Decizia nr. 471/2024
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 și ale art. 25 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OG nr. 2/2001 12 iulie 2001 (prevederi anume) privind regimul juridic al contravențiilor
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Ingrid-Alina Tudora
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 17
și ale
art. 25 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Aurelian Tomescu în Dosarul nr. 10.695/236/2017 al Judecătoriei Giurgiu - Secția civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 169D/2020.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât autorul acesteia dorește o completare legislativă.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
4.
Prin Încheierea din 28 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 10.695/236/2017, Judecătoria Giurgiu - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 17
și ale
art. 25 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Aurelian Tomescu într-o cauză având ca obiect soluționarea plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că se impune extinderea cazurilor în care nerespectarea unor cerințe imperative ale
Ordonanței Guvernului nr. 2/2001
se sancționează cu nulitatea absolută, în condițiile
art. 17
din același act normativ, cu acela în care comunicarea procesului-verbal de contravenție de către organul care a aplicat sancțiunea nu respectă termenul de cel mult 2 luni de la aplicarea acesteia.
6.
Judecătoria Giurgiu - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere că autorul acesteia tinde la completarea legii, în sensul extinderii cazurilor în care intervine sancțiunea nulității absolute a procesului-verbal. O atare critică vizează o chestiune care nu privește condițiile de fond și formă ale procesului-verbal,
Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
prevăzând o altă sancțiune pentru nerespectarea obligației de comunicare a procesului-verbal în termenul legal stabilit, și anume prescripția executării sancțiunii contravenționale, care poate fi constatată și din oficiu, conform
art. 14
din acest act normativ.
7.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
9.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
10.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 17
și ale
art. 25 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins normativ:
–
Articolul 17
: „Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.“;
–
Articolul 25
alin. (2):
„Comunicarea se face de către organul care a aplicat sancțiunea, în termen de cel mult două luni de la data aplicării acesteia.“
11.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții contravin normelor constituționale ale
art. 16
privind egalitatea în drepturi și ale
art. 21
privind accesul liber la justiție.
12.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că soluția legislativă criticată a mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare celor formulate în prezenta cauză, invocate de același autor și prin raportare la aceleași norme constituționale, în acest sens fiind
Decizia nr. 168 din 4 aprilie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 1 august 2023, prin care Curtea a respins excepția de neconstituționalitate ca inadmisibilă.
13.
În speță, ca și în decizia antereferită, Curtea constată că susținerile autorului excepției nu au natura unor veritabile critici de neconstituționalitate, ci tind la completarea reglementării criticate din
Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , apreciind că se impune extinderea cazurilor în care intervine sancțiunea nulității absolute a procesului-verbal contravențional. Or, Curtea Constituțională nu poate analiza un text de lege din perspectiva a ceea ce el nu prevede in terminis, adică a lipsei de reglementare. Curtea observă astfel că, în mod evident, motivarea excepției de neconstituționalitate vizează, în concret, o pretinsă omisiune de reglementare, fără relevanță constituțională, care, în temeiul
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , nu poate fi suplinită în cadrul controlului de constituționalitate, dat fiind faptul că, în temeiul
art. 61 alin. (1) din Constituție , modificarea sau completarea normelor juridice sunt atribuții exclusive ale Parlamentului (cu privire la relevanța constituțională a omisiunii legislative, a se vedea, spre exemplu,
Decizia nr. 107 din 27 februarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 30 aprilie 2014,
Decizia nr. 308 din 12 mai 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 585 din 2 august 2016, paragraful 41, sau
Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 30 iunie 2017, paragraful 55, prin care Curtea a statuat că omisiunea și imprecizia legislativă sunt cele care generează încălcarea dreptului fundamental pretins a fi încălcat).
14.
Prin urmare, Curtea Constituțională nu este competentă să soluționeze excepții de neconstituționalitate privind lacune legislative ori în cazul unor reglementări legale despre care se pretinde că ar fi incomplete ori nesatisfăcător redactate, deoarece ar presupune o intervenție nemijlocită din partea sa în activitatea de legiferare. Prin urmare, Curtea apreciază că, prin prisma criticilor formulate, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.
15.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 17
și ale
art. 25 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Aurelian Tomescu în Dosarul nr. 10.695/236/2017 al Judecătoriei Giurgiu - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Giurgiu - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 15 octombrie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ingrid-Alina Tudora
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.