Comunicatul din 2 februarie 2024
privind standardul național de protecție referitor la previzibilitatea legii penale, concursul de legi penale în timp și noțiunile de ”risc sistemic de impunitate” și ”număr semnificativ de cauze”
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
www.scj.ro
Dosar în care s-a formulat sesizarea: 48817/3/2021
Nr. de înregistrare a sesizării: 216/1/2024
Data înregistrării sesizării: 02.02.2024
Conținutul sesizării:
1.
Dacă lăsarea neaplicată a unor dispoziții din dreptul intern care se circumscriu standardului național de protecție referitor la previzibilitatea legii penale este compatibilă cu
art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului ?
2.
Dacă concursul de legi penale în timp este susceptibil de tratament juridic diferit, în funcție de natura infracțiunii, fără încălcarea legalității incriminării, respectiv a
art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului ,
art. 49 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene ,
art. 23 alin. (12)
și
art. 15 alin. (2) din Constituția României
și fără încălcarea
art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului
prin introducerea unui tratament discriminatoriu?
3.
Dacă în absența unor criterii prestabilite prin lege care să definească noțiunile de „risc sistemic de impunitate”, „număr semnificativ de cauze”, instanța de judecată poate statua incidența acestora fără să încalce principiul legalității incriminării și pedepsei, astfel cum este protejat de
art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului ?
4.
Dacă, prin raportare la principiul separațiilor puterilor în stat consacrat de
art. 1 alin. (4) din Constituția României , evaluarea „riscului sistemic de impunitate” este compatibilă cu atribuția de judecată ce revine unei instanțe învestite cu soluționarea unei cauze concrete sau conduce la preluarea unor atribuții ce aparțin autorităților cu competențe în domeniul de reglementare al politicilor penale?
5.
Dacă riscul sistemic de impunitate, apreciat ca atare, legitimează/justifică întreruperea cursului prescripției, de o manieră clandestină, prin acte care nu se comunică suspectului sau inculpatului, fără a se crea o stare de incertitudine perpetuă dată de imposibilitatea unei aprecieri a intervalului de timp în care poate fi tras la răspundere penală, cu încălcarea
art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului ?
Minuta
deciziei nr. 115 din data de 9 decembrie 2024
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel București - Secția I penală în dosarul nr. 48817/3/2017, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:
1.
Dacă lăsarea neaplicată a unor dispoziții din dreptul intern care se circumscriu standardului național de protecție referitor la previzibilitatea legii penale este compatibilă cu
art. 7 din Convenția
Europeană a Drepturilor Omului?
2.
Dacă concursul de legi penale în timp este susceptibil de tratament juridic diferit, în funcție de natura infracțiunii, fără încălcarea legalității incriminării, respectiv a
art. 7 din Convenția
Europeană a Drepturilor Omului,
art. 49 din Carta
Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene,
art. 23 alin. (12) din Constituția
României,
art. 15 alin. (2) din Constituția
României și fără încălcarea
art. 14 din Convenția
Europeană a Drepturilor Omului prin introducerea unui tratament discriminatoriu?
3.
Dacă în absența unor criterii prestabilite prin lege care să definească noțiunile de „risc sistemic de impunitate”, „număr semnificativ de cauze”, instanța de judecată poate statua incidența acestora fără să încalce principiul legalității incriminării și pedepsei, astfel cum este protejat de
art. 7 din Convenția
Europeană a Drepturilor Omului?
4.
Dacă, prin raportare la principiul separației puterilor în stat consacrat de
art. 1 alin. (4) din Constituția
României, evaluarea „riscului sistemic de impunitate” este compatibilă cu atribuția de judecată ce revine unei instanțe învestite cu soluționarea unei cauze concrete sau conduce la preluarea unor atribuții ce aparțin autorităților cu competențe în domeniul de reglementare al politicilor penale?
5.
Dacă riscul sistemic de impunitate, apreciat ca atare, legitimează sau justifică întreruperea cursului prescripției, de o manieră clandestină, prin acte care nu se comunică suspectului sau inculpatului, fără a se crea o stare de incertitudine perpetuă dată de imposibilitatea unei aprecieri a intervalului de timp în care poate fi tras la răspundere penală, cu încălcarea
art. 7 din Convenția
Europeană a Drepturilor Omului?
Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit
art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală .
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.