplicarea prezentei convenții de către un stat contractant, orice termen care nu este altfel definit va avea, dacă contextul nu cere altfel, înțelesul pe care îl are în conformitate cu legislația acelui stat contractant privitoare la impozitele care fac obiectul prezentei convenții.

Articolul 4

Domiciliul fiscal

1. În sensul prezentei convenții, expresia rezident al unui stat contractant înseamnă, sub rezerva prevederilor paragrafelor 2 și 3 ale acestui articol, orice persoană care, în virtutea prevederilor legale ale acelui stat, este subiect de impunere în acel stat datorită domiciliului sau, reședinței sale, sediului conducerii sau pe baza oricărui alt criteriu de natura analoagă. Expresiile rezident al Regatului Unit și rezident al României vor fi interpretate în mod corespunzător.

2. Cînd, potrivit dispozițiilor paragrafului 1 al acestui articol, o persoană fizica este rezidență a ambelor state contractante, atunci condiția sa juridică se va determina conform regulilor următoare:

a) persoana este considerată ca rezidență a statului contractant în care dispune de o locuinta permanenta (home). Dacă dispune de o locuinta permanenta (home) în ambele state contractante, ea va fi considerată ca rezidență a statului contractant cu care legăturile sale personale și economice sînt mai strinse (centrul intereselor vitale);

b) dacă statul contractant în care persoana fizica are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacă aceasta persoana nu dispune de o locuinta permanenta (home) în nici unul dintre statele contractante, atunci va fi considerată rezidență a statului contractant în care locuiește în mod obișnuit;

c) dacă aceasta persoana locuiește în mod obișnuit în ambele state contractante sau dacă nu locuiește în mod obișnuit în nici unul dintre ele, ea va fi considerată ca rezidență a statului contractant al cărui cetățean este;

d) dacă aceasta persoana este un cetățean al ambelor state contractante sau al nici unuia dintre ele autoritățile competente ale statelor contractante transeaza problema de comun acord.

3. Cînd, potrivit dispozițiilor paragrafului 1 al acestui articol, o persoană, alta decît o persoană fizica, este rezidență a ambelor state contractante, atunci va fi considerată ca rezidență a statului unde se găsește sediul conducerii sale efective.

Articolul 5

Sediul permanent

1. În sensul prezentei convenții, expresia sediu permanent indica o instalatie fixa de afaceri în care întreprinderea exercita în total sau în parte activitatea sa.

2. Expresia sediu permanent cuprinde îndeosebi:

a) un sediu de conducere;

b) o sucursala;

c) un birou;

d) o uzina;

e) un atelier;

f) o mina, un put de petrol, o cariera sau orice alt loc de extracție a bogățiilor naturale;

g) o instalatie sau construcție (structure) folosită pentru explorarea resurselor naturale;

h) un șantier de construcție sau montaj a cărui durata depășește 12 luni.

3. Expresia sediu permanent nu include:

a) folosirea unor instalații numai în scopul depozitarii, expunerii sau livrării urmare unui contract de vînzare a produselor sau mărfurilor aparținînd întreprinderii;

b) menținerea unui stoc de produse sau mărfuri aparținînd întreprinderii numai în scopul depozitarii, expunerii sau livrării;

c) menținerea unui stoc de produse sau mărfuri aparținînd întreprinderii numai în scopul prelucrării de către o alta întreprindere;

d) menținerea unei instalații fixe de afaceri numai în scopul cumpărării de produse ori mărfuri sau de a culege informații pentru întreprindere;

e) menținerea unei instalații fixe de afaceri numai în scop de publicitate, de a furniza informații, pentru cercetări științifice sau activități analoage care au caracter pregatitor sau auxiliar pentru întreprindere.

4. O întreprindere a unui stat contractant va fi considerată ca are un sediu permanent în celălalt stat contractant dacă desfășoară activitatea de a furniza în acel celălalt stat contractant serviciile artiștilor și sportivilor menționați la art. 18.

5. O persoana activind în unul dintre statele contractante în numele unei întreprinderi a celuilalt stat contractant - alta decît un agent cu statut independent căruia îi sînt aplicabile prevederile paragrafului 6 al prezentului articol - va fi considerată ca "sediu permanent" în primul stat menționat, dacă are împuternicirea pe care o exercită în mod obișnuit în acel stat de a încheia contracte în numele întreprinderii, în afară de cazul cînd activitatea acestei persoane este limitată la cumpărarea de produse sau mărfuri pentru întreprindere.

6. Nu se considera ca o întreprindere a unui stat contractant are un sediu permanent în celălalt stat contractant numai pentru faptul ca aceasta își desfășoară activitatea în acel celălalt stat printr-un intermediar (broker), un comisionar general sau oricare alt reprezentant cu statut independent, cu condiția ca aceste persoane sa acționeze în cadrul activității lor obișnuite.

7. Faptul ca o societate rezidență a unui stat contractant controlează sau este controlată de către o societate rezidență a celuilalt stat contractant sau care își desfășoară activitatea în acel celălalt stat (fie printr-un sediu permanent sau în alt mod) nu este suficient prin el însuși pentru a face din una dintre aceste societăți un sediu permanent al celeilalte.

Articolul 6

Venituri din bunuri imobiliare

1. Veniturile provenind din bunuri imobile, inclusiv venituri din agricultura sau silvicultura, pot fi impuse în statul contractant în care aceste bunuri sînt situate.

2. a) Termenul bunuri imobile va fi definit, sub rezerva prevederilor subparagrafului b) de mai jos, în conformitate cu legislația statului contractant unde bunurile în discuție sînt situate;

b) Termenul bunuri imobile va cuprinde, în orice caz, toate accesoriile bunurilor imobile, septelul de animale și instalațiile folosite în exploatările agricole și forestiere, drepturile asupra cărora se aplică prevederile dreptului privat cu privire la proprietatea funciară, uzufructul bunurilor imobile și drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, izvoarelor și altor bogatii naturale; navele și aeronavele nu sînt considerate ca bunuri imobile.

3. Prevederile paragrafului 1 al acestui articol se aplică veniturilor obținute din exploatarea directa, din închirierea sau din folosirea în orice alta forma a bunurilor imobile.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 3 ale acestui articol se aplică, de asemenea, veniturilor provenind din bunuri imobile ale unei întreprinderi și veniturilor din bunuri imobile folosite la exercitarea unei profesiuni libere.

Articolul 7

Beneficiile întreprinderilor

1. Beneficiile unei întreprinderi a unui stat contractant vor fi impozabile numai în acel stat, în afară de cazul cînd întreprinderea desfășoară activitatea sa în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent aflat în acel stat. Dacă întreprinderea exercita activitatea sa în modul mai sus arătat, beneficiile întreprinderii pot fi impuse în celălalt stat, dar numai în măsura în care aceste beneficii sînt atribuibile acelui sediu permanent.

9. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3 al acestui articol, cînd o întreprindere a unui stat contractant exercita activitatea sa și în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent aflat în acel stat, se vor atribui în fiecare stat contractant acelui sediu permanent beneficiile pe care le-ar fi putut realiza dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă și separată exercitind activități identice sau analoage, în condiții identice sau analoage și tratind cu toată independenta cu întreprinderea al cărui sediu permanent este.

3. La determinarea beneficiilor unui sediu permanent se vor acorda ca deduceri cheltuielile întreprinderii, făcute pentru scopurile urmărite de sediul permanent, inclusiv cheltuielile de conducere și cheltuielile generale de administrare, indiferent de faptul ca s-au efectuat în statul contractant în care se afla sediul permanent sau în altă parte.

4. În măsura în care într-un stat contractant se obișnuiește să se determine beneficiile de atribuit unui sediu permanent pe baza unei repartizari a beneficiilor totale ale întreprinderii către diferitele ei părți, nici o prevedere a paragrafului 2 nu va împiedica acel stat contractant de a determina beneficiile de impus printr-o atare repartizare, în măsura în care este uzual; totuși, metoda de repartizare adoptată va trebui să fie de asa natura încît rezultatul să fie în concordanta cu principiile cuprinse în acest articol.

5. Nu se va atribui nici un beneficiu unui sediu permanent numai pentru simplul fapt ca acel sediu permanent cumpara produse sau mărfuri pentru întreprindere.

6. În aplicarea prevederilor paragrafelor precedente, beneficiile de atribuit sediului permanent se vor determina an de an prin aceeași metoda, afară de cazul cînd sînt motive suficiente și temeinice de a se proceda în alt mod.

7. Cînd beneficiile cuprind venituri din cele care sînt tratate separat în alte articole ale prezentei convenții, dispozițiile acelor articole nu vor fi afectate de prevederile prezentului articol.

Articolul 8

Transporturi internaționale

Beneficiile din exploatarea în trafic internațional a navelor, aeronavelor sau a vehiculelor feroviare și rutiere sînt impozabile numai în statul contractant în care se afla conducerea efectivă a întreprinderii.

Articolul 9

Întreprinderi asociate

Atunci cînd:

a) o întreprindere a unui stat contractant participa direct sau indirect la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant sau cînd

b) aceleași persoane participa direct sau indirect la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant și al unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, și cînd, și într-un caz și în celălalt caz, cele doua întreprinderi sînt legate în relațiile lor financiare sau comerciale prin condiții acceptate sau impuse care diferă de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci beneficiile care fără aceste condiții ar fi fost obținute de către una dintre întreprinderi, dar nu au putut fi obținute în fapt datorită acestor condiții, pot fi incluse în beneficiile acelei întreprinderi și impuse în consecința.

Articolul 10

Dividende

1. Dividendele obținute de la o societate rezidență a României de către o persoană rezidență a Regatului Unit pot fi impuse în Regatul Unit. Astfel de dividende pot fi, de asemenea, impuse și în România, dar cînd acestea aparțin unui beneficiar efectiv rezident al Regatului Unit, impozitul perceput nu va depăși:

a) 10 la suta din suma bruta a dividendelor, dacă beneficiarul efectiv este o societate care controlează direct sau indirect cel puțin 25 la suta din acțiunile cu drept de vot ale societății plătitoare de dividende;

b) în toate celelalte cazuri, 15 la suta din suma bruta a dividendelor.

2. Dividendele obținute de la o societate rezidență a Regatului Unit de către un rezident al României pot fi impuse în România. Astfel de dividende pot fi, de asemenea, impuse și în Regatul Unit, în conformitate cu legislația Regatului Unit, dar cînd astfel de dividende aparțin unui beneficiar efectiv rezident al României impozitul astfel perceput nu va depăși:

a) 10 la suta din suma bruta a dividendelor, dacă beneficiarul efectiv este o societate care controlează direct sau indirect cel puțin 25 la suta din acțiunile cu drept de vot ale societății plătitoare de dividende;

b) în toate celelalte cazuri, 15 la suta din suma bruta a dividendelor.

3. Cu toate acestea, atît timp cît o persoană fizica rezidență în Regatul Unit este indreptatita la un credit de impozit cu privire la dividendele plătite de o societate rezidență în Regatul Unit, se vor aplica următoarele prevederi ale acestui paragraf, în locul prevederilor paragrafului 2 al prezentului articol:

a) (i) dividendele obținute de către un rezident al României de la o societate rezidență a Regatului Unit pot fi impuse în România;

(îi) cînd un rezident al României este îndreptățit la un credit de impozit cu privire la un astfel de dividend conform subparagrafului b) al acestui paragraf, se poate, de asemenea, percepe impozit în Regatul Unit, calculat cu o cota care să nu depășească 15 la suta și, în conformitate cu legislația Regatului Unit, asupra totalului sumei sau valorii acelui dividend și al sumei acelui credit de impozit;

(iii) cu excepția celor prevăzute în subparagraful a) (îi) al acestui paragraf, dividendele obținute de la o societate care este rezidență a Regatului Unit și care aparțin unui beneficiar efectiv rezident al României vor fi scutite de orice impozite care se percep asupra dividendelor în Regatul Unit.

b) Un rezident al României care primește dividende de la o societate rezidență a Regatului Unit, sub rezerva prevederilor subparagrafului c) al acestui paragraf și cu condiția ca el să fie beneficiarul efectiv al dividendelor, va fi îndreptățit la creditul de impozit în raport cu acestea, la care o persoană fizica rezidență în Regatul Unit ar fi fost indreptatita dacă ar fi primit acele dividende, și la plata oricărei depășiri de astfel de credit peste obligația sa față de impozitul Regatului Unit.

c) Prevederile subparagrafului b) al acestui paragraf nu se vor aplica cînd beneficiarul efectiv al dividendelor este o societate care, fie singura, fie împreună cu una sau mai multe societăți asociate, controlează direct sau indirect cel puțin 10 la suta din acțiunile cu drept de vot ale societății plătitoare de dividende. În vederea aplicării prevederilor acestui paragraf, doua societăți vor fi considerate a fi asociate dacă una controlează direct sau indirect mai mult de 50 la suta din acțiunile cu drept de vot în cealaltă societate sau o a treia societate controlează mai mult de 50 la suta din puterea de vot în ambele societăți.

4. Termenul dividende folosit în prezentul articol indica venituri provenind din acțiuni sau alte părți sociale prin care se participa la beneficii, care nu sînt creanțe, precum și venituri din părți sociale asimilate veniturilor din acțiuni de către legislația fiscală a statului în care este rezidență societatea distribuitoare a dividendelor și cuprinde, de asemenea, orice alt venit (altul decît dobinzile a căror impunere este limitată de prevederile art. 11 al prezentei convenții), care, în conformitate cu legislația statului contractant al cărui rezident este societatea plătitoare a dividendelor, este considerat ca dividend sau distribuire a societății.

5. Prevederile paragrafului 1 sau, după caz, ale paragrafelor 2 și 3 ale prezentului articol nu se vor aplica cînd rezidentul unuia dintre statele contractante are în celălalt stat contractant un sediu permanent și deținerea acțiunilor pe baza cărora se plătesc dividendele este legată în mod efectiv de activitatea exercitată printr-un atare sediu permanent. În acest caz se aplică prevederile art. 7.

6. Cînd o societate rezidență a unui stat contractant realizează beneficii sau venituri din celălalt stat contractant, acel celălalt stat nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plătite de acea societate persoanelor beneficiare efectiv care nu sînt rezidente ale celuilalt stat sau sa supună beneficiile nedistribuite ale societății unui impozit, chiar dacă dividendele plătite sau beneficiile nedistribuite se compun, în total sau în parte, din beneficii sau venituri provenind din acel celălalt stat.

Articolul 11

Dobinzi

1. Dobinzile provenind dintr-un stat contractant obținute și aparținînd efectiv unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat.

2. Totuși, atari dobinzi pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin și în conformitate cu legislația acelui stat, dar impozitul astfel stabilit nu poate depăși 10 la suta din suma bruta a dobinzilor.

3. Termenul dobinzi folosit în prezentul articol indica venituri din efecte publice, din titluri de obligațiuni, indiferent dacă sînt garantate ipotecar sau cu o clauza de participare la beneficii și din alte titluri de creanțe de orice natura, precum și orice alte venituri asimilate veniturilor din sume împrumutate, de legislația fiscală a statului din care provin veniturile.

4. Dispozițiile paragrafelor 1 și 2 ale prezentului articol nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al dobinzilor, fiind rezident al unui stat contractant, are în celălalt stat contractant din care provin aceste dobinzi un sediu permanent de care este legată creanta generatoare a dobinzilor. În acest caz se aplică prevederile art. 7.

5. Dobinzile sînt considerate ca provenind dintr-un stat contractant cînd plătitorul este acel stat însuși, o subdiviziune politica, o autoritate locală sau un rezident al acelui stat. Cu toate acestea, dacă debitorul, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent pentru care împrumutul generator de dobinzi a fost contractat și care sediu permanent suporta sarcina acestor dobinzi, atunci dobinzile menționate sînt considerate ca provenind din statul contractant în care este situat sediul permanent.

6. Dacă, datorită relațiilor speciale existente între plătitor și beneficiarul efectiv sau relațiilor pe care ambii le întrețin cu terțe persoane, suma dobinzilor plătite, ținînd cont de creanta pentru care ele sînt plătite, excede pe aceea asupra căreia plătitorul ar fi convenit cu beneficiarul efectiv în absenta unor astfel de relații, prevederile prezentului articol se vor aplica numai la aceasta ultima suma. În acest caz, partea excedentară a plăților rămîne impozabilă conform legislației fiecărui stat contractant și ținînd cont de celelalte dispoziții ale prezentei convenții.

Articolul 12

Redevențe

1. Redevențele provenind dintr-un stat contractant, plătite unui beneficiar efectiv, care este rezident al celuilalt stat contractant, pot fi impuse în acel celălalt stat.

2. Totuși, aceste redevențe pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin și în conformitate cu legislația acelui stat, dar impozitul astfel stabilit nu va depăși 15 la suta din suma bruta a redevențelor.

3. Contrar prevederilor paragrafului 2 al acestui articol, în cazul redevențelor primite drept compensație pentru folosirea sau concesionarea folosirii drepturilor de autor cu privire la opere literare, dramatice, muzicale, artistice sau științifice (inclusiv filme de cinematograf și filme sau benzi pentru emisiunile de radio sau televiziune), impozitul stabilit în statul din care provin astfel de redevențe nu va depăși 10 la suta din suma bruta a redevențelor.

4. Termenul redevențe, asa cum este folosit în prezentul articol, indica plățile de orice natura primite drept compensație pentru folosirea sau concesionarea folosirii oricărui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau științifice (inclusiv filmele de cinematograf și filmele sau benzile magnetice destinate emisiunilor de televiziune sau radio), a oricărui brevet de invenție, mărci de fabrica, de comerț, desen sau model, plan, a unei formule sau a unui procedeu secret ori pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui echipament industrial, comercial sau științific ori pentru informații privind experienta în domeniul industrial, comercial sau științific.

5. Dispozițiile paragrafelor 1, 2 și 3 ale prezentului articol nu se vor aplica dacă beneficiarul efectiv al redevențelor, fiind rezident al unui stat contractant, are în celălalt stat contractant din care provin redevențele un sediu permanent de care se leagă efectiv dreptul sau bunul generator de redevențe. În acest caz se vor aplica dispozițiile art. 7.

6. Redevențele se vor considera ca provenind dintr-un stat contractant dacă debitorul este acel stat, o subdiviziune politica, o autoritate locală sau un rezident din acel stat. Cu toate acestea, dacă persoana plătitoare a redevențelor, fie ca este sau nu rezidență a unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent în legătură cu care a fost contractată obligația plății redevențelor și care suporta sarcina plății acestora, atunci redevențele sînt considerate ca provenind din statul contractant în care este situat sediul permanent.

7. Dacă, datorită relațiilor speciale existente între plătitor și beneficiarul efectiv sau relațiilor pe care ambii le întrețin cu terțe persoane, cuantumul redevențelor plătite, ținînd cont de avantajul, dreptul sau informațiile pentru care se plătesc, excede cuantumul asupra căruia s-ar fi convenit de plătitor și beneficiarul efectiv în lipsa unor asemenea relații, prevederile prezentului articol se aplică numai la acest ultim cuantum. În acest caz, partea excedentară a plăților rămîne impozabilă conform legislației fiecărui stat contractant, ținînd cont de celelalte prevederi ale prezentei convenții.

Articolul 13

Comisioane

1. Comisioanele provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.

2. Comisioanele pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin și în conformitate cu legislația acelui stat contractant, dar, cînd sînt plătite unui rezident al celuilalt stat contractant, impozitul stabilit nu va depăși 12 1/2 la suta din suma bruta a comisioanelor.

3. Termenul comisioane, astfel cum este folosit în prezentul articol, înseamnă plati făcute oricărei persoane pentru servicii prestate ca reprezentant, însă nu cuprinde plățile pentru serviciile personale independente menționate la art. 15 sau servicii personale dependente menționate la art. 16.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 2 ale prezentului articol nu se vor aplica dacă primitorul de comisioane, fiind un rezident al unuia dintre statele contractante, are în celălalt stat contractant din care provin comisioanele un sediu permanent de care comisioanele sînt legate în mod efectiv. În asemenea caz se vor aplica prevederile art. 7.

5. Comisioanele se vor considera ca provin dintr-un stat contractant cînd plătitorul este guvernul acelui stat sau o subdiviziune politica din acesta, o autoritate locală sau un rezident al acelui stat contractant. Dacă, totuși, persoana plătitoare de comisioane, indiferent dacă este sau nu rezidență a unuia dintre statele contractante, are un sediu permanent în unul dintre statele contractante, în legătură cu care obligația de a plati comisioanele a fost contractată și plata acestora este suportată de acel sediu permanent, atunci comisioanele vor fi considerate ca provin din acel stat contractant.

6. Cînd, datorită relațiilor speciale existent între plătitor și primitor sau între ambii și alte persoane, cuantumul comisioanelor plătite, ținînd seama de serviciile pentru care se plătesc, depășește cuantumul asupra căruia ar fi căzut de acord plătitorul și primitorul în lipsa unor atari relații, prevederile acestui articol se vor aplica numai cuantumului din urma. În acest caz, partea excedentară a plăților rămîne impozabilă conform legislației fiecărui stat contractant, ținînd cont de celelalte prevederi ale prezentei convenții.

7. Dacă un rezident al unuia dintre statele contractante care primește comision provenind din celălalt stat contractant prefera, impozitul datorat în legătură cu acest comision pentru anul de impunere sau anul financiar în statul contractant din care provine comisionul va fi calculat ca și cum ar avea un sediu permanent în acel stat contractant și ca și cum acel comision ar fi impozabil, în conformitate cu art. 7, ca beneficii atribuibile acelui sediu permanent.

Articolul 14

Cistiguri din capital

1. Cistigurile provenind din înstrăinarea bunurilor imobile, astfel cum sînt definite la paragraful 2 al art. 6, sînt impozabile în statul contractant în care sînt situate asemenea bunuri.

2. Cistigurile provenind din înstrăinarea bunurilor mobile făcînd parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau a bunurilor mobile ținînd de o baza fixa de care dispune un rezident al unui stat contractant în celălalt stat contractant pentru exercitarea unei profesiuni libere, inclusiv asemenea cistiguri provenind din înstrăinarea unui atare sediu permanent (singur sau împreună cu întreaga întreprindere) sau a unei astfel de baze fixe sînt impozabile în celălalt stat.

3. Contrar prevederilor paragrafului 2 al acestui articol, cîștigurile din capital obținute din înstrăinarea de vapoare, avioane, vehicule feroviare sau rutiere exploatate în trafic internațional și din bunuri mobile ținînd de exploatarea unor atari vapoare, avioane, vehicule feroviare și rutiere, se vor impune numai în statul contractant în care, în conformitate cu prevederile art. 8, sînt impozabile beneficiile din astfel de activități.

4. Cistigurile provenind din înstrăinarea oricăror bunuri, altele decît cele menționate la paragrafele 1, 2 și 3 ale prezentului articol, vor fi impozabile numai în statul contractant al cărui rezident este persoana care înstrăinează.

Articolul 15

Profesiuni independente

1. Veniturile realizate de către un rezident al unui stat contractant din exercitarea pe cont propriu a unei profesiuni libere sau a altor activități independente cu caracter analog sînt impozabile numai în acel stat, dacă rezidentul nu dispune în celălalt stat contractant de o baza fixa pentru exercitarea activității sale sau nu este prezent în acel celălalt stat contractant o perioadă sau perioade care depășesc în total 183 de zile în anul fiscal vizat. Dacă dispune de o astfel de baza sau este prezent pe o atare perioada sau perioade, veniturile sînt impozabile în celălalt stat contractant, dar numai în măsura în care acestea sînt atribuțiile menționatei baze fixe sau perioadei ori perioadelor menționate anterior.

2. Expresia profesiuni libere cuprinde în special activitățile independente de ordin științific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum și exercitarea independenta a profesiunii de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist și contabil.

Articolul 16

Profesiuni dependente

1. Sub rezerva prevederilor art. 17, 19, 20, 21 și 22, salariile și alte remunerații similare pe care un rezident al unui stat contractant le primește pentru o activitate salariata vor fi impozabile numai în acel stat cu condiția ca activitatea sa nu fie exercitată în celălalt stat contractant. Dacă activitatea este exercitată în celălalt stat contractant, astfel de remunerații pot fi impuse în acel celălalt stat contractant, asa cum sînt obținute din acel stat.

2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1 al prezentului articol, remunerațiile obținute de un rezident al unui stat contractant pentru activitate salariata exercitată în celălalt stat contractant, dacă:

a) beneficiarul este prezent în celălalt stat pentru o perioadă sau perioade care nu depășesc în total 183 de zile în cursul anului fiscal vizat, și

b) remunerațiile sînt plătite de către sau în numele unei persoane care angajează și care nu este rezidență a celuilalt stat, și

c) sarcina remunerațiilor nu este suportată de către un sediu permanent sau de o baza fixa pe care cel care angajează o are în celălalt stat.

3. Prin derogare de la dispozițiile anterioare ale acestui articol, remunerațiile pe care un rezident al unui stat contractant le primește pentru activitate salariata exercitată la bordul unei nave, aeronave sau al unui vehicul de transport feroviar sau rutier în trafic internațional, pot fi impuse în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.

Articolul 17

Tantieme

Tantiemele și plățile similare obținute de un rezident al unui stat contractant în calitatea sa de membru al consiliului de administrație al unei societăți care este rezidență a celuilalt stat contractant, pot fi impuse în acel celălalt stat.

Articolul 18

Artiști și sportivi

Prin derogare de la prevederile art. 15 și 16 veniturile obținute de profesioniștii de spectacole, cum sînt artiștii de teatru, de cinema, de radio sau de televiziune și interpreții muzicali, precum și de către sportivi din activitatea lor personală desfășurată în aceasta calitate, sînt impozabile în statul contractant în care aceste activități sînt exercitate. Cu toate acestea, veniturile obținute din astfel de activități vor fi scutite în acel stat dacă activitățile sînt desfășurate în cadrul unui acord cultural sau înțelegeri între statele contractante.

Articolul 19

Pensii

1. Sub rezerva prevederilor paragrafelor 1 și 2 ale art. 20, pensiile și alte remunerații similare plătite unui rezident al unui stat contractant pentru activitatea desfășurată în trecut ca angajat și orice rente plătite unui atare rezident vor fi impozabile numai în acel stat.

2. Prin termenul renta se înțelege o sumă prestabilita platibila în mod periodic, la scadente stabilite, pe timpul vieții sau în timpul unei perioade de timp specificate sau determinabile, în virtutea unui angajament de a efectua plățile în schimbul unei depline și corespunzătoare compensări în bani sau în echivalent banesc.

Articolul 20

Funcții publice

1. Remunerațiile sau pensiile plătite din fonduri publice ale Regatului Unit sau Irlandei de Nord sau din fonduri ale oricărei autorități locale din Regatul Unit, oricărei persoane fizice pentru serviciile prestate guvernului Regatului Unit sau Irlandei de Nord ori unei autorități locale din Regatul Unit în exercitarea de funcții cu caracter public, vor fi impozabile numai în Regatul Unit, afară de cazul cînd persoana fizica este un cetățean român fără să fie de asemenea și cetățean al Regatului Unit.

2. Remunerațiile sau pensiile plătite din fonduri publice ale României sau ale unei autorități locale oricărei persoane fizice cu privire la serviciile prestate acestui stat sau unei autorități locale ale acestuia, pentru îndeplinirea de funcții cu caracter public, vor fi impozabile numai în România, afară de cazul cînd persoana fizica este cetățean al Regatului Unit fără să fie în același timp și cetățean român.

3. Prevederile paragrafelor 1 și 2 ale acestui articol nu se aplică remunerațiilor sau pensiilor plătite pentru servicii prestate în cadrul unei activități comerciale sau industriale.

Articolul 21

Studenți și stagiari

1. O persoana care este sau a fost rezidență a unui stat contractant imediat anterior venirii în celălalt stat contractant și care este prezenta în mod temporar în acel celălalt stat contractant numai în scopul:

a) studierii la universitate, liceu, școala sau alta instituție de învățămînt, sau

b) pregatiri ca ucenic în domeniul tehnic sau comercial, sau

c) obținerii în acel celălalt stat contractant a unei calificări recunoscută ca specializare profesională sau de învățămînt,

va fi scutită de impozit în acel celălalt stat contractant asupra:

(i) remiterilor din străinătate pentru întreținere, învățămînt sau instruire;

(îi) remunerațiilor pentru servicii prestate în acel celălalt stat contractant (altele decît cele efectuate persoanei sau societății la care este ucenic sau față de care este obligat prin contract ori care îl pregătește sau îi preda cunoștințele de specialitate) în vederea completării resurselor la dispoziția sa în atari scopuri, fără să depășească însă 500 de lire sterline sau echivalentul lor în lei românești în timpul unui an de impunere (în plus peste orice alocații personale la care poate fi indreptatita ca persoana fizica rezidență în acel stat).

2. Beneficiile prevăzute la paragraful 1 al prezentului articol se extind numai pentru o perioadă de timp care în mod rezonabil sau uzual este necesară pentru asemenea scopuri, dar în orice caz nici o persoană fizica nu va beneficia de prevederile acelui paragraf pentru o perioadă de mai mult de 5 ani.

Articolul 22

Profesori și cercetători

1. O persoana fizica rezidență a unui stat contractant la data cînd vine în mod temporar în celălalt stat contractant la invitația autorităților oficiale ale celuilalt stat contractant sau a unei universități sau alta instituție de învățămînt recunoscută în acel celălalt stat contractant în scopul principal de a preda sau de a întreprinde cercetări ori în ambele scopuri, la o universitate sau o alta instituție de învățămînt recunoscută, va fi scutită în acel celălalt stat contractant de impozitul asupra veniturilor din servicii personale realizate din predare sau cercetare la o astfel de universitate sau instituție de învățămînt pe o perioadă care nu depășește doi ani de la data sosirii sale în acel celălalt stat contractant.

2. Prevederile acestui articol nu se vor aplica veniturilor din cercetări dacă asemenea cercetări nu sînt întreprinse în interes public ci sînt efectuate în principal pentru folosul privat al unei sau unor anumite persoane.

Articolul 23

Venituri nemenționate în mod expres

Veniturile unui rezident al unui stat contractant, indiferent unde s-ar realiza, care sînt din categorii sau surse ce nu sînt expres menționate în articolele anterioare ale prezentei convenții, se vor impune numai în acel stat.

Articolul 24

Eliminarea dublei impuneri

1. Impozitul român plătibil conform legislației României și prevederilor acestei convenții, fie direct fie prin reținere asupra beneficiilor, veniturilor sau cistigurilor impozabile din surse din România (excluzînd, în cazul unui dividend, impozitul plătibil cu privire la beneficiile din care este plătit dividendul) se va acorda ca un credit față de orice impozit al Regatului Unit, calculat prin referire la aceleași beneficii, venituri sau cistiguri impozabile privitor la care s-a calculat impozitul român. Astfel de credit se va acorda în conformitate cu prevederile legislației Regatului Unit existente cu privire la acordarea ca un credit față de impozitul Regatului Unit a impozitului plătibil într-un teritoriu din afară Regatului Unit și orice modificări subsecvente ale acelor prevederi nu vor afecta totuși principiul acesta.

2. Cînd un rezident al României obține venit sau cistiguri din capital care, în conformitate cu prevederile acestei convenții, pot fi impuse în Regatul Unit, România va acorda ca o deducere din impozitul român, pe venit sau cistiguri din capital, respectiv al acelei persoane, o sumă egala cu impozitul plătit în Regatul Unit asupra acelui venit sau cistiguri din capital, după caz. Cu toate acestea, asemenea deduceri nu vor depăși acea parte a impozitului român care este corespunzătoare venitului sau cistigurilor din capital care pot fi impuse în Regatul Unit.

În vederea aplicării prezentului paragraf, beneficiile plătite de întreprinderile de stat bugetului de stat vor fi considerate ca impozit român.

3. În vederea aplicării prevederilor paragrafelor 1 și 2 ale acestui articol beneficiile, veniturile și cîștigurile din capital aparținînd unui rezident al unui stat contractant care pot fi impuse în celălalt stat contractant în conformitate cu aceasta convenție se vor considera ca provin din surse situate în acel celălalt stat contractant.

4. Cînd beneficiile pentru care o întreprindere dintr-un stat contractant este supusă impozitului în acel stat sînt de asemenea incluse în beneficiile unei întreprinderi din celălalt stat, iar beneficiile astfel incluse sînt beneficii care ar fi revenit acelei întreprinderi din celălalt stat dacă condițiile stabilite între cele doua întreprinderi erau acelea care s-ar fi stabilit între întreprinderi independente actionind independent suma inclusă în beneficiile ambelor întreprinderi va fi tratata în vederea aplicării prevederilor prezentului articol ca venit din surse din celălalt stat al întreprinderii primului stat menționat și degrevarea se va acorda în mod corespunzător în conformitate cu prevederile paragrafului 1 sau paragrafului 2 al prezentului articol.

Articolul 25

Nediscriminarea

1. Cetățenii unui stat contractant nu vor fi supuși în celălalt stat contractant nici unei impozitări sau obligații legate de aceasta impunere, diferita sau mai împovărătoare decît impunerea sau obligațiile conexe la care sînt sau pot fi supuși naționalii acelui celălalt stat aflați în aceeași situație.

2. Impozitarea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant nu se va face în acest celălalt stat în condiții mai puțin favorabile decît impozitarea întreprinderilor acelui celălalt stat care exercită aceeași activitate.

3. Întreprinderile unui stat contractant al căror capital este în totalitate sau în parte deținut sau controlat, direct sau indirect, de unul sau mai mulți rezidenți ai celuilalt stat contractant nu vor fi supuse în primul stat contractant menționat la nici o impunere sau obligație legală de aceasta care să fie diferita sau mai împovărătoare decît impunerea sau obligațiunile conexe la care sînt sau pot fi supuse celelalte întreprinderi de același fel din acel prim stat.

4. Nici o dispoziție a prezentului articol nu va fi interpretată ca obligind pe oricare dintre statele contractante sa acorde persoanelor fizice nerezidente în acel stat oricare dintre înlesnirile personale, degrevarile sau reducerile prevăzute pentru impozite care sînt acordate persoanelor fizice rezidente.

5. În sensul acestui articol termenul impunere înseamnă impozite de orice fel și denumire.

6. Impozitele pe venit, beneficii și capital și vărsămintele din beneficii la bugetul de stat care, în conformitate cu legislația României, sînt în sarcina unităților socialiste, se vor aplica numai acestor unități.

Articolul 26

Procedura amiabila

1. Cînd un rezident al unui stat contractant apreciază ca măsurile luate de un stat contractant sau de ambele state contractante îi atrag sau îi vor atrage o impozitare care nu este conformă cu prezenta convenție, el poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legislația naționala a acelor state, sa supună cazul sau autorității competente a statului al cărui rezident este.

2. Autoritatea competența se va strădui, dacă reclamația îi pare intemeiata și dacă ea însăși nu este în măsura sa aducă o soluționare corespunzătoare, sa rezolve cazul pe calea unei înțelegeri amiabile cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant, în vederea evitării impozitării care nu este conformă cu prezenta convenție.

3. Autoritățile competente ale statelor contractante se vor strădui sa rezolve pe calea înțelegerii amiabile orice dificultăți sau dubii rezultind din interpretarea sau aplicarea prezentei convenții.

4. Autoritățile competente ale statelor contractante pot comunică direct între ele în vederea realizării unei înțelegeri în sensul prevederilor paragrafelor precedente.

Articolul 27

Schimb de informații

1. Autoritățile competente ale statelor contractante vor face schimb de informații în măsura în care vor fi necesare pentru aplicarea dispozițiilor prezentei convenții și legislației interne a statelor contractante privitoare la impozitele vizate de prezenta convenție. Orice informații astfel schimbate vor fi tratate ca secret și nu vor fi dezvăluite altor persoane decît persoanelor (inclusiv o instanța judecătorească sau o unitate administrativă) însărcinate cu stabilirea, încasarea sau executarea ori rezolvarea contestațiilor cu privire la impozitele vizate de prezenta convenție.

2. Dispozițiile paragrafului 1 nu pot fi în nici un caz interpretate ca impunind autorităților competente ale oricăruia dintre statele contractante obligația:

a) de a lua măsuri administrative care să deroge de la legislația proprie sau de la practica sa administrativă, a fiecărui stat contractant;

b) de a furniza informații care nu ar putea fi obținute pe baza propriei legislații sau în cadrul practicii sale administrative normale a acelui ori a celuilalt stat contractant;

c) de a furniza informații care ar dezvălui un secret comercial, industrial, profesional sau un procedeu comercial sau informații a căror dezvaluire ar fi contrară ordinii publice.

Articolul 28

Funcționari diplomatici și consulari

Nici o dispoziție a prezentei convenții nu va afecta privilegiile fiscale de care beneficiază funcționarii diplomatici sau consulari în virtutea regulilor generale ale dreptului internațional sau a prevederilor acordurilor speciale la care cele doua state contractante sînt părți.

Articolul 29

Intrarea în vigoare

1. Prezenta convenție va fi ratificată și instrumentele de ratificare vor fi schimbate la București cît mai curînd posibil.

2. Prezenta convenție va intra în vigoare după expirarea a 30 de zile următoare datei la care a avut loc schimbul instrumentelor de ratificare și, în consecința, va fi aplicabilă:

a) în România de la 1 aprilie 1976;

b) în Regatul Unit:

(i) cu privire la impozitul pe venit și cu privire la cîștigurile din capital aferente oricărui an de impunere începînd la sau după 6 aprilie 1976; și

(îi) cu privire la impozitul pe societăți aferent oricărui an financiar începînd la sau după 1 aprilie 1976;.

Articolul 30

Denunțarea

Prezenta convenție va rămîne în vigoare pînă la denunțarea de către unul dintre statele contractante. Fiecare stat contractant poate denunta convenția pe cale diplomatică, dînd în acest sens nota de denunțare cu cel puțin 6 luni înainte de terminarea oricărui an calendaristic după anul 1980. În atare eventualitate convenția își va inceta aplicarea:

a) în România, după 1 aprilie în anul următor aceluia în care s-a dat nota;

b) în Regatul Unit:

(i) cu privire la impozitul pe venit și impozitul pe cîștigurile din capital, pentru fiecare an de impunere începînd la sau după 6 aprilie în anul calendaristic următor aceluia în care s-a dat notă:

(îi) cu privire la impozitul pe societăți, pentru fiecare an financiar începînd la sau după 1 aprilie în anul calendaristic următor aceluia în care s-a dat nota.

Drept care subsemnații, autorizați în buna și cuvenită forma de către guvernele lor, au semnat prezenta convenție.

Facuta în dublu exemplar la București la 18 septembrie 1975, în limbile română și engleza, ambele texte avînd aceeași valabilitate.

Pentru guvernul

Republicii Socialiste România

Manea Manescu

Pentru guvernul

Regatului Unit al Marii Britanii

și Irlandei de Nord,

Harold Wilson