HG nr. 161/2024
privind aprobarea stemei orașului Ștefănești, județul Argeș
prezumat în vigoare
În temeiul
art. 108 din Constituția României, republicată , și al
art. 10 din Legea nr. 102/1992
privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic
Se aprobă stema orașului Ștefănești, județul Argeș, prevăzută în
anexa nr. 1 .
Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemei orașului Ștefănești, județul Argeș, sunt prevăzute în
anexa nr. 2 .
Anexele nr. 1
și
2
fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU ION-MARCEL CIOLACU Contrasemnează: p. Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Marin Țole, secretar de stat București, 22 februarie 2024. Nr. 161.
Anexa 1 *)
*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.
STEMA
orașului Ștefănești, județul Argeș
Anexa 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei orașului Ștefănești, județul Argeș
Descrierea stemei
Stema orașului Ștefănești se compune dintr-un scut triunghiular, cu flancurile rotunjite, tăiat și semidespicat în șef.
În partea superioară, în dreapta, în câmp albastru, se află o clădire cu un foișor (totul de aur), cu acoperiș în două ape surmontat de un vârf conic terminat cu o mică sferă; foișorul are un pridvor cu patru stâlpi și parapet și este străpuns de două ferestre rectangulare negre. În partea de jos se vede un zid plin, cu un brâu liniar în trei profiluri, cu o poartă arcuită, cu zidărie de cărămidă, închisă și surmontată de un scut încărcat cu un leu rampant ținând sabia ridicată.
În partea superioară, în stânga, în câmp roșu, se află un hrisov de argint, poziționat în bară, cuprinzând rânduri cu linii undate sugerând scrisul.
În partea inferioară, în câmp argintiu, se află un ciorchine de strugure albastru, cu codița așezată în pal și cu două frunze verzi dispuse în fascie.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu trei turnuri crenelate.
Semnificațiile elementelor însumate
Clădirea face referire la conacul familiei Golescu, ridicat la 1640 de boierul Stroe Leurdeanu. Aici a funcționat prima „școală slobodă obștească“ cu predare gratuită în limba română (înființată de Dinicu Golescu). Tot aici, Tudor Vladimirescu și-a petrecut ultimele clipe din viață.
Hrisovul face trimitere la înființarea primei școli din mediul rural de la Golești și la Casa Memorială „Liviu Rebreanu“ din Ștefănești.
Scutul, încărcat cu leul încoronat ținând o sabie, face trimitere la blazonul familiei Golescu, familie ale cărei destine sunt strâns legate de localitate.
Strugurele evocă bogăția viticolă a zonei.
Coroana murală de argint cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș.
-----
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.