Ghidul din 29 septembrie 2023

Referințe legislative

CCPRRR - Regulamentul (UE) 2021/23 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un cadru pentru redresarea și rezoluția contrapărților centrale și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1.095/2010, (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 600/2014, (UE) nr. 806/2014 și (UE) 2015/2.365 și a Directivelor 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2007/36/CE, 2014/59/UE și (UE) 2017/113^1;

EMIR - Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții^2;

Regulamentul ESMA - Regulamentul (UE) nr. 1.095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei^3;

Regulamentul delegat (UE) nr. 152/2013 - Regulamentul delegat (UE) nr. 152/2013 al Comisiei din 19 decembrie 2012 privind cerințele de capital pentru contrapărțile centrale^4;

Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013 - Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013 al Comisiei din 19 decembrie 2012 privind cerințele pentru contrapărțile centrale^5.

^1 JO L 22, 22.1.2021, p. 1-102.

^2 JO L 201, 27.7.2012, p. 1.

^3 JO L 331, 15.12.2010, p. 84.

^4 JO L 52, 23.2.2013, p. 37.

^5 JO L 52, 23.2.2013, p. 41.

Abrevieri

CE - Comisia Europeană;

CERS - Comitetul european pentru risc sistemic;

CPC - contraparte centrală;

ESMA - Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe;

SEE - Spațiul Economic European;

SESF - Sistemul european de supraveghere financiară;

UE - Uniunea Europeană.

Definiții

5.

Cu excepția cazului în care se prevede altfel, termenii utilizați în prezentul ghid au același înțeles ca în CCPRRR, EMIR și regulamentele delegate (UE) nr. 152/2013 și nr. 153/2013.

III.

Scop

6.

Prezentul ghid are la bază art. 9 alin. (12) din CCPRRR și este emis în conformitate cu art. 16 alin. (1) din Regulamentul ESMA. Obiectivele prezentului ghid sunt de a stabili practici consecvente, eficiente și eficace în materie de supraveghere în cadrul SESF și de a garanta aplicarea comună, uniformă și coerentă a art. 9 alin. (1) din CCPRRR. Acesta precizează gama de scenarii incluse în planurile de redresare, care trebuie luate în considerare de CPC-uri la elaborarea și actualizarea planurilor lor de redresare, precum și de autoritățile competente la evaluarea acestor planuri.

7.

Obiectivul elaborării gamei de scenarii din planurile de redresare este de a identifica o serie de situații previzibile de criză majoră cu care se pot confrunta CPC-urile, în raport cu care vor fi testate eficacitatea măsurilor de redresare și gradul de adecvare a indicatorilor cuprinși în planul de redresare al CPC.

IV.

Obligații de conformare și de raportare

Statutul ghidului

8.

În conformitate cu art. 16 alin. (3) din Regulamentul ESMA, autoritățile competente și CPC-urile trebuie să depună toate eforturile necesare pentru a respecta prezentul ghid.

9.

Autoritățile competente cărora li se aplică prezentul ghid trebuie să se conformeze prin includerea acestuia în cadrele lor juridice și/sau de supraveghere naționale, după caz, inclusiv în cazul în care există ghiduri specifice care vizează, în principal, CPC-urile. În acest caz, autoritățile competente trebuie să asigure, prin activități de supraveghere, respectarea ghidului de către CPC-uri.

Cerințe de raportare

10.

În termen de două luni de la data publicării ghidului pe site-ul ESMA în toate limbile oficiale ale UE, autoritățile competente cărora li se aplică prezentul ghid trebuie să informeze ESMA dacă (i) respectă, (ii) nu respectă, dar intenționează să respecte sau (iii) nu respectă și nu intenționează să respecte ghidul.

11.

În caz de neconformitate, autoritățile competente trebuie, de asemenea, să informeze ESMA, în termen de două luni de la data publicării ghidului pe site-ul ESMA în toate limbile oficiale ale UE, cu privire la motivele de neconformare.

12.

Pe site-ul ESMA este disponibil un model de notificare. Modelul se completează și se transmite la ESMA.

13.

CPC-urile cărora li se aplică prezentul ghid raportează autorităților lor competente, în mod clar și detaliat, dacă respectă prezentul ghid.

V.

Ghid privind scenariile din planurile de redresare ale CPC-urilor

Orientarea 1: Stabilirea numărului adecvat de scenarii care trebuie incluse în planurile de redresare ale CPC-urilor

14.

O CPC trebuie să includă în planurile sale de redresare cel puțin un scenariu real pentru fiecare dintre cele șapte tipuri de scenarii (conform tabelului 1 din anexă). CPC-ul trebuie să elaboreze fiecare dintre aceste scenarii reale într-un mod care să corespundă cât mai bine caracteristicilor sale specifice și nivelului său de complexitate. La elaborarea acestor scenarii reale, CPC-ul trebuie să ia în considerare, printre altele, lista de „Probleme și aspecte care trebuie luate în considerare la elaborarea scenariului“ (conform tabelului 1 din anexă).

15.

Prin derogare de la alineatul anterior, o CPC poate combina două tipuri de scenarii într-un singur scenariu real, atât timp cât (i) această combinație de tipuri de scenarii acoperă întreaga gamă de ipoteze și considerații care stau la baza acestora (și anume „Probleme și aspecte care trebuie luate în considerare la elaborarea scenariului“), precum și toate tipurile și sursele relevante de risc cu care se confruntă CPC-ul; (ii) această combinație este însoțită de o justificare din partea CPC-ului care explică autorității sale competente raționamentul de la baza combinației și face obiectul aprobării prealabile a autorității competente; și (iii) CPC-ul mai creează cel puțin un scenariu real „pur“ de situație de neîndeplinire a obligațiilor de plată (adică un scenariu de tipul 1, 2 sau 5 sau o combinație a lor) și un scenariu real „pur“ de situație care nu presupune neîndeplinirea obligațiilor de plată (adică un scenariu de tipul 3, 4 sau 6 sau o combinație a lor). Pentru a evita orice îndoială, o CPC nu poate combina mai mult de două tipuri de scenarii într-un scenariu real.

16.

O CPC trebuie să mai evalueze, utilizând, printre altele, lista de „Factori de evaluare a creării de scenarii suplimentare“ (conform tabelului 1 din anexă), dacă trebuie create scenarii reale suplimentare pentru fiecare tip de scenariu. Atunci când se evaluează necesitatea creării de scenarii reale suplimentare, principiul general de interpretare a factorilor trebuie să fie:

a)

aplicabilitatea oricăruia dintre factori la caracteristicile CPC care duc la o diferență semnificativă în:

(i)

disponibilitatea sau utilizarea măsurilor de redresare;

(ii)

ordinea de utilizare a măsurilor de redresare;

(iii)

direcția de propagare a pierderilor (de exemplu, de la CPC la membrii compensatori), care va depinde în mare măsură de regulile de alocare a pierderilor, care pot fi diferite în funcție de originea pierderii (de exemplu, o ordine diferită de utilizare a resurselor în funcție de serviciul avut în vedere, o alocare diferită a pierderilor în funcție de origine sau de amploarea unei pierderi de investiții etc.);

(iv)

impactul asupra părților interesate.

b)

existența unui (unor) subset(uri) de entități care, din cauza impactului lor semnificativ, trebuie să facă obiectul unui scenariu separat.

Pentru a evita orice îndoială, prezentul alineat se aplică chiar și în cazul în care CPC combină două tipuri de scenarii într-un singur scenariu real.

17.

În plus, atunci când evaluează necesitatea creării de scenarii reale suplimentare, o CPC trebuie să se asigure, așa cum se subliniază în orientarea 2, că gama sa de scenarii din planul de redresare asigură o acoperire cuprinzătoare a tuturor tipurilor și surselor de risc relevante.

18.

O CPC poate testa măsurile de redresare aferente utilizând, printre altele, lista de „Instrumente cantitative de evaluare“ inclusă pentru fiecare tip de scenariu (așa cum se prevede în tabelul 1 din anexă), pentru a produce un impact cantitativ asupra scenariilor.

19.

O CPC poate include în planurile sale de redresare alte scenarii nespecificate în prezentul ghid, adaptate la particularitățile și operațiunile CPC.

Orientarea 2: Tipuri și surse de risc care trebuie acoperite de scenariile din planurile de redresare ale CPC-urilor

20.

Gama de scenarii incluse în planul de redresare al unei CPC trebuie să asigure o acoperire cuprinzătoare a tuturor „tipurilor și surselor de risc relevante“. „Tipurile și sursele de risc relevante“, în sensul prezentului ghid, trebuie înțelese ca tipuri și surse de risc (și cele mai plauzibile combinații ale acestora) care pot afecta grav soliditatea financiară sau viabilitatea operațională a CPC și pot crea situații extreme de criză, dar în același timp plauzibile, care ar depăși măsurile CPC de atenuare a riscurilor prevăzute de EMIR (și anume instrumentele de gestionare a riscurilor în situații de statu-quo, cum ar fi modificările parametrilor de risc, creșterea garanțiilor, limitele de tranzacționare etc.) și care pot pune în pericol capacitatea CPC de a-și îndeplini funcțiile critice.

21.

Prin urmare, o CPC trebuie să evalueze care dintre tipurile și sursele de risc din lista de mai jos sunt relevante pentru CPC și trebuie să se asigure că gama de scenarii din planurile de redresare acoperă toate tipurile și sursele de risc pe care le evaluează ca „tipuri și surse de risc relevante“:

a)

riscul juridic;

b)

riscul de credit;

c)

riscul de lichiditate;

d)

riscul general de afaceri;

e)

riscul de custodie;

f)

riscul de decontare;

g)

riscul de investiție;

h)

riscul operațional (inclusiv riscul de fraudă și riscul cibernetic);

i)

riscul sistemic;

j)

riscul legat de mediu și climă;

k)

riscul de piață:

–

legat de mișcările pieței;

–

legat de reducerea disponibilității pe piață (volume tranzacționabile, disponibilitatea și dorința de a tranzacționa a contrapartidelor de pe piață);

l)

orice entitate sau furnizor de servicii interconectat (separat sau în combinație), inclusiv:

–

membri compensatori și clienți, atât direcți, cât și indirecți;

–

emitenți de garanții reale sau active de investiții;

–

contrapărți centrale interoperabile;

–

CSD-uri;

–

sisteme de plată;

–

sisteme de decontare a titlurilor de valoare;

–

agenți nostro;

–

bănci custode;

–

bănci de decontare;

–

bănci de concentrare;

–

bănci de plăți;

–

furnizori de lichidități;

–

entități din grup;

–

alți furnizori de servicii care trebuie să îndeplinească funcții critice în situații de statu-quo sau la gestionarea unor situații de neîndeplinire a obligațiilor de plată.

Orientarea 3: Principii de determinare a amplorii scenariilor din planurile de redresare ale CPC-urilor

22.

O CPC trebuie să se asigure că scenariile incluse în planurile sale de redresare acoperă situațiile care, din cauza gravității lor, ar depăși măsurile CPC de atenuare a riscurilor prevăzute de EMIR (și anume instrumentele de gestionare a riscurilor în situații de statu-quo) și ar pune în pericol viabilitatea CPC-ului dacă nu se iau măsuri de redresare.

23.

În acest sens, scenariile din planurile de redresare trebuie să se axeze pe:

a)

scenarii de pierderi financiare cauzate de situații de neîndeplinire a obligațiilor de plată de o amploare care ar consuma resurse prin ordinea utilizării resurselor care depășesc resursele prefinanțate calculate conform art. 43 alin. (2) din Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013 sau care implică neexecutarea instrumentelor de gestionare a riscurilor în situații de statu-quo;

b)

scenarii care generează nevoi de lichiditate ce depășesc cuantumurile calculate conform art. 44 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013, care implică neexecutarea instrumentelor de gestionare a riscurilor în situații de statu-quo sau utilizarea unor ipoteze diferite în ceea ce privește nevoile de lichiditate sau disponibilitatea resurselor care generează astfel niveluri mai ridicate de criză;

c)

scenarii de pierderi financiare cauzate de situații care nu presupun neîndeplinirea obligațiilor de plată, de o amploare susceptibilă să epuizeze o parte semnificativă din cuantumul capitalului necesar pentru a acoperi pierderile care nu sunt legate de neîndeplinirea obligațiilor de plată, calculate în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) nr. 152/2013.

24.

În plus, în ceea ce privește riscul operațional:

a)

scenariile incluse în planurile de redresare nu trebuie să acopere scenariile de reziliență operațională care fac deja obiectul politicilor și procedurilor relevante prevăzute la art. 34 din EMIR (politica de continuitate a activității, planul de redresare în caz de dezastru, analiza impactului asupra activității, gestionarea crizelor). Scenariile din planurile de redresare trebuie să conțină însă, dacă se consideră necesar, scenarii în care sunt depășite toate măsurile de reziliență care fac obiectul politicilor și procedurilor prevăzute la art. 34 din EMIR, ceea ce duce la intrarea în dificultate a uneia sau mai multor funcții critice ale CPC-ului care depășesc cerința prevăzută la art. 17 alin. (6) din Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013;

b)

în plus, scenariile din planurile de redresare trebuie să acopere efectele riscului sistemic cauzate de evenimentele de risc operațional ce afectează entitățile care sunt furnizori de servicii pentru CPC.

Orientarea 4: Informații care trebuie incluse în descrierea scenariilor din planurile de redresare ale CPC-urilor

25.

Pentru a se asigura că gama de scenarii incluse în planurile de redresare, detaliate de o CPC, este în general relevantă și adecvată, o CPC trebuie să vizeze includerea informațiilor necesare în scenariile din planurile sale de redresare pentru a descrie circumstanțele, tipurile și sursele relevante de risc care ar putea pune în pericol capacitatea CPC-ului de a-și îndeplini funcțiile critice. În acest sens, CPC-ul poate include următoarele informații când descrie scenariile, ținând seama de gama variată de scenarii:

a)

tipurile și sursele de risc relevante pentru scenariu; aceasta include efectele secundare ale scenariului care s-ar putea materializa atât timp cât riscul este relevant;

b)

dacă mai multe tipuri de entități sunt surse de risc, modul în care acestea sunt identificate și modul în care s-ar putea combina sau ar putea interacționa;

c)

tipul de impact: pierdere financiară, deficit de lichiditate, amenințare la adresa viabilității operaționale;

d)

circumstanțele specifice care s-ar putea materializa și ar putea prezenta riscuri pentru CPC; scenariul nu trebuie doar să identifice tipurile și sursele sau riscurile relevante, ci să precizeze și modul în care riscurile s-ar putea materializa;

e)

orice particularități specifice ale scenariului referitoare la direcția de propagare a pierderilor în ceea ce privește CPC sau părțile interesate afectate care decurg din segregare, restricționare sau orice normă de funcționare care afectează direcția de propagare a pierderilor;

f)

orice alte clauze specifice sau aspecte juridice din normele de funcționare ale CPC sau din cadrul juridic național care trebuie luate în considerare în cadrul scenariului;

g)

orice obstacole sau circumstanțe care ar putea crea obstacole majore de natură practică în calea punerii în aplicare a măsurilor de redresare.

Orientarea 5: Actualizarea scenariilor din planurile de redresare ale CPC-urilor

26.

O CPC trebuie să își revizuiască și, dacă este necesar, să își actualizeze scenariile incluse în planurile de redresare, potrivit orientărilor 1-4, de fiecare dată când își revizuiește planul de redresare în conformitate cu art. 9 alin. (9) din CCPRRR.

VI.

Anexă la ghid

Tabel - Matrice pentru elaborarea gamei de scenarii incluse în planurile de redresare ale CPC-urilor

Tipuri de scenarii

Probleme și aspecte care trebuie luate în considerare la elaborarea scenariului

Factori de evaluare a creării de scenarii suplimentare

Instrumente cantitative de evaluare

1. Situație de neîndeplinire a obligațiilor de plată care cauzează pierderi financiare ce se propagă prin ordinea utilizării resurselor CPC în situații de neîndeplinire a obligațiilor de plată, cu revenirea la un portofoliu corelat prin instrumente voluntare de piață

(Acest scenariu trebuie să acopere situația în care CPC-ul trebuie să absoarbă pierderile prin ordinea utilizării resurselor din cauza membrilor compensatori și/ sau a CPC-urilor interoperabile care se află în situație de neîndeplinire a obligațiilor de plată.)

a) Necesitatea ca CPC-ul să absoarbă pierderile care depășesc resursele prefinanțate calibrate cu scenarii extreme, dar plauzibile, prin cadrul său de simulare de criză, fie din cauza unui număr mai mare de situații de neîndeplinire a obligațiilor de plată decât cerința de acoperire 2, fie din cauza unor șocuri mai mari decât cele modelate sau a unor costuri de lichidare a portofoliilor părților aflate în situație de neîndeplinire a obligațiilor de plată mai mari decât cele modelate, fie din cauza unor resurse epuizate de un eveniment anterior, care nu au fost încă reconstituite

b) Necesitatea ca CPC-ul să reconstituie resursele prefinanțate

c) Orice costuri suportate în cursul procesului, inclusiv al procesului de gestionare a situației de neîndeplinire a obligațiilor de plată, sau orice costuri legate de gestionarea nevoilor de lichiditate

d) Existența unor caracteristici privind structura fondului de garantare, normele ordinii de utilizare a resurselor sau normele de restricționare aplicabile care ar duce la direcții diferite de propagare a pierderilor

e) În cazul în care efectul situațiilor de neîndeplinire a obligațiilor de plată se face simțit la intervale de timp diferite, CPC-ul ar putea fi afectat în mod diferit, în funcție de normele sale de funcționare și de posibilele comportamente ale membrilor compensatori care nu se află în situație de neîndeplinire a obligațiilor de plată.

f) Posibilitatea ca presiunile asupra lichidității la nivelul întregii piețe să afecteze disponibilitatea imediată a instrumentelor voluntare de piață

g) CPC-urile trebuie să utilizeze ca punct de plecare cadrul existent al scenariilor de simulare de criză, întrucât acesta trebuie să fie deja adaptat la produsele compensate de entitate și să acopere în mod exhaustiv șocurile idiosincrasice și sistemice de pe piață, care pot fi surse de criză.

h) Folosind setul existent de scenarii de simulare de criză ale CPC, aceasta din urmă trebuie să utilizeze o metodologie de simulare de criză în sens invers pentru a extinde scenariile, a cuantifica eventualele pierderi și a evalua posibilele rezultate.

i) Simulările de criză în sens invers pot lua în considerare:

- un număr de cel puțin două situații de neîndeplinire a obligațiilor de plată și o gamă mai largă de entități aflate în situație de neîndeplinire a obligațiilor de plată;

- șocuri mai grave decât cele specificate în setul existent de scenarii de simulare de criză;

- creșterea costurilor generate de lichidarea portofoliilor, fie din cauza impactului mai mare al lichidării pieței, fie din cauza dificultăților de alocare a pozițiilor în timpul procesului de gestionare a situației de neîndeplinire a obligațiilor de plată;

- agravarea altor ipoteze pe care se bazează scenariile de criză, cum ar fi riscul de decorelare.

2. Situație de neîndeplinire a obligațiilor de plată care cauzează pierderi financiare, cu un proces de gestionare a situațiilor de neîndeplinire a obligațiilor de plată care necesită utilizarea unor mecanisme obligatorii, bazate pe norme (conform planului de redresare al CPC) pentru a restabili un portofoliu corelat

(Acest scenariu abordează situația în care o CPC nu este în măsură să restabilească un portofoliu corelat prin instrumente voluntare de piață și necesită utilizarea unor mecanisme obligatorii, bazate pe norme, cum ar fi apelurile la fonduri bănești, ajustarea marjei de variație, alocarea forțată sau ruperea contractelor.)

a) Posibile evenimente care ar putea afecta procesul de gestionare a situațiilor de neîndeplinire a obligațiilor, ducând la dificultăți în restabilirea unui portofoliu corelat sau la creșterea costurilor aferente

Acestea trebuie să ia în considerare:

- obligațiile membrilor compensatori cu privire la procesul de gestionare a situațiilor de neîndeplinire a obligațiilor de plată;

- posibila lipsă a apetitului pentru risc pe piața portofoliilor licitate;

- posibilele dificultăți de acces la piață (de exemplu, din cauza lichidității pieței) fie pentru pozițiile compensate, fie pentru garanțiile reale, fie pentru ambele.

b) În cazul în care, în funcție de sursa sau de circumstanțele problemelor, există o diferență semnificativă în ceea ce privește măsurile de redresare disponibile, ordinea de utilizare, direcția de propagare a pierderilor sau impactul asupra părților interesate

c) Posibile evenimente de risc operațional care ar putea afecta procesul de gestionare a situației de neîndeplinire a obligațiilor de plată

d) La fel ca tipul de scenariu 1, dar modelând impactul mecanismelor obligatorii, bazate pe norme

3. Situație care nu presupune neîndeplinirea obligațiilor de plată ce împiedică CPC să își îndeplinească funcțiile critice (Acest scenariu abordează situația în care un eveniment care nu presupune neîndeplinirea obligațiilor de plată împiedică CPC să furnizeze servicii în continuare.)

a) Evenimente operaționale sau de altă natură care ar putea afecta:

- activitățile de compensare (de exemplu, care afectează novația tranzacțiilor);

- gestionarea garanțiilor reale (de exemplu, primirea sau returnarea garanțiilor reale).

b) Modul în care acestea ar fi atenuate prin soluții de rezervă

c) Modul în care membrii compensatori sau IPF-urile afiliate ar putea fi afectate

d) Utilizarea avizului experților la evaluarea duratei întreruperii și a impactului altor IPF-uri

e) Evaluarea posibilității de revenire completă la normal după o perioadă de indisponibilitate

f) Eficacitatea măsurilor de atenuare, cum ar fi sistemele de plată de rezervă

4. Situație care nu presupune neîndeplinirea obligațiilor de plată și care cauzează pierderi financiare

(Acest scenariu abordează situația în care un eveniment care nu presupune neîndeplinirea obligațiilor de plată cauzează pierderi financiare susceptibile de a epuiza o parte semnificativă din resursele de capital ale CPC.)

a) Pierderi financiare care pot avea un impact imediat sau întârziat asupra CPC sau a participanților săi din cauza:

- pierderilor de investiții;

- pierderilor rezultate din intrarea în dificultate a custozilor de titluri de valoare sau a băncilor de decontare;

- pierderilor cauzate de fraudă, furt sau alte abateri ale angajaților și/sau ale terților;

- pierderilor rezultate în urma atacurilor cibernetice;

- pierderilor cauzate de defecțiuni operaționale sau ale sistemelor;

- riscurilor comerciale generale;

- oricăror altor pierderi care nu sunt legate de neîndeplinirea obligațiilor de plată, aplicabile CPC.

b) În cazul în care există o structură de grup în ceea ce privește nivelurile de capital sau instrumentele disponibile pentru absorbția pierderilor, trebuie create scenarii specifice care să aibă în vedere posibila neexecutare a acordurilor de grup, a angajamentelor contractuale, a garanțiilor furnizate de societatea-mamă sau a altor dispoziții relevante [conform articolului 9 alineatul (13) din CCPRRR]

c) În cazul în care, în funcție de sursa sau de circumstanțele pierderii, există o diferență semnificativă în ceea ce privește măsurile de redresare disponibile, ordinea de utilizare, direcția de propagare a pierderilor sau impactul asupra părților interesate

d) După caz, obligațiile membrilor compensatori în ceea ce privește alocarea pierderilor pentru anumite tipuri de riscuri de pierderi care nu sunt legate de neîndeplinirea obligațiilor de plată

e) Orice alt tip de finanțare din partea terților (de exemplu, asigurări), având în vedere posibilele deficite de finanțare, posibilele întârzieri sau posibila neplată a compensaților

f) Instrumentele de piață pentru recapitalizarea CPC și viitoarea fiabilitate a acestora în situații de criză extremă

g) Sursele pierderilor care nu sunt legate de neîndeplinirea obligațiilor de plată sunt foarte diferite și pot justifica abordări diferite.

h) CPC-urile pot utiliza analiza scenariilor cu avizul experților pentru a estima posibilele pierderi care nu sunt legate de neîndeplinirea obligațiilor de plată în cadrul unor scenarii extreme, dar plauzibile, derivate din diferitele surse de risc.

i) CPC-urile ar putea dori să utilizeze simularea de criză pentru a evalua dacă abordările propuse pentru absorbția integrală a pierderilor care nu sunt legate de neîndeplinirea obligațiilor de plată și pentru recapitalizarea CPC ar fi cuprinzătoare și credibile.

5. Situație de neîndeplinire a obligațiilor de plată care cauzează un deficit de lichiditate

(Acest scenariu abordează situația în care un eveniment care nu presupune neîndeplinirea obligațiilor de plată cauzează pierderi financiare susceptibile de a epuiza o parte semnificativă din resursele de capital ale CPC-ului.)

a) Deficitele de lichiditate care pot rezulta din cel puțin două situații de neîndeplinire a obligațiilor de plată de către membrii compensatori, din șocuri pe piață mai mari decât cele modelate de cadrul de simulare de criză al CPCului sau din costuri de lichidare a portofoliilor părților aflate în situație de neîndeplinire a obligațiilor de plată mai mari decât cele modelate

b) Nevoile de lichiditate pentru finanțarea operațională și potențialele creșteri ale acestora ca urmare a situațiilor de neîndeplinire a obligațiilor de plată de către membrii compensatori

c) Existența unor instrumente utilizate în cadrul de statu-quo privind lichiditatea, a căror disponibilitate depinde de terți, de entități din grup sau de accesul general la piețele financiare și a căror intrare în dificultate ar avea un impact semnificativ asupra capacităților CPC-ului de gestionare a lichidităților

d) Simulările de criză în sens invers pentru lichiditate, utilizând principii similare celor descrise în instrumentele cantitative ale tipului de scenariu 1 pentru calcularea nevoilor potențiale de lichiditate

e) Analiza pe bază de scenarii pentru a evalua impactul intrării în dificultate a instrumentelor de lichiditate utilizate în cadrul de gestionare a riscului de lichiditate, care depind de terți, de entități din grup sau de accesul general la piețele financiare

f) Evaluarea riscurilor și analiza pe bază de scenarii a IPF-urilor, a furnizorilor de servicii și a entităților interconectate

6. Situație care nu presupune neîndeplinirea obligațiilor de plată și care cauzează un deficit de lichiditate

(Acest scenariu abordează situația în care există un eveniment care nu presupune neîndeplinirea obligațiilor de plată, care creează un deficit de lichiditate ce depășește instrumentele de gestionare a lichidității în situații de statu-quo.)

a) Deficitele de lichiditate generate de posibila intrare în dificultate, din motive financiare sau operaționale, a unei entități din lista prevăzută la orientarea 2, generând astfel un șoc de lichiditate pentru CPC

b) Nevoile de lichiditate pentru finanțarea operațională și potențialele creșteri ale acestora ca urmare a intrării în dificultate a entităților prevăzute la orientarea 2

c) Existența mai multor entități din lista prevăzută la orientarea 2 a căror intrare în dificultate operațională ar avea un impact semnificativ asupra lichidității CPC

d) Existența unor instrumente utilizate în cadrul de statu-quo privind lichiditatea, a căror disponibilitate depinde de terți, de entități din grup sau de accesul general la piețele financiare și a căror intrare în dificultate ar avea un impact semnificativ asupra capacităților CPC de gestionare a lichidităților

e) Diferențele în ceea ce privește măsurile de redresare disponibile, ordinea de utilizare sau impactul asupra părților interesate, care depind de tipul de entitate sau de evenimentul care generează deficitul de lichiditate

f) Simulările de criză în sens invers pentru lichiditate, utilizând principii similare celor descrise în instrumentele cantitative ale tipului de scenariu 1 (cu excepția elementelor simulărilor de criză în sens invers care descriu membrii compensatori aflați în situație de neîndeplinire a obligațiilor de plată) pentru calcularea nevoilor potențiale de lichiditate

g) Analiza pe bază de scenarii pentru a evalua impactul intrării în dificultate a instrumentelor de lichiditate utilizate în cadrul de gestionare a riscului de lichiditate, care depind de terți, de entități din grup sau de accesul general la piețele financiare

h) Evaluarea riscurilor și analiza pe bază de scenarii a IPF-urilor, a furnizorilor de servicii și a entităților interconectate

7. Situație (situații) care cauzează simultan pierderi legate de neîndeplinirea obligațiilor de plată și pierderi care nu sunt legate de neîndeplinirea obligațiilor de plată

(Acest scenariu abordează situația în care există pierderi legate de neîndeplinirea obligațiilor de plată concomitent cu pierderi care nu sunt legate de neîndeplinirea obligațiilor de plată ca urmare a unui singur eveniment sau a mai multor evenimente ce au loc într-un interval de timp scurt.)

a) Modul în care cele două direcții de propagare a pierderilor (prin ordinea utilizării resurselor pentru pierderi legate de neîndeplinirea obligațiilor de plată și prin capitalul CPC-ului pentru pierderile care nu sunt legate de neîndeplinirea obligațiilor de plată) s-ar comporta și ar putea să conveargă

b) În cazul în care există anumite entități care constituie surse semnificative atât de pierderi legate de neîndeplinirea obligațiilor de plată, cât și de pierderi care nu sunt legate de neîndeplinirea obligațiilor de plată, pot fi relevante anumite scenarii care să analizeze efectele situațiilor de neîndeplinire a obligațiilor de plată care afectează aceste entități.

c) În cazul în care pierderile care nu sunt legate de neîndeplinirea obligațiilor de plată ar fi suportate de membrii compensatori afectând direcția de propagare a pierderilor

d) În cazul în care există diferențe semnificative între diferitele combinații de situații de neîndeplinire a obligațiilor de plată și situații care nu presupun neîndeplinirea obligațiilor de plată în ceea ce privește instrumentele disponibile, utilizarea instrumentelor, direcțiile de propagare a pierderilor sau impactul asupra părților interesate

e) Combinațiile de instrumente din tipurile de scenarii 1, 2, 3 și 4