Decizia nr. 342/2023

:

Îndreptarea hotărârii

Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale cuprinse în hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu ori la cerere.

Instanța se pronunță prin încheiere dată în camera de consiliu. Părțile vor fi citate numai dacă instanța socotește că este necesar ca ele să dea anumite lămuriri.

În cazul hotărârilor, îndreptarea se va face în ambele exemplare ale hotărârii.;

–

:

Lămurirea hotărârii și înlăturarea dispozițiilor contradictorii

În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori dacă acesta cuprinde dispoziții contradictorii, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice.

Instanța va rezolva cererea de urgență, prin încheiere dată în camera de consiliu, cu citarea părților.

Încheierea se va atașa la hotărâre, atât în dosarul cauzei, cât și în dosarul de hotărâri al instanței.

11.

În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor

art. 21 din Constituție

- Accesul liber la justiție.

12.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că în motivarea formulată autoarea acesteia se rezumă la a afirma că prevederile legale criticate încalcă

art. 21 din Constituție

și principiul priorității regulilor de drept instituite de

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale

și

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene , fără să motiveze în ce constă pretinsa contrarietate cu dispozițiile

Legii fundamentale

menționate, cu prevederile documentelor internaționale menționate sau cu principiile rezultate din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

13.

În situații similare, Curtea Constituțională a arătat că există o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În cazul în care excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, fie din cauza generalității sale, fie din cauza lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat, excepția va fi respinsă ca inadmisibilă. În acest sens, Curtea Constituțională a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992

precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți“ (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 464 din 23 septembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 11 noiembrie 2014, paragraful 16,

Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012,

Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, și

Decizia nr. 627 din 29 mai 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008).

14.

În prezenta cauză, indicarea temeiului constituțional reprezentat de

art. 21 din Constituție , care consacră dreptul de acces liber la justiție, nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a unor susțineri în sprijinul pretinsei neconstituționalități, în condițiile în care, prin ele însele, prevederile de lege care formează obiectul excepției de neconstituționalitate nu doar că nu îngrădesc dreptul menționat, ci, dimpotrivă, consacră o procedură care dă expresie accesului liber la justiție, permițând oricăreia dintre părțile interesate să solicite și să obțină îndreptarea și lămurirea dispozitivului unei hotărâri judecătorești pronunțate în procesele în care sunt implicate.

15.

Nici simpla trimitere la prevederile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și la cele ale

Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene

sau la principiile consacrate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului nu poate fi considerată o veritabilă motivare a excepției de neconstituționalitate, în absența formulării vreunui argument în acest sens. În consecință, având în vedere caracterul general al textului constituțional invocat și lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a dispoziției legale criticate față de acesta, nu se poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituționalitate.

16.

Întrucât instanța de control constituțional nu se poate substitui autoarei în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, nefiind îndeplinită condiția motivării, impusă de

art. 10 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 .

17.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 442

și

443 din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Dana Gabriela Rusu în Dosarul nr. 19.885/3/2018/a1 al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 27 iunie 2023.