Decizia nr. 396/2023

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Mihaela Senia Costinescu

- magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 5.996/2/2014*/a1.1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.361D/2019.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât autoarea excepției nu își motivează criticile. În subsidiar, apreciază că excepția este neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materia reglementată, de exemplu,

Decizia nr. 803 din 4 noiembrie 2020 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 27 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 5.996/2/2014*/a1.1, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de Liliana Teodoriu, petentă într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de reexaminare a cuantumului taxei judiciare de timbru.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia se limitează la a enumera dispozițiile constituționale și convenționale pretins încălcate de norma criticată, fără a arăta în ce constă contrarietatea dintre acestea.

6.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată, arătând că taxele judiciare de timbru în materia contenciosului administrativ sunt reduse, nefiind o piedică în exercitarea accesului la justiție.

7.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următorul conținut:

(1)

Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 lei dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la

art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din Codul de procedură civilă .

(2)

În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 lei; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 lei.

(3)

Recursul incident și recursul provocat se taxează după regulile prevăzute la alin. (1) și (2).

11.

În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în

art. 20

referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și în

art. 115

referitor la delegarea legislativă, precum și dispozițiile

art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale

art. 1 privind protecția proprietății private din Primul Protocol adițional

la

Convenție .

12.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile

art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

au mai format obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale, în acest sens fiind

Decizia nr. 523 din 7 iulie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 12 august 2015,

Decizia nr. 721 din 29 octombrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 4 februarie 2016,

Decizia nr. 747 din 23 noiembrie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 8 februarie 2018, sau

Decizia nr. 786 din 4 noiembrie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 17 martie 2021, prin care Curtea a statuat că reglementarea criticată este constituțională în raport cu criticile formulate.

13.

În prezenta cauză, Curtea reține că, prin

Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte. Excepția ridicată în prezenta cauză cuprinde doar dispoziția legală criticată și textele constituționale de referință, fără a conține și o minimă motivare a criticilor, astfel că nu constituie o veritabilă excepție de neconstituționalitate.

14.

Din această perspectivă, Curtea apreciază că, prin modul general în care este formulată excepția de neconstituționalitate, nu se poate deduce care sunt, în concret, motivele pentru care autoarea excepției consideră că prevederile legale criticate ar fi neconstituționale. Simpla enumerare, în susținerea excepției, a unor norme constituționale nu este de natură să satisfacă exigențele

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , prevederi potrivit cărora „sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate“.

15.

Dacă ar proceda la examinarea criticilor astfel formulate, care nu relevă în niciun mod contrarietatea dintre norma criticată și dispozițiile constituționale invocate, instanța constituțională s-ar substitui autoarei acesteia în formularea unei excepții de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil, în condițiile în care

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992

precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți“ (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 627 din 29 mai 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, sau

Decizia nr. 339 din 20 mai 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 752 din 2 august 2021).

16.

Pentru toate aceste motive, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 5.996/2/2014*/a1.1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 4 iulie 2023.