Legea nr. 86/1938

Articolul 1

Pământurile cu care au fost improprietariti locuitorii colonisti și dominieni din Basarabia, în virtutea legii din 13 Iunie 1874, modificată și completată prin Legea din 19 Februarie 1875, pamanturi aflate indiviziune, fie între ele, fie cu bunurile ce constituiesc "Fondul imobilelor basarabene", creat prin legea pentru reforma agrară în Basarabia din 13 Martie 1920, fie cu orice alte proprietăți, se vor măsura, comasa și parcela, conform prescripțiunilor prezentei legi.

Articolul 2

Suprafața de teren cuvenită fiecărui locuitor ce are drept la pămînt, pe baza legilor din 13 Iunie 1874 și 19 Februarie 1875, se va stabili pe baza rolurilor din 1874-1875 și a titlurilor de proprietate, avându-se în vedere și situația de fapt din fiecare sat, cum și pe baza arendarilor de lungă durata, pe timp de 36 ani și mai mulți ani și a actelor de promisiune de vânzare făcute înainte de alipirea Basarabiei, cînd locuitorii au folosință necontestata și plătesc impozite pentru aceste terenuri. Totalul suprafețelor astfel recunoscute lotasilor din ultimele două categorii, nu va putea depăși sub nici un motiv cuantumul suprafețelor atribuite și înscrise în rolurile inițiale a acelora cu care ei au contractat.

Suprafața de teren se compune din:

a) Locul de casa ce poseda în vatra satului, grădinile, viile, livezile sau plantatiunile ce aparțin personal și pentru care are un drept de posesiune tolerată;

b) Restul ce revine din terenul de cultura pînă la completarea întinderii totale ce i se cuvine.

Articolul 3

Constatarea drepturilor cuvenite fiecărui locuitor se va face de către o comisiune prezidata de către judecătorul ocolului respectiv, din care va mai face parte primarul satului sau un delegat al său, membru în consiliul comunal, secretarul comunal și doi locuitori desemnați de locuitori în fața judecătorului în momentul constituirii comisiunii.

Aceasta comisiune va întocmi un tablou cuprinzînd pe toți locuitorii care dețin pămînt din cel provenit prin improprietarirea facuta în baza legilor menționate la art. precedent, cu arătarea titlurilor în baza cărora poseda, fără a se tine seama de schimbările provenite prin aplicarea legii de reforma agrară.

Articolul 4

Acest tablou se va afișa pe usa primăriei respective, timp de 15 zile, aducandu-se aceasta, de către primar, la cunoștința locuitorilor prin strigări și bătăi de toba.

La expirarea celor 15 zile, primarul comunal, sau locțiitorul sau legal, asistat de secretar, vor încheia un proces-verbal, în dublu exemplar, în care se va menționa ziua în care s-a făcut afișarea tabloului și ca s-au făcut strigările și bătăi de toba.

Tabloul astfel întocmit, împreună cu un proces-verbal de afișare, se trimite președintelui tribunalului respectiv.

Articolul 5

Toți cei nemultumiti cu datele înscrise în tabloul alcătuit conform art. 3, vor putea face apel, printr-o cerere scrisă adresată președintelui tribunalului respectiv, în termen de cel mult 30 zile dela data expirării termenului de afișare, specificat la art. 4 din prezenta lege.

Neintroducerea unei astfel de cereri face definitiv pentru toate părțile interesate tabloul întocmit conform art. precedent, fără nici o alta cale de atac. În acest caz, președintele tribunalului, printr-un jurnal, va confirma tabloul, comunicând de îndată aceasta primăriei respective.

Articolul 6

În caz cînd contra tabloului întocmit conform art. 3 din prezenta lege s-a făcut apel, președintele tribunalului va fixa de îndată termen de judecată, înaintea tribunalului.

În termen de cel mul trei luni dela data introducerii apelului, tribunalul va pronunța hotărîrea sa, în care se va specifică modificările ce eventual urmează a se aduce tabloului specificat la art. 3 din prezenta lege.

Hotărîrea se va trimite prin îngrijirea grefei tribunalului, în termen de cel mult o luna dela pronunțare, secretarului satului respectiv, care în termen de cel mult cinci zile dela primire, o va inainta părților interesate sub luare de dovada, în care va menționa data predării.

Dovada de inmanare se va trimite de secretarul comunal în aceeași zi tribunalului, spre a se anexa la dosarul respectiv.

Articolul 7

Cei nemultumiti cu hotărîrea tribunalului vor putea face recurs la Curtea de Apel, în termen de o luna de la comunicare.

Recursul se va depune la grefa tribunalului.

Articolul 8

Curtea de Apel va judeca recursul cu precădere și gasindu-l întemeiat va evoca fondul, judecand în ultima instanța.

Articolul 9

Deciziunea Curții sau sentinta tribunalului rămasă definitivă prin neatacare cu recurs, se va trimite prin grefa respectiva, primăriei spre a modifica tabloul menționat la art. 3, în conformitate cu aceste hotărîri.

Articolul 10

Copie de pe tabloul rămas definitiv se va inainta de urgenta de către primărie Directiunii cadastrului, care va dispune executarea lucrării de măsurătoare, comasare și parcelare.

Articolul 11

Delegatul cadastrului însărcinat cu executarea lucrărilor tehnice de măsurătoare a terenului aflat în indiviziune într-un sat, va fixa data începerii lucrărilor pe teren și va dispune, printr-o încunoștințare colectivă, chemarea tuturor părților interesate, la stabilirea hotarelor: primăria satului respectiv, vecinii, precum și pe oricine ar avea vreun drept de orice natură.

Articolul 12

Încunoștințarea colectivă va fi semnată personal de delegatul Directiunii cadastrului și va cuprinde: numele satului pe teritoriul căruia se afla terenul în indiviziune, anul, luna, ziua și ora fixată pentru începerea lucrărilor, cînd părțile chemate se va infatisa în localul primăriei, aducând toate planurile sau actele ce vor avea și pe care își sprijină pretentiunile lor.

Aceasta încunoștințare va fi trimisa cu cel puțin 15 zile mai înainte de ziua înfățișării, atît secretarului satului respectiv, cat și tuturor secretarilor satelor vecine care o vor afișa pe ușile primăriilor, aducând aceasta la cunoștința publicului prin strigări și bătăi de toba, în prima Duminica ce precede ziua înfățișării.

Încunoștințarea colectivă va rămîne afișată timp de 10 zile și la expirarea acestui termen secretarii satelor vor încheia câte un proces-verbal de constatarea afisarilor.

Aceste procese-verbale vor fi trimise secretarului satului pe teritoriul căruia se afla terenul în indiviziune, spre a fi predate delegatului cadastrului.

Existenta proceselor-verbale, de constatarea afisarilor la dosarul lucrărilor, face completa dovada ca părțile interesate au fost regulat chemate.

Articolul 13

Odată începute lucrările, părțile interesate vor putea să le urmărească pe teren pînă la terminarea lor.

Articolul 14

Delegatul cadastrului, pe baza actelor prezentate, a informatiunilor luate, a declarațiunilor părților și în prezenta lor, de vor voi sa asiste, va alege de acord cu ele, pe teren, toate punctele de hotar care vor fi asigurate și pe plan.

În caz de neînțelegere, delegatul cadastrului va alege linia de hotar, pe limita posesiunii actuale.

Delegatul cadastrului va întocmi apoi un proces-verbal de începerea lucrării, în care va constata îndeplinirea procedurii de chemarea părților, actele și planurile înfățișate și modul cum au decurs pe teren operațiunile de alegerea hotarelor.

Articolul 15

După terminarea acestei operațiuni, delegatul cadastrului va proceda la executarea lucrărilor tehnice de măsurătoare, atît a perimetrului general, cat și a tuturor detaliilor interioare, după care va dresa un al doilea proces-verbal, în care va constata: suprafața terenului măsurat, atît în total, cat și parțial, pe categorii de folosință a terenului, precum și hotarele, în mod amănunțit, despre fiecare vecinătate.

Articolul 16

Câte un exemplar din procesele-verbale menționate la art. 14 și 15, împreună cu o copie de pe plan, se vor trimite de delegatul cadastrului, atît secretarului satului respectiv, cat și secretarilor satelor vecine, care de îndată le vor afișa pe ușile primăriilor, timp de 10 zile, aducandu-se și la cunoștința publică prin strigări și bătăi de toba.

La expirarea termenului de afișare, secretarii satelor vor încheia procese-verbale de constatarea afiserii, din care un exemplar îl vor inainta delegatului cadastrului.

Câte un exemplar al lucrărilor, încheiate de delegatul cadastrului, împreună cu planul ridicat și cu dovezile de constatarea afiserilor de către secretar, vor rămîne la dosar.

Articolul 17

Toți cei nemultumiti de lucrarea de măsurătoare și alegere a hotarelor vor putea face contestație la judecătoria ocolului de care depinde satul a cărui moșie se divizeaza, în termen de 15 zile libere dela data expirării termenului de afișare a proceselor-verbale a delegatului cadastrului la primărie, fie ca lucrarea s-a făcut în prezenta lor, fie ca au fost lipsa.

Articolul 18

Contestația facuta în dublu exemplar va cuprinde numele, pronumele și domiciliul contestatorului și va arata toate motivele contestației.

Ea va fi însoțită de toate actele, în copie sau original, de care contestatorul voiește să se servească.

Articolul 19

Judecătorul, în cel mult 10 zile dela primirea contestației, va trimite un exemplar Directiunii cadastrului, căreia îi va cere copii de pe toate lucrările respective, precum și un memoriu de modul cum s-a făcut lucrarea.

După primirea acestor din urma lucrări va fixa termen de judecată și va dispune citarea părților, pronunțând hotărîrea în termen de maximum doua luni dela primirea lucrărilor cadastrului.

Articolul 20

Contestatorul va fi citat la domiciliul arătat prin contestație: Direcțiunea cadastrului, la sediul sau din București, iar toți ceilalți care ar putea avea vreun interes, printr-o încunoștințare colectivă.

Aceasta încunoștințare colectivă va fi trimisa cel puțin cu o luna înainte de ziua înfățișării, atît secretarului satului de care aparține terenul măsurat, cat și tuturor secretarilor, satelor vecine, care de îndată o vor afișa pe ușile primăriilor, aducând aceasta la cunoștința publică prin strigări și bătăi de toba.

Încunoștințarea colectivă va rămîne afișată timp de zece zile, iar la expirarea acestui termen, secretarii satelor vor încheia câte un proces-verbal de constatarea afiserilor.

Procesele-verbale, prin care secretarii constata afișarea, se vor trimite de aceștia, cu cel puțin 10 zile mai înainte de ziua înfățișării, grefei judecătoriei, care le va atașa la dosarul contestației.

Existenta acestor procese-verbale la dosar face deplina dovada ca părțile interesate au fost regulat chemate.

Articolul 21

Judecătorul de ocol va judeca contestația, bazându-se pe probele ce i se vor prezenta, putând face corectări sau ordonă verificarea măsurătorilor.

Verificarea se va face de către doi experți și anume: un delegat al cadastrului și un inginer ales de contestator.

În caz de divergenta între aceștia, judecătorul va desemna din oficiu un al treilea inginer expert.

Articolul 22

Introducerea contestației peste termenul fixat la art. 17 va avea ca efect anularea ei.

Articolul 23

Hotărîrea se va redacta în cel mult o luna dela pronunțare și se va trimite secretarului satului, spre a o inmana părților, conform normelor prevăzute la art. 6 din prezenta lege, din Directiunii cadastrului, prin Prefectura Poliției Capitalei.

Articolul 24

Cei nemultumiti cu hotărîrea judecătorii vor putea face recurs la tribunal, în termen de o luna dela comunicare, după normele prevăzute la art. 7, iar judecarea recursului se va face conform prescripțiunilor prevăzute la art. 8.

Articolul 25

Sentinta tribunalului, sau hotărîrea judecătoriei rămasă definitivă prin neatacare cu recurs, se va trimite prin grefa respectiva Directiunii cadastrului pentru executare.

Articolul 26

După ce tablourile prevăzute la art. 3 și lucrările de măsurătoare vor rămîne definitive, se va institui o comisiune sub denumirea de Comisiune de comasare și parcelare.

Aceasta comisiune se compune din:

Un delegat al Directiunii cadastrului, comasarilor și ameliorarilor agricole;

Un delegat al Directiunii reformei agrare;

Un delegat al Directiunii regimului silvic;

Primarul comunei respective sau un membru al Consiliului comunal, delegat de consiliu;

Doi delegați ai locuitorilor îndreptățiți.

Notarul sau secretarul comunei respective va îndeplini funcțiunea de secretar al comisiunii.

Delegatul Directiunii cadastrului, comasarilor și ameliorarilor agricole al Directiunii reformei agrare și al Directiunii regimului silvic vor fi numiți de Ministerul Agriculturii și Domeniilor.

Delegații locuitorilor vor fi desemnați prin aclamatiuni sau prin tragere la sorți, dintre locuitorii îndreptățiți, în fața primarului comunei respective.

Președintele comisiunii este funcționarul cel mai înalt în grad și în caz de egalitate, cel mai vechiu în grad.

Hotărîrile se iau cu majoritate de voturi, și în caz de paritate votul președintelui este hotarator.

Articolul 27

Aceasta comisiune va proceda, în primul rând, la alegerea și determinarea suprafețelor de teren, care nu intră în totalul intinderilor de teren acordate locuitorilor conform art. 11 din legea din 19 Februarie 1875 și a terenurilor cu caracter de folosință generală, care se vor scădea din suprafața totală rezultată în urma masuratorii.

Aceste terenuri sînt;

a) Toate necultivabilele ca: rapi, prunduri, matcile apelor și stufariile, precum și terenurile degradate și cele improductive;

b) Suprafețele de teren ocupate de șosele naționale, județene și comunale, șosele necesare apărării naționale, cai ferate, toate existente sau numai în proiect, precum și strazile din interiorul satelor; pentru toate aceste drumuri publice se vor destina latimile respective, conform legilor în vigoare

c) O zona de 20 m în jurul lacurilor necesară pentru pescuit;

d) Orice alte terenuri ce nu sînt expres concedate locuitorilor sau comunelor prin lege și care nu se cuprind în categoria celor mai sus indicate;

e) 10% din suprafața totală arabila, ce se va destina pentru crearea perdelelor de protecție necesare sporirii productiunii agricole și pentru apărarea naționala.

Defalcarea, fixarea și delimitarea terenurilor destinate perdelelor de protecție se va face anticipat lucrărilor cadastrale pentru parcelarea în loturi.

Articolul 28

Dacă după masuratoarea rămasă definitivă și după efectuarea operațiunilor de scădere prevăzute de articolul precedent se va constata o suprafața totală mai mica decât cea prevăzută în tabloul menționat la art. 10 din prezenta lege, se va reduce proporțional suprafața cuvenită fiecăruia.

Dacă se va găsi o suprafața mai mare, diferența va rămîne proprietatea primăriei respective cu destinație, pentru crearea stațiunilor de experimentari agricole și forestiere, și pentru impadurire, mărirea vetrei satului sau improprietarirea celor lipsiți de pămînt, cărora li se va vinde cu un preț indoit decât cel fixat în localitate, pentru exproprierea efectuată pe baza legii pentru reforma agrară din Basarabia din 13 Martie 1920.

Articolul 29

Pe baza datelor obținute la măsurătoare, comisiunea de comasare și parcelare va întocmi un tablou cu numele celor improprietariti, specificand suprafețele deținute de fiecare pentru loc de casa în vatra satului, grădini, vii, livezi, păduri și plantatiuni de orice natura, precum și suprafața ce i se mai cuvine ca teren de cultura și imas pînă la completarea suprafeței totale la care are drept, conform tabloului dela art. 10, cu modificările aduse eventual, în baza dispozițiunilor art. 28 din prezenta lege.

Articolul 30

În comunele unde s-au făcut exproprieri și improprietariri, pe baza legii de reforma agrară pentru Basarabia din anul 1920, comisiunea de comasare și parcelare, luînd de baza tabloul prevăzut la art. 29 din prezenta lege și cel întocmit de comisiunea de improprietarire, va întocmi un tablou nominal cu indicarea în coloana separată a suprafețelor cuvenite fiecărui improprietarit, atît pe baza legilor din 1874 și 1875, cat și a legii agrare din 13 Martie 1920.

Dacă după masuratoarea rămasă definitivă se va constata ca suprafața totală expropriata este mai mica decât cea prevăzută în tablourile comisiunii de improprietarire se va reduce proporțional suprafața cuvenită fiecărui improprietarit.

Articolul 31

Cota intangibila fixată proprietarului prin hotărîrea de expropriere nu va putea fi redusă în nici un caz, iar terenurile inexpropriabile, prevăzute în hotărîrile de expropriere pronunțate conform legii de reforma agrară pentru Basarabia din 1920, se vor lasă în suprafața reală gasita la măsurătoare.

Articolul 32

Pământul de pasune (imas), pentru toți locuitorii din raza unui sat, se va alege de preferinta în apropierea satului sau unde se va găsi teren propriu pentru acest scop.

Suprafața imasului va fi de cel puțin 10 la suta din suprafața terenului arabil al mosiei, reducându-se proporțional aceasta suprafața din cea cuvenită fiecărui lotas.

În calculul acestei suprafețe nu va intra cota atribuită proprietarului, pe baza legii de reforma agrară din Basarabia din 6 Martie 1920.

Imasul astfel determinat în mod definitiv pe teren constituie averea comuna a cooperatorilor care, conform legii pentru organizarea, administrarea și exploatarea pasunilor, sînt obligați să se constituie în asociație de pasunat, în termen de 6 luni dela delimitarea imasului.

Articolul 33

Loturile se vor da în ordinea marimei lor, cele mai mici mai aproape de sat.

Loturile de aceeași mărime se vor repartiza prin tragere la sorți.

Ziua și ora destinate pentru efectuarea acestei operațiuni se vor fixa de către comisiunea de comasare și parcelare și se vor aduce la cunoștința locuitorilor de către secretarul comunal.

Convocare va cuprinde locul, ziua și ora începerii lucrărilor și se va afișa pe usa primăriei cu cel puțin 5 zile înaintea termenului fixat, anunțându-se totodată și prin strigări și bătăi în toba.

De îndeplinirea acestor formalități secretarul comunei va încheia un proces-verbal, pe care îl va trimite comisiunii de comasare și parcelare spre a-l atașa la dosarul lucrărilor.

Existenta la dosar a procesului-verbal menționat mai sus face deplina dovada ca locuitorii au fost regulat chemați.

Articolul 34

În ziua convocării, în prezenta comisiunii de comasare și parcelare, locuitorii vor fi strigati în ordinea în care sînt înscriși în tabloul prevăzut la art. 29 și 30 din prezenta lege spre a trage la sorți, în vederea stabilirii ordinei în care se va face distribuirea loturilor.

Strigarea și tragerea la sorți se vor face fie individual, fie pe grupe de improprietariti, cuprinzînd pe membrii acelorași familii, dacă aceștia o vor cere.

Pentru locuitorii absenți va trage la sorți primarul, făcându-se despre aceasta mențiune în procesul verbal ce se va încheia.

Constatarea executării lucrării de tragere la sorți se va face printr-un proces-verbal întocmit în doua exemplare din care unul se va păstra în arhiva primăriei, iar al doilea exemplar se va atașa în dosarul lucrărilor comisiunii de comasare și parcelare.

Articolul 35

Comisiunea de comasare și parcelare, avînd în vedere rezultatul masuratoarei va stabili un proiect parcelar amănunțit al distribuirii terenului de cultura cuvenit celor îndreptățiți, fixând ordinea și sensul în care se va face așezarea și numerotarea loturilor.

Articolul 36

Loturile vor fi constituite din una sau cel mult trei parcele, cu condițiunea ca în acest din urmă caz diferența de calitate sa impună diviziunea. Parcelele nu vor putea fi mai mici de 2 ha.

Parcelele vor avea o formă cat mai regulată, cu dimensiuni alese astfel ca lățimea lor să fie cam de 1/4 - 1/5 din lungime.

Capetele parcelelor vor fi obligatoriu marcate pe teren prin borne de piatra naturala sau de beton armat.

Costul bornelor, inclusiv transportul și ingropatul lor în pămînt, va fi în sarcina lotasilor.

Articolul 37

Pe baza ordinei stabilite prin tragere la sorți și a proiectului de parcelare prevăzut la art. 35, delegatul Cadastrului va proceda la parcelarea pe plan și aplicarea pe teren a portiunilor cuvenite locuitorilor, conform tabloului prevăzut la art. 29 și 30.

Articolul 38

După terminarea lucrărilor de aplicare a parcelarii pe teren, delegatul cadastrului va comunică în scris ziua ce va fixa pentru predarea loturilor celor îndreptățiți și care vor fi anuntati din vreme, prin afisari, strigări și bătăi de toba.

În ziua fixată delegatul cadastrului însoțit de delegatul Oficiului Agricol Județean, primar, secretar și de locuitorii interesați, se va transporta pe teren și va preda fiecăruia lotul ce i s-a atribuit.

Loturile celor absenți sau ale celor ce vor refuza a le primi se vor da în primire primarului, sau în lipsa acestuia secretarului, prin proces-verbal, care va fi opozabil titularului respectiv. În intervalul pînă la prezentarea titularului, pământul se va putea arenda anual de primărie, prin licitație publică orala, iar venitul se va consemna pe seama și la dispoziția titularului.

Executarea lucrării de predare se va constata printr-un proces-verbal, dresat în 4 exemplare, luându-se câte un exemplar de delegatul cadastrului, unul de primar și doua de delegatul Oficiului Agricol Județean, din care un exemplar îl va trimite Camerei de agricultura.

Copii de pe planul parcelar se vor trimite de Direcțiunea cadastrului, Camerei de agricultura, Serviciului agricol, Serviciului silvic și primăriei respective.

Articolul 39

Pe baza planului parcelar și a datelor înscrie în tabloul menționat la art. 39 și 30, Ministerul Agriculturii și Domeniilor va elibera titluri individuale de proprietate.

Articolul 40

Pentru lucrările de măsurătoare și aplicare a parcelarii, locuitorii ce primesc pămînt vor plati Statului următoarele prețuri:

a) 100 lei pentru fiecare loc de casa în vatra satului;

b) 100 lei hectarul pentru locurile de vii, livezi de pomi sau plantatiuni;

c) 80 lei hectarul pentru loturile de cultura, pasune sau improductive;

d) 25 lei de fiecare borna ingropata în pămînt.

Articolul 41

Plata cuvenită Statului pentru executarea lucrărilor se va face pe baza prețurilor unitare specificate în art. precedent și se va împlini de agenții fiscului, conform legii de urmărire a veniturilor Statului.

Articolul 42

Ministerul de Finanțe va pune la dispozițiunea Ministerului Agriculturii și Domenii, Direcțiunea cadastrului, sumele necesare pentru executarea lucrărilor de măsurătoare, parcelarea și aplicarea parcelarii, prin deschidere de credite extraordinare, rambursabile din sumele ce se vor incasa dela locuitori pe baza art. precedent.

Articolul 43

Locurile necultivabile ca: rapi, prunduri, matcile apelor și stufariile, conform art. 11 din legea din 19 Februarie 1875, se vor rezerva pe seama comunelor, care vor fi datoare a le pune în valoare prin impadurire sau alte mijloace de exploatare.

Terenurile degradate se vor rezerva pe seama comunelor, care vor avea obligațiunea de a le impaduri, potrivit legii pentru ameliorarea terenurilor degradate din anul 1930.

Terenurile destinate pentru crearea perdelelor de protecție, de asemenea se vor atribui comunelor respective, cu obligațiunea de a le impaduri.

Impadurirea, administrarea și exploatarea tuturor acestor terenuri se va face de către Serviciul silvic al Statului, conform legilor silvice în vigoare, perdelele și plantatiunile forestiere înființate pe aceasta cale constituind păduri comunale de protecție.

Primăriile sînt obligate sa prevadă în bugetele lor fonduri speciale pentru satisfacerea obligațiunilor impuse de prezenta lege, cu privire la împăduriri și orice venituri realizate de pe suprafețele delimitate pentru perdelele de protecție, pînă la impadurirea lor, vor fi afectate acestui scop.

Articolul 44

Suprafața drumurilor dintre parcele va fi cuprinsă în suprafața loturilor.

Articolul 45

Toate actele judiciare și extra-judiciare, făcute în executarea legii de fața, sînt scutite de orice taxe de timbru.

Articolul 46

Primării, funcționarii administrativi și grefierii care nu vor executa îndatoririle impuse prin această lege, în afară de pedeapsa disciplinară, vor fi pedepsiți potrivit dispozițiunilor art. 190 din codul penal.

Articolul 47

Suprafețele înscrise în tablourile de care se face mențiune în prezenta lege vor fi indicate în hectare și metri patrati.

Pentru transformarea desetinelor în hectare se va considera o desetina egala cu un hectar și 925 metri patrati (1 ha, 0,925 mp).

Articolul 48

Se vor respecta ieșirile din indiviziune făcute în mod definitiv, cu planuri inginerești, pînă la data promulgării prezentei legi, fie pe cale judecătorească, fie prin buna învoiala a obstei locale.

Articolul 49

În termen de 30 zile libere, socotite de la publicarea în Monitorul Oficial a acestei legi, toți acei care nu au fost trecuți în tablourile pînă aci alcătuite, conform art. 3 din legea din 1931, sau care nu sînt multumiti de drepturile ce li s-au recunoscut prin aceste tablouri, vor putea face apel după procedura prevăzută la art. 5, la președintele tribunalului.

Articolul 50

Terenurile supuse dispozițiunilor prezentei legi vor fi exploatate după terminarea operațiunilor iesirii din indiviziune, prin asociațiuni agricole, din care vor face parte de drept și în mod obligatoriu toți locuitorii proprietari ai acestor terenuri.

Aceste asociațiuni se vor crea și vor activa conform dispozițiunilor legii pentru organizarea cooperației, sub controlul și privegherea unui agronom.

Ministerul Agriculturii și Domeniilor, prin deciziune ministerială, va determina în detalii modul de organizare și funcționare a acestor asociațiuni.

Articolul 51

Un regulament de administrație publică va putea lămuri și completa dispozițiunile prezentei legi.

Articolul 52

Toate legile, regulamentele și dispozițiunile contrarii prezentei legi sînt și rămîn abrogate.