Decizia nr. 432/2024

Marian Enache

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Daniela Ramona Marițiu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 344 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Alin Bulzan în Dosarul nr. 2.094/176/2021/a1 al Judecătoriei Alba Iulia. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.116D/2021.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că dispozițiile criticate, care prevăd că numai inculpatului i se comunică o copie certificată a rechizitorului, nu afectează dreptul la un proces echitabil sau egalitatea cetățenilor în fața legii, fiind firească această opțiune a legiuitorului. Potrivit dispozițiilor

art. 329 din Codul de procedură penală

coroborate cu cele ale

art. 344

din același act normativ, rechizitoriul reprezintă actul de sesizare a instanței și se limitează la fapta și persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală. Astfel, prin rechizitoriu se formulează o acuzație în materie penală, acesta comunicându-se persoanei acuzate. Din perspectiva principiului contradictorialității, atât partea civilă, cât și partea responsabilă civilmente vor fi citate în procedura de cameră preliminară și în procedura de judecată, având dreptul să consulte toate documentele din cauză, inclusiv rechizitoriul, fiindu-le asigurate toate drepturile și garanțiile procesuale ce decurg din principiul dreptului la un proces echitabil.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4.

Prin Încheierea penală nr. 632 din 10 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.094/176/2021/a1, Judecătoria Alba Iulia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 344 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Alin Bulzan în procedura camerei preliminare.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile

art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală

încalcă dreptul la apărare al părții civile, al persoanei vătămate și al părții responsabile civilmente, prin faptul că nu reglementează și în privința acestora comunicarea unei copii a rechizitoriului. Referitor la partea responsabilă civilmente, susține că împotriva acesteia se exercită acțiunea civilă în procesul penal, ea răspunzând singură sau în solidar pentru prejudiciul cauzat prin comiterea infracțiunii, în integralitatea acestuia sau în parte. Pentru acest motiv se arată că partea responsabilă civilmente justifică un interes în soluționarea cauzei penale și implicit în cunoașterea conținutului rechizitoriului, care ar trebui să fie tradus într-o limbă pe care partea responsabilă civilmente o cunoaște. Autorul susține că aceleași argumente sunt valabile și cu privire la partea civilă și la persoana vătămată.

6.

Judecătoria Alba Iulia apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că este firesc ca actul de inculpare să fie comunicat doar persoanei vizate. Potrivit

art. 329 alin. (1) din Codul de procedură penală , rechizitoriul reprezintă actul de sesizare a instanței de judecată, iar potrivit

art. 328 alin. (1) teza întâi

din același act normativ, acesta se limitează la fapta și persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală. Întrucât prin rechizitoriu se formulează o acuzație în materie penală, este firesc ca acesta să se comunice doar persoanei astfel acuzate. Totodată, din perspectiva principiului contradictorialității, persoanei vătămate/ părții civile trebuie să i se acorde aceleași drepturi ca și inculpatului, dar, odată citată, persoana vătămată/partea civilă ia cunoștință despre desfășurarea procedurii în fața judecătorului de cameră preliminară și are dreptul să consulte toate documentele existente în dosarul cauzei, inclusiv rechizitoriul, fiindu-i asigurate, în acest fel, toate drepturile și garanțiile procesuale pe care dreptul la un proces echitabil le presupune în faza procesuală analizată. În final invocă jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu,

Decizia nr. 776 din 18 decembrie 2014 ,

Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014

sau

Decizia nr. 803 din 5 decembrie 2017 .

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 344 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură penală , cu următorul conținut: „Copia certificată a rechizitoriului și, după caz, traducerea autorizată a acestuia se comunică inculpatului la locul de deținere ori, după caz, la adresa unde locuiește sau la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de procedură. Inculpatului, celorlalte părți și persoanei vătămate li se aduc la cunoștință obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-și angaja un apărător și termenul în care, de la data comunicării, pot formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Termenul este stabilit de către judecătorul de cameră preliminară, în funcție de complexitatea și particularitățile cauzei, dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile.“

11.

Autorul excepției susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în

art. 24 alin. (1)

referitor la dreptul la apărare. De asemenea, invocă prevederile

art. 6 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil.

12.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor de lege criticate, dintr-o perspectivă identică, de exemplu, prin

Decizia nr. 593 din 30 septembrie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1100 din 18 noiembrie 2021,

Decizia nr. 764 din 28 noiembrie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 6 martie 2020, și

Decizia nr. 762 din 28 noiembrie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 24 martie 2020.

13.

Cu acele prilejuri, Curtea a statuat că împrejurarea potrivit căreia numai inculpatului i se comunică o copie certificată a rechizitoriului și, după caz, traducerea autorizată a acestuia nu echivalează cu afectarea dreptului la un proces echitabil ori cu înfrângerea egalității cetățenilor în fața legii, deoarece este firesc ca actul de inculpare să fie comunicat doar persoanei vizate. De altfel,

art. 6 paragraful 3 lit. a) din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale obligă statele să respecte dreptul oricărui acuzat, indiferent că este privat sau nu de libertate, de a fi informat în cel mai scurt timp asupra naturii și cauzei acuzației aduse împotriva sa. Potrivit

art. 329 alin. (1) din Codul de procedură penală , rechizitoriul reprezintă actul de sesizare a instanței de judecată, acesta limitându-se la fapta și persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală, potrivit

art. 328 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură penală , și, întrucât prin rechizitoriu se formulează o acuzație în materie penală, acesta se comunică persoanei astfel acuzate. Totodată, prin

Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, Curtea a apreciat că, din perspectiva principiului contradictorialității, atât părții civile, cât și părții responsabile civilmente trebuie să li se acorde aceleași drepturi ca și inculpatului (paragraful 49), așa încât, odată citate, partea civilă și partea responsabilă civilmente iau cunoștință despre desfășurarea procedurii în fața judecătorului de cameră preliminară și au dreptul să consulte toate documentele existente în dosarul cauzei, inclusiv rechizitoriul, fiindu-le asigurate, în acest fel, toate drepturile și garanțiile procesuale pe care dreptul la un proces echitabil le presupune în faza procesuală analizată.

14.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția pronunțată de Curte prin jurisprudența mai sus invocată, precum și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

15.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Alin Bulzan în Dosarul nr. 2.094/176/2021/a1 al Judecătoriei Alba Iulia și constată că dispozițiile

art. 344 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură penală

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Alba Iulia și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 24 septembrie 2024.