Decizia nr. 390/2023

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Mihaela Senia Costinescu

- magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 4.161/233/2016 al Tribunalului Galați - Secția contencios administrativ și fiscal. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.319D/2019.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 3.408D/2019, care vizează excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Virgil Ramadan în Dosarul nr. 3.218/302/2018 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

4.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

5.

Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea lor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 3.408D/2019 la Dosarul nr. 3.319D/2019, care a fost primul înregistrat.

6.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiate, a excepțiilor formulate, invocând

Decizia Curții Constituționale nr. 497 din 25 iunie 2020 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

7.

Prin Decizia civilă nr. 879 din 29 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.161/233/2016, Tribunalul Galați - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de Marin Frunză, apelant-petent într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului declarat împotriva unei sentințe prin care a fost admisă cererea petentului de anulare a unui proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții, dar a fost respinsă cererea acestuia privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

8.

Prin Încheierea din 14 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.218/302/2018, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de Virgil Ramadan, intimat într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului declarat de Primăria Sectorului 5 din București - Direcția Generală de Poliție Locală împotriva unei sentințe prin care a fost anulat un proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții.

9.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile de lege criticate nu întrunesc cerințele de claritate și previzibilitate ale normei juridice și nu respectă principiul egalității în drepturi, întrucât situează statul și instituțiile publice mai presus de cetățeni. Astfel, prevederile de lege criticate determină o discriminare între părțile din procese, în sensul că persoanelor fizice sau juridice private le incumbă obligația plății taxei de timbru judiciar, în vreme ce instituțiile publice sunt exonerate de la această plată. Norma legală pune într-o situație de inegalitate părțile din dosar, respectiv persoana care a depus toate diligențele pentru a obține o autorizație de construire și autoritatea publică competentă, care a refuzat nejustificat cererea persoanei respective. Autorii apreciază că nerespectarea obligațiilor procesuale ale participantului la judecarea unei cereri de chemare în judecată sau a unei căi de atac trebuie sancționată pecuniar prin stabilirea unei taxe judiciare de timbru în mod egal, chiar dacă este autoritate publică. Or, autoritatea publică ce refuză în mod abuziv să emită autorizație de construire este favorizată în fața legii, întrucât are posibilitatea să câștige procesul prin invocarea excepției insuficientei timbrări, excepție care nu poate fi invocată și de persoana fizică de drept privat participantă în cauză.

10.

Tribunalul Galați - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată, arătând că prevederile

art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

constituie cadrul legal de drept comun al scutirilor subiective de la plata taxelor judiciare de timbru, beneficiarii acestor scutiri fiind numai persoanele prevăzute în mod expres de lege. Rațiunea pentru care autoritățile publice sunt scutite de plata taxei de timbru este aceea că acțiunile și cererile introduse de acestea prezintă o strânsă legătură cu veniturile bugetului de stat, fiind vorba despre realizarea unui interes public, și, prin urmare, nu se poate afirma că persoanele fizice sau juridice care urmăresc realizarea unor interese proprii, fiind părți în litigiile cu autoritățile publice prevăzute de

art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , se află în aceeași situație juridică cu acestea din urmă.

11.

Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată.

12.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

13.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

14.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2, 3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

15.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următorul conținut:

(1)

Sunt scutite de taxa judiciară de timbru acțiunile și cererile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaților, Președinția României, Guvernul României, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public și de Ministerul Finanțelor Publice, indiferent de obiectul acestora, precum și cele formulate de alte instituții publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice.

(2)

În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, în categoria venituri publice se includ: veniturile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, inclusiv ale bugetului Fondului de asigurări sociale de sănătate, bugetului Trezoreriei Statului, veniturile din rambursări de credite externe și din dobânzi și comisioane derulate prin Trezoreria Statului, precum și veniturile bugetelor instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, după caz, veniturile bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate ori garantate de stat și ale căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice, precum și veniturile bugetului fondurilor externe nerambursabile.

16.

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile

art. 1

privind statul român, ale

art. 11

privind dreptul intern și dreptul internațional, ale

art. 15

privind universalitatea, ale

art. 16

care consacră principiul egalității în drepturi, ale

art. 20

referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale

art. 21

privind accesul liber la justiție, ale

art. 24

privind dreptul la apărare și ale

art. 148 din Constituție

privind integrarea în Uniunea Europeană, precum și prevederile

art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

17.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile

art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

au mai format obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale și din perspectiva unor critici similare, în acest sens fiind

Decizia nr. 277 din 10 mai 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 1 iulie 2016,

Decizia nr. 747 din 23 noiembrie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 8 februarie 2018, sau

Decizia nr. 837 din 13 decembrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 8 aprilie 2019, prin care Curtea a statuat că reglementarea criticată este constituțională în raport cu criticile formulate.

18.

Curtea a stabilit că scutirea autorităților publice, care intră sub incidența textului de lege criticat, de taxe, tarife, comisioane sau cauțiuni pentru cererile, acțiunile și orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea realizării creanțelor bugetare are o justificare obiectivă și rațională, întrucât ar fi absurd ca autoritățile respective - beneficiare de alocații bugetare - să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă ce revine aceluiași buget, acestea fiind finanțate de la bugetul de stat pentru a putea funcționa. De asemenea, Curtea a statuat că principiul egalității, prevăzut de Constituție pentru cetățeni, nu poate ca, prin extensie, să primească semnificația unei egalități între cetățeni și autoritățile publice. Așa cum rezultă din dispozițiile constituționale ale

art. 16 , cetățenii se bucură de drepturile prevăzute în Constituție și în legi, fiind egali în fața acestora și a autorităților publice, în timp ce autoritățile publice exercită atribuțiile care le sunt stabilite de lege, potrivit competenței lor, în realizarea funcțiilor pentru care sunt create.

19.

Pe de altă parte, Curtea a subliniat că existența calității de autoritate/instituție publică nu este suficientă pentru a beneficia de scutirea de la plata taxei judiciare de timbru, inclusiv cea prevăzută de

art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , aceasta nefiind aplicabilă decât în cazul special al veniturilor publice, iar nu și în cazul în care instituția formulează cereri ca urmare a pretențiilor ce decurg din contracte civile sau comerciale sau din alte raporturi ce excedează domeniului strict delimitat al noțiunii de „venituri publice“. Așa fiind, nu toate pretențiile pecuniare formulate de autoritățile publice prevăzute în

art. 30 alin. (1)

din actul normativ menționat sunt scutite de taxa judiciară de timbru. Competența de a califica obiectul cauzei deduse judecății și, implicit, modalitatea de stabilire a taxei judiciare de timbru aferente litigiului reprezintă însă atributul exclusiv al instanței de judecată. O eventuală interpretare și aplicare greșită a normelor legale incidente cauzei de către instanță excedează controlului Curții Constituționale, aceasta neputându-se substitui instanței de judecată în stabilirea legii aplicabile litigiului.

20.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

21.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 4.161/233/2016 al Tribunalului Galați - Secția contencios administrativ și fiscal și de Virgil Ramadan în Dosarul nr. 3.218/302/2018 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Galați - Secția contencios administrativ și fiscal și Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 4 iulie 2023.