Decizia nr. 414/2024
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, precum și ale art. 1 alin. (1) lit. a) și ale art. 9 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 762/2010 privind condițiile de acordare, în mod gratuit, a asistenței medicale, medicamentelor și protezelor pentru unele categorii de personal din sistemul justiției
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- OUG nr. 27/2006 29 martie 2006 (prevederi anume) privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de…
- OUG nr. 26/2007 25 aprilie 2007 (prevederi anume) pentru modificarea art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 139/2005 privind admin…
Marian Enache
- președinte
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Ioana Marilena Chiorean
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. I pct. 26 din Legea nr. 45/2007
pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2006
privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției și ale
art. 1 lit. a)
și ale
art. 9 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 762/2010
privind condițiile de acordare, în mod gratuit, a asistenței medicale, medicamentelor și protezelor pentru unele categorii de personal din sistemul justiției, excepție ridicată de Simona Florica Nicolau în Dosarul nr. 630/42/2019 al Curții de Apel Galați - Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.999D/2020.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în esență, pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, deoarece, pe de o parte, dispozițiile unei hotărâri a Guvernului nu pot forma obiect al excepției de neconstituționalitate, iar, pe de altă parte, critica referitoare la dispozițiile
art. 25 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006
vizează o omisiune de reglementare, ținând de competența legiuitorului.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 29 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 630/42/2019, Curtea de Apel Galați - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. I pct. 26 din Legea nr. 45/2007
pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2006
privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției și ale
art. 1 lit. a)
și ale
art. 9 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 762/2010
privind condițiile de acordare, în mod gratuit, a asistenței medicale, medicamentelor și protezelor pentru unele categorii de personal din sistemul justiției. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Simona Florica Nicolau într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ normativ, și anume a
Hotărârii Guvernului nr. 762/2010 .
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că, prin dispozițiile din
Legea nr. 45/2007 , textul
art. 25 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006
a suferit o modificare esențială în sensul că s-a înlăturat din cuprinsul acestui articol sintagma „precum și soțul sau soția și copiii aflați în întreținerea acestora“, înlăturare care s-a făcut cu încălcarea Constituției.
6.
Cu titlu prealabil se arată că, potrivit
art. 67 din Legea nr. 567/2004
privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, în cazul personalului auxiliar și conex din cadrul instanțelor de judecată, dreptul la asistență medicală gratuită este recunoscut și pentru „soțul sau soția și copiii aflați în întreținerea acestuia“.
7.
Totodată, se susține că nu există o notă de fundamentare care să fi stat la baza aprobării
Legii nr. 45/2007 . Singura fundamentare o reprezintă Raportul nr. 31/754 din 16 noiembrie 2006, raport comun asupra proiectului de lege, emis și însușit de Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru muncă și protecție socială. Potrivit pct. 43 din acest raport comun, la baza eliminării sintagmei „precum și soțul sau soția și copiii aflați în întreținere“ a stat faptul că s-a apreciat ca fiind nejustificată acordarea drepturilor respective altor persoane decât celor ce constituie obiectul actului normativ. O asemenea apreciere nu a fost făcută însă în cazul
Legii nr. 567/2004 , în ceea ce privește personalul conex și auxiliar de specialitate al instanțelor, în mod discriminator, fără o justificare rezonabilă și necesară într-un stat de drept, acest drept fiind exclus în cazul copiilor aflați în întreținerea unui judecător sau procuror, precum și a personalului asimilat acestuia.
8.
Astfel, se arată că au fost încălcate dispozițiile
art. 16 din Constituție , în ceea ce privește egalitatea în drepturi, în condițiile în care soțul sau soția, precum și copiii aflați în întreținerea personalului auxiliar de specialitate și a personalului conex se bucură de mai multe drepturi decât soțul/soția și copiii aflați în întreținerea unui judecător sau procuror.
9.
De asemenea, se susține că au fost încălcate și dispozițiile
art. 53 din Constituție , cât timp restrângerea acestor drepturi în cazul soțului/soției și al copiilor aflați în întreținerea unui judecător, procuror sau personal asimilat acestuia nu a fost determinată pentru apărarea securității naționale, ordinii, a sănătății și a moralei publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor etc. Față de argumentul însușit prin lege, cel indicat în raportul comun sus-menționat, este fără putință de tăgadă faptul că restrângerea a fost dispusă discriminator, fără a fi necesară într-o societate democratică.
10.
Referitor la dispozițiile
art. 9 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 762/2010 , se susține că acest text prevede că serviciile care nu pot fi decontate din bugetul ordonatorilor de credite din sistemul justiției sunt și serviciile hoteliere cu grad înalt de confort. Această dispoziție nu face decât să reia dispozițiile
art. 248 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sănătății, text potrivit căruia serviciile care nu sunt decontate din fond și se suportă de asigurat sunt serviciile hoteliere cu grad înalt de confort. Or, aceste texte sunt neconstituționale în raport cu dispozițiile
art. 1 alin. (5) din Constituție , astfel cum au fost dezvoltate în practica ultimilor ani a Curții Constituționale, fiind lipsite de claritate și previzibilitate. Astfel, nu există nici în cuprinsul
și nici în cuprinsul
Hotărârii Guvernului nr. 762/2010
o normă care să definească noțiunea de „servicii hoteliere cu grad înalt de confort“, după cum nu este definit nici conceptul unui standard normal hotelier în spital, standard care să vizeze condițiile de cazare și hrănire a unui pacient în spital. Potrivit dispozițiilor
art. 166 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 , spitalul asigură condiții de investigații medicale, tratament, cazare, igienă, alimentație și de prevenire a infecțiilor nosocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătății. Or, singurul ordin emis în acest sens -
Ordinul ministrului sănătății publice nr. 261/2007
pentru aprobarea
Normelor tehnice
privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare - nu definește noțiunea „standard hotelier normal în spital“ (cazare și masă) și nici noțiunea „standard cu grad înalt de confort“. Așadar, în lipsa unor asemenea definiții și a unor repere clare, previzibile și neechivoce, normele criticate pot fi aplicate abuziv fie de către casele de sănătate, fie de către ordonatorii de credite din sistemul justiției, astfel că dreptul unui judecător/procuror la asigurarea în mod gratuit a asistenței medicale devine un drept iluzoriu, golit de conținut.
11.
Curtea de Apel Galați - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile
art. 25 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 , precum și ale
art. 1 alin. (1) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 762/2010
sunt neconstituționale pentru argumente identice cu cele invocate de autoarea excepției de neconstituționalitate. Cât privește dispozițiile
art. 9 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 762/2010 , apreciază că acestea sunt constituționale, având un înțeles clar, neechivoc și previzibil.
12.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
13.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
14.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
15.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile
art. I pct. 26 din Legea nr. 45/2007
pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2006
privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 9 martie 2007, precum și ale
art. 1 lit. a)
și ale
art. 9 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 762/2010
privind condițiile de acordare, în mod gratuit, a asistenței medicale, medicamentelor și protezelor pentru unele categorii de personal din sistemul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 12 august 2010.
16.
Cu privire la obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că
are două articole (numerotate cu cifre romane), iar art. I cuprinde doar punctele de la 1 la 19. Analizând susținerile autoarei excepției de neconstituționalitate, se deduce că aceasta critică, în realitate,
art. I pct. 12 din Legea nr. 45/2007 , care are următorul cuprins: „Se aprobă
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27 din 29 martie 2006
privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006, cu următoarele modificări și completări:
[...]
12.
La articolul 25, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
Articolul 25
Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, în activitate sau pensionari, beneficiază în mod gratuit de asistență medicală, medicamente și proteze, în condițiile respectării dispozițiilor legale privind plata contribuției pentru asigurările sociale de sănătate.
17.
Cât privește textele criticate din
Hotărârea Guvernului nr. 762/2010 , Curtea reține că acestea reglementează condițiile de acordare gratuită a asistenței medicale, medicamentelor și protezelor pentru judecători, procurori, personalul asimilat acestora, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, în activitate sau pensionari [ art. 1 alin. (1) lit. a )], precum și serviciile care nu pot fi decontate din bugetul ordonatorilor de credite din sistemul justiției [ art. 9 lit. a)] .
18.
Având în vedere că, potrivit
art. 62 (Efectele dispozițiilor de modificare și de completare) din Legea nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, „Dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervențiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază“, Curtea constată că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 25 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 , precum și ale
art. 1 alin. (1) lit. a)
și ale
art. 9 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 762/2010 .
19.
În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2007 și cele ale
art. 1 alin. (1) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 762/2010
contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în
art. 16 alin. (1)
privind egalitatea în fața legii și în
art. 53
privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, iar prevederile
art. 9 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 762/2010
contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în
art. 1 alin. (5)
privind principiul legalității, în componenta sa privind calitatea legii.
20.
Examinând excepția de neconstituționalitate, referitor la dispozițiile
art. 1 alin. (1) lit. a)
și ale
art. 9 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 762/2010 , Curtea constată că acestea nu pot forma obiect al excepției de neconstituționalitate. Astfel, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) teza întâi din Constituție , Curtea Constituțională „hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial“. În aplicarea acestei dispoziții constituționale,
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată , prevede că instanța de contencios constituțional „decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“. Așadar, textele menționate din
Hotărârea Guvernului nr. 762/2010
nu pot constitui obiect al controlului de constituționalitate, astfel că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1 alin. (1) lit. a)
și ale
art. 9 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 762/2010
este inadmisibilă.
21.
Referitor la dispozițiile
art. 25 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 , Curtea reține că acestea reglementează beneficiul acordării în mod gratuit de asistență medicală, medicamente și proteze pentru judecători, procurori, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, în activitate sau pensionari. Inițial, în forma avută până la intrarea în vigoare a
art. 25 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006
prevedea acest beneficiu și pentru soțul sau soția și copiii aflați în întreținerea judecătorilor, procurorilor, personalului asimilat acestora și magistraților-asistenți, în activitate sau pensionari. Prin
art. I pct. 12 din Legea nr. 45/2007
a fost modificat art. 25 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2007, eliminându-se beneficiul acordării în mod gratuit de asistență medicală, medicamente și proteze pentru soțul sau soția și copiii aflați în întreținerea judecătorilor, procurorilor, personalului asimilat acestora și magistraților-asistenți, în activitate sau pensionari.
22.
Așa cum a statuat Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 389 din 6 iunie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 11 octombrie 2017, paragraful 14, potrivit
art. 25 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 , judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, în activitate sau pensionari, beneficiază în mod gratuit de asistență medicală, medicamente și proteze, în condițiile respectării dispozițiilor legale privind plata contribuției pentru asigurările sociale de sănătate. În conformitate cu textul de lege criticat, condițiile de acordare gratuită a asistenței medicale, medicamentelor și protezelor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Astfel, prin lege s-a instituit un drept magistraților, și anume acordarea gratuită de asistență medicală, medicamente și proteze. Curtea a constatat însă că acest drept prevăzut de lege nu reprezintă un drept fundamental al cetățeanului, ci reprezintă o favoare acordată magistraților, în considerarea statutului acestora.
23.
Având în vedere acestea, Curtea constată că, în reglementarea unui astfel de beneficiu, legiuitorul este liber să prevadă căror categorii de persoane i se aplică, precum și celelalte condiții de acordare a acestuia.
24.
Referitor la critica privind încălcarea dispozițiilor
art. 16 din Constituție , Curtea arată că, în jurisprudența sa referitoare la principiul egalității în drepturi ( Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, sau
Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014), a reținut că sintagma „fără privilegii și fără discriminări“ din cuprinsul
art. 16 alin. (1) din Constituție
privește două ipoteze normative distincte, iar incidența uneia sau alteia dintre acestea implică, în mod necesar, sancțiuni de drept constituțional diferite (a se vedea
Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015). Astfel, nesocotirea principiului egalității în drepturi are drept consecință neconstituționalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea acestuia; discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un drept, iar remediul constituțional specific în cazul constatării neconstituționalității discriminării îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului. În schimb, privilegiul se definește ca un avantaj sau favoare nejustificat/nejustificată acordat/ acordată unei persoane/categorii de persoane; în acest caz, neconstituționalitatea privilegiului nu echivalează cu acordarea beneficiului acestuia tuturor persoanelor/categoriilor de persoane, ci cu eliminarea sa, respectiv cu eliminarea privilegiului nejustificat acordat.
25.
Astfel, nu se poate reține că textul criticat din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006
instituie discriminări între diferite categorii socioprofesionale, pentru unele dintre acestea (de exemplu, pentru grefieri, așa cum susține autoarea excepției de neconstituționalitate) legiuitorul prevăzând acordarea gratuită de asistență medicală, medicamente și proteze și pentru soțul sau soția și copiii aflați în întreținerea acestora. Dreptul la acordarea în mod gratuit de asistență medicală, medicamente și proteze nu constituie un drept fundamental al cetățeanului, ci un beneficiu acordat unor categorii socioprofesionale în considerarea statutului acestora, astfel încât legiuitorul este liber să prevadă condiții diferite de acordare a acestui beneficiu, fără a se putea reține discriminarea magistraților față de grefieri, sub aspectul condițiilor de acordare a acestui beneficiu, așa cum solicită autoarea excepției de neconstituționalitate.
26.
De asemenea, Curtea constată că dispozițiile
art. 53 din Legea fundamentală
nu au incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale.
27.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1.
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1 alin. (1) lit. a)
și ale
art. 9 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 762/2010
privind condițiile de acordare, în mod gratuit, a asistenței medicale, medicamentelor și protezelor pentru unele categorii de personal din sistemul justiției, excepție ridicată de Simona Florica Nicolau în Dosarul nr. 630/42/2019 al Curții de Apel Galați - Secția de contencios administrativ și fiscal.
2.
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceeași autoare în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile
art. 25 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006
privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Galați - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 24 septembrie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.