Metodologia din 1 martie 2000
examinarilor medicale periodice de bilanț al stării de sănătate pentru preșcolari, elevi și studenți
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Examinarile medicale periodice de bilanț al stării de sănătate
1. Examinarile medicale periodice de bilanț al stării de sănătate se efectuează în vederea cunoașterii nivelului de dezvoltare a sănătății, prevenirii apariției unor îmbolnăviri, depistarii precoce a unor afecțiuni sau deficiente, aplicării tratamentului recuperator, orientarii școlare și profesionale în funcție de starea de sănătate etc.
2. Etapele examinarilor medicale periodice de bilanț al stării de sănătate:
a) examinarile medicale periodice de bilanț al stării de sănătate, efectuate anual tuturor prescolarilor din colectivitatile cu program prelungit și săptămânal, precum și tuturor prescolarilor necuprinsi în tipurile de colectivități menționate, înainte de începerea școlarizării;
b) examinarile medicale periodice de bilanț al stării de sănătate, efectuate tuturor elevilor din clasele I, a IV-a, a IX-a*), a XII-a, din ultimul an al școlilor profesionale și de ucenici, precum și studenților din anul II de studii.
----------
3.1. Examinarile medicale periodice de bilanț al stării de sănătate vor începe cu elevii din clasa a IX-a*), iar în liceu, cu clasa a XII-a, pentru depistarea eventualelor cazuri de afecțiuni cronice sau cronicizabile, cu trimitere la medicii specialiști în vederea consilierii privind orientarea școlară și profesională în funcție și de eventualele abateri de la starea de sănătate.
----------
3.3. În ultimele doua luni de școala vor fi examinati elevii din clasa I, prilej cu care va putea fi efectuată o comparatie între starea de sănătate a acestora la intrarea în școala și, respectiv, la sfârșitul clasei I.
3.4. Examinarea studenților se va efectua în anul II de studii, pe tot parcursul anului universitar.
4. Obiectivele examinarilor medicale periodice de bilanț al stării de sănătate
4.1. Depistarea tulburarilor în dezvoltarea somatica, a viciilor de postura, a tulburarilor senzoriale (vaz, auz), a intarzierilor în dezvoltarea neuropsihica, a tulburarilor de comportament și de adaptare școlară, a eventualelor abateri în funcționarea diferitelor aparate și sisteme ale organismului.
4.2. Examinarile medicale periodice ale prescolarilor urmăresc, în mod particular, următoarele:
4.2.1. depistarea diverselor deficiente sau boli psihofizice, organice, senzoriale, de vorbire, congenitale sau dobândite și aplicarea precoce a tratamentelor recuperatorii medicale și educative, în vederea integrării viitoare în școli;
4.2.2. orientarea copiilor la vârsta de 7 ani, în raport cu starea lor de sănătate, după caz, spre învățământul special (pentru deficientii mintal, senzorial și motor).
4.3. Examinarile medicale periodice la elevi urmăresc:
4.3.1. depistarea tulburarilor în dezvoltarea fizica și neuropsihica;
4.3.2. depistarea deficiențelor și/sau a bolilor specifice vârstei, cu accent pe următoarele afecțiuni: bolile poststreptococice, hipertensiunea arteriala juvenila, tulburări pubertare, vicii de refractie și de postura, nevroze, tulburări de comportament și de adaptare școlară;
4.3.3. orientarea școlară și profesională în funcție de starea de sănătate.
4.4. Examinarile medicale periodice la studenți urmăresc:
4.4.1. depistarea bolilor acute și cronice și supravegherea efectuării tratamentelor prescrise.
4.5. Copiii și ținerii la care în urma examinarilor medicale s-au depistat boli sau deficiente vor fi luati în evidenta specială și, după caz, vor fi dispensarizati de către medicul colectivității, împreună cu specialiștii din policlinici și ambulatorii ale spitalelor, în vederea recuperării tulburarilor în starea de sănătate.
4.6. Preșcolarii sau elevii care au recomandare pentru învățământul special din rețeaua Ministerului Educației Naționale vor fi trimiși spre examinare la comisiile de expertiza complexa pentru învățământul special (constituite, în conformitate cu prevederile Legii nr. 84/1995, republicată, la nivelul inspectoratelor școlare județene, respectiv al municipiului București).
5. Modul de efectuare a examinarilor medicale periodice de bilanț al stării de sănătate
5.1. Personalul care asigura examinarea este format din:
5.1.1. asistentele medicale din colectivitatile de preșcolari, din unitățile școlare, din unitățile de învățământ superior sau, în absenta acestora, din personalul sanitar desemnat de medicul de familie.
Acest personal efectuează măsurătorile somatometrice și determinarile fiziometrice.
5.1.2. Aprecierea dezvoltării neuropsihice și a limbajului este efectuată în grădinițe de către educatoare, datele obținute fiind notate în fișa medicală a prescolarului, cu semnatura educatoarelor.
5.1.3. medicul colectivității (școlar, al unității de învățământ superior sau de familie).
5.2. Preșcolarii, elevii și studenții care au fost depistati cu probleme de sănătate ce nu pot fi rezolvate de medicul examinator vor fi trimiși de către acesta la cabinetele de specialitate pentru precizarea diagnosticului și a atitudinii terapeutice.
5.3. Personalul medico-sanitar de la nivelul instituțiilor de învățământ sau, în lipsa acestuia, personalul sanitar din cabinetele medicilor de familie participa la dispensarizare prin urmărirea activa a evoluției cazurilor și aplicarea tratamentelor prescrise.
5.4. Conținutul examinarilor medicale de bilanț al stării de sănătate:
5.4.1. efectuarea anamnezei, cu accent pe: datele fiziologice referitoare la pubertate, bolile care au apărut în intervalul dintre ultima examinare medicală de bilanț și data examinării, deficientele senzoriale, de limbaj, de dezvoltare mintală, datele sociofamiliale;
Modelul fisei de examinare medicală de bilanț al stării de sănătate este redat în anexa nr. X.1;
5.4.2. efectuarea unui examen clinic pe aparate și sisteme. În cadrul acestuia se va avea în vedere și examenul endocrinologic prevăzut în anexa nr. X.6;
5.4.3. efectuarea examenului dezvoltării fizice (somatoscopie, somatometrie, fiziometrie) prevăzut în anexa nr. X.2;
5.4.4. depistarea tulburarilor de vedere, prevăzută în anexa nr. X.3;
5.4.5. depistarea tulburarilor de auz, prevăzută în anexa nr. X.4;
5.4.6. depistarea intarzierilor în dezvoltarea neuropsihica la preșcolari, prevăzută în anexa nr. X.5;
5.4.7. efectuarea intradermoreactiei la PPD 2æ la elevii din clasele stabilite prin instrucțiuni ale Ministerului Sănătății.
Elevii hiperergici vor fi controlati radiologic pulmonar (microradiofotografie).
5.5. Datele obținute în urma examinarilor medicale periodice de bilanț al stării de sănătate se înregistrează în fișa medicală a celui examinat, ținându-se seama de următorul protocol orientativ:
5.5.1. date anamnestice;
5.5.2. rezultatele examenului clinic general, cu accent pe:
a) dezvoltarea somatica (se vor consemna și atitudinile vicioase), datele fiziometrice;
b) dezvoltarea neuromotorie;
c) dezvoltarea psihică;
d) acuitatea vizuala O.D.-O.S. și simtul cromatic;
e) acuitatea auditiva U.D.-U.S.;
f) examenul endocrinologic (anexa nr. X.6);
g) examenul bucodentar (efectuat de medicul stomatolog);
h) bolile congenitale;
i) bolile cronice actuale sau în antecedente;
5.5.3. alte constatări în momentul examinării;
5.5.4. concluzii;
5.5.5. orientarea școlară și profesională la copiii de 7 ani înainte de începerea școlarizării, la absolvenții învățământului obligatoriu și ai liceului.
6. Documentele medicale necesare la înscrierea/terminarea unui ciclu de învățământ
6.1. La înscrierea în clasa I în unitățile școlare fără cabinet medical propriu copiii vor prezenta o adeverinta medicală*) eliberata de medicul de familie. Aceasta adeverinta este completată pe baza examinării medicale periodice de bilanț al stării de sănătate, efectuată la vârsta de 6-7 ani, cu obligația consemnarii de către medic a concluziei "Apt pentru învățământul obișnuit".
Pentru copiii care se înscriu în unități de învățământ cu cabinet medical școlar propriu medicul colectivității de preșcolari sau, după caz, medicul de familie va întocmi o epicriza cuprinzând: antecedentele fiziologice, principalele antecedente patologice (inclusiv infectocontagioase), precum și imunizarile efectuate.
Copiii care au frecventat o grădinița cu cabinet medical propriu și se înscriu într-o unitate de învățământ cu cabinet medical școlar vor depune la înscriere și fișa medicală de la grădinița.
----------
----------
6.3. Medicul care completează adeverinta medicală pentru înscrierea la terminarea unui ciclu de învățământ are obligația sa consemneze, sub responsabilitate medico-juridică, eventualele tulburări în starea de sănătate a elevului sau a studentului.
6.4. Adeverinta medicală pentru înscrierea, respectiv pentru terminarea unui ciclu de învățământ se va elibera ținându-se seama de eventualele tulburări în starea de sănătate apărute după data efectuării examinarilor medicale periodice de bilanț al stării de sănătate.
6.5. Elevii și studenții transferati vor prezenta la înscrierea în noua unitate de învățământ o adeverinta medicală*) eliberata de medicul care are în supraveghere unitatea de învățământ de la care se transfera și, după caz, fișa medicală școlară de la cabinetul medical al acesteia, iar elevii și studenții care nu au asemenea fise vor prezenta o adeverinta medicală*) eliberata de medicul unității școlare sau de învățământ superior de la care provin, precum și o dovadă cu imunizarile profilactice efectuate.
*) sau din clasa a VIII-a, aflată în prezent în lichidare potrivit legii.
3. Programarea examinarilor medicale periodice de bilanț al stării de sănătate se face de către medic, împreună cu conducerea colectivității de preșcolari, a unității școlare sau a unității de învățământ superior (care va asigura și mobilizarea la etapele fixate).
*) sau din clasa a VIII-a, aflată în prezent în lichidare potrivit legii.
3.2. Urmează examinarea elevilor din clasa a IV-a și din ultimul an al școlilor profesionale și de ucenici.
*) Formular de adeverinta tip M.S., cod 18.1.1.
6.2. La terminarea unui ciclu de învățământ (preuniversitar și universitar) medicul școlar, respectiv medicul unității de învățământ superior sau, în lipsa acestuia, medicul de familie care are în supraveghere unitatea școlară sau de învățământ superior respectiva va completa o adeverinta medicală*).
*) Formular de adeverinta tip M.S., cod 18.1.1.
În unitățile școlare cu cabinet medical propriu, la înscrierea în liceu, școala profesională sau de ucenici elevii care au avut fise medicale la cabinetul medical al școlii absolvite le vor depune și pe acestea o dată cu adeverinta medicală menționată anterior, iar elevii care provin din unități școlare în care nu au avut fișa medicală vor prezenta o dată cu adeverinta medicală o dovadă completată de medicul de familie care a avut în supraveghere unitatea școlară absolvită de elevi, care să cuprindă toate imunizarile efectuate de elevul respectiv.
*) Formular de adeverinta tip M.S., cod 18.1.1.
Anexa X.1 MODELUL
fisei de examinare medicală de bilanț al stării de sănătate
a elevului(ei)/a studentului(ei) ..................... clasa anul........
Vârsta (în ani și luni la data examinării) ..............................
A. Factori familiali (se completează pe baza datelor și informațiilor
furnizate, după caz, de invatator, diriginte, profesor, asistent
universitar):
- compozitia familiei (ambii părinți, orfan(a) de mama sau de tata,
numărul fraților) ...............
- condiții de viața (locuinta, venitul părinților) ........................
- atmosfera în familie (alcoolism, violenta etc. sau normală) .............
Comportamentul elevului(ei)/studentului(ei) în familie ..................
B. Factori pedagogici (se completează pe baza datelor și informațiilor
furnizate de invatator sau de diriginte):
- randamentul la învățătura (foarte bun, bun, mediu, foarte slab -
corigent(a) sau repetent(a) în anul școlar/universitar precedent) .........
- fenomene de inadaptare școlară sau la cursuri (absente sau prezente și
ce anume) .........
- tulburări de comportament în afară școlii sau unității de învățământ
superior (absente sau prezente și ce anume - alcoolism, fumat, droguri,
deviatii sexuale etc.) ................
C. Boli și intervenții chirurgicale survenite de la examinarea de
bilanț precedenta (se completează pe baza datelor și informațiilor
furnizate de elev(a), student(a), familie, invatator sau diriginte)
...........................................................................
D. Examen clinic:
- coloana vertebrala ......................................................
- restul aparatului locomotor .............................................
- cordul ..................................................................
- celelalte aparate și sisteme ............................................
E. Acuitatea vizuala:
- VOD (fără corectie) ................... VOS (fără corectie) .............
- VOD (după corectie) ................... VOS (după corectie) .............
Valoarea dioptriilor și tipul acestora la ochiul:
drept ............ stang ............
F. Acuitatea auditiva: U.D. ............ U.S. ............
G. Măsurători somatometrice:
- data măsurătorilor .......... vârsta la data măsurătorilor (în ani și
luni) ..........
- înălțimea (în cm) .......... greutatea (în kg) ........
- interpretarea măsurătorilor (valoarea indicilor inaltimii și greutatii
și corelarea acestora) ....................
H. Maturizarea sexuală:
a) pentru băieți: peri pubieni (da, nu) .....; peri axilari (da, nu) .....;
peri faciali (da, nu) .....; schimbarea vocii (da, nu) .....;
b) pentru fete: peri pubieni (da, nu) .....; peri axilari (da, nu) .....;
starea glandelor mamare (infantile, bombarea areolei, colorarea acesteia,
sani crescuti incipient, mediu sau evident) ......; menarha (absenta,
prezenta și de la ce vârsta în ani și luni) ......; tulburări de ciclu
(dismenoree, neregulat, abundent sau scăzut, hipermenoree, cu specificarea
duratei în zile, absente)................................ .
I. Capacitatea de efort fizic la orele de educație fizica (sportiv(a)
de performanță, foarte buna, satisfăcătoare, slabă, scutit(a) medical,
parțial sau total) ........................................................
Concluzii:
- dezvoltarea fizica (normo-, hipo- sau hiperstatural(a), armonica sau
dizarmonica prin minus sau plus de greutate) ......
- acuitatea vizuala după corectie (normală sau scăzută și la care ochi)
................
- examenul clinic (sanatos/sanatoasa sau cu boli cronice ori cronicizabile
sau cu infirmități și ce anume, forma clinica - ușoară, medie, severă)
................
- orientarea școlară profesională (la clasele a IX-a*) și a XII-a):
● fără restrictii medicale (da, nu) ......
● cu restrictii medicale**) ..............
Numele și prenumele medicului care a efectuat examinarea medicală de
bilanț .................
Semnatura și parafa ...................
● Data efectuării examinării medicale de bilanț .........................
● Numele și prenumele asistenței medicale școlare/de la cabinetul medical
studentesc al unității de învățământ superior ........................... .
Semnatura ................
----------
*) sau din clasa a VIII-a, aflată în prezent în lichidare potrivit legii.
**) Se vor enumera câteva dintre acestea.
Anexa X.2 EXAMENUL DEZVOLTĂRII FIZICE
a) Aspectul somatoscopic:
- starea tegumentelor și mucoaselor (vascularizatie, uscaciune, elasticitate, culoare, elemente patologice supraadaugate - cicatrice, eruptii etc.);
- dezvoltarea tesutului adipos (grosimea în cm a pliului cutanat la nivelul regiunii subscapulare, pe fața posterioară a bratului în treimea mijlocie - la nivelul tricepsului - sau abdominal, pe linia care uneste creasta iliaca antero-superioară de ombilic, în treimea sa mijlocie). Ea se apreciază cu un subler special (cutimetru);
- dezvoltarea musculaturii (apreciată ca slabă când relieful dintre muschii invecinati este sters, mijlocie când apare un contur ușor între muschi și puternica dacă relieful intermuscular este net pronunțat);
- forma toracelui (normală, deformata - în carena, în palnie, globulos, plat, asimetric etc.);
- capul (de dimensiuni și forma variate, cu proeminente sau înfundări);
- fața (pot exista aspecte patologice, cum ar fi gura de lup sau de iepure, paralizii, cicatrice, defecte ale urechilor sau ochilor, nasului; se noteaza și existenta eventuala a respiratiei bucale ca expresie a prezentei vegetatiilor adenoide);
- gatul (normal, lung sau scurt, subtire sau gros, înclinat lateral sau anterior, rasucit, cu hipertrofia glandei tiroide);
- trunchiul, apreciat global, poate fi proportionat în raport cu membrele sau cu capul, simetric sau asimetric, înclinat exagerat etc.;
- abdomenul (forma, mărime, tonicitate, prezenta eventuala de hernii pe linia mediana, inghinal sau crural);
- bazinul (normal, ingust, asimetric, largit, înclinat față de axa transversala dintre spinele iliace ori lateral față de axul sagital, rasucit);
- membrele pelviene (inferioare) pot fi inegale, cu deformari (genu varum în O sau genu valgum în X, cu arcuiri, deviatii, deformatii);
- membrele toracale (superioare) pot prezenta inegalitati globale sau doar segmentare (la brate sau antebrate), de grosime sau lungime (atrofii sau hipertrofii), deformari (incurbari); mâinile pot prezenta retractii, deformari sau amputatii congenitale (sechele după maladie amniotica);
- centura scapulara (umeri căzuți sau ridicati, cu omoplatii mult îndepărtați - scapulae alatae -, asimetrici etc.);
- soldurile (asimetrice în luxatii coxofemurale, anchiloze, retractii);
- articulatiile (normale sau deformate, îndeosebi prin sechele de artrita cronica juvenila, mai cu seama la micile articulatii interfalangiene de la mâini);
- coloana vertebrala:
● normală: în plan frontal, linia apofizelor spinoase situata pe verticala care pleacă de la nivelul protuberantei occipitale externe cade în pliul interfesier; în plan sagital, verticala pornită de la tragus atinge partea anterioară a umarului, taie marginea inferioară a cutiei toracice la jumătatea distantei dintre planul anterior și cel posterior al trunchiului și trece prin centrul fetei externe a marelui trohanter, cazand la mijlocul piciorului;
● deviata: lateral (atitudine scoliotica sau scolioza constituită), anteroposterior (cu concavitatea înainte - atitudine cifotica sau cifoza constituită sau cu concavitatea orientata înapoi - atitudine lordotica sau lordoza constituită) ori combinata (cifoscolioze sau cifolordoze).
În baza elementelor somatoscopice descrise mai înainte se poate aprecia postura subiectului examinat, rezultând din considerarea aspectului acestuia privit din profil. Astfel se descriu: ● postura foarte buna: când axele longitudinale ale capului, trunchiului și membrelor pelvine sunt în același plan frontal, toracele proemina, cu umerii și omoplatii situați simetric, abdomenul plat, iar curburile coloanei vertebrale fără accentuari pronunțate în plan sagital;
● postura satisfăcătoare: cele trei axe amintite prezintă un început de deviatie unghiulara între ele, cu capul ușor aplecat înainte, toracele mai puțin bombat, iar curbura coloanei dorsale ceva mai accentuata;
● postura rea: toracele nu mai proemina, ci abdomenul; lordoza lombara este accentuata, iar axul membrelor pelvine este deviat anterior;
● postura foarte rea: când toate abaterile descrise mai sus sunt foarte pronunțate.
În baza examenului somatoscopic prezentat se mai poate aprecia și tipul constituțional după clasificarea, utilizata astăzi mai frecvent, a lui Sheldon:
● ectomorf (longilin astenic, cerebral, cerebroton, leptosom după alte clasificari mai vechi);
● mezomorf (muscular, somatoton, atletic, normostenic);
● endomorf (digestiv, picnic, visceroton, hiperstenic sau brevilin astenic).
Pentru unii aceste tipuri constituționale pot fi elemente utile în orientarea spre anumite profesiuni sau domenii de activitate;
- dezvoltarea caracterelor sexuale secundare - trebuie să se aibă în vedere existenta și caracterul perilor pubieni, axilari și (la băieți) ai fetei, volumul glandelor mamare (la fete), data primei menstruatii și caracterele ciclului lunar (la fete), iar la băieți caracterul scrotului, momentul schimbării vocii, al producerii primelor polutii.
b) Examenul somatometric (antropometric)*)
Reprezintă un element capital în definirea dezvoltării fizice. Cu ajutorul lui se poate stabili dacă un subiect are sau nu are o statura normală ori dacă greutatea sa raportată la înălțime este normală sau dacă prezintă o supra- ori o subponderabilitate. Acest examen are în vedere următorii indicatori:
- înălțimea, masurata cu antropometrul, gradat în centimetri și milimetri, este un indicator care poate arata influența unor factori din mediul ambiant (alimentație, odihna și activitate, iluminat, mișcare, regimul de viața în general) sau intern (diverse afecțiuni cu rasunet asupra creșterii staturale, altele decât cele endocrine sau genetice) de-a lungul unei perioade mai indelungate. Datorită tasarii discurilor intervertebrale spre sfârșitul unei zile, precum și relaxarii ligamentelor inter- și paravertebrale spre seara este de recomandat ca măsurarea staturii să se facă în cursul diminetii. Poziția corecta a determinării acestui parametru este următoarea: subiectul se va sprijini cu spatele pe un plan vertical (perete), cu calcaiele, fesele și omoplatii lipiti de acest plan posterior, cu vârfurile picioarelor ușor depărtate, dar cu calcaiele apropiate, genunchii în extensie, bratele intinse de-a lungul corpului, iar cu capul așezat astfel încât unghiul extern al orbitei și marginea superioară a conductului auditiv extern să fie pe aceeași linie orizontala. În aceasta poziție cursorul antropometrului va atinge capul la nivelul vertexului.
Citirea se va face în centimetri și milimetri. Înainte de măsurare se va verifica cu firul de plumb verticalitatea antropometrului;
- greutatea, parametru mai labil la influența factorilor ambientali (alimentație îndeosebi) sau interni (transpiratie, boli acute digestive sau febrile etc.), se apreciază cu cantarul de persoane. Cantarirea se face cu subiectul cat mai sumar imbracat (de preferat gol). Înainte de măsurare se vor verifica exactitatea aparatului (cu greutăți de 5 kg) și sensibilitatea sa (cu o greutate de 100 g). Exprimarea se face în kilograme și sute de grame;
- perimetrul toracic se determina cu panglica metrica, luându-se ca puncte de reper unghiul inferior al omoplatilor (dorsal) și mezosternal la nivelul articulatiei condrosternale a coastei a IV-a (ventral); la fetele cu glande mamare dezvoltate se va trece cu panglica deasupra sanilor.
Înregistrarea, determinata în pauza respiratorie, se citește în centimetri și în jumătăți de centimetru. Stabilirea diagnosticului individual de dezvoltare fizica se face în raport cu vârsta, sexul și cu mediul de proveniență (urban sau rural) ale subiectilor. Vârsta se calculează prin rotunjire, considerându-se ca aparținând aceleiași varste (în ani) toți subiectii care la data examenului au vârsta cuprinsă între anul respectiv +/- 6 luni (de exemplu: au 14 ani toți subiectii care la data examinării sunt cuprinși între 13 ani și 6 luni împlinite și 14 ani și 6 luni fără o zi).
Se apreciază mai întâi dacă subiectul investigat are indici somatometrici cuprinși în anumite clase sigmale, comparandu-se datele sale cu valorile standard stabilite prin măsurători efectuate pe loturi reprezentative din întreaga țara.
În funcție de sigma (abaterea sau deviatia standard), indicator statistico-matematic, se descriu următorii indici:
● foarte mari: între media +2 sigma și media +3 sigma;
● mari: între media +2 sigma și media +1 sigma;
● mijlocii: între media +1 sigma și media -1 sigma, care, mai corect, se pot subdivide în:
● mijlocii 2: între media +1 sigma și medie;
● mijlocii 1: între medie și media -1 sigma;
● mici: între media -1 sigma și media -2 sigma;
● foarte mici: între media -2 sigma și media -3 sigma.
Comparand datele subiectului măsurat cu datele din tabelele cu indicii standard pentru vârsta, sexul și mediul de proveniență ale acestuia se stabilește în ce categorie de indici se încadrează înălțimea, greutatea și perimetrul sau toracic. Dacă subiectul are indici ai staturii mici sau foarte mici se poate afirma ca el este hipostatural (de gradul I sau II etc.); dacă are indici mijlocii se considera normostatural, iar dacă indicii săi sunt mari sau foarte mari, atunci este hiperstatural (de gradul I sau II etc.). Pentru a afirma însă dacă el este și hipo- sau hiperponderal, atunci trebuie să se recurgă la metoda corelativa, prin care se raportează greutatea subiectului la talia sa. Dacă atât înălțimea, cat și greutatea se afla în aceeași zona de variabilitate sigmala (de exemplu, în zona indicilor mici), el este armonic dezvoltat fizic sau normoponderal pentru statura sa; dacă însă indicii staturali și cei ponderali sunt situați în zone de variabilitate diferite, atunci dezvoltarea fizica se apreciază ca dizarmonica (cu plus de greutate, respectiv hiperponderal, dacă indicii de greutate sunt superiori celor ai inaltimii, spre exemplu indici mijlocii ai inaltimii și mari sau foarte mari ai greutatii, ori invers, cu minus de greutate - respectiv hipoponderal - în cazul în care indicii staturali sunt superiori celor ponderali, ca, de exemplu, indici mijlocii ai inaltimii și indici mici sau foarte mici ai greutatii).
----------
În funcție de dotările cabinetului respectiv se pot investiga o serie de indicatori funcționali cu ajutorul unor probe simple (măsurarea pulsului de repaus, a tensiunii arteriale, a capacității vitale pulmonare sau a componentelor acesteia, a forței musculare manuale).
● Capacitatea vitala pulmonara*) se determina cu ajutorul spirometrului.
Subiectul va fi în prealabil invatat să facă o inspiratie profunda pe gura și apoi printr-o expiratie maxima sa introducă tot aerul în spirometru. Se vor face doua probe și se va inregistra cifra maxima obținută, în cm 3 . Presa bucala se dezinfecteaza după fiecare subiect într-o soluție de permanganat de potasiu.
● Forta musculara a mainii*) se înregistrează cu dinamometrul. Subiectul tine dinamometrul în palma și îl strânge cat poate de tare, fără miscari suplimentare. Se vor face doua probe și se va inregistra cifra maxima, obținută pe scara de presiune a dinamometrului în kg forta.
Proba se executa de obicei cu mana dreapta, cu excepția subiectilor stangaci, la care testarea se efectuează pentru mana stanga.
Valorile obținute se compara cu cele din tabelul cuprinzând valorile pentru mana dreapta.
● Frecventa pulsului*) se înregistrează prin palparea arterei radiale. Numărarea se va face timp de 1 minut, la subiectul în poziție sezanda, după un repaus de minimum 5 minute. Frecventa pulsului se va inregistra înainte de măsurarea tensiunii arteriale.
● Tensiunea arteriala*) se determina în poziție sezanda, după înregistrarea pulsului. Se vor folosi aparatele cu manseta pentru adulti, de 12 cm latime, prevăzute cu manometre verificate. Tensiunea arteriala se va inregistra de doua ori, pentru înlăturarea modificărilor datorate racirii pielii prin contact cu manseta și a reactiilor psihice produse de examen. Se va inregistra tensiunea maxima și minima în mm Hg.
----------
*) Valorile de referința naționala ale principalilor indicatori somatometrici (înălțime, greutate, perimetru cranian și toracic) sunt stabilite pe baza măsurătorilor efectuate din 7 în 7 ani în întreaga țara de către Institutul de Sănătate Publică București.
c) Fiziometria (măsurarea unor indicatori funcționali) care poate fi considerată ca parte componenta și a examinării anumitor aparate și sisteme, în funcție de indicatorii funcționali respectivi, și nu numai ca o latura prin care se poate defini dezvoltarea fizica a subiectului.
*) Valorile de referința naționala ale capacității vitale pulmonare, forței musculare manuale, frecvenței pulsului și ale tensiunii arteriale se stabilesc din 7 în 7 ani, pe baza unor determinări la nivel național, de către Institutul de Sănătate Publică București.
Anexa X.3 EXAMENUL OFTALMOLOGIC
Se urmărește depistarea principalelor boli oftalmologice intalnite la copii și la tineri:
- bolile inflamatorii - conjunctivite (foliculara, primavaratica, epidemica, unghiulara, purulenta), keratoconjunctivite flictenulare (eczematoasa, alergica, tuberculoasa), dacriocistita, blefarita;
- traumatismele globului ocular;
- afectiunile congenitale (cataracte congenitale);
- strabismul - latent sau manifest;
- tulburarile de vedere - vicii de refractie, tulburarile simtului vederii colorate (discromatopsie).
Tehnica depistarii tulburarilor de vedere*)
Viciile de refractie se depisteaza folosindu-se optotipul (tablou din carton cu litere, numere sau cu litera E asezata în diferite poziții). Se plaseaza optotipul în asa fel încât lumina de la o fereastra sau dintr-o sursa luminoasa sa cada pe el. Subiectul examinat se afla la o distanta de 5 m**) față de optotip (cu spatele la sursa de lumina).
Determinarea acuitatii vizuale se face separat pentru fiecare ochi. Pentru aceasta se acoperă succesiv câte un ochi cu un opercul din carton, evitandu-se apasarea. Citirea semnelor se face de sus în jos, examinatorul indicând subiectului semnul și cerandu-i sa îl recunoască (ce litera, ce număr este sau în ce parte se afla deschizatura semnului E).
Subiectul cu o buna acuitate vizuala distinge toate randurile de semne; în acest caz se noteaza cu VAO = 1 (vedere ambii ochi = 1).
Dacă nu distinge toate randurile de semne, se va nota pentru fiecare ochi fracțiunea tiparita în stanga optotipului ce corespunde rândului cu cele mai mici semne pe care subiectul le-a putut citi (2/3; 1/2 etc). Rezultatele se înscriu în fișa pentru fiecare ochi: VOD = , VOS = .
La subiectii emotivi se recomanda repetarea controlului.
Tulburarile simtului vederii colorate (discromatopsie)
Se cere copilului ca dintr-un număr de jurubite (4-5 nuante de roșu, 4-5 nuante de verde, 2-3 nuante de albastru, 2-3 nuante de bej, 2-3 nuante de galben, 2-3 nuante de gri) să le aleagă numai pe cele de roșu (inclusiv nuante ale acestuia), apoi să le aleagă pe cele de verde și în final pe cele de albastru.
Dacă la una dintre cele trei alegeri greseste (fie că nu extrage toate nuantele din culoarea respectiva, fie ca alege și alte culori), subiectul va fi considerat suspect de discromatopsie.
Vor fi indrumati către specialistul oftalmolog pentru examinare și eventuala dispensarizare subiectii care la examinare au la un ochi sau la ambii ochi o vedere egala sau mai mica de 1/2, cei suspectati de discromatopsie, cei cu devieri ale globului ocular, cu deformari ale pleoapelor, cu infectii etc., precum și subiectii care poarta ochelari. Rezultatul examenului de specialitate va fi comunicat cabinetului medical care a trimis subiectul.
----------
*) Se efectuează de către personalul mediu sanitar, cu excepția examinării copiilor în vârsta de 6 ani, care se efectuează de medic.
Notă
**) La optotipurile tip IOR, cu cifre, distanta de la care se citește este de 3 m.
Anexa X.4 EXAMENUL O.R.L.
Examenul nasului urmărește depistarea:
- malformatiei nazale sau displaziei apărute în urma unei boli cronice sau a unui traumatism;
- obstructiei nazale, determinata la preșcolar și la scolarul mic de vegetatii adenoide, la scolarul mare, de polipoza nazala, deviatii de sept, formațiuni tumorale ale cavumului;
- infectiei repetate nazale sau rinofaringiene;
- secretiei nazale (seroasa, seromucoasa, purulenta), determinata de rinita cronica, alergia nazala, rinosinuzita.
Examenul faringelui are în vedere aspectul și volumul amigdalelor palatine, urmărind depistarea amigdalitei cronice (amigdale hipertrofice sau nu, infectie de focar). Se insista asupra datelor anamnestice privind trecutul amigdalian și eventualele complicatii la distanta (R.A.A., nefrita etc.).
Examenul urechii consemnează:
- eventualele malformatii ale urechii externe;
- prezenta scurgerilor auriculare (otita medie supurata) și în caz pozitiv, de când datează otoreea.
Depistarea tulburarilor de auz*). Vorbirea corecta a copilului este cel mai bun test ca acesta aude corect.
Se cercetează acuitatea auditiva prin metoda vocii soptite sau conversationale.
Se considera deficient auditiv copilul care nu aude vocea conversationala de la distanta de 4-5 m și vocea soptita de la distanta de 0,5-0,8 m**).
De cele mai multe ori la copilul mic hipoacuzia este semnalata de părinți sau de educatori, iar copilul mare și-o semnaleaza singur.
Depistarea tulburarilor vestibulare care conduc la deficiente de echilibratie se face prin probe vestibulare spontane (semn Romberg sensibilizat prezent, vertij, nistagmus).
Evidentierea unor afecțiuni și suspectarea unor tulburări de auz sau de echilibratie impun trimiterea copilului la specialistul O.R.L.
----------
*) Se efectuează de personalul mediu sanitar, cu excepția examinării copiilor în vârsta de 6 ani, care se efectuează de medic.
Notă
**) Subiectii care nu percep vocea soptita de la 5-6 m se considera ca au un grad ușor de deficienta auditiva, dacă la aceeași distanta aud vocea conversationala.
Anexa X.5 EXAMENUL DEZVOLTĂRII NEUROPSIHICE A COPILULUI CU VARSTA
CUPRINSĂ ÎNTRE 4-7 ANI
Urmărește cunoașterea dezvoltării psihice în general și a principalelor aspecte ale dezvoltării celor 4 domenii comportamentale (motor, cognitiv, verbal, social-afectiv), în vederea stabilirii diagnosticului de normalitate sau subnormalitate psihică.
Ritmul examinarilor este anual.
Diagnosticul individual apreciază dezvoltarea psihică în raport cu caracteristicile de normalitate ale vârstei. În cazul unei întârzieri în dezvoltarea psihică se urmăresc perioada de instalare, dacă interesează unul, mai multe sau toate comportamentele și modul cum evolueaza în raport cu vârsta (către stabilizare sau compensare).
Pentru testarea dezvoltării psihice și interpretarea rezultatelor obținute sunt necesare următoarele:
- material tehnic pentru examinarea dezvoltării psihice;
- tabel cu punctajul de normalitate al fiecărei varste;
- tabele cu caracteristicile de normalitate ale dezvoltării psihice la preșcolari, cuprinzând principalele componente care trebuie urmărite în evoluția lor pe scara varstelor, pentru fiecare domeniu comportamental.
Se examinează copiii sanatosi la împlinirea vârstei cronologice, cu un corectiv de +/- 3 luni; cei bolnavi sau convalescenti se amana. La examinare copiii trebuie să fie linistiti și bine dispusi, nu agitati, plangareti sau somnolenti.
Examinarea se face într-o camera linistita sau într-o sala de grupa, dar izolat de ceilalți copii. Aprecierea dezvoltării psihice a copilului se efectuează printr-o examinare completa, aplicându-se toate probele de vârsta, utilizându-se materialul tehnic prevăzut, respectându-se indicațiile de notare și de interpretare a rezultatelor. Consemnarea rezultatelor se face individual, fiecare proba de vârsta (intrebare) rezolvată corect se noteaza cu 1, iar cele nerezolvate, cu 0.
Totalul punctelor realizate reprezintă punctajul individual.
Examenul în grădinițe se efectuează de educatoarea grupei de preșcolari, iar rezultatul se comunică cabinetului medical al colectivității.
Anexa X.6 EXAMENUL ENDOCRINOLOGIC
Scopul examenului endocrinologic este de a sesiza și de a îndrumă spre specialistul endocrinolog prescolarul, elevul sau studentul consultat ori aflat în evidenta cabinetului medical și care prezintă tulburări endocrine sau de creștere.
Stabilirea hiper- sau hipofunctiei glandulare se face ținându-se seama de vârsta subiectului examinat și de următoarele criterii de activitate pentru fiecare glanda:
Hipofiza
- Hiperfunctie: hipertrofie staturala peste 3 sigma, pubertate accelerata, semne de gigantism sau acromegalie
- Hipofunctie: hipotrofie staturala sub 3 sigma (nanism armonic), infantilism genital, diabet insipid (diureza peste 2-3 I/24 ore, cu densitatea în jur de 1.000)
Tiroida (examen local; volumul glandei - normal sau hipertrofiat)
- Hiperfunctie: slabire, tahicardie, exoftalmie, nervozitate, insomnii
- Hipofunctie: hipotrofie staturala dizarmonica, bradipsihie, bradikinezie, constipatie, macroglosie, somnolenta, hiperkeratoza, bradicardie
Paratiroida
- Hiperfunctie: deformari sau chisturi osoase
- Hipofunctie: semnul Chwostek prezent (excitabilitatea orbicularului buzelor), semnul Weiss prezent (excitabilitatea orbicularilor pleoapelor), tulburări trofice dentare și ale fanerelor, crize tetanice
Pancreas
- Hiperfunctie: crize hipoglicemice (transpiratii, lipotimii, apetit crescut).
- Hipofunctie: diabet zaharat
Suprarenala
- Hiperfunctie: striuri cutanate roșii, obezitate, facies roșu, hipertricoza, hipertensiune arteriala
- Hipofunctie: astenie, adinamie, hipotensiune arteriala, hiperpigmentare, pilozitate sexuală redusă (axilara, pubiana)
Gonade
- fete: glande mamare-volum; pilozitate sexuală; menstre - data apariției și caracterele (pubertate normală - menarha la fete între 11-14 ani);
- băieți: pilozitate, schimbarea vocii, musculatura; dimensiunile penisului și testiculelor (eventuale ectopii) - pubertate normală la baietii între 12-15 ani.
Tulburări vegetative pubertare:
- jocuri tensionale (oscilatii ale T.A.), lipotimii, transpiratii, tahicardie.
-----
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.