Reglementări din 20 ianuarie 2025

Articolul 4

Echipamentul HAWKEYE 2000 - ACD se utilizează pentru determinarea stării de degradare a drumurilor publice cu îmbrăcăminți bituminoase, pentru verificarea acestora în următoarele scopuri:

a)

recepția finală a drumurilor noi sau reabilitate, controlul calității execuției lucrărilor la nivelul suprafeței de rulare;

b)

recepția finală a lucrărilor de întreținere;

c)

urmărirea în timp a lucrărilor aflate în perioada de garanție;

d)

gestionarea rețelei de drumuri existente prin determinarea stării de degradare, parametru utilizat în determinarea stării tehnice a drumurilor;

e)

activități de cercetare în domeniul evoluției în timp la nivelul stării de degradare;

f)

evaluarea stării tehnice a drumurilor;

g)

alegerea soluției optime la nivel de sistem rutier prin prisma tipurilor de degradări, în cazul drumurilor existente care urmează a fi reabilitate sau pe care se execută lucrări de întreținere.

Articolul 5

Articolul 6

În sensul prezentelor instrucțiuni, termenii și expresiile de mai jos se definesc astfel:

–

aliniament (alignment) - forma geometrică a liniei centrale (sau a altor linii de referință) a părții carosabile în raport cu axele orizontală și verticală;

–

azimut - unghiul de la nord la locația unui punct de interes în direcția est. De exemplu, spre est este un azimut de 90° și spre vest este un azimut de 270°;

–

calibrare (calibration) - un proces pentru determinarea și înregistrarea relației dintre un set de unități standard și ieșirea unui instrument sau a unei proceduri de test;

–

pantă transversală (cross slope) - pantă a drumului, perpendiculară pe direcția de deplasare. Poate fi exprimată ca un raport, un procent sau un unghi. Panta transversală este pozitivă, când partea dreaptă a vehiculului este mai jos, și negativă, când partea stângă a vehiculului este mai jos;

–

achiziție de date (data acquisition) - măsurarea și captarea/înregistrarea datelor măsurate;

–

calibrare de distanță (distance calibration) - un test în care ieșirea unui traductor de distanță este înregistrată pe o lungime măsurată, fiind astfel stabilită o constantă de calibrare;

–

instrument de măsurare a distanței (DMI) (distance measuring instrument) - un instrument, montat de obicei pe o roată sau pe axul vehiculului, care oferă informații despre viteză și distanță;

–

elevație (elevation) - unghi de înclinație a unui punct de interes deasupra orizontului;

–

georeferință (geo reference) - dacă datele achiziționate includ repere de poziție GPS, caracteristicile de latitudine, longitudine și amplitudine observate pe durata achiziției (de exemplu, un semn de oprire) pot fi obținute prin poziționarea cursorului pe caracteristică;

–

Global positioning system (GPS) - sistemul de poziționare globală este un sistem de radio-navigație la nivel mondial, format dintr-o constelație de 24 de sateliți și stațiile lor de la sol. Un receptor radio adecvat poate determina latitudinea, longitudinea și elevația acestuia cu o precizie de câțiva metri;

–

grad (grade) - rata de ridicare sau de coborâre longitudinală a unui drum, în direcția de deplasare, în raport cu orizontala. Poate fi exprimat ca un raport, un procent sau un unghi. Un grad de 0% indică faptul că drumul este orizontal în direcția de deplasare a vehiculului. Gradul este pozitiv când drumul este în rampă și negativ când drumul este în pantă;

Figura 1. Calculare grad*)

Exemplu: metoda de calculare a gradului utilizează desenul din figura 1. Pe 12,08 m de deplasare orizontală, drumul s-a ridicat cu 1,27 m. Prin urmare, gradul este: 1,27 ÷ 12,08 = 0,105

0,105 × 100 = 10,5%

atan (0,105) = 6,00°

–

curbură orizontală (horizontal curvature) - măsurată în metri. Aceasta este inversul razei de curbură, așa cum este ilustrată în figura 2. Curba orizontală a unei secțiuni de drum drept este infinită și scade pe măsură ce drumul devine mai curbat. Curba orizontală negativă indică faptul că vehiculul virează la stânga și curba orizontală pozitivă că vehiculul virează la dreapta.

Figura 2. Calculul curburii orizontale

–

senzor laser (laser sensor) - un dispozitiv precis care măsoară distanța, fără contact;

–

vehicul de achiziție - mijloc de transport auto pentru căile de comunicație terestre, destinat culegerii de date tehnice de pe teren;

–

controlerul LCMS (laser crack measurement system) - sistem de măsurare cu laser a fisurilor;

–

înclinare longitudinală (pitch) - rotația vehiculului în jurul axei laterale (partea frontală a vehiculului ridicată/coborâtă);

–

punct de referință (reference point) - achiziția de date este definită printr-o serie de puncte de referință, pornind cu începutul achiziției și terminând cu sfârșitul acesteia. Punctele de referință sunt definite înaintea începerii achiziției și sunt trimise la vehiculul de achiziție într-o ordine stabilită;

–

înclinare laterală (roll) - rotația vehiculului în jurul axei longitudinale - înclinare laterală;

–

senzor (sensor) - dispozitiv care convertește un parametru fizic, cum ar fi distanța sau gravitația, într-un semnal electric;

–

făgașe (rut);

–

fisuri (cracks);

–

gropi (potholes);

–

văluriri (shoving);

–

plombări (patching);

–

suprafață exudată (bleeding);

–

suprafață cu ciupituri (ravelling);

–

faianțare (block cracking);

–

degradări de margine (edge break).

*) Figurile din prezenta anexă sunt reproduse în facsimil.

Articolul 7

La utilizarea prezentelor instrucțiuni se aplică prevederile următoarelor documente de referință:

–

Manual de utilizare - Gipsitrac 2;

–

Manual de utilizare - Sistemul HAWKEYE 2000;

–

Manual de utilizare - Processing toolkit și Data viewer;

–

Manual de utilizare - Analiză date LCMS;

–

Manual de instalare hardware și software LCMS;

–

Manual de utilizare - Achiziția de date LCMS;

–

Ghid de utilizare în siguranță a produsului Laser LCMS-2;

–

Procedura privind utilizarea metodei manuale de calcul al indicelui de degradare conform normativului românesc AND 540/2003;

–

reglementarea tehnică „Instrucțiuni tehnice privind determinarea stării tehnice a drumurilor moderne, indicativ CD 155-2001“, aprobată prin Ordinul directorului general al Administrației Naționale a Drumurilor (A.N.D.) nr. 17/2001;

–

reglementarea tehnică Normativ pentru evaluarea stării de degradare a îmbrăcămintei bituminoase pentru drumuri cu structuri rutiere suple și semirigide - Revizuire AND 540-98, indicativ AND 540-2003, aprobată prin

Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 907/2004 , cu completările ulterioare;

–

Procedura privind utilizarea metodei PCI, adaptată pentru România în vederea obținerii automate a tipurilor de degradări, respectiv a indicelui de degradare - ID.

Articolul 8

Articolul 9

Tehnologia de identificare și măsurare a degradărilor cu ajutorul senzorilor laser de tip LCMS (laser crack measurement system) reprezintă un sistem de profilare transversală de mare viteză și cu rezoluție înaltă. Sistemul este capabil să obțină profiluri 3D complete, cu lățimea de 4,0 metri,

la o viteză normală de trafic. Echipamentul utilizează doi senzori laser care scanează dimensiunile și forma drumului. Atât rezoluțiile, cât și rata de colectare a LCMS-ului sunt suficient de mari pentru a realiza detecția automată a fisurilor, făgașelor și a altor tipuri de degradări.

Articolul 10

Articolul 11

Un profil de drum este reprezentat de un set de puncte, date (X, Z) înregistrate de-a lungul axei drumului. Un profil este captat/achiziționat de fiecare dată când controlerul LCMS primește un semnal de declanșare de la controlerul de distanță al vehiculului. De obicei, sistemul LCMS poate capta un profil transversal de drum la fiecare câțiva milimetri. Fiecare profil captat constă dintr-un număr mare de puncte (de date), care reprezintă numărul de puncte pe profil. Optica personalizată a senzorilor și proiectoarele cu linii laser pulsatorii de mare putere permit sistemului să funcționeze atât pe timp de zi, cât și în condiții de noapte. Datele profilului transversal al drumului sunt colectate prin intermediul software-ului de achiziție.

Articolul 12

Echipamentul HAWKEYE 2000 - ACD este compus din următoarele subansamble:

a)

Laser Crack Measurement System (LCMS);

b)

instrumentul de măsurare a distanței, montat pe una dintre roțile vehiculului;

c)

pachetul GPS pentru poziționare geografică;

d)

dispozitivul de temporizare „Heartbeat“;

e)

rețeaua tip LAN pentru comunicare între subansamble;

f)

computerul tip PC care realizează interfața între echipament și utilizator;

g)

pachetul video care captează înregistrări video ale activelor rutiere și caracteristicile îmbrăcăminților drumurilor;

h)

pachetul de sistem de măsurare a degradărilor cu laser;

i)

sursa de alimentare.

Articolul 13

Articolul 14

Măsurătorile

privind starea de degradare se efectuează în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare:

a)

Instrucțiuni tehnice privind determinarea stării tehnice a drumurilor moderne - indicativ CD 155-2001, aprobate prin Ordinul directorului general al Administrației Naționale a Drumurilor nr. 17/2001;

b)

Normativ pentru evaluarea stării de degradare a îmbrăcămintei bituminoase pentru drumuri cu structuri rutiere suple și semirigide - Revizuire AND 540-98, indicativ AND 540-2003, aprobat prin

Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 907/2004 , cu completările ulterioare.

Articolul 15

Efectuarea măsurătorilor de stare de degradare pentru recepția finală a lucrărilor și urmărirea în timp a acestora în perioada de garanție se fac în vederea remedierii punctuale/locale a eventualelor degradări existente în teren. Pentru Sistemul de management al drumurilor (PMS), evaluarea

stării de degradare se face conform Instrucțiunilor tehnice privind determinarea stării tehnice a drumurilor moderne - indicativ CD 155-2001, aprobate prin Ordinul directorului general al Administrației Naționale a Drumurilor nr. 17/2001/ reglementărilor tehnice în vigoare.

Articolul 16

Măsurătorile pot fi efectuate pe tot parcursul anului, respectând următoarele condiții:

a)

suprafața părții carosabile trebuie să fie curată, să nu prezinte urme de noroi, mâzgă etc.;

b)

suprafața părții carosabile trebuie să fie uscată, cel mult umedă;

c)

să nu fie prezente fenomene meteo defavorabile (ploaie, zăpadă, lapoviță etc.).

Articolul 17

Lungimea minimă a sectorului de investigat trebuie să permită asigurarea distanței necesare accelerării și decelerării autovehiculului la începutul și la sfârșitul sectorului ce urmează a fi măsurat, astfel încât echipamentul să atingă parametrii funcționali (viteza trebuie să fie mai mare de 5,0 km/h pentru a funcționa laserele).

Articolul 18

Zilnic, înainte de începerea măsurătorilor, se efectuează următoarele operații de întreținere:

a)

curățarea lentilelor camerelor;

b)

curățarea „ferestrelor“ sistemului LCMS.

Articolul 19

Anual sau ori de câte ori este nevoie se efectuează următoarele operații:

a)

verificarea sistemului laser;

b)

calibrarea camerelor video;

c)

calibrarea compensării înclinării longitudinale și laterale a vehiculului;

d)

calibrarea instrumentului de măsurare a distanței.

Articolul 20

În afara programelor de calibrare și întreținere prezentate mai sus, recalibrările sunt necesare ori de câte ori se înlocuiește unul dintre subansamble. Unele calibrări sunt afectate de uzura cauciucurilor sau de vechimea suspensiilor, astfel încât frecvența calibrărilor va depinde de gradul de uzură a vehiculului.

Articolul 21

Înainte de începerea propriu-zisă a măsurătorii se introduc date referitoare la denumirea măsurătorii, descrierea măsurătorii, comentarii pentru a stoca orice alte informații utile, numele companiei care efectuează măsurătoarea, numele operatorilor ce efectuează măsurătoarea, vehiculul utilizat, direcția de măsurare, unitatea de măsură, distanța de avertizare înaintea unui punct de referință și fișierul în care se vor stoca datele (figura 9).

Figura 9. Fereastra ce conține datele măsurătorii

Articolul 22

Articolul 23

Modulele de detecție a degradărilor sunt următoarele:

A.

Modulul de detecție a fisurilor și făgașelor

1.

Modulul de detecție a fisurilor este cel mai important modul de procesare. Pentru orice secțiune de drum dată, „biblioteca“ va scoate lista de fisuri cu severitatea asociată (în funcție de deschidere). Detectarea fisurilor se realizează din imaginea de date interval (3D), pentru care se aplică limita de adâncime pentru a identifica potențialele fisuri. Limita de adâncime este determinată automat folosind informațiile locale de macrotextură ale suprafeței drumului. Imaginea rezultată a fisurilor este apoi procesată. Ultimul pas al algoritmului de detectare a fisurilor este unificarea fisurilor pentru a forma segmente continue (rețea de fisuri) (figura 11).

Figura 11. Fisuri colmatate și necolmatate

2.

Modulul de procesare a făgașelor permite utilizatorului să preia informațiile privind adâncimea făgașului, lățimea făgașului etc. pentru o anumită secțiune de drum, în diferite locații. Un exemplu de variație a adâncimii făgașului în funcție de distanță este prezentat în figura 12.

Figura 12. Adâncimea făgașului în funcție de distanță

B.

Modulele de detecție a gropilor și ciupiturilor

1.

Detecția gropilor de pe suprafața drumului și caracteristicile acestora (adâncimea maximă, adâncimea medie, punctele diametral opuse - maxime și minime, severitatea, căsuța de delimitare și perimetrul) sunt procesate prin intermediul fișierelor de tip .xml. În toate zonele în care este detectată o groapă sunt excluse din rezultatele detectării fisurile, fapt pentru care detecția fisurilor în interiorul unei gropi este imposibilă (figura 13).

Figura 13. Detecția gropilor de pe suprafața drumului

2.

Modulul de detecție a ciupiturilor (uzura suprafeței asfaltului cauzată de dislocarea particulelor de agregate) are la bază un algoritm bazat pe determinarea volumului de goluri cu ajutorul imagisticii 3D.

C.

Modulele de detecție a văluririlor și exudărilor/șlefuirilor

1.

Modulul de detecție a văluririlor face parte din modulul de procesare a făgașelor. Vălurirea se formează atunci când materialul este deplasat și formează o „umflătură“. „Biblioteca“ de procesare LCMS detectează prezența văluririlor pe traseele roților din stânga și din dreapta.

2.

Modulul de detecție a exudării identifică un exces de liant de asfalt pe suprafața analizată, care apare adesea pe urmele roților. Astfel, algoritmul atribuie o valoare a indicelui de exudare și un nivel de severitate [fără exudare (nivel 0), exudare medie (nivel 1) sau exudare mare (nivel 2)].

D.

Modulul de detecție a plombelor

1.

Modulul de identificare a plombelor prelucrează imaginile de gamă (3D) și de intensitate (2D) pentru a detecta plombele de pe suprafața de drum analizată (figura 14).

Figura 14. Detecția plombelor de pe suprafața drumului

2.

Caracterul modular, respectiv versatilitatea software-ului de procesare, permite modificarea parametrilor specifici de procesare, aceștia putând fi ajustați, iar modificările efectuate au implicații directe în procesarea datelor, indiferent de câte ori acestea au fost reprocesate.

Articolul 24

Prelucrarea rezultatelor măsurătorilor efectuate constă în stabilirea și calcularea lungimilor/suprafețelor afectate de următoarele tipuri de degradări:

a)

fisuri longitudinale, transversale și pe alte direcții (colmatate și necolmatate);

b)

degradări cauzate de oboseală;

c)

faianțări;

d)

suprafețe cu ciupituri;

e)

suprafețe exudate/șlefuite;

f)

gropi;

g)

plombări;

h)

văluriri;

i)

făgașe și adâncimea acestora.

Articolul 25

Modul de lucru utilizând Processing toolkit/Data viewer este următorul:

a)

importul datelor colectate;

b)

vizualizare hartă GPS, puncte de referință, evenimente și video;

c)

procesare geometrie, date ACD și imagini video înregistrate;

d)

revizualizare și relaționare cu datele procesate, utilizând tabele de rezultate, grafice, video și instrumente de navigare prin datele măsurate;

e)

rapoartele rezultate.

Articolul 26

Pentru prelucrarea datelor se folosește programul Hawkeye Processing Toolkit. În vederea procesării, se va afișa o listă cu toate măsurătorile efectuate, din care se pot alege unul sau mai multe fișiere (figura 15).

Figura 15. Program prelucrare date

Articolul 27

Articolul 28

În timpul procesării ACD poate fi generat un fișier video cu rezultatele măsurătorilor efectuate în teren. După ce fișierul video a fost generat, este disponibilă vizualizarea de cameră numită „ACD“. Fișierul video conține caracteristicile selectate prin casetele de bifare „Process“ și parametrii de procesare asociați acestora.

Articolul 29

Articolul 30

Cu ajutorul butonului [View Table] din „ACD Processing“ (figura 20) se selectează un fișier din lista „Results“ și se pot vizualiza rezultatele dorite într-un format tabelar.

Figura 20. Fereastra dialog ACD Processing

Articolul 31

Rezultatele pentru tipul de degradare „cracks - fisuri“ obținute prin alegerea a două tipuri de procesări diferite sunt prezentate în figura 21-1 și figura 21-2.

Figura 21-1. Tabel de rezultate procesate prin

„Cracks Percentage“

Figura 21-2. Tabelul de rezultate procesate prin „Cracking Ratio“

Articolul 32

Rezultatele pentru tipul de degradare „rutting - făgașe“ sunt prezentate în figura 22.

Tabelul prezintă următoarele coloane principale:

a)

Rut Right - făgașul cel mai adânc pe calea de rulare dreapta, pe intervalul de procesare;

b)

Rut Left - făgașul cel mai adânc pe calea de rulare stânga, pe intervalul de procesare.

Figura 22. Tabelul de rezultate pentru „făgașe“ cu metoda

de procesare „Straight Edge“

Articolul 33

Rezultatele pentru tipul de degradare „potholes - gropi“ sunt prezentate în figura 23.

Tabelul conține următoarele coloane principale:

a)

Count - numărul de gropi din intervalul de procesare;

b)

Average max depth - adâncimea medie maximă a gropilor pentru intervalul de procesare.

Figura 23. Tabel de rezultate pentru tipul de degradare „gropi“

Articolul 34

Articolul 35

Hawkeye Processing Toolkit poate procesa date de geometrie pentru a obține gradul, panta transversală, curba orizontală, curba verticală și supraînălțarea. Datele de geometrie pot fi utilizate și pentru a completa ruta de prospectare în care lipsesc datele GPS sau în care acestea sunt de calitate slabă. Pentru a accesa funcțiile geometrice, se selectează Geometry din panoul Toolkit Modules (figura 27).

Figura 27. Funcțiile geometrice

Articolul 36

Articolul 37

În urma procesării rezultă mai multe tipuri de rapoarte în diferite formate de fișiere:

a)

rapoarte tipăribile, formatate pentru lizibilitate;

b)

fișiere .csv, adecvate pentru importul în foaie de calcul și program de bază de date;

c)

fișiere de formă adecvată pentru utilizarea în sistemele de informații geografice (GIS).

Articolul 38

În cadrul opțiunii [Export to CSV] (figura 29) se selectează unul dintre rezultatele din listă.

Articolul 39

În exemplul din figura 29 este prezentat un tip de raport pentru „rutting - făgașe“, în care se pot selecta câmpurile ce vor fi incluse în fișierul .csv. În modul implicit sunt selectate toate câmpurile.

Figura 29. Specificații informații pentru generarea

unui fișier .csv pentru tipul de degradare „rutting - făgașe“

Articolul 40

În urma prelucrării datelor înregistrate în timpul măsurătorilor, valorile sunt prezentate atât în formă tabelară*), pentru fiecare tip de degradare în parte, cât și sub forma unui tabel centralizator ce cuprinde toate tipurile de degradare, astfel: *) Tabelele sunt reproduse în facsimil.

Tabelul rezultatelor măsurătorilor privind tipul de degradare „fisuri colmatate“:

Tabelul rezultatelor măsurătorilor privind tipul de degradare „ciupituri“:

Tabelul rezultatelor măsurătorilor privind tipul de degradare „exudare/șlefuire“:

Tabelul rezultatelor măsurătorilor privind tipul de degradare „făgașe“:

Tabelul rezultatelor măsurătorilor privind tipul de degradare „gropi“:

Tabelul rezultatelor măsurătorilor privind tipul de degradare „plombări“:

Tabelul rezultatelor măsurătorilor privind tipul de degradare „fisuri“:

Tabelul centralizator al rezultatelor măsurătorilor privind tipurile de degradare existente:

NOTE:

(1)

Prelucrarea datelor înregistrate în urma măsurătorilor de stare de degradare se face în mod uzual pentru intervale de minimum 100 m, însă pentru evidențierea diferitelor probleme existente în teren se poate face și o prelucrare a datelor pentru intervale de 10 m.

(2)

Pentru realizarea unor studii și activități de cercetare în domeniu se poate alege orice interval de prelucrare a datelor înregistrate cu echipamentul HAWKEYE 2000 - ACD.

Articolul 41

Articolul 42

Articolul 43

Articolul 44

Articolul 45

Articolul 46

Validarea se face pe durata configurării inițiale a sistemului și este necesar să fie repetată ori de câte ori există incertitudini cu privire la rezultatele LCMS sau la cerințele contractelor speciale de achiziție.

Articolul 47

Laserele sunt montate în spatele ferestrelor de deschidere, iar în cazul în care acestea sunt foarte murdare, afectează funcționarea senzorilor laser. De aceea este important ca ferestrele de deschidere ale senzorilor laser să fie inspectate și curățate în mod regulat.

Articolul 48

Procedura trebuie să fie executată la începutul fiecărei zile de evaluare, dar este posibil să fie necesară repetarea procedurii, în funcție de condițiile meteorologice și de drum.