Decizia nr. 65/2000
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 lit. m) liniuța întâi și ale art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, precum și a prevederilor art. 3 alin. (1) și ale art. 9 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 146/1997 24 iulie 1997 (prevederi anume) privind taxele judiciare de timbru
Lucian Mihai - președinte
Costica Bulai - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Nicolae Popa - judecător
Florin Bucur Vasilescu - judecător
Romul Petru Vonica - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 lit. m) liniuța întâi și ale
art. 20 din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, precum și a prevederilor art. 3 alin. (1) și ale
art. 9 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 32/1995
privind timbrul judiciar, excepție ridicată de Gheorghe Popa și Gabriela Dogaru în Dosarul nr. 4.006/1999 al Curții de Apel Pitesti - Secția comercială și de contencios administrativ.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 30 martie 2000, în prezenta autorului excepției Gheorghe Popa și a reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate în încheierea de la aceea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 6 aprilie 2000 și apoi la 11 aprilie 2000.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Prin Încheierea din 29 septembrie 1999, pronunțată în Dosarul nr. 4.006/1999, Curtea de Apel Pitesti - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 lit. m) liniuța întâi și ale
art. 20 din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, precum și a prevederilor art. 3 alin. (1) și ale
art. 9 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 32/1995
privind timbrul judiciar, excepție ridicată de Gheorghe Popa și Gabriela Dogaru.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din notele scrise depuse la dosarul instanței de judecată, autorii excepției susțin ca dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor art. 21 alin. (1) din Constituție.
Curtea de Apel Pitesti - Secția comercială și de contencios administrativ, exprimandu-și opinia, apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile art. 3 lit. m) liniuța întâi și ale
art. 20 din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, precum și cele ale art. 3 alin. (1) și ale
art. 9 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 32/1995
privind timbrul judiciar, dispoziții în temeiul cărora s-au stabilit și s-au comunicat reclamanților obligația plății taxei de timbru și aplicării timbrului judiciar, nu încalcă art. 21 alin. (1) din Constituție.
În conformitate cu prevederile
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a Curții Constituționale a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată, deoarece accesul liber la justiție, reglementat prin dispozițiile art. 21 alin. (1) din Legea fundamentală, nu presupune gratuitatea acestuia.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției prezent la dezbateri, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:
Curtea Constituțională constata ca a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
În cauza de fața excepția de neconstituționalitate vizează, astfel cum rezultă din Încheierea din 29 septembrie 1999 a Curții de Apel Pitesti - Secția comercială și de contencios administrativ, pe de o parte, dispozițiile art. 3 lit. m) liniuța întâi și ale
art. 20 din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, iar pe de altă parte, prevederile art. 3 alin. (1) și ale
art. 9 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 32/1995
privind timbrul judiciar.
Dispozițiile
privind taxele judiciare de timbru, criticate ca fiind neconstituționale, au următorul conținut:
- Art. 3. lit. m) liniuța întâi: "Acțiunile și cererile neevaluabile în bani se taxeaza astfel: [........]
m) cereri introduse de cei vătămați în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorități administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege:
- cererea pentru anularea actului sau, după caz, recunoașterea dreptului pretins, precum și pentru eliberarea unui certificat, unei adeverinte sau oricărui alt înscris 10.000 lei";
-
Articolul 20
(astfel cum a fost modificat prin Ordonanța Guvernului nr. 30/1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 29 ianuarie 1999):
"(1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.
(2) Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determina o valoare mai mare, instanța va pune în vedere petentului sa achite suma datorată până la primul termen de judecată. În cazul când se micșorează valoarea pretențiilor formulate în acțiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa de timbru se percepe în valoarea inițială, fără a se tine seama de reducerea ulterioară.
(3) Neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
(4) Dacă în momentul înregistrării sale acțiunea sau cererea a fost taxată corespunzător obiectului inițial, dar a fost modificată ulterior, ea nu va putea fi anulată integral, ci va trebui soluționată în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod legal.
(5) În situația în care instanța judecătorească investită cu soluționarea unei cai de atac ordinare sau extraordinare constata ca, în fazele procesuale anterioare, taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, va dispune obligarea părții la plata taxelor judiciare de timbru aferente, dispozitivul hotărârii constituind titlu executoriu. Executarea silită a hotărârii se va efectua prin executorii judecătorești, potrivit legii."
În ceea ce privește prevederile art. 3 alin. (1) și ale
art. 9 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 32/1995
privind timbrul judiciar, acestea au următoarea redactare:
-
Articolul 3
alin. (1) (astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 123/1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 11 iulie 1997): "Cererile de chemare în judecata, adresate instanțelor judecătorești, se timbrează cu timbru judiciar în valoare de 3.000 lei, în cazul în care se solicita soluționarea în fond a cauzei, și în valoare de 1.500 lei, când cererile au ca obiect exercitarea unei cai de atac.";
- Art. 9 alin. (2): "În cazul nerespectării dispozițiilor prezentei ordonanțe, se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru."
Autorii excepției de neconstituționalitate invoca încălcarea, prin prevederile de lege criticate, a dispozițiilor art. 21 alin. (1) din Legea fundamentală, privind accesul liber la justiție.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea retine ca, deși este adevărat ca potrivit art. 21 alin. (1) din Constituție "Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime", aceasta nu înseamnă totuși ca accesul la justiție trebuie să fie considerat gratuit. Art. 21 din Legea fundamentală nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula este cea a timbrarii acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Taxa de timbru este o modalitate de acoperire în parte a cheltuielilor pe care le implica serviciul public al justiției.
În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 7 din 2 martie 1993, rămasă definitivă prin Decizia nr. 39 din 7 iulie 1993, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 27 iulie 1993, ale căror considerente și soluții sunt aplicabile și în cauza de fața, neexistand motive pentru modificarea jurisprudenței Curții Constituționale.
Referitor la instituirea timbrului judiciar, Curtea constata, pentru identitate de ratiune, ca aceasta nu poate avea o alta semnificație și nu poate conduce la alte consecințe decât cele referitoare la taxa de timbru.
Criticile de neconstituționalitate fiind neintemeiate, excepția urmează să fie respinsă.
Fața de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și al
art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 lit. m) liniuța întâi și ale
art. 20 din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, precum și a prevederilor art. 3 alin. (1) și ale
art. 9 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 32/1995
privind timbrul judiciar, excepție ridicată de Gheorghe Popa și Gabriela Dogaru în Dosarul nr. 4.006/1999 al Curții de Apel Pitesti - Secția comercială și de contencios administrativ.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 11 aprilie 2000.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, LUCIAN MIHAI Magistrat-asistent, Florentina Geangu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.