Decizia nr. 410/2024

Marian Enache

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Ioana Marilena Chiorean

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Petre Popescu în Dosarul nr. 4.737/3/2020 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.633D/2020.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în esență, pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 645 din 28 noiembrie 2023.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 17 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 4.737/3/2020, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Petre Popescu într-o cauză având ca obiect anularea unei hotărâri din 2019 emisă de Comisia de Contestații a Ministerului Apărării Naționale și a unor decizii privind actualizarea dreptului la pensie de serviciu și obligarea Direcției Instanțelor Militare București din cadrul Ministerului Apărării Naționale de a modifica baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei de serviciu a reclamantului, prin includerea sporurilor de care acesta a beneficiat în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat este lipsit de claritate și previzibilitate, ceea ce contravine

art. 1 alin. (5) din Constituție , întrucât nu prevede expressis verbis dacă în categoria sporurilor avute în vedere în ultima lună de activitate înainte de data pensionării intră și drepturile speciale de care au beneficiat magistrații militari în ultima lună de activitate. Or, într-o interpretare bazată pe dispozițiile constituționale, baza de calcul a drepturilor de pensie trebuie să o constituie, în temeiul

art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 , procentul legal prevăzut din indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, având în vedere că la stabilirea bazei de calcul a drepturilor de pensie legea nu distinge în cadrul magistraților militari între sporurile sau adaosurile salariale cuvenite în virtutea calității de judecător sau procuror și cele care se cuvin acestora prin raportare la statutul de militar activ al Ministerului Apărării Naționale.

6.

În acest sens se invocă jurisprudența instanțelor judecătorești, precum și jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la criteriile privind calitatea legii și la exigențele de tehnică legislativă specifice normelor juridice, precum și dispozițiile

Legii nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă în elaborarea actelor normative.

7.

Referitor la încălcarea prevederilor

art. 16 din Constituție , se susține că dispoziția legală criticată introduce o discriminare între judecătorii militari pensionați, arătându-se că este o absurditate a susține că numai judecătorii militari care au optat pentru pensie militară de serviciu beneficiază de drepturile bănești aferente calității de magistrat militar. În acest sens, se invocă jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul nediscriminării.

8.

În final, în ceea ce privește încălcarea dispozițiilor

art. 44

și

136 din Constituție

și a celor ale

art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, autorul excepției arată că prin neincluderea sporurilor specifice calității de militar în baza de calcul avută în vedere la calculul pensiei de serviciu de magistrat, se încalcă dreptul fundamental de proprietate, dat fiind că în timpul activității acesta a achitat o cotă de contribuție de asigurări sociale, stabilită în raport cu valoarea drepturilor salariale încasate în calitate de magistrat militar, așa încât este just ca drepturile de pensie să fie calculate prin luarea în considerare a drepturilor speciale cuvenite militarilor.

9.

Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar dispozițiilor

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 .

10.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

11.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, care, la data ridicării excepției, aveau următorul conținut: „(1) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.“

14.

Ulterior sesizării Curții Constituționale,

Legea nr. 303/2004

a fost abrogată în integralitatea sa, fiind înlocuită prin

Legea nr. 303/2022

privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, care a intrat în vigoare la 16 decembrie 2022.

15.

Având însă în vedere

Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor

art. 29 alin. (1)

și ale

art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, instanța de contencios constituțional se va pronunța asupra dispozițiilor de lege indicate de autorul excepției, care sunt aplicabile în cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate.

16.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în

art. 1 alin. (5)

privind principiul legalității,

art. 11

privind dreptul internațional și dreptul intern,

art. 16

privind egalitatea în drepturi,

art. 20

referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului,

art. 44 alin. (1 )-( 4)

și

art. 136 alin. (5)

privind proprietatea privată. De asemenea, sunt invocate prevederile

art. 1 privind dreptul de proprietate privată din Protocolul nr. 1

la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

17.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că asupra dispozițiilor

art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 , criticate de același autor al excepției, cu o motivare similară, Curtea s-a mai pronunțat, prin

Decizia nr. 645 din 28 noiembrie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 16 ianuarie 2024.

18.

Curtea a observat că autorul critica prevederile referitoare la pensia de serviciu de care beneficiază magistrații la împlinirea vârstei de 60 de ani, pe motiv că ar fi lipsite de claritate și previzibilitate întrucât nu precizează în mod explicit dacă în categoria sporurilor avute în vedere în ultima lună de activitate înainte de data pensionării - care se iau în calcul pentru stabilirea cuantumului pensiei - intră și drepturile speciale de care au beneficiat magistrații militari în ultima lună de activitate. Autorul susținea că neincluderea sporurilor specifice calității de militar în baza de calcul avută în vedere la calculul pensiei de serviciu de magistrat încalcă dreptul de proprietate privată garantat la nivel constituțional.

19.

Față de aceste critici, Curtea a reținut că

Legea nr. 303/2004

conținea o serie de reglementări dedicate categoriei judecătorilor și procurorilor militari, recunoscându-le acestora, prin

art. 74 alin. (4) , toate drepturile și obligațiile ce decurg din calitatea de militar activ pe care aceștia o dețin atât timp cât exercită funcția de judecător sau procuror. Mai mult, în

art. 74 alin. (5) din aceeași lege

se prevedea că salarizarea și celelalte drepturi cuvenite judecătorilor și procurorilor militari se asigură de Ministerul Apărării Naționale, în concordanță cu prevederile legislației privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din cadrul organelor autorității judecătorești și cu reglementările referitoare la drepturile materiale și bănești specifice calității de militar activ.

20.

În acest context legislativ, Curtea a constatat că susținerile autorului excepției vizau, în realitate, modul de aplicare concretă, în cauza sa individuală, a dispozițiilor legale criticate, coroborate, eventual, cu alte prevederi de lege incidente în considerarea statutului de militar al acestuia. Or, Curtea Constituțională nu poate verifica felul în care instanțele judecătorești interpretează și aplică în fiecare caz particular diverse reguli de drept, ci exercită controlul de constituționalitate asupra conținutului normativ al acestora prin raportare la prevederi și principii constituționale, conform

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 . Interpretarea și aplicarea factuală a dispozițiilor legale reprezintă atributul exclusiv al instanțelor judecătorești, excedând competenței instanței de contencios constituțional.

21.

Aceste aspecte excedează controlului de constituționalitate, fiind de competența autorităților publice responsabile, iar în caz de litigiu, a instanțelor judecătorești. În cazul în care practica judiciară vădește o interpretare neunitară,

Constituția , prin

art. 126 alin. (3) , atribuie Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar nu Curții Constituționale, competența de a stabili interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești.

22.

Având în vedere că în prezenta cauză criticile aceluiași autor al excepției sunt identice cu cele analizate în

Decizia nr. 645 din 28 noiembrie 2023

și că acestea nu vizează, în realitate, probleme de constituționalitate de competența Curții Constituționale, ci modul de interpretare și aplicare a legii la situația concretă a autorului excepției de neconstituționalitate, excepția de neconstituționalitate astfel invocată este inadmisibilă, prin raportare la

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 .

23.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Petre Popescu în Dosarul nr. 4.737/3/2020 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 24 septembrie 2024.