Decizia nr. 136/2000

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999

privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, excepție ridicată de Leonard Nicogosian și Flora Nicogosian în Dosarul nr. 14.763/1999 al Judecătoriei Sectorului 1 București, având ca părți pe autorii excepției și pe Remus Radu Coman și Ramira Rodica Gruia.

La apelul nominal se constata lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ridicate, arătând ca

art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999

nu interzice accesul liber la justiție, întrucât atât chiriașul, cat și proprietarul se pot adresa instanțelor judecătorești, unde pot administra orice mijloace de proba pentru apărarea intereselor lor.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 10 decembrie 1999, pronunțată în Dosarul nr. 14.763/1999, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999

privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, excepție ridicată de Leonard Nicogosian și Flora Nicogosian, având ca obiect judecarea cererii de evacuare a autorilor excepției.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca instituirea procedurii speciale a ordonanței președințiale, ca forma de soluționare a unui litigiu locativ, prin prevederile

art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999

contravine dispozițiilor art. 21 alin. (2) din Constituție, deoarece liberul acces la justiție, principiu prevăzut de acest text constituțional, presupune obligația statului de a reglementa procedura de judecată astfel încât justiția să se poată pronunța asupra drepturilor și intereselor cetățenilor. Totodată textul de lege criticat este considerat neconstitutional, deoarece, de esenta ordonanței președințiale fiind neprejudicierea fondului, și anume interdicția pentru judecător de a se pronunța asupra existenței sau inexistentei dreptului, partea interesată este astfel lipsită de a-și apara pe fond dreptul, în cazul de fața, dreptul locativ.

Judecătoria Sectorului 1 București, exprimandu-și opinia, apreciază ca excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată, motivand ca "dispozițiile

art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999

sunt conforme cu prevederile referitoare la proprietate din Constituție, iar ordonanța a fost emisă cu respectarea principiului constituționalității actelor normative prevăzut de art. 150 din Constituție".

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepția este nefondata, având în vedere ca prevederile

art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999

nu contravin dispozițiilor art. 21 alin. (2) din Constituție, deoarece, în principiu, se poate recurge la procedura ordonanței președințiale în orice litigiu, indiferent dacă instanța este sesizată sau nu asupra fondului. Dat fiind caracterul de urgenta al ordonanței președințiale, pentru ca soluția sa nu fie arbitrară, instanța este datoare sa cerceteze aparenta dreptului. Se arata totodată ca, "din împrejurarea ca legea prevede unele condiții speciale, proprii ordonanței președințiale, nu se poate trage concluzia că nu sunt aplicabile dispozițiile generale, reglementate de Codul de procedură civilă, privind judecarea unei acțiuni de drept civil". Astfel, sunt admisibile orice probe, dar acestea vor fi administrate în termene rezonabile, care să nu conducă la tergiversarea judecații. În consecința, precizează Guvernul în punctul sau de vedere, chiriașul chemat în judecata în baza ordonanței criticate poate solicita probe pentru a dovedi caracterul justificat al refuzului sau de a încheia un nou contract de închiriere cu proprietarul imobilului sau imposibilitatea de a răspunde în scris la notificarea trimisa de acesta în termenul prevăzut de lege. Mai mult, "dispoziția privind obligarea la plata daunelor-interese obliga la administrarea probelor din partea reclamantului și a contraprobelor din partea pârâtului".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională constata ca a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Din examinarea încheierii prin care a fost sesizată Curtea Constituțională, precum și a susținerilor autorilor excepției formulate în dosarul cauzei rezultă ca obiectul excepției îl constituie

art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999

privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999, potrivit căruia: "Lipsa unui răspuns scris sau răspunsul nejustificat al chiriașului sau al fostului chiriaș de a încheia un nou contract de închiriere în termen de 60 de zile de la primirea notificării îl indreptateste pe proprietar sa ceara în justiție evacuarea necondiționată a locatarilor, cu plata daunelor-interese, pe calea ordonanței președințiale."

Se susține ca aceste reglementări contravin dispozițiilor art. 21 alin. (2) din Constituție, privind accesul liber la justiție, potrivit cărora "Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept", deoarece "de esenta ordonanței președințiale este neprejudicierea fondului", situație în care judecătorul nu se poate pronunța asupra fondului cauzei.

Din analiza textului

art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999

Curtea retine ca aceasta reglementare, care îl indreptateste pe proprietar sa ceara în justiție evacuarea necondiționată a locatarului, cu plata daunelor-interese, pe calea ordonanței președințiale, nu numai că nu ingradeste accesul liber la justiție, dar permite, în egala măsura, atât proprietarului sa intervină în justiție pentru apărarea dreptului sau, cat și locatarului să își facă apărările corespunzătoare față de cererile proprietarului. Cererea proprietarului nu poate să surprinda pe locatar, din moment ce este precedată de o notificare și de un termen de 60 de zile în care chiriașul sau fostul chiriaș poate acționa. De aceea susținerea autorilor excepției potrivit căreia partea nu își poate apara, pe fond, dreptul sau locativ este neîntemeiată. Aceștia, printr-o acțiune de drept comun, pot să solicite instanței de judecată recunoașterea unui eventual drept locativ, pe care să îl opună dreptului aparent al proprietarului.

Fața de cele de mai sus, Curtea constata ca prevederile

art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999

nu încalcă dispozițiile art. 21 alin. (2) din Constituție și, în consecința, excepția ridicată urmează să fie respinsă.

Fața de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999

privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, excepție ridicată de Leonard Nicogosian și Flora Nicogosian în Dosarul nr. 14.763/1999 al Judecătoriei Sectorului 1 București.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 iulie 2000.