Plan din 27 martie 2025

CUPRINS

1.

INFORMAȚII GENERALE

1.1.

Descrierea sintetică a Planului de management

1.2.

Procesul de elaborare al Planului de management

1.3.

Descrierea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management

1.3.1.

Ariile naturale protejate vizate de Planul de management

1.3.2.

Localizarea ariei/ariilor naturale protejate vizate Planul de management

1.3.3.

Limitele ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management

2.

MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTEJATE

2.1.

Geologie

2.2.

Hidrografie

2.3.

Pedologie

2.4.

Clima

2.5.

Elemente de interes conservativ, de tip abiotic

3.

MEDIUL BIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTEJATE

3.1.

Ecosistemele

3.2.

Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria/ariile naturale protejate 92A0 - Păduri-galerii (zăvoaie) cu Salix alba și Populus alba

91E0* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

91F0 - Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

91M0 - Păduri balcano - panonice de cer și gorun

6440 - Pajiști aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii

3150 - Lacuri eutrofe cu vegetație de Magnopotamion sau Hydrocharition

3.3.

Specii de floră și faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată

3.3.1.

Plante superioare

3.3.2.

Herpetofaună

3.4.

Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată

4.

INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE

4.1.

Comunitățile locale și factorii interesați

4.1.1.

Comunitățile locale

4.1.2.

Factorii interesați

4.2.

Utilizarea terenului

4.3.

Situația juridică a terenurilor

4.4.

Administratori, gestionari și utilizatori

4.5.

Infrastructură și construcții

4.6.

Patrimoniu cultural

4.7.

Obiective turistice

5.

ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV

5.1.

Lista activităților cu potențial impact

5.1.1.

Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate

5.1.2.

Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate

5.2.

Hărțile activităților cu potențial impact

5.2.1.

Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate

5.2.2.

Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate

5.3.

Evaluarea impacturilor asupra speciilor

5.3.1.

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

5.3.2.

Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor

5.4.

Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate

5.4.1.

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate

5.4.2.

Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate

6.

EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE

6.1.

Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

6.1.1.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei

6.1.2.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

6.1.3.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

6.1.4.

Evaluarea globală a speciei

6.2.

Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ

6.2.1.

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat

6.2.2.

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat

6.2.3.

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor

6.2.4.

Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat

6.3.

Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor/habitatelor pentru care au fost desemnate siturile

92A0 Păduri-galerii (zăvoaie) de Salix alba și Populus alba 4110 Pulsatilla pratensis subsp. hungarica (Dediței)

1188 Bombina bombina (Izvoraș cu burtă galbenă)

1220 Emys orbicularis (Țestoasă de baltă)

7.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

7.1.

Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată

7.2.

Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități

7.2.1.

Obiectiv general

7.2.2.

Obiective specifice

7.2.3.

Măsuri specifice/ măsuri de management

8.

PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR

8.1.

Planul de activități

8.2.

Estimarea resurselor necesare

9.

PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR

9.1.

Raportări periodice

9.2.

Urmărirea activităților planificate

9.3.

Indicarea activității realizate

10.

BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE

11.

ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT

ANEXA 1 . Regulamentul sitului de importanță comunitară ROSCI0220 Săcueni și al Rezervației Naturale Lacul Cicoș

Anexa 2 . Fotografii

Anexa 2.1 . ROSCI Săcueni - Galerie de sălcii de-a lungul văii Sânnicolau

Anexa 2.2 . Habitatul 91E0*, pe valea Lacu Cicastău, spre Lacul Olosig

Anexa 2.3 . Habitatul 91E0*, dominant în RN Lacul Cicoș

Anexa 2.4 . Habitatul 91F0

Anexa 2.5 . Parcelă forestieră dominată de cer (Quercus cerris)

Anexa 2.6 . Arborete dominate de Quercus cerris, de vârste diferite, în pădurea Săcueni

Anexa 2.7 . Pajiști aluviale umede ale habitatului 6440, pe Valea Sânnicolau

Anexa 2.8 . Lacul Cicoș

Anexa 2.9 . Bombina bombina

Anexa 2.10 . Emys orbicularis

Anexa 2.11 . Triturus vulgaris

Anexa 2.12 . Natrix natrix

ANEXA 3 . Hărți/seturi de date geospațiale (GIS)

Anexa 3.1 . Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate

Anexa 3.2 . Harta localizării ariilor naturale protejate

Anexa 3.3 . Harta limitelor ariei naturale protejate

Anexa 3.4 . Harta zonării interne - nu este cazul

Anexa 3.5 . Harta geologică

Anexa 3.6 . Harta hidrografică

Anexa 3.7 . Harta solurilor

Anexa 3.8 . Harta temperaturilor - medii multianuale

Anexa 3.9 . Harta precipitațiilor - medii multianuale

Anexa 3.10 . Harta ecosistemelor

Anexa 3.11 . Hărțile distribuției tipurilor de habitate

Anexa 3.12 . Hărțile distribuției speciilor

Anexa 3.13 . Harta unităților administrativ teritoriale

Anexa 3.14 . Harta utilizării terenului

Anexa 3.15 . Harta juridică a terenului

Anexa 3.16 . Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate

Anexa 3.17 . Harta privind perimetrul construit al localităților

Anexa 3.18 . Harta construcțiilor - nu este cazul

Anexa 3.19 . Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural național - nu este cazul

Anexa 3.20 . Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere

Anexa 3.21 . Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate

Anexa 3.22 . Harta amenințărilor la nivelul ariei naturale protejate

Anexa 3.23 . Harta distribuției impacturilor asupra speciilor

Anexa 3.24 . Harta distribuției impacturilor asupra habitatelor

1.

INFORMAȚII GENERALE

1.1.

Descrierea sintetică a Planului de management

Realizarea planului de management integrat al sitului Natura 2000 ROSCI0220 Săcueni și al rezervației naturale Lacul Cicoș reprezintă obiectivul principal al proiectului "CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII ÎN SITUL NATURA 2000 ROSCI0220 SĂCUENI ȘI ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ 2.184 LACUL CICOS" - SMIS 119008, beneficiar Fundația pentru Cultură și Educație Ecologistă Ecotop Oradea, alături de elaborarea tuturor studiilor care stau la baza întocmirii prezentului plan de management. În conformitate cu directivele UE și legislația națională, informațiile regăsite în studiile efectuate pentru cunoașterea detaliată a tuturor aspectelor legate de habitatele și speciile țintă ale ariilor protejate vizate de proiect, vor sta la baza elaborării planului de management și a măsurilor de conservare necesare menținerii unei stări de conservare favorabilă.

Planul de management reprezintă documentul oficial al unui proces de management continuu, capabil să asigure gospodărirea eficientă și adaptativă a ariilor naturale protejate pentru care a fost elaborat.

Măsurile prevăzute în prezentul plan de management au ca scop asigurarea unui statut favorabil și durabil de conservare pentru speciile prezente în ariile protejate și țin cont de condițiile economice, sociale și culturale ale comunităților locale din proximitatea acestora, precum și de particularitățile regionale și locale ale zonei, prioritate având însă obiectivele de conservare ce au stat la baza desemnării ariilor protejate - habitatele și speciile de interes comunitar prezente în situri și rezervații.

Respectarea planului de management integrat și a regulamentului este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, pentru autoritățile care reglementează activități pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau care administrează terenuri și alte bunuri, respectiv care desfășoară activități în perimetrul și în vecinătatea ariei naturale protejate, în cazul de față ROSCI0220 Săcueni

ROSCI0220 Săcueni a fost propus pentru desemnarea ca sit Natura 2000 în anul 2007, prin

Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007

privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare.

Tabel 1. Cadrul normativ relevant privind ariile naturale protejate

Nr. crt.

Tip act

Număr act

An act

Denumire

1.

Ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor

1682

2023

pentru aprobarea

Ghidului metodologic

privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar

2.

Ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor

1822

2020

pentru aprobarea

Metodologiei

de atribuire în administrare a ariilor naturale protejate

3.

Ordinul Ministrului Mediului

304

2018

privind aprobarea

Ghidului de elaborare

a Planurilor de management ale ariilor naturale protejate

4.

Legea

292

2018

privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului

5.

Legea

95

2016

privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și pentru modificarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare

6.

Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor

3836

2012

privind aprobarea

Metodologiei

de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial, cu modificările și completările ulterioare

7.

Legea

49

2011

pentru aprobarea

Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice

8.

Legea

137

2010

pentru ratificarea

Protocolului

privind conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice și a diversității peisajelor, adoptat și semnat la București la 19 iunie 2008, la

Convenția-cadru

privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003

9.

Ordinul Ministrului Mediului

203

2009

privind

Procedura

de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și de faună sălbatice

10.

Hotărârea Guvernului

1679

2008

privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de

Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 , precum și obligațiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice și proprietarilor de culturi agricole, silvice și de animale domestice pentru prevenirea pagubelor

11.

Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale

353

2008

pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea, organizarea și practicarea vânătorii, cu modificările și completările ulterioare

12.

Legea

331

2024

Codul Silvic , cu modificările și completările ulterioare

13.

Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile

1964

2007

privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare

14.

Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile

1798

2007

pentru aprobarea

Procedurii

de emitere a autorizației de mediu, cu modificările și completările ulterioare

15.

Ordonanța de urgență a Guvernului

68

2007

privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului, cu modificările și completările ulterioare

16.

Ordonanța de urgență a Guvernului

57

2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare

17.

Legea

407

2006

vânătorii și a protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare

18.

Legea

265

2006

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005

privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare

19.

Ordinul Ministrului Mediului și Gospodăririi Apelor

207

2006

privind aprobarea conținutului Formularului Standard Natura 2000 și a manualului de completare al acestuia

20.

Ordonanța de urgență a Guvernului

195

2005

privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare

21.

Hotărârea Guvernului

1076

2004

privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare

22.

Legea

451

2002

pentru ratificarea

Convenției europene a peisajului , adoptată la Florența la 20 octombrie 2000

23.

Legea

86

2000

pentru ratificarea

Convenției

privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998, cu modificările și completările ulterioare

24.

Legea

5

2000

privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a IlI-a - zone protejate, cu modificările și completările ulterioare

25.

Legea

13

1998

pentru aderarea României la

Convenția

privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979

26.

Legea

58

1994

pentru ratificarea

Convenției

privind diversitatea biologică, adoptată la Rio de Janeiro, 5 iunie 1994

27.

Legea

13

1993

pentru ratificarea

Convenției

privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, Berna, 19.07.1979

Situl ROSCI0220 are o suprafață de 741,37 de hectare și este situat pe teritoriul județului Bihor, oraș Săcueni. Rezervația naturală are o suprafață de 12,34 ha și se suprapune parțial peste ROSCI0220, mai precis peste ecosistemul acvatic al Lacului Cicoș (a se consulta

Anexa 3.1 ).

Tabel 2. Tabel centralizator cu măsurile adresate elementelor de interes conservativ funcție de starea de conservare a acestora și presiunile și amenințările cu care se confruntă acestea

Arie naturală protejată / Elemente de interes conservativ

Stare de conservare (F/ NI/ NR)

Presiune (P)

Amenințare (A)

Măsurile active de conservare propuse

ROSCI0220 Săcueni

Bombina bombina

F

(P) A.02.0

(P) A.07

(P) B.02

(P) K.01.03

MS 1.1.1

MS 1.1.2

MS 1.1.3

MS 1.1.4,

MS 1.2.1,

MS 1.2.2,

MS 1.2.3

Emys orbicularis

F

(P) A.02.0

(P) A.07

(P) B.02

(P) K.01.03

MS 1.1.1

MS 1.1.2

MS 1.1.3

MS 1.1.4,

MS 1.2.1,

MS 1.2.2,

MS 1.2.3

Triturus vulgaris

F

(P) A.02.0

(P) A.07

(P) B.02

(P) K.01.03

MS 1.1.1

MS 1.1.2

MS 1.1.3

MS 1.1.4,

MS 1.2.1,

MS 1.2.2,

MS 1.2.3

Pulsatilla pratensis ssp. hungarica

X

(P) I.01

(P) B.07

(P) K.01.03

MS 1.1.5

MS 1.1.6,

MS 1.1.7

MS 1.2.3

Salix alba

F

(P) I.01

MS 1.1.5

Habitatul 92A0

F

(P) J.02.05.02

(P) I.01

MS 1.3.1

MS 1.3.2

Habitatul 91E0*

F

(P) J.02.05.02, M.01

(P) I.01

(P) A.01, A.02.01, A.08

MS 1.3.3

MS 1.3.4

MS 1.3.5

Habitatul 91F0

F

(P) I.01

MS 1.3.6

Habitatul 6440

F

(P) J.02.05.02

(P) A.03 (P) A.01

MS 1.3.7

MS 1.3.8

MS 1.3.9

Habitatul 3150

F

(P) J.02.05.02, M.01

MS 1.3.10

Habitatul 91M0

NI

(P) I.01

(P) B.02, B.02.01.02, I.01

MS 1.4.1

MS 1.4.2

Rezervația naturală Lacul Cicoș

Salix alba

F

(P) B.07, G.05

(P) K.01.03, J.03.01, J.03.02, K.02.01

(P) H.01.05

MS 1.1.8

MS 1.1.9, 1.1.10

MS 1.1.11

Notă:

Starea de conservare poate fi:

Favorabilă - F, Nefavorabilă Inadecvată - NI, Nefavorabilă Rea - NR Presiune - P și Amenințare - A

1.2.

Procesul de elaborare al Planului de management

Planul de management al ROSCI0220 Săcueni a fost întocmit în conformitate cu prevederile legale ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 49/2011 , cu completările și modificările ulterioare.

Buna administrare a siturilor Natura 2000 este influențată într-un mod decisiv de acuratețea, complexitatea și operaționalitatea planului de management realizat, astfel că procesul de elaborare al acestuia are în vedere aceste aspecte.

Pentru evaluarea detaliată a speciilor din cadrul sitului au fost efectuate atât activități de birou, cât și de teren, în perioada septembrie 2017 - decembrie 2018. În timpul campaniilor de teren au fost identificate și cartate speciile și au fost culese informații relevante referitoare la distribuția acestora, a activităților antropice care le amenință - au fost identificate și inventariate sursele de impact, intensitatea manifestării acestora, fiind estimat gradul de afectare a speciilor vizate și intensitatea -, precum și informații în funcție de care s-a determinat starea de conservare a speciilor de interes comunitar din ROSCI0220 Săcueni.

De asemenea, pentru descrierea detaliată a mediului abiotic, au fost necesare pregătiri anterioare în birou, precum și campanii de teren în cadrul cărora au fost culese date scriptice și grafice sub forma schițelor de hartă cu privire la condițiile fizico-geografice specifice sitului. Totodată, în timpul campaniilor de teren s-a identificat și cartat și modul de utilizare a terenurilor.

Datele culese din teren au permis elaborarea ulterioară în GIS a hărților ce vizează atât factorii abiotici, cât și biotici, respectiv hărți referitoare la distribuția habitatelor și speciilor, a presiunilor și amenințărilor asupra speciilor, precum și a stării de conservare în care se regăsesc fiecare dintre acestea și care constituie parte integrantă a planului de management.

Informațiile referitoare la presiunile actuale, precum și informațiile cu privire la amenințările cu potențial impact asupra speciilor au constituit suportul necesar stabilirii gradului de conservare și propunerii măsurilor necesare pentru menținerea habitatelor și speciilor din siturile de interes comunitar într-o stare favorabilă de conservare.

Măsurile de conservare au fost stabilite în mod realist, atât din punct de vedere al amplorii acțiunilor, cât și din punct de vedere al intervalelor de timp necesare punerii lor în practică.

Planul de management a fost supus unui proces de consultare cu factorii interesați, realizat prin organizarea a două consultări publice privind planul de management al ariei naturale protejate ROSCI0220 Săcueni, care au avut loc în orașul Săcueni. La fiecare dintre cele două evenimente au participat circa 20 persoane, reprezentanți ai unor autorități locale și instituții publice din domeniul protecției mediului, localnici, reprezentanți ai comunităților locale din aria sitului vizat de proiect.

1.3.

Descrierea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management

1.3.1.

Ariile naturale protejate vizate de Planul de management

Tabel 3. Ariile naturale protejate vizate de Planul de management

Nr. crt.

Arie naturală protejată cu care se suprapune

Tip suprapunere

c)

Suprafața totală suprapusă cu aria natural protejată de referință

(ha)

Procentul din aria naturală protejată de referință

(%)

Cod

Denumire

Tip

a)

Categorie

b)

Denumire responsabil

1

ROSCI0220

Săcueni

B, F, Z

SCI

ANANP

-

-

-

2

2.184

Lacul Cicoș

U

IV

ANANP

12.34

1,66

ROSCI0220 a fost desemnat pentru protecția unui habitat de interes comunitar (92A0), respectiv a unei specii de amfibieni (Bombina bombina), a unei specii de reptile (Emys orbicularis) și a unei specii de plante (Pulsatilla pratensis subsp. hungarica Soo). În timpul studiilor de teren, a fost identificată în sit și specia de interes comunitar Triturus vulgaris.

Rezervația naturală Lacul Cicoș a fost desemnată pentru protecția a două specii de plante și anume Quercus pubescens și Salix alba. Studiile efectuate nu au confirmat prezența speciei Quercus pubescens în rezervație.

1.3.2.

Localizarea ariei/ariilor naturale protejate vizate Planul de management

Arealul sitului este localizat în partea de nord-vest a României, în Câmpia Ierului, care este o subdiviziune a Câmpiei Înalte a Someșului, aceasta la rândul ei reprezentând partea nordică a Câmpiei de Vest.

Din punct de vedere administrativ, arealul aparține județului Bihor și se suprapune teritoriului administrativ al orașului Săcueni, de unde a împrumutat și numele (a se consulta

Anexa 3.2 . Harta localizării ariilor naturale protejate).

Din punct de vedere geomorfologic aria protejată Săcueni se încadrează reliefului de câmpie înaltă.

Tabel 4. Localizarea ariei/ariilor naturale protejate

Codul și denumirea ariei naturale protejate

Suprafața

(ha) ’

Regiunea biogeografică

(*)

Județul

Localitățile (orașe, comune, sate**)

Localitate

Suprafața

(ha) ’

ROSCI0220 Săcueni

741

Panonică

Bihor

Săcueni

741

Principala rută de acces în și dinspre arealul protejat este drumul național (DN19B) care face legătura între localitățile Săcueni și Șimleul Silvaniei trecând prin Marghita. Acesta traversează partea nordică a ariei protejate chiar pe lângă Lacul Cicoș.

1.3.3.

Limitele ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management

ROSCI0220 are o suprafață de 741.37 ha, în timp ce rezervația naturală are o suprafață de 12,34 ha.

Limita ariei protejate este neregulată și foarte sinuoasă (a se consulta

Anexa 3.3 ), încadrând un areal suprapus culoarului de vale al Pârâului Sânnicolau și al bazinelor hidrografice ale afluenților acestuia, Valea Pucioasa și Valea Lacul Cicastău. Rațiunile care au stat la baza trasării limitei au fost de ordin faunistic, floristic și de peisaj.

Coordonatele geografice care aproximează extremitățile ariei protejate sunt:

–

spre Nord, a fost ales un punct situat la capătul amonte al lacului Cicoș. Coordonatele geografice sunt: 22°29'76" Est și 47°21'55" Nord;

–

extremitatea vestică corespunde cu un punct situat la liziera spre localitatea Săcuieni și are valorile de 22°7'9.3" Est și 47°205" Nord.

–

cel mai estic punct a fost măsurat în apropiere de localitatea Olosig și are valorile de 2209'50" Est și 47°20'21" Nord;

–

extremitatea sudică a ariei protejate corespunde unui punct situat în albia Pârâului Sânnicolau la ieșirea acestuia din teritoriul ariei protejate și are coordonatele de 22°8'38" Est și 47°18'49" Nord.

2.

MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTEJATE

2.1.

Geologie

Din punct de vedere geologic, Câmpia Someșului (în care se încadrează și arealul protejat descris aici), care face parte din unitatea geografică superioară numită Câmpia de Vest, fiind o subunitate a acesteia, aparține unui spațiu depresionar foarte larg, mult extins spre vest dincolo de granița României, numit Depresiunea Panonică. Pe teritoriul țării noastre se găsește o mică parte de la marginea estică a Depresiunii Panonice, așa cum am arătat, foarte larg dezvoltată spre vest, pe teritoriul Ungariei.

În evoluția paleogeografică a întregii regiuni se cunosc mai multe etape importante. Succesiunea sedimentară pre-Cretacică este afectată în egală măsură de aceleași mișcări tectonice care au influențat și succesiunea din Munții Apuseni. Prima etapă tectonică este reprezentată de mișcările kimmerice vechi. Acestea marchează discordanța dintre formațiunile Triasice și cele Jurasice. În urma mișcărilor kimmerice noi se formează și discordanța dintre formațiunile de vârstă Jurasic Superior (Tithonian) și cele aparținătoare Cretacicului Inferior. Momentul tectonic cel mai important îl reprezintă mișcările tectonice austrice. În timpul acestora, la finalul Albianului, Munții Apuseni de Nord suferă un proces de exondare. Tot acum are loc șarierea sistemului Pânzelor de Codru peste Unitatea de Bihor (Ianovici et al., 1976). Bazinul Panonic în ansamblu său alcătuiește o unitate seismotectonică foarte complexă (Lenkey et al., 2002). Acesta este înconjurat de alte bazine mai puțin active din punct de vedere tectonic precum Masivul Boemiei, Masivul Ucrainean sau Platforma Moesică.

Principalele unități tectono-structurale din partea nord-estică a Bazinului Panonic sunt reprezentate prin: 1) Grabenul Sătmărean; 2) Horstul Sălajului; 3) Zona Depresionară Sânnicolaul de Munte (în care este cuprinsă și zona Săcuieni) în care se dezvoltă preponderent depozite Neogene; 4) Horstul Biharia, cu depozite Mezozoice și Miocene cu grosime redusă; 5) Grabenul Oradea-Toboliu, cu o grosime semnificativă a depozitelor mezozoice și neogene; 6) Grabenul Giriș-Borș, cu o grosime semnificativă a formațiunilor miocene.

Din punct de vedere petrografic, în situl ROSCI0220 există două tipuri de depozite, respectiv depozite deluviale, care ocupă aproape tot arealul ariei protejate, cu excepția extremității vestice, unde se întâlnesc pietrișuri, nisipuri și nisipuri argiloase (a se consulta Anexa 3.5. Harta geologică).

Sub aspect geomorfologic, teritoriul ariei protejate se integrează în totalitate spațiului geografic al Câmpiei Înalte a Someșului, mai precis subunității acesteia numită Câmpia Sălacea- Roșiori, care ocupă partea sud-vestică a Câmpiei Înalte Someșene și se prezintă sub forma unei fâșii înguste de numai 2-5 km, alungită între localitățile Pir și Roșiorii Bihorului pe o distanță de 40 km.

Sub raportul reliefului, aceasta se prezintă ca un șes înalt (cu înălțimi cuprinse între 110-180 m), slab fragmentat, dar care se detașează net de Câmpia Ierului printr-o denivelare de 20-35 m, cu glacisuri formate la bază, pe suprafața cărora s-au amplasat localitățile printre care și Săcueni. În depozitele ce formează glacisul Săcuenilor s-au descoperit importante zăcăminte de hidrocarburi și ape geotermale care reprezintă un potențial important în dezvoltarea economiei zonei.

În privința morfologiei, relieful ariei protejate ROSCI0220 se prezintă sub formă monoclinală, cu nodul de altitudine important în partea de nord și cu "căderea" stratelor spre sud. În aceeași direcție, nord-sud, suprafața câmpiei este disecată de trei cursuri de apă, relativ paralele, de la est la vest numindu-se: Pârâu Sânicolau, apoi o vale scurtă cu obârșia sub pădurea Secuieni și în final, valea Pucioasa. Între cele trei văi se află largi suprafețe interfluviale, netede la partea superioară și cu o creștere a unghiului de pantă al versanților pe măsură ce se coboară spre albia râurilor.

În urma analizei hipsometrice se constată prezența a 4 trepte de relief ce se încadrează între 118 și 182 m. Amplitudinea absolută a reliefului, de 178 m, a fost măsurată în partea central - nordică a arealului, în zona pădurii Secuieni și reprezintă înălțimea maximă a unui monticul rezultat prin eroziune. Faptul că partea nordică a ariei protejate este mai înaltă, conferă albiilor o pantă redusă de scurgere.

Analiza distribuției fâșiilor altimetrice arată o dispunere a acestor trepte după cum urmează:

–

treapta 1 (altitudinile cuprinse între 118-130 m), deține un ecart redus de altitudine (numai 12 m) și are o pondere în suprafață de 11.68% din totalul ariei protejate. Asamblează zona joasă, a albiilor de vale și luncă de pe cursul pârâului Sânicolau și a afluentului de dreapta al acestuia.

–

treapta 2 (între 130-150 m.) reprezintă 24.30 % din totalul suprafeței ariei protejate și se suprapune versanților de vale mai înclinați care fac trecerea între albiile văilor și glacisuri și suprafețele interfluviale mai nivelate.

–

treapta 3 cuprinsă între 150-165 m altitudine deține o suprafață mult mai largă decât cele anterioare, de 38.34% din total și asamblează suprafețele interfluviilor dintre văi. Această treaptă prelungește versanții înclinați din treapta 2, are un unghi de pantă mai redus și un grad de nivelare mai ridicat decât cele anterioare.

–

treapta 4, cuprinsă între altitudinile de 165-182 m reprezintă nivelul celor mai înalte porțiuni ale ariei protejate, având un procent de ocupare de 25.56% din totalul ariei protejate. Se suprapune în cea mai mare parte pe interfluviul ocupat de Pădurea Secuieni, cu o extensie spre nord-est dar și la vest de Valea Pucioasa. Are valori ale unghiului de pantă reduse, principalele procese de modelare fiind legate doar de infiltrațiile apei provenite din precipitații.

Tabel 5. Intervalele hipsometrice și valorile acestora de ocupare în procente în cadrul ariei protejate

Nr

Intervale hipsometrice

Procent de ocupare

(%)

1

118-130

11.68

2

130-150

24.30

3

150-165

38.34

4

165-182

25.56

Din analiza hărții înclinării versanților se observă o distribuție a valorilor unghiurilor de pantă în corelație cu ceilalți indicatori geomorfologici.

Suprafețele cu valori ale unghiului de pantă de 0-2 grade ocupă un procent mare din total, de 21.56%. Suprafețele cu aceste valori sunt distribuite la nivelul interfluviilor dintre cele trei văi și la nivelul albiilor de vale. Sunt suprafețe caracterizate de o dinamică și intensitate redusă a proceselor geomorfologice fiind dominate în special de procese pe verticală (infiltrări ale precipitațiilor, levigări ale sărurilor din sol.

Clasa de pante de 2.1-5 grade deține cea mai însemnată proporție, 48.65% din total; suprafețele care intră în această clasă sunt distribuite atât la nivelul interfluviilor dar și în zona de tranziție între suprafețele interfluviale netede și sectoarele de versanți mai abrupte.

A treia clasă de pante cu valori cuprinse între 5.1-10 grade se desfășoară la partea superioară a versanților, în zona de tranziție spre suprafețele interfluviale mai netede. Ocupă încă un procent important din suprafață deținând 20.04% din totalul suprafeței arealului protejat. Este spațiul caracterizat de un debut al intensității și dinamicii proceselor geomorfologice cu șiroiri, eroziune în suprafață și procese de tip creep.

După acest nivel se remarcă o scădere bruscă a ponderii claselor care urmează astfel că, a patra clasă, cea de 5.1-10 grade deține doar 2.45% din suprafața totală. Suprafețele cu această înclinare se întâlnesc la nivelul versanților mai înclinați de pe parcursul celor trei văi.

În final, cele mai înclinate suprafețe cu valori ale unghiului de pantă cuprinse între 15.120 grade caracterizează versanții din vecinătatea albiilor râurilor care prin eroziune (subsăpare) au determinat apariția înclinării acestora. Răspândirea lor este redusă, ocupând doar 0.22% din totalul ariei protejate

Tabel 6. Intervalele de pantă și valorile acestora de ocupare în procente în cadrul ariei

Nr

Intervale de pantă

(grade)

Procent de ocupare

1

0 - 2

21.56

2

2,1 - 5

48.65

3

5,1 - 10

20.04

4

10.1 - 15

2.45

5

15.1 - 20

0.22

Aria protejată Săcuieni prezintă o formă alungită pe direcția N-S conform cu dispunerea culoarelor văilor care o drenează. Ca urmare a caracteristicilor morfografice ale reliefului câmpiei, la care se adaugă incidența radiației solare la nivelul suprafeței topografice se remarcă o distribuție preponderentă a versanților cu expoziție estică, sudică, sud-vestică și vestică, ceea ce asigură o bună insolație a suprafeței și valori calorice ridicate. Acest fapt se constituie ca o trăsătură pozitivă pentru vegetația și fauna zonei.

Tabel 7. Orientările suprafețelor și procentul acestora de ocupare în cadrul ariei protejate

Nr

Expoziția versanților

Procent de ocupare

(%)

1

N

3.41

2

NE

9.02

3

E

22.83

4

SE

20.87

5

S

10.57

6

SV

9.17

7

V

14.31

8

NV

6.98

9

Suprafețe plate

(fără orientare)

1.01

În cazul suprafețelor cu expunere nordică și nord-estică topirea zăpezilor și dezghețul se produc mai târziu și mai lent, sunt puțin expuși eroziunii peliculare și afectați în principal de procesele de alterare. În schimb, versanții cu valori ridicate ale insolației sunt degajați rapid de zăpadă și îngheț și afectați de timpuriu și pe o perioadă lungă din an de procesele de pluvioablație, creep, șiroire.

2.2.

Hidrografie

Rețeaua hidrografică a ariei protejate este compusă dintr-un număr redus de cursuri de apă cu caracter permanent (a se consulta

Anexa 3.6 . Harta hidrografică). Direcția cursurilor de apă este predominantă sud-nord conformă cu direcția de drenaj a râurilor care se află în relație cu înclinarea generală a reliefului câmpiei înalte a Someșului.

Colectorul principal al arealului este cursul de apă Pârâul Sânicolau care drenează partea estică a ariei protejate. Acesta primește câțiva afluenți, toți de dreapta și anume: Valea Lacul Cicastău, un curs de apă care se formează din lacul Cicoș și continuă spre aval până la confluența cu Pârâul Sânicolau și Valea Pucioasa cu care intră în confluență în aval, înainte de a ieși de pe teritoriul ariei protejate. Valea Pucioasa la rândul ei primește un afluent important de stânga înainte de confluența cu Pârâu Sânicolau. În afara acestora mai există câteva foarte mici cursuri de apă cu caracter permanent și temporar de mică însemnătate care intră în confluență cu Pârâul Sânicolau chiar la ieșirea în aval a acestuia din teritoriul ariei protejate.

Lungimea totală însumată a cursurilor de apă de aici este de 11.468 km. Lungimea râurilor raportată la suprafața totală a ariei protejate de 7.41 kmp va da o valoare a densității fragmentării fluviale de 1.54 km/kmp. Datorită distribuției destul de uniforme a cursurilor de apă la întreg arealul ariei protejate se poate considera că necesarul de apă al teritoriului este relativ satisfăcut.

Rețeaua de râuri din zonă prezintă o serie de canale de drenaj pentru îndepărtarea excesului de umiditate din zonă. Ca urmare, în multe cazuri au fost necesare lucrări de îndiguiri (așa cum este cazul lacului Cicoș) și desecări.

Lucrările de regularizări a cursurilor de apă și folosirea apelor din râuri în perioadele de secetă pentru irigații fac ca debitul natural să fie greu de determinat.

În general regimul hidrologic al râurilor de aici se remarcă cu un maxim în intervalul februarie-martie și un minim în lunile august-octombrie.

Scurgerea medie multianuală specifică este redusă, ea fiind de numai 1-3 l/s/kmp, în timp ce scurgerea medie specifică de aluviuni este relativ ridicată, ceea ce determină procese de colmatare a ariilor joase înmlăștinite și a canalelor. În timpul iernii formațiunile de gheață apar în a doua decadă a lunii noiembrie. Cu toate lucrările ameliorative realizate, caracteristica de seamă a câmpiei rămâne aceea de regiune cu exces de umiditate în principal din apa freatică.

Tabel 8. Localizarea principalelor bazine hidrografice în teritoriul arealului protejat

Nr.

Unitatea geografică

Bazin hidrografic

Afluenți

1.

Câmpia Sălacea- Roșiori

Barcău

(cu afluentul Pârâul Sânicolau)

De dreapta:

-Valea Lacul Cicastău - 1.26 km

-Valea Pucioasa - 3.85 km

În afara rețelei hidrografice, destul de săracă în debit și dimensiuni ale cursurilor de apă, apar mai multe zone de înmlăștinire situate în vechile belciuge și meandre ale unor cursuri acum părăsite.

Apele freatice

Structura deltaică a aluviunilor cuaternare explică particularitățile apelor freatice din această zonă. Pe lângă straturile acvifere cu nivel liber (care caracterizează arealele frecvent inundabile și înmlăștinite așa cum este cazul părții de nord unde se găsește lacul Cicoș) se întâlnesc și stratele acvifere suprafreatice, freatice pe adâncimi restrânse de 1-7 m și strate acvifere captive, de adâncime, între 4-5 m. Deși dispun de debite apreciabile, datorită conținutului lor de săruri, sunt ape carbonatate-calcice-magneziene, cu valori ridicate ale durității, astfel că devin nepotabile și agresive pentru structurile de canalizare și aducțiune cu apă.

Lacurile

Singura acumulare acvatică din cuprinsul arealului protejat o reprezintă Lacul Cicoș. Acesta este localizat în extremitatea nordică a arealului protejat ROSCI0220 și reprezintă unul dintre motivele înființării ariei protejate de interes comunitar. Suprafața bazinului acvatic este de 12.34 ha ceea ce reprezintă 1.66% din totalul suprafeței de protecție. De fapt lacul Cicoș este un ansamblu acvatic care deține atât luciu de apă cât și suprafața mlăștinoasă înconjurătoare.

2.3.

Pedologie

În cuprinsul sitului ROSCI0220 au fost identificate următoarele categorii:

a.

Soluri minerale condiționate de topografia terenurilor - aici fiind identificate soluri din clasa Gleisolurilor (gleisoluri molice în clasificarea FAO-UNESCO și SRTS sau lăcoviști în SRCS).

b.

Soluri minerale condiționate de timp, în cadrul cărora se includ Cambisolurile: cambisoluri eutrice în clasificarea FAO-UNESCO, sau solurile brune eu-mezobazice în SRCS, sau eutricambosolurile în STRS).

c.

Soluri minerale condiționate de climatul temperat continental (moderat sau excesiv) - unde intră soluri din clasa Griziomuri (griziomuri haplice în clasificarea FAO-UNESCO, sau soluri cenușii în SRCS).

d.

Soluri minerale condiționate de climatul temperat umed - din această clasă fiind prezente în arealul studiat solurile din clasa Luvisolurilor (luvisoluri haplice în clasificarea FAO-UNESCO, sau brune luvice în SRCS sau luvosoluri în SRTS și luvisoluri cromice în FAO-UNESCO, sau soluri brun roșcate în SRCS, sau luvosoluri în SRTS).

a.

Soluri minerale condiționate de topografia terenurilor. Gleisolurile, reprezentate în zonă prin gleisoluri molice, ocupă o suprafață identică cu a lacului Cicoș fiind un rezultat la hidromorfiei datorate apei din lac. Astfel se extind pe 12.34 ha ceea ce înseamnă 1.66% din întreaga suprafață a ariei protejate.

Gleisolurile molice sunt soluri hidromorfe care au luat naștere în condițiile unui surplus permanent de apă freatică condiție ce se realizează ușor în arealul analizat având în vedere nivelul hidrostatic foarte ridicat.

Gleisolurile se dezvoltă pe forme de relief joase, slab drenate, așa cum este în acest caz arealul lacului Cicoș, condițiile climatice având un rol redus în apariția acestui tip de sol. Principalul factor în geneza lor în reprezintă apa freatică, unde poziționarea superficială a nivelurilor piezometrice mențin solul și substratul permanent supraumectat în defavoarea unei circulații optime a aerului. În cazul excesului de apă freatică conținutul de aer (oxigen) este extrem de mic ceea ce favorizează menținerea sub formă redusă a compușilor de Fe și Mn, care prin procese pedogenetice pot forma minerale secundare de tipul ferosilicaților cu fier feros de culoare verzui albăstriu, culori imprimate și orizonturilor de sol (orizonturi de glei). Gleisolurile molice din cuprinsul arealului protejat sunt soluri cu un procent relativ ridicat in baze în care predomină Ca și Mg. Se formează pe terenuri acoperite cu o bogată fitocenoză ierboasă din decompunerea căreia rezultă orizontul Am. Epipedonul acestor soluri are o structură bine dezvoltată, stabilă hidric, este bogat in humus (4-12%) și are capacitate de schimb cationic mare (T >30me/100 g sol).

b.

Soluri minerale condiționate de timp. Cambisolurile sunt reprezentate în arealul protejat printr-un singur tip, cambisolurile eutrice, cu două varietăți (gleizate și erodate).

Cambisolurile fac tranziția între solurile slab dezvoltate, incipient evoluate și cele moderat- puternic diferențiate isohumice sau feralice. Sunt condiționate de vârsta redusă a solificării și au un orizont Bv cambic subiacent unui orizont A (molic, ocric sau umbric).

Cambisolurile eutrice s-au format aici pe suprafețe cu declivități relativ reduse dar drenate și scoase de sub influența revărsărilor. O analiză a hărții solurilor corespondente arealului inclus în ROSCI0220 prezintă o dispunere a cambisolurilor sub forma unor fâșii care se suprapun versanților văii Pârâu Sânicolau și afluentului de dreapta al acestuia. Ca extindere cele două tipuri de cambisoluri eutrice ocupă o suprafață de 130.37 ha, care înseamnă 17.58% din totalul suprafeței ariei protejate.

Cambisolurile eutrice în arealul ariei protejate au avut ca material parental depozitele fluviatile recente din apropierea cursurilor de apă și depozitele deluviale alcătuite din pietrișuri, nisipuri și nisipuri argiloase. O constantă a tuturor acestor depozite o constituie bogăția în elemente chimice bazice ca urmare a slabei debazificări a acestora prin procesele pedogenetice. Cambisolurile eutrice au textură fină aici, cu o structură bine definită și o bioacumulare sporită (humus = 2-4%), unde predomină acizii huminici.

În cuprinsul ariei protejate, conform cu nomenclatorul SRCS, solurile brune eu- mezobazice apar cu următoarele subtipuri: gleizate, cu profil Ao - Bv - CGoGr (A ocric, B cambic și orizontul parental C combinat cu orizontul Go materialul parental de oxido-reducere sau gleizat sau combinat cu orizontul Gr - de reducere sau gleic și erodate unde se remarcă o "trunchiere" a acestora și uneori pot sa conțină o proporție mai ridicată de fracțiune grosieră numită "schelet".

c.

Soluri minerale condiționate de climatul temperat continental (moderat sau excesiv).

Griziomurile se regăsesc la limita cu zona pădurilor de foioase, făcând tranziția între cernziomuri și luvisoluri.

Griziomurile haplice în clasificarea FAO-UNESCO sau soluri cenușii în SRCS, prezintă caractere morfologice particulare determinate de procese pedogenetice specifice. Proprietățile fizice, fizico-mecanice și hidrofizice sunt favorabile în orizontul A și mai reduse în orizontul Bt, fapt care imprimă părții mediane a profilului de sol caractere de hidromorfie stagnică. Proprietățile lor chimice sunt favorabile: conținut mediu spre mare de humus (4-5%); grad sporit de saturație în baze (V>75%); capcacitate mare de schimb cationic (T>40 me/100 g. sol).

De remarcat că în situația în care vegetația sub care evoluează griziomurile va suferi modificări (adică pădurea va fi defrișată și înlocuită cu vegetație ierboasă sau culturi agricole) acestea își vor intensifica procesul bioacumulativ, sau dacă se va înlocui vegetația ierboasă cu cea forestieră acestea își vor intensifica procesul eluvial-iluvial.

Griziomurile prezintă o fertilitate bună și răspund bine și la aplicare de îngrășăminte chimice cu azot. Periodic sunt necesare corectării ale nivelului acidității prin aplicarea de amendamente calcaroase.

Pe teritoriul ROSCI0220 griziomurile apar sub forma unor mici areale localizate pe latura vestică spre localitatea Săcueni. Însumate ocupă o suprafață de 29.60 ha, ceea ce reprezintă cca. 4% din totată aria protejată.

d.

Soluri minerale condiționate de climatul temperat umed

Luvisolurile ocupă cea mai mare suprafață a teritoriului ROSCI0220 reprezentând 76.75% din totalul suprafeței comunei, adică în jur de 569 ha. În privința formelor de relief, luvisolurile apar pe suprafețele mai înalte, bine drenate de tip interfluvii largi.

În cuprinsul ariei protejate apar două tipuri de luvisoluri și anume luvisolurile haplice și luvisolurile cromice. Acestea se află în amestec astfel că o clară departajare a lor este dificilă. Totuși, se constată dominanța luvisolurilor haplice tipice și a luvisolurilor cromice tipice pe suprafețele interfluviale înalte și netede dintre văile Sânicolau și valea Pucioasa, precum și la vest de aceasta.

Luvisolurile haplice apar sub arealele cu umiditate și evapotranspirație moderate, materiale parentale ușor acide și sub o vegetație de pădure de foioase sau pajiști secundare. Transformarea activă a materiei organice încorporată în sol, favorizează formarea unor cantități mai mici de acizi humici, neutralizați de bazele existente. În situația în care mediul este slab acid compușii de Fe devin oxidați și imobili iar solul capătă o culoare brună în partea superioară și brun-gălbuie în cea inferioară. 0 parte din bazele eliberate prin procesul de hidroliză sunt reținute de mineralele argiloase (datorită capacității de schimb cationic a acestora), cea mai mare parte a acestora însă sunt spălate pe profil așa încât profilul luvisolurilor haplice nu există condiții de formare a unui orizont Cca.

Ca varietăți luvisolurile haplice întâlnite aici sunt tipice și erodate. Cele tipice prezintă toate caracteristicile descrise anterior în timp ce în cazul celor erodate se remarcă o "trunchiere" a acestora și uneori pot sa conțină o proporție mai ridicată de fracțiune grosieră numită "schelet".

Luvisolurile cromice preferă zonele cu topoclimat mai călduros (expoziție sudică a versanților) unde în procesul de alterare a fracțiunii mineralogice apar mecanismele de fersiallitizare. Depozitele mai bogate în Fe și baze încetinesc procesul de debazificare prin fixarea siliciului, iar Fe precipită pe suprafața mineralelor argiloase; solurile devin astfel mai argiloase și primesc o tentă de culoare brun roșcată. Luvisolurile cromice au un orizont bogat în argilă cu culori în nuanțe <7,5 YR și crome mai mari de 4.

Ca varietăți luvisolurile cromice de aici sunt tipice și erodate. Cele tipice prezintă toate caracteristicile descrise anterior în timp ce în cazul celor erodate se remarcă o "trunchiere" a acestora și uneori pot sa conțină o proporție mai ridicată de fracțiune grosieră numită "schelet".

2.4.

Clima

Situl Natura-2000 ROSCI0220 Săcueni se situează în climatul temperat continental cu ușoare influențe oceanice, caracteristic regiunilor vestice și centrale ale României (Sandu et al., 2008).

În regim multianual, temperatura medie lunară înregistrată la scara sitului Natura-2000, ROSCI0220 Săcueni a variat consistent de la un an la altul. Astfel, la nivelul valorilor anuale, față de o medie a regiunii de 10,4°C, s-au înregistrat temperaturi cu până la 1,5°C mai mari în anumiți ani, și respectiv mai mici, care au coborât în anii cei mai reci până la 8,8°C (a se consulta

Anexa 3.8 . Harta temperaturilor - medii multianuale).

În ceea ce privește temperaturile lunare, se constată un regim tipic temperat-continental, cu o valoare maximă înregistrată în luna iulie, și o valoare minimă specifică lunii ianuarie. În cazul temperaturilor medii lunare s-au înregistrat diferențe mari de temperatură de la un an la altul pentru aceeași lună, mai accentuate în perioada rece a anului (-10,4...4,4°C, în ianuarie) și mai mici în semestrul cald din an (17,9...24,3°C, în iulie).

Cea mai mare variație termică de la o lună la alta se înregistrează în anotimpurile de tranziție (primăvara și toamna), când acesta poate ajunge la peste +/- 5°C. Între lunile anotimpurilor fundamentale (vara și iarna) diferențele sunt mult mai mici, în cea mai mare parte a situațiilor, acestea reducându-se la mai puțin de jumătate față de anotimpurile de tranziție (+/- 2°C de la o lună la alta).

Durata lunară de strălucire a Soarelui variază în cursul anului, înregistrând o oscilație simplă și având, în general, o evoluție paralelă cu cea a temperaturii aerului, cu un maxim de vară și un minim înregistrat în cursul iernii. Astfel, valorile medii lunare variază, în medie, de la 17104 h, în lunile de iarnă (decembrie), până la valori ce depășesc 200 h în lunile de vară, totalizând în cursul anului, la scara întregului areal analizat, în medie 2100,8 h/an. Valorile extreme înregistrate au fost de 1756,8 h/an și respectiv de 2477,2 h/an. Luna cu cea mai mare durată de strălucire a soarelui este iulie, când pe cuprinsul arealului analizat valorile medii au fost de 290,8 h, dar în cazul anilor extremi, aceasta a variat de la 210,1/lună la 386,2 h/lună. De altfel, se observă o variație de câteva zeci de ore între valorile maxime și cele minime înregistrate la nivelul fiecărei luni.

În arealul analizat se cumulează în medie, în timpul unui an, o cantitate de precipitații de 577,6 l/mp. Tot în regim mediu multianual, cantitatea lunară de precipitații, variază în cadrul regiunii analizate de la 31 l/mp, în luna cea mai puțin ploioasă (februarie), până la peste 81 l/mp, în luna cea mai ploioasă (iunie) (a se consulta Anexa 3.9. Harta precipitațiilor - medii multianuale).

Cele mai mari cantități lunare și anuale de precipitații înregistrate au depășit cu mult valoarea medie, uneori acestea dublându-se sau chiar triplându-se, comparativ cu mediile multianuale, în special în lunile de toamnă, iarnă și început de primăvară. Este de remarcat faptul că deși ca medie, nu se depășește în nici o lună pragul de 100 l/mp, în cazul cantităților maxime înregistrate, acest prag a fost depășit în lunile mai-noiembrie, în lunile iunie, iulie, septembrie și octombrie depășindu-se chiar pragul de 150 l/mp. În aceste condiții, cantitățile anuale cele mai ridicate au depășit și ele cu mult valoarea medie multianuală, maxima absolută ajungând până la 818,4 l/mp.

Procentual, valorile maxime lunare înregistrate sunt cu peste 100 % mai mari decât cele medii (între 111 și 269%), cu excepția lunii mai, când valoarea maximă a depășit cu 78,5 % media multianuală. La valoarea anuală, depășirea maximă a fost de 41,7 %.

Un alt indicator al cantităților excedentare de precipitații este valoarea maximă înregistrată în 24 h din fiecare lună/an. Astfel, în arealul analizat, cantitățile maxime de precipitații căzute într- o singură zi, în cazul valorilor medii, pot cumula între 25 și 35 % din cantitatea de precipitații cumulată în luna respectivă; în cazul valorilor maxime, ecartul crește între 21 și 42 %. În valori absolute, cea mai scăzută cantitate maximă a fost înregistrată în luna ianuarie (24,9 l/mp), iar cea mai ridicată, în iunie (54,6 l/mp). Este de remarcat faptul că aceste valori s-au înregistrat în luni diferite comparativ cu valorile minime și maxime lunare înregistrate în regim mediu multianual, în martie și respectiv iulie.

La cealaltă extremă, în anii cei mai secetoși, cantitățile lunare de precipitații cele mai mici, au fost, în general, ca medie pe regiune sub 6 l/mp, cu excepția intervalului mai-iulie, în care minimele înregistrate au fost cuprinse între 8 și 14 l/mp. Procentual, cantitatea de precipitații se poate diminua cu până la 80-100% în oricare lună din an, cu excepția lunii mai (77,5 %) față de regimul mediu multianual. La nivel anual, degradarea regimului pluviometric a înregistrat valori de peste 40 % față de media multianuală.

2.5.

Elemente de interes conservativ, de tip abiotic

Aspectul general al reliefului, determinat în primul rând de structura litologică, este unul monoton, deloc spectaculos, fără formațiuni care ar putea ieși în evidență în peisaj. Relieful ariei protejate ROSCI0220 se prezintă sub formă monoclinală, cu nodul de altitudine important în partea de nord și cu "căderea" stratelor spre sud. În aceeași direcție, nord-sud, suprafața câmpiei este disecată de trei cursuri de apă, relativ paralele, de la est la vest numindu-se: Pârâul Sânicolau, apoi o vale scurtă cu obârșia sub pădurea Secuieni și în final, valea Pucioasa. Între cele trei văi se află largi suprafețe interfluviale, netede la partea superioară și cu o creștere a unghiului de pantă al versanților pe măsură ce se coboară spre albia râurilor.

Cel mai important element abiotic al sitului este hidrografia, respectiv lacurile și zonele mlăștinoase, care întrețin un ecosistem riparian viguros și cu valoare ecologică ridicată.

3.

MEDIUL BIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTEJATE

3.1.

Ecosistemele

Ca termen general, ecosistemul reprezintă "un ansamblu format din biotop și biocenoză, în care se stabilesc relații strânse atât între organisme, cât și între acestea și factorii abiotici", sau "o unitate naturală care include toate organismele vii - biocenoza - și mediul - biotopul - în care trăiesc". Relațiile între organisme și factorii de mediu se realizează prin schimbul de materie și energie. Un ecosistem, fie el de pădure, de pajiște sau acvatic, nu are limite fixe, structura să faunistică, floristică și trofică fiind în permanentă schimbare. Un ecosistem este o unitate structurală și funcțională de bază în ecologie și constituie un nivel superior de organizare a materiei vii.

Conceptul de ecosistem este anterior celui de habitat, în accepțiunea lui din Directiva 92/43/EEC. În mod curent, în ecologie, prin ecosistem se înțelege o unitate funcțională a naturii constituită dintr-o comunitate stabilă de organisme aflate în interrelații complexe, biocenoza, într- un mediu abiotic relativ unitar, biotopul. Termenul de habitat este folosit cu diverse semnificații, dintre care cea mai comună este aceea de mediu, deopotrivă abiotic și biotic, în care trăiește o populație sau o specie, având sinonimul monotop. Atât prin ecosistem, cât și prin habitat putem înțelege entități concrete, delimitabile, măsurabile, la un moment dat, cât și tipuri de ecosisteme, respectiv de habitate. În tipologia ecosistemelor se operează cu diverse criterii, cum ar fi gradul de naturalitate, tipul biotopului, cantitatea de energie ce tranzitează anual ecosistemul, la diverse scări spațiale. Prima apropiere între cele două concepte, ecosistem și habitat, a fost stabilită în Europa de Vest prin publicarea sistemului CORINE Biotopes în 1991, înlocuit ulterior de clasificarea Palearctic. În 1992, Directiva 92/43/EEC propune o clasificare a habitatelor europene - sistemul Natura 2000, precizat ulterior în edițiile manualului european de interpretare, punându- se accent în special pe cele rare, amenințate și care necesită luarea unor măsuri de protecție. Sistemul european de referință pentru habitate este EUNIS Habitats.

Dat fiind că expresia habitat natural este definită în Directiva 92/43/EEC ca "areale terestre sau acvatice care se disting prin anumite caracteristici geografice, abiotice și biotice naturale sau seminaturale" și că termenul ecosistem nu apare în cuprinsul acestui act legislativ, că între cele două concepte există o sinonimie, în continuare se vor considera ca ecosisteme categoriile de habitate conform manualului românesc de interpretare a habitatelor.

La nivel de peisaj în ROSCI0220 Săcueni există ecosisteme de zone umede acvatice și palustre, de zone deschise de pajiști aluviale, ecosisteme forestiere - ponderea cea mai mare, terenuri agricole și infrastructură de comunicație.

Tabel 9. Categoriile de ecosisteme din sistemul de arii naturale protejate

Nr. crt.

Cod

Descriere

1

142

Ape dulci curgătoare din regiunea de deal

2

2311

Pajiști umede cu ierburi înalte și comunități ierboase higrofile

3

252

Păduri de foioase

4

274

Terenuri agricole mixte/heterogene

5

2821

Drumuri și căi ferate

În capitolul anexe este prezentată harta ecosistemelor din ROSCI0220 Săcueni (a se consulta

Anexa 3.10 . Harta ecosistemelor).

3.2.

Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria/ariile naturale protejate

Situl Natura 2000 ROSCI0220 Săcueni a fost declarat în baza habitatului de interes conservativ 92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba.

Urmare a studiilor efectuate în anul 2019, în situl ROSCI0220 Săcueni s-au identificat următoarele habitate de interes conservativ (a se consulta

Anexa 3.11 . Hărțile distribuției tipurilor de habitate):

1.

92A0 - Păduri-galerii (zăvoaie) cu Salix alba și Populus alba

2.

91E0* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

3.

91F0 - Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

4.

91M0 - Păduri balcano-panonice de cer și gorun

5.

6440 - Pajiști aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii

6.

3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de Magnopotamion sau Hydrocharition (la nivelul rezervației Lacul Cicoș)

92A0 - Păduri-galerii (zăvoaie) cu Salix alba și Populus alba

Tabelul A. Date generale ale tipului de habitat:

Nr.

Informație/Atribut

Descriere

1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

2.

Codul unic al tipului de habitat

92A0

3.

Denumire habitat

Păduri-galerii (zăvoaie) de Salix alba și Populus alba

[Salix alba and Populus alba galleries]

4.

Palaearctic Habitats

(PalHab)

44.141

Denumirea engleză: Mediterranean white willow galleries Descriere: Riparian forests of the Mediterranean basin dominated by [Salix alba], [Salix fragilis] or their relatives.

44.162 (Nivelul 5)

Corespondențafitosociologică a habitatului: nespecificată. Denumirea engleză: Ponto-Sarmatic steppe willow galleries Descriere: Riverine woods dominated by [Salix alba], [Salix fragilis] and [Populus nigra], of floodplains of rivers of the Pontic and Sarmatic steppes and wooded steppes of southern Eastern Europe, în particular, of the lower Danube, the lower Prut, the lower Dniestr, the lower Dniepr basin, the lower and middle Don and Donetz system, the lower Volga basin, the Kouma and Terek basins.

44.6 (Nivelul 3)

Corespondența fitosociologică a habitatului: [Populion albae] [i.a.] Denumirea engleză: Mediterraneo-Turanian riverine forests Descriere: Mediterranean and Central Eurasian multi-layered riverine forests with [Populus spp.], [Ulmus spp.], [Salix spp.], [Alnus spp.], [Acer spp.], [Tamarix spp.], [Juglans regia], lianas. Tall poplars, [Populus alba], [Populus caspica], [Populus euphratica] ([Populus diversifolia]), are usually dominant în height; they may be absent or sparse în some associations which are then dominated by species of the genera listed above. (DEVILLERS et al., 2010)

5.

Habitatele din România (HdR)

R4406: Păduri danubian - panonice de luncă de plop alb (Populus alba) cu Rubus caesius.

(cf. GAFTA & MOUNTFORD, 2008)

6.

Habitatele Natura 2000

-

7.

Asociații vegetale (AV)

Salici-Populetum Meijer-Drees 1936

(cf. GAFTA & MOUNTFORD, 2008)

8.

Tipuri de pădure (TP)

- Zăvoi de plop alb de productivitate superioară

- Zăvoi de plop alb de productivitate mijlocie

- Zăvoi de plop alb de productivitate mijlocie pe locuri mijlociu inundabile în Lunca Dunării

- Zăvoi de plop alb de productivitate inferioară pe locuri mijlociu inundabile în Lunca Dunării

9115 - Zăvoi de plop alb de productivitate inferioară din luncile apelor interioare

9.

Descrierea generală a tipului de habitat

Păduri de luncă (zăvoaie) din bazinul mediteraneean și cel al Mării Negre dominate de Salix alba, S. fragilis sau alte specii de salcie înrudite cu acestea (44.141). Păduri de luncă multistratificate mediteraneene și central-eurasiene cu Populus spp., Ulmus spp., Salix spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q. pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, F. pallisiae, liane. Speciile de plop de talie mare domină de obicei coronamentul prin înălțimea lor; aceștia pot fi absenți sau rari în anumite grupări vegetale, care sunt atunci dominate de specii din genurile enumerate mai sus (44.6). [...] Indubitabil, tipurile 91E0 și 92A0 se suprapun parțial, datorită menționării comunităților de salcie albă în definiția ambelor habitate. Pentru a înlătura orice confuzie, s-au inclus în acest habitat numai pădurile de plop alb, pure sau amestecate cu salcie albă, care se dezvoltă pe soluri aluviale mai evoluate și prezintă un cortegiu mai numeros de specii. Dintre acestea se remarcă speciile diferențiale Fraxinus angustifolia, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Galium rubioides și unele transgressive din clasele Querco-Fagetea și Quercetea pubescentis, precum Ulmus laevis, U. minor, Acer campestre, Brachypodium sylvaticum, Asparagus verticillatus, A. tenuifolius, A. officinalis.

(GAFTA & MOUNTFORD, 2008)

10.

Specii caracteristice

-în stratul arborilor și arbustilor - Salix alba, Populus alba, Fraxinus pallisae, F. angustifolia, Quercus robur, Quercus pedunculiflora, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Rosa canina, Evonymus europaeus, Sambucus nigra, Prunus spinosa, Amorpha fruticosa, Clematis vitalba, Humulus lupus.

- în stratul erbaceu - Rubus caesius, Calystegia sepium, Cicuta virosa, Althaea officinalis, Galium aparine, Lycopus europaeus, Lysimachia nummularia, L. vulgaris, Physalis alkekengi, Ranunculus repens, Scutellaria galericulata, Solanum dulcamara.

(GAFTA & MOUNTFORD, 2008, DONIȚĂ et al., 2005)

- dintre speciile invazive, pentru acest habitat sunt frecvent amintite: Fraxinus pennsylvanica, Acer negundo, Amorpha fruticosa.

11.

Fotografii

Anexa 2.1.

Tabelul B. Date specifice tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

1.

Codul unic al tipului de habitat

92A0

Păduri-galerii (zăvoaie) de Salix alba si Populus alba [Salix alba and Populus alba galleries]

CLAS. PAL.: 44.6611, 44.162, 44.1621

2.

Statutul de prezență (spațial)

Larg răspândit, de-a lungul văii Sânnicolau. Izolat, lângă Cantonul silvic.

3.

Statutul de prezență

(management)

Natural

4.

Suprafața tipului de habitat

29,78 ha

5.

Perioada de colectare a datelor din teren

Martie 2019 - noiembrie 2019

6.

Distribuția tipului de habitat (descriere)

Habitatul se găsește în special de-a lungul cursului de apă Sânnicolau, în partea sudică a sitului. Ca particularitate, el este edificat de sălcii (cu frecvență ridicată a speciei Salix fragilis, fapt care nuanțează habitatul cu caracteristici ale pădurilor aluviale de arin - 91E0, cu care - de altfel - se întrepătrunde, permițând diferite interpretări); exemplarele de plop sunt puține pe valea sudică iar cele din nordul sitului au rămas din plantații. Aspectul de păduri-galerii este prezent pe valea sudică, chiar dacă nu are cel mai tipic aspect; valea este largă, inundabilă, iar firul apei devine îngust, vara spre toamnă, lăsând loc și pajiștilor umede ale habitatului 6440, cu multe rogozișuri; pe anumite suprafețe domină stuful; în amonte, pe valea Sânnicolau, sălciile mai înalte lipsesc, posibil și datorită mobilității solului, aceasta fiind o zonă cu umiditate mai mare, cu bălți care se mențin și toamna, greu accesibilă.

Aceste caracteristici ale văii permit încadrarea habitatului și la 91E0*, chiar dacă arinul nu este frecvent, cel puțin pe partea din amonte, spre Olosig. Din mai multe considerente, legate de desemnarea sitului și managementul lui viitor, valea sudică și zona depresionară de lângă Cantonul silvic au fost cartate ca 92A0 iar văile mai înguste, care traversează pădurea și pe care arinul este dominant, au fost incluse la 91E0*.

Cele mai frecvente specii de sălcii sunt Salix fragilis, S. alba, S. cinerea. La Cantonul silvic, habitatul se găsește pe o suprafață destul de mică, fiind o zonă depresionară, pe care apele stagnează sau se scurg lent, dar cu nivel crescut al apei tot timpul anului, cu grupări de stuf și alte specii higrofile; aici au fost plantate câteva exemplare de Salix babylonica.

7.

Distribuția tipului de habitat (harta)

Anexa 3.11.6. Harta distribuției habitatului 92A0, a se consulta, de asemenea, Anexa 3.12.13. Harta distribuției speciei Salix alba

8.

Alte informații privind sursele de informații

DEVILLERS, P., DEVILLERS-TERSCHUREN, J., VANDER LINDEN C., 2001 - PHYSIS Palaearctic Habitat Classification. Updated to 10 December 2001. Institut Royal des Sciences Naturelles, Bruxelles. (Version originelle officielle de la classification palearctique: DEVILLIERS P., DEVILLIERS- TERSCHUREN J., 1996 - A classification of Palaearctic habitats, Nature and environment, No. 78, Council of Europe, Strasbourg, 194 p. [ISBN 92-871-2989-4]).

DONIȚĂ, N., CHIRIȚĂ, C., STĂNESCU, V. (coords.), 1990 - Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Ministerul Apelor, Pădurilor și Mediului înconjurător, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, Centrul de Material Didactic și Propagandă Agricolă, Redacția de Propagandă Tehnică Agricolă, București

DONIȚĂ, N., PAUCĂ COMĂNESCU, M., POPESCU, A., MIHĂILESCU, S., BIRIȘ, I.-A., 2005- Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, București.

DONIȚĂ, N., POPESCU, A., PAUCĂ-COMĂNESCU, M., MIHĂILESCU, S., BIRIȘ, I.-A., 2006 - Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor propuse de România și Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică, București.

GAFTA, D., MOUNTFORD, O. (coord.), ALEXIU, V., ANASTASIU, P., BĂRBOS, M., BURESCU, P., COLDEA, G., DRĂGULESCU, C., FĂGĂRAȘ, M., GOIA, I., GROZA, G., MICU, D., MIHĂILESCU, S., MOLDOVAN, O., NICOLIN, A. L., NICULESCU, M., OPREA, A., OROIAN, S., PAUCĂ COMĂNESCU, M., SÂRBU, I., ȘUTEU, A., 2008. Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.

SANDA, V., OLLERER, K., BURESCU, P., 2008 - Fitocenozele din România. Sintaxonomie, structură, dinamică și evoluție, Ed. Ars Docendi - Universitatea din București, București, p. 361.

*** (European Environment Agency - EEA), 2007 - European forest types Categories and types for sustainable forest management reporting and policy, EEA, Copenhagen, p. 88.

*** 2013 - Interpretation Manual of European Union Habitats (EUR 28), European Commission, DG Environment, Nature ENV B.3.

91E0* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

Tabelul A. Date generale ale tipului de habitat: 91E0*

Nr.

Informație/Atribut

Descriere

1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

2.

Codul unic al tipului de habitat

91E0*

3.

Denumire habitat

91E0* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

[Alluvial forests with Alnus glutinosa and Fraxinus excelsior (Alno- Padion, Alnion incanae, Salicion albae)].

4.

Palaearctic Habitats (PalHab)

44.3 - Middle European stream ash-alder woods

44.2 - Boreo-alpine riparian galleries

44.13 - Middle European white willow forests

(DEVILLERS et al., 2010)

5.

Habitatele din România (HdR)

R4401 - Păduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa;

R4402 - Păduri daco-getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria nemorum;

R4405 - Păduri daco-getice de plop negru (Populus nigra) cu Rubus caesius;

R4407 - Păduri danubiene de salcie albă (Salix alba) cu Rubus caesius;

R4408 - Păduri danubiene de salcie albă (Salix alba) cu Lycopus

exaltatus.

6.

Habitatele Natura 2000

-

7.

Asociații vegetale

R4401:

- Telekio speciosae - Alnetum incanae Coldea (1986) 1991. R4402:

- Stellario nemorum - Alnetum glutinosae (Kastner 1938) Lohmeyer 1957. Asociație care se întâlnește tot pe văile râurilor, ca și Telekio speciosae - Alnetum incanae, însă la altitudini mai mici, în etajul montan inferior (al fagului) și colinar (al gorunului).

R4405:

- Salicetum albae Issler 1924. Prezentată de SANDA et al. (2008, p. 360) și cu sinonimul Salicetum albae-fragilis R. Tuxen 1937, incluzând și pe cealaltă asociație prezentată de GAFTA & MOUNTFORD (2008) - Salicetum fragilis Passarge 1957. Grupează, conform acelorași autori, sălceto-plopișele (Salix alba, S. fragilis, Populus nigra, P. alba) din luncile inundabile ale râurilor; stratul arbustiv este compus din sânger, mur, hamei, porumbar etc., iar în cel erbaceu sunt frecvente specii mai mult sau mai puțin nitrofile (urzică, turiță, cânepa codrului etc.).

R4407:

- Salicetum albae-fragilis Issler 1926 em. Soo 1957. În toate luncile din România, în special în cele de câmpie și în Lunca și Delta Dunării, în zona pădurilor de stejar, zona de silvostepă și zona de stepă (DONIȚĂ et al., 2005, p. 261).

R4408:

- Salicetum albae-fragilis Issler 1926 em. Soo 1957. Păduri ripariene edificate de Salix alba, în principal, cu stratul erbaceu dominat de Polygonum hidropiper, Lycopus europaeus, se dezvoltă slab și târziu după retragerea apelor; habitat foarte frecvent în Lunca și Delta Dunării, apare și în luncile de câmpie ale marilor râuri, la altitudini de max. 100 m (DONIȚĂ et al., 2005, p. 262).

GAFTA & MOUNTFORD (2008, p. 70) includ între asociațiile corespunzând acestui habitat și pe următoarele:

- Carici brizoidis - Alnetum glutinosae Horvat 1938 em. Oberd. 1953. După SANDA et al. (2008, p. 372), asociația grupează cenoze din văile M-ților Apuseni, inclusiv subasociația syringetosum josikaeae Sanda et Popescu 1999.

- Carici remotae - Fraxinetum Koch ex Faber 1936. SANDA et al. (2008, p. 372) arată că această asociație este puțin studiată în România și că include cenoze dominate de Fraxinus excelsior, din văile râurilor montane, cu sol lutos.

- Pruno padi - Fraxinetum Oberdorfer 1953. Cuprinde frăsinete de stațiuni înmlăștinite descrise pentru prima oară în Germania. În fișele unor situri (e.g. Massif forestier de Compiegne) din Franța, asociația corespunde frăsineto-arinișelor cu Prunus padus din văile râurilor cu curgere lentă medio-europene (Europa Centrală). Astfel de grupări ocupă cuvetele văilor râurilor cu sol mâlos, temporar inundate. SANDA et al. (2008) nu menționează și nici nu descriu această asociație. În sistemul cenotaxonomic german (http://www.floraweb.de/vegetation/PflGesHomepageLayout.php3?taxon id=7992), asociația este inclusă în al. Alno-Ulmion minoris Br.-Bl. et Tx. ex Tchou 1948 / 1949. COLDEA (1991, p. 486) descrie o singură asociație (Telekio speciosae-Alnetum incanae) din această alianță, pe care o denumește însă Alno-Ulmion Br.-Bl. et Tx. 1943 em. Mull. et Gors 1958, dar între speciile caracteristice ei, găsim pe Padus avium, alături de Matteucia strutiopteris, Stellaria nemorum, Geranium phaeum, Stachys sylvatica, Carex brizoides și altele.

În identificarea acestui habitat pe teren sunt importante, pe lângă

combinațiile fitosociologice:

- caracteristicile majore ale stațiunii: văile râurilor de la câmpie până în etajul montan mijlociu (al fagului);

- fizionomia de ansamblu a covorului vegetal: pădure-galerie / ripariană / zăvoi;

- edificarea stratului arborilor de următoarele specii (în ordinea relativă, descrescătoare a altitudinilor): arin alb - arin negru - frasin - salcie (S. alba, S. fragilis) - sălcii + plop;

- pâlcurile de Equisetum sp. și de Carex sp., chiar dacă nu se află sub coronamentul arborilor-diagnostic sau în imediata vecinătate, pot fi incluse tot în acest habitat.

8.

Tipuri de pădure

9117 - Zăvoi de anin alb cu Petasites - Telekia;

9317 - Zăvoi de anin de negru cu Rubus caesius - Aegopodium podagraria;

9317 - Zăvoi de plop negru cu Rubus caesius - Galium aparine;

- Zăvoi de salcie cu Rubus caesius - Galium aparine;

- Zăvoi de salcie cu Polygonum - Lycopus.

9.

Descrierea generală a tipului de habitat

Cf. manualului EUR 28, habitatul este divizat în 3 subtipuri

(Palearctic):

- 44.3: Alno-Padion - păduri de luncă de Fraxinus excelsior și Alnus glutinosa din lungul cursurilor de apă din zona de câmpie și etajul colinar din Europa temperată și boreală.

- 44.2: Alnion incanae - păduri de luncă de Alnus incana din lungul râurilor montane și submontane din Alpi și Apeninii de nord.

- 44.13: Salicion albae - galerii arborescente formate din exemplare înalte de Salix alba, S. fragilis și Populus nigra de-a lungul râurilor medio-europene, în etajul submontan, colinar și zona de câmpie. Manualele european și românesc de interpretare (EUR 28, p. 115; GAFTA & MOUNTFORD, 2008, p. 70) propun așadar o accepțiune mai largă decât Tipologia Palearctic PHYSIS 2001 (DEVILLERS et al., 2001), prin includerea și a sălcetelor-galerie din zona de câmpie, precum și a plopului negru între speciile- diagnostic. Unitatea EUNIS G1.1 (Riparian and gallery woodland, with dominant Alnus, Betula, Populus or Salix), din care fac parte subtipurile 44.13 și 44.2, cuprinde doar cenozele edificate de sălciile cu frunze mici/înguste (Salix alba, Salix elaeagnos, Salix purpurea, Salix viminalis), sălcetele riverane dominate de sălciile cu frunze mari (e.g. Salix aurita, Salix cinerea, Salix pentandra) fiind încadrate în unitatea F9.1 (tufărișuri riverane de sălcii cu frunze mari, de exemplu Salix aurita, Salix cinerea, Salix pentandra, dar și galeriile de Alnus spp. și de sălcii cu frunze înguste, de exemplu Salix elaeagnos, când sunt mai puțin înalte de 5m; tufărișurile ripicole de Hippophae rhamnoides și Myricaria germanica) (LOUVEL et al., 2013, pp. 169, 182).

Aceste formațiuni de vegetație apar pe soluri grele (în general bogate în depozite aluviale), inundate periodic, cel puțin o dată pe an, însă altfel bine drenate și aerate în perioada în care debitul apei este scăzut. Stratul erbaceu include întotdeauna numeroase specii de plante de talie mare - megaforbii (Filipendula ulmaria, Angelica sylvestris, Cardamine spp., Rumex sanguineus, Carex spp., Cirsium oleraceum) și poate conține diverse geofite vernale, precum Ranunculus ficaria, Anemone nemorosa, A. ranunculoides, Corydalis solida.

Acest habitat mai include și alte subtipuri (sensu PALEARCTIC - PHYSIS):

- păduri de frasin și anin ale izvoarelor și râurilor aferente (44.31 - Carici remotae - Fraxinetum);

- păduri de frasin și anin ale râurilor cu curgere rapidă (44.32 - Stellario - Alnetum glutinosae);

păduri de frasin și anin ale râurilor cu curgere lentă (44.33 - Pruno - Fraxinetum, Ulmo - Fraxinetum);

- galerii montane de anin alb (44.21 - Calamagrosti variae - Alnetum incanae Moor 1958);

- galerii submontane de anin alb (44.22 - Equiseto hyemalis - Alnetum incanae Moor 1958);

- păduri-galerii de salcie albă (44.13 Salicion albae).

Majoritatea acestor păduri se află în contact cu pajiști umede sau cu alte habitate forestiere.

# Particularități care se potrivesc în descrierea covorului vegetal al văii Sânnicolau, încadrat și explicat la 92A0.

10.

Specii caracteristice

- în stratul arborilor: Alnus glutinosa (L.) Gaertn., Alnus incana (L.) Moench, Fraxinus excelsior L., Populus nigra L., Salix alba L., S. x fragilis L., Ulmus glabra Huds.;

- în stratul erbaceu: Angelica sylvestris L., Cardamine amara L., C. pratensis L., Carex acutiformis Ehrh, C. pendula Huds., C. remota L., C. strigosa Huds., C. sylvatica Huds., Cirsium oleraceum (L.) Scop., Equisetum telmateia Ehrh., Equisetum spp., Filipendula ulmaria (L.) Maxim., Geranium sylvaticum L., Geum rivale L., Lycopus europaeus L., Lysimachia nemorum L., Rumex sanguineus L., Stellaria nemorum L., Urtica dioica L.

11.

Fotografii

Anexa 2.2. și Anexa 2.3.

Tabelul B. Date specifice tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate

Nr.

Informație/Atribut

Descriere

1.

Codul unic al tipului de habitat

91E0*

Păduri aluviale de Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno- Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

[Alluvial forests with Alnus glutinosa and Fraxinus excelsior (Alno- Padion, Alnion incanae, Salicion albae)]

CLAS. PAL.: 41.3; 44.2; 44.13 HdR: 4401, 4402, 4405, 4407, 4408

2.

Statutul de prezență [spațial]

Larg răspândit, în biotopurile caracteristice.

3.

Statutul de prezență [management]

Natural

4.

Suprafața tipului de habitat

22,27 ha

5.

Perioada de colectare a datelor din teren

Martie 2019 - noiembrie 2019

6.

Distribuția tipului de habitat [descriere]

Habitatul se găsește în RN Lacul Cicoș, fiind principalul habitat de aici, ca importanță și suprafață ocupată.

Se mai găsește de-a lungul văilor care traversează pădurea (fragmentat și frecvent modificat, chiar înlocuit de alte esențe lemnoase, plantate de-a lungul timpului) sau pe marginea ei (valea Lacul Cicastău). Cartarea habitatului s-a făcut pe acele suprafețe pe care habitatul este prezent, în forma să naturală, și pe mici suprafețe pe care acest habitat ar putea fi restaurat.

Deși există similitudini cu acest habitat, Valea Sânnicolau a fost inclusă la 92A0, din considerente explicate anterior.

7.

Distribuția tipului de habitat [hartă]

Anexa 3.11.2. Harta distribuției habitatului 91E0*

8.

Alte informații privind sursele de informații

BADARAU, A.S., 2013 - 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), în: BRÎNZAN, T (coord. ed.), 2013 - Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România, SC Exclus Prod S.R.L. & R.A. Monitorul Oficial, București, p. 57.

BUNCE, R.G.H., BOGERS, M.B.B., EVANS, D., JONGMAN, R.H.G., 2012 - Rule base system for în situ identification of Annex I habitats, Altera, Altera Report 2276, Wageningen, pp. 89, 90.

DEVILLERS, P., DEVILLERS-TERSCHUREN, J. & VANDER LINDEN C., 2001 - PHYSIS Palaearctic Habitat Classification. Updated to 10 December 2001. Institut Royal des Sciences Naturelles, Bruxelles. Complements a la table : SPN-MNHN / INPN, fevrier 2010.

DONIȚĂ, N., PAUCĂ COMĂNESCU, M., POPESCU, A., MIHĂILESCU, S., BIRIȘ, I.-A., 2005- Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, București.

DONIȚĂ, N., POPESCU, A., PAUCĂ COMĂNESCU, M., MIHĂILESCU, S., BIRIȘ, I.-A., 2006 - Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor propuse de România și Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică, București.

GAFTA, D., NICULESCU, M., OPREA, A., SÎRBU, I., COLDEA, G., ALEXIU, V., 2008 - Păduri temperate europene, în: GAFTA, D., MOUNTFORD, O. (coord.), 2008 - Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Ed. Risoprint, Cluj- Napoca, pp. 70-71.

LAZAR, G., STĂNCIOIU, P.T., TUDORAN, G.N., ȘOFLETEA, N., CANDREA BOZGA, Ș.B., PREDOIU, G., DONIȚA, N., INDREICA, A., MAZARE, G., 2007 - Amenințări potențiale

(Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE 05 NAT/RO/000176: “Habitate prioritare alpine, subalpine și forestiere din România“), Ed. Universității “Transilvania” din Brașov, pp. 37-50.

LOUVEL, J., GAUDILLAT, V., PONCET, L., 2013- EUNIS, European Nature Information System, Systeme d’information europeen sur la nature. Classification des habitats. Traduction fran^aise. Habitats terrestres et d’eau douce. MNHN-DIREV- SPN, MEDDE, Paris, 289 p.

NICOLIN, A.-L., NICULESCU, M., IMBREA, I.-M., ARSENE, G.-G., BĂDESCU, B., BĂRBOS, M.-I., FILIPAȘ, L., 2014 - Biodiversity, spatial and conservation status assessment on alluvial gallery-forests within the Natura 2000 site Cheile Nerei- Beușnița, Research Journal of Agricultural Science, 46 (2), 2014, p. 222-232.

NICULESCU, M., ALEXIU V., 2008 - Habitat Fact Sheets - Implementation of Natura 2000 Network în Romania - EU Phare EuropeAid/12/12160/D/SV/RO.

SANDA, V., OLLERER, K., BURESCU, P., 2008 - Fitocenozele din România. Sintaxonomie, structură, sindinamică și evoluție, Ed. Ars Docendi - Universitatea din București, București.

SCHROTT, L., 1972 - Flora și vegetația rezervației naturale Beușnița - Cheile Nerei (Munții Aninei), Teză de doctorat, Universitatea din București, Facultatea de Biologie, 398 p.

*** 2013 - Interpretation Manual of European Union Habitats

(EUR 28), European Commission, DG Environment, Nature ENV B.3, p. 115.

91F0 - Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

Tabelul A. Date generale ale tipului de habitat:

Nr.

Informație/Atribut

Descriere

1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

2.

Codul unic al tipului de habitat

91F0

3.

Denumire habitat

Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

[Riparian mixed forests of Quercus robur, Ulmus laevis and Ulmus minor, Fraxinus excelsior or Fraxinus angustifolia along the great rivers (Ulmenion minoris)]

4.

Palaearctic Habitats (PalHab)

44.434

Denumirea engleză: Getic oak-elm-ash forest

Descriere habitat: Riverine forests of Quercus robur, Quercus pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, Fraxinus pallisiae, Ulmus minor and Ulmus effusa of the great floodplains of the lower Danube, with Cornus sanguinea, Viburnum opulus, Frangula alnus, Crataegus monogyna în the shrub layer and Rubus caesius, Lysimachia nummularia, Glechoma hederacea, Convallaria majalis în the herb layer.

44.6613 Western Pontic Fraxinus pallisae woods

44.6621 Danube Delta Periploca poplar-oak-ash galleries

44.6623 Danube Delta Periploca poplar-oak-ash-alder galleries

(DEVILLERS et al, 2010)

5.

Habitatele din România (HdR)

R4404 - Păduri danubian-panonice mixte cu stejar pedunculat (Quercus robur), frasini (Fraxinus sp.) și specii de ulm (Ulmus sp.) cu Festuca gigantea;

R4409 - Păduri danubiene de stejar pedunculat (Quercus robur) și stejar brumăriu (Q. pedunculiflora) cu Fraxinus pallisae;

R4410 - Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.) și frasini (Fraxinus sp.) cu Gallium rubioides;

R4411 - Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.), frasini (Fraxinus sp.) și anin negru (Alnus glutinosa) cu Galium rubioides.

6.

Habitatele Natura 2000

-

7.

Asociații vegetale

- Fraxino danubialis - Ulmetum Soo 1936 corr. 1963;

- Quercetum robori - pedunculiflorae Simon 1960 (syn. Fraxino angustifoliae - Quercetum pedunculiflorae (Chifu et al. (1998) 2004);

- Fraxino pallisae - Quercetum pedunculiflorae (Popescu et al., 1979) Oprea 1997;

- Fraxinetum pallisae (Simon 1960) Krautsch 1965 (syn. Ulmeto minoris - Fraxinetum pallisae Borza ex Sanda 1970).

(GAFTA & MOUNTFORD, 2008)

R4404: Fraxino danubialis - Ulmetum Sanda et Popescu 1999 (Doniță et al., 2005, p. 258);

R4409: Quercetum robori -pedunculiflorae Simon 1960 (Doniță et al., 2005, p. 263);

R4410: Fraxinetum pallisae (Simon 1960) Krautsch 1965 (Doniță et al., 2005, p. 264);

R4411: Fraxinetum pallisae (Simon 1960) Krautsch 1965 (Doniță et al., 2005, p. 265).

(DONIȚĂ et al., 2005)

Tipuri de ecosisteme:

6514 - Frăsineto-(ulmeto)-stejăret pedunculat cu Glechoma - Geum;

6517 - Frăsineto-(ulmeto)-stejăret pedunculat cu Rubus caesius și Galium aparine;

6617 - Plopiș-stejăret pedunculat cu Rubus caesius-Galium aparine;

6617 - Stejăret de pedunculat cu Rubus-Aegopodium.

8.

Tipuri de pădure

8412 - Stejăret amestecat de hașmac;

8413 - Rariște de stejar pedunculat și brumăriu din hașmace mici;

6341 - Șleau de hașmac;

6342 - Șleau-plopiș de hașmac de productivitate mijlocie;

6343 - Șleau-plopiș de hașmac de productivitate inferioară;

6344 - Rariște de stejar și frasin din hașmace mici;

6345 - Rariște de stejar și frasin din hașmace mici;

0412 - Frăsinet de hașmac de productivitate mijlocie;

0413 - Frăsinet de hașmac de productivitate mijlocie.

9.

Descrierea generală a tipului de habitat

Păduri din specii cu lemn de esență tare, situate în albia majoră a râurilor, expuse regulat inundațiilor în perioada creșterii nivelului apei, sau în zone joase, expuse inundațiilor provocate de înalțarea apei freatice. Aceste păduri se dezvoltă pe depozite aluviale recente. Solul poate fi bine drenat între inundații sau rămâne ud. Ca urmare a regimului hidric specific, speciile lemnoase dominante aparțin genurilor Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine dezvoltat. Aceste păduri formează mozaicuri cu păduri pioniere sau climax din specii cu lemn de esență moale, în zonele joase ale luncilor râurilor; ele se pot dezvolta și din păduri aluviale de specii cu lemn de esență tare. Acest tip de habitat apare adesea în conjuncție cu păduri de anin și frasin (44.3).

(GAFTA & MOUNTFORD, 2008).

10.

Specii caracteristice

Arbori și arbuști: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F. angustifolia, Populus nigra, P. canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus, Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus communis, Hedera helix, Phallaris arundinacea, Corydalis solida, Gagea lutea, Ribes rubrum (GAFTA & MOUNTFORD, 2008).

Alte specii: Tilia platyphyllos, T. tomentosa, T. cordata, Carpinus betulus, Acer campestre, Circaea lutetiana, Scrophularia nodosa, Mercurialis perennis etc.

11.

Fotografii

Anexa 2.4.

Tabelul B. Date specifice tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate

Nr.

Informație/Atribut

Descriere

1.

Codul unic al tipului de habitat

91F0

Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis si Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul

marilor râuri (Ulmenion minoris) [Riparian mixed forests of Quercus robur, Ulmus laevis and Ulmus minor, Fraxinus excelsior or Fraxinus angustifolia along the great rivers (Ulmenion minoris)]

CLAS. PAL.: 44.4

2.

Statutul de prezență [spațial]

Izolat, în biotop caracteristic.

3.

Statutul de prezență [management]

Natural

4.

Suprafața tipului de habitat

8,02 ha

5.

Perioada de colectare a datelor din teren

Martie 2019 - noiembrie 2019

6.

Distribuția tipului de habitat [descriere]

Singura suprafață cu habitatul 91F0 este pădurea seculară de stejar de luncă (Quercus robur), care susține colonia de stârci cenușii, pe dreapta văii Lacu Cicastău, spre Lacul Olosig; terenul este ușor depresionar, solul umed în cea mai mare parte a anului.

Foarte probabil că suprafețe similare, în continuarea văii, la sud de Lacul Olosig, să fi constituit păduri similare, în trecut, condițiile stațiunilor fiind aceleași.

La fel, partea nordică a Văii Pucioasa, la intrare în sit, pare să fi fost un arboret asemănător, cu stejari de luncă și, pe vale, arin negru, însă acum este parțial modificat, inclusiv prin plantarea nucului american. Această zonă, la fel ca și subparcela plantată cu nuc american, în partea vestică a pădurii seculare, pot face obiectul reconstrucției ecologice.

7.

Distribuția tipului de habitat [hartă]

Anexa 3.11.5. Harta distribuției habitatului 91F0

8.

Alte informații privind sursele de informații

DEVILLERS, P., DEVILLERS-TERSCHUREN, J., VANDER LINDEN C., 2001 - PHYSIS Palaearctic Habitat Classification. Updated to 10 December 2001. Institut Royal des Sciences Naturelles, Bruxelles. (Version originelle officielle de la classification palearctique : DEVILLIERS P., DEVILLIERS-TERSCHUREN J., 1996 - A classification of Palaearctic habitats, Nature and environment, No. 78, Council of Europe, Strasbourg, 194 p. [ISBN 92-871-2989-4]).

DONIȚĂ, N., PAUCĂ-COMĂNESCU, M., POPESCU, A., MIHĂILESCU, S., BIRIȘ, I.-A., 2005- Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, București.

DONIȚĂ, N., POPESCU, A., PAUCĂ-COMĂNESCU, M., MIHĂILESCU, S., BIRIȘ, I.-A., 2006 - Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor propuse de România și Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică, București.

GAFTA, D., MOUNTFORD, O. (coord.), 2008 - Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, pp. 51-52.

SANDA, V., OLLERER, K., BURESCU, P., 2008 - Fitocenozele din România. Sintaxonomie, structură, dinamică și evoluție, Ed. Ars Docendi - Universitatea din București, București, p. 391 *** 2013 - Interpretation Manual of European Union Habitats (EUR 28), European Commission, DG Environment, Nature ENV B.3, p. 80.

91M0 - Păduri balcano - panonice de cer și gorun

Tabelul A. Date generale ale tipului de habitat:

Nr.

Informație/Atribut

Descriere

1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

2.

Codul unic al tipului de habitat

91M0

3.

Denumire habitat

Păduri balcano - panonice de cer și gorun

[Pannonian-Balkanic turkey oak - sessile oak forests]

4.

Palaearctic Habitats (PalHab)

41.76 - Balkano - Anatolian thermophilous oak forests

5.

Habitatele din România (HdR)

R4132 - Păduri panonic-balcanice de gorun (Quercus petraea) și cer (Q. cerris) (fag) (Fagus sylvatica) cu Melittis melissophyllum;

R4133 - Păduri balcanice de gorun (Quercuspetraea) cu Helleborus odorus;

R4134 - Păduri vest-pontice de gorun (Quercus petraea) cu Mercurialis ovata;

R4136 - Păduri vest-pontice mixte de gorun (Quercus petraea), tei argintiu (Tilia tomentosa) și cărpiniță (Carpinus orientalis) cu Nectaroscordum siculum;

R4137 - Păduri vest-pontice mixte de gorun (Quercus petraea) și tei cu frunză mare (Tilia platyphyllos) cu Galanthus plicatus;

R4140 - Păduri daco-balcanice de gorun (Quercus petraea), cer (Q. cerris) și tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Lychnis coronaria;

R4142 - Păduri balcanice mixte de gorun (Quercus petraea) și alun turcesc (Corylus colurna) cu Paeonia dahurica;

R4149 - Păduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) cu Pulmonaria mollis;

R4150 - Păduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) cu Festuca heterophylla;

R4151 - Păduri balcanice mixte de cer (Quercus cerris) cu Lithospermum purpurocoeruleum;

R4152 - Păduri dacice de cer (Quercus cerris) și carpen (Carpinus betulus) cu Digitalis grandiflora;

R4153 - Păduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) și gârniță (Q. frainetto) cu Crocus flavus;

R4154 - Păduri danubian-balcanice de gârniță (Quercus frainetto) cu Festuca heterophylla;

4155 - Păduri danubian-balcanice de gârniță (Quercus frainetto) și cer (Q. cerris) cu Carex praecox.

6.

Habitatele Natura 2000

-

7.

Asociații vegetale

R4132:

- Quercetum petraeae - cerris Soo (1957) 1969 (inclusiv subas. tilietosum tomentosae Pop et Cristea 2000.

R4133:

- Aremonio - Quercetum petraeae Hoborka 1980. Asociație descrisă de Irina HOBORKA, din Munții Dognecei.

R4134:

- Fraxino orni - Quercetum dalechampii Doniță 1970.

- Orno - Quercetum praemoesicum Roman 1974. Asociație corespunzătoare și habitatului R4142.

R4136:

- Nectaroscordo - Tilietum tomentosae Doniță 1970.

R4137:

- Galantho plicatae - Tilietum tomentosae Doniță 1968 (syn. Galantho (plicatae) - Carpinetum (orientalis) Doniță 1968).

R4140:

- Tilio argenteae - Quercetum petraeae-cerris Soo 1957. În aceeași unitate (G9) intră și asociația Quercetum petraeae - cerris Soo (1957) 1969 (habitatul R4132).

R4142:

- Orno - Quercetumpraemoesicum Roman 1974 subass. coryletosum colurnae. ROMAN (1974).

R4149:

- Quercetum cerris Georgescu 1941.

R4150:

- Quercetum cerris Georgescu 1941.

R4151:

- Quercetum farnetto-cerris (Georgescu 1945) Rudski 1949 carpinetosum orientalis Jov 1956.

R4152:

- Carpino - Quercetum cerris Klika 1938 (Boșcaiu et al.1969).

R4153:

- Quercetum farnetto-cerris (Georgescu 1945) Rudski 1944. R4154 (corespondent DONIȚĂ et al., 2005: 9280 Quercus frainetto woods):

- Quercetum frainetto Păun 1964.

R4155: (corespondent DONIȚĂ et al., 2005: 9280 Quercus frainetto woods):

- Quercetum frainetto Păun 1964.

8.

Tipuri de pădure (TP)

- 7724 - Goruneto - ceret cu Glechoma - Geum;

- 7114 - Ceret cu Glechoma - Geum;

- 7135 - Ceret cu Genista - Festuca heterophylla;

- 7111 - Ceret cu Lithospermum;

- 7214 - Ceret cu carpen cu Arum - Brachypodium;

- 6814 - Cereto - stejăret cu carpen cu Arum - Brachypodium;

- 7414 - Cereto - gârnițet cu Glechoma - Geum;

- 7432 - Cereto - gârnițet cu Poa - Carexpraecox;

- 7435 - Cereto - gârnițet cu Genista - Festuca heterophylla;

- 7535 - Gârnițet cu Genista - Festuca heterophylla;

- 7514 - Gârnițet cu Glecoma - Geum;

- 7532 - Gârnițet cu Poa - Carex praecox.

9.

Descrierea generală a tipului de habitat

Păduri subcontinentale xero-termofile de Quercus cerris, Q. petraea sau Q. frainetto și alte specii de stejari caducifoliați, local păduri de Q. pedunculiflora sau Q. virgiliana, din Câmpia Panonică, dealurile și câmpiile din vestul și sudul României, zonele deluroase din nordul Balcanilor și din etajul supra-mediteranean al nord-estului Greciei continentale, din Anatolia supra-mediteraneană și munții de mică înălțime cu Acer tataricum. Sunt distribuite în general la altitudini cuprinse între 250 și 600 (800) m deasupra nivelului mării și dezvoltate pe substrate diferite: calcare, andezite, bazalt, loess, argilă, nisip, etc., pe soluri brune, slab acide, de obicei profunde.

Habitatul are mari afinități cu cel de stejărete ilirice, cu care formează situații de tranziție dificil de interpretat.

10.

Specii caracteristice

Quercus petraea (Matt.) Liebl., Q. dalechampii Ten., Q. polycarpa Schur (= Q. petraea subsp. iberica (Steven ex M.Bieb.) Krasslin), Q. cerris L., Q. frainetto Ten., Acer tataricum L., Carpinus orientalis Mill., Fraxinus ornus L., Tilia tomentosa Moench, Ligustrum vulgare L., Euonymus europaeus L., Festuca heterophylla Lam., Carex montana L., Poa nemoralis L., Potentilla alba L., P. micrantha Ramond ex DC., Tanacetum corymbosum (L.) Sch.Bip., Campanula persicifolia L., Digitalis grandiflora Mill., Vicia cassubica L., Silene viscaria (L.) Jess. (= Viscaria vulgaris Bernh.), Silene coronaria (Desr.) Clairv. Ex Rchb. (= Lychnis coronaria Desr.), Achillea distans Waldst. & Kit. ex Willd., A. nobilis L., Silene nutans L., S. viridiflora L., Hieracium racemosum Waldst. & Kit. ex Willd., H. sabaudum L., Galium intermedium Schult. (= G. schultesii Vest), Lathyrus niger (L.) Bernh., Veratrum nigrum L., Peucedanum oreoselinum (L.) Moench, Helleborus odorus Waldst. & Kit. ex Willd., Luzula forsteri (Sm.) DC., Carex praecox Schreb., Pulmonaria mollis Wulfen ex Hornem., Melittis melissophyllum L., Glechoma hirsuta Waldst. & Kit., Geum urbanum L., Genista tinctoria L., Buglossoides purpurocaerulea (L.) I.M.Johnst. (= Lithospermum purpurocaeruleum L.), Calluna vulgaris (L.) Hull, Primula vulgaris subsp. rubra (Sm.) Arcang. (= Primula acaulis subsp. rubra (Sm.) Greuter & Burdet), Allium siculum Ucria (= Nectaroscordum siculum (Ucria) Lindl.) (în Dobrogea), Galanthus plicatus M.Bieb.

11.

Fotografii

Anexa 2.5. și Anexa 2.6.

Tabelul B. Date specifice tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate

Nr.

Informație/Atribut

Descriere

1.

Codul unic al tipului de habitat

91M0 Păduri balcano - panonice de cer si gorun [Pannonian- Balkanic turkey oak - sessile oak forests]

CLAS. PAL.: 41.76 - Balkano - Anatolian thermophilous oak forests

2.

Statutul de prezență [spațial]

Larg răspândit

3.

Statutul de prezență [management]

Natural

4.

Suprafața tipului de habitat

269,82 ha

5.

Perioada de colectare a datelor din teren

Martie 2019 - octombrie 2019

6.

Distribuția tipului de habitat [descriere]

Habitatul 91M0 ocupă o mare parte din suprafața sitului. În numeroase parcele, dominant este cerul (Quercus cerris), pe suprafețe plane, mai înalte, ușor ondulate, alături de alte specii de stejari (unele arborete au fost plantate). Probabil, acest tip de habitat forestier reprezintă tipul de pădure natural în această zonă, pe suprafețele de teren mai ridicate; pe cele joase, depresionare, deci mai umede, dominant este stejarul de luncă (Quercus robur).

Numeroase parcele au fost plantate cu nuc american (Juglans nigra) sau această specie a fost plantată în componența stejăretelor, dezvoltându-se foarte bine în această zonă. O altă specie frecventă în stejărete este mălinul american (Prunus serotina); ambele specii se comportă invaziv, nucul american avansând, natural, mai încet, la limita parcelelor plantate, preferând zonele umede, ripariene, iar mălinul american, mai repede, prin diseminarea fructelor cu ajutorul păsărilor. Liziera stejăretelor este frecvent conturată de salcâm (Robinia pseudoacacia). Pe văi, deci în zonele mai umede și mai umbroase, devine dominant și carpenul (Carpinus betulus).

Și alte specii au fost plantate de-a lungul timpului, unele autohtone (e.g. gorunul), altele alohtone (cu potențial invaziv). Chiar dacă habitatul 91M0 nu constituie, în acest sit, un obiectiv de conservare menționat în FS al ariei protejate, totuși unele arborete merită să fie conservate și, mai ales, monitorizate din punctul de vedere al speciilor cu potențial de invadare a habitatelor naturale importante.

7.

Distribuția tipului de habitat [hartă]

Anexa 3.11.3. Harta distribuției habitatului 91M0

Anexa 3.11.4. Harta distribuției habitatului degradat 91M0

8.

Alte informații privind sursele de informații

BĂDĂRAU, A.S., 2013 - 91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun, în: BRÎNZAN, T (coord. ed.), 2013 - Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România, SC Exclus Prod S.R.L. & R.A. Monitorul Oficial, București, p. 60.

DONIȚĂ, N., PAUCĂ COMĂNESCU, M., POPESCU, A.,

MIHĂILESCU, S., BIRIȘ, I.-A., 2005- Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, București, pp. 207-209, 210-212, 214 -216, 221-228

DONIȚĂ, N., CHIRIȚĂ, C., STĂNESCU, V. (coords.), 1990 - Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Seria a II-a, Ministerul Apelor, Pădurilor și Mediului Înconjurător, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, Centrul de Material Didactic și Propagandă Agricolă. Redacția Propagandă Tehnică Agricolă, București, 390 p.

DONIȚĂ, N., POPESCU, A., PAUCĂ COMĂNESCU, M., MIHĂILESCU, S., BIRIȘ, I.-A., 2006 - Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor propuse de România și Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică, București, pp. 51-55.

GAFTA, D., NICULESCU, M., OPREA, A., SÎRBU, I., COLDEA, G., ALEXIU, V., 2008 - Păduri temperate europene, în: GAFTA, D., MOUNTFORD, O. (coord.), 2008 - Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, pp. 74-75.

IVAN, D., DONIȚĂ, N., COLDEA, G., SANDA, V., POPESCU, A., CHIFU, T., BOȘCAIU, N., MITITELU, D., PAUCA- COMANESCU, M., 1993 - Vegetation potentielle de la Roumanie, Braun-Blanquetia, Camerino

LAZĂR, G., STĂNCIOIU, P.T., TUDORAN, G.N., ȘOFLETEA, N., CANDREA BOZGA, Ș.B., PREDOIU, G., DONIȚA, N., INDREICA, A., MAZ ARE, G., 2007 - Amenințări potențiale (Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE 05 NAT/R0/000176: “Habitate prioritare alpine, subalpine și forestiere din România“), Ed. Universității “Transilvania” din Brașov, pp. 93-112 NICULESCU, M., ALEXIU V., 2008 - Habitat Fact Sheets - Implementation of Natura 2000 Network în Romania; EU Phare EuropeAid/12/12160/D/SV/R0.

PAȘCOVSCHI, S., LEANDRU, V., 1958 - Tipuri de pădure din Republica Populară Romînă, Ministerul Agriculturii și Silviculturii, Institutul de Cercetări Silvice, Seria a II-a Manuale, referate, monografii, nr. 14, Editura Agro-Silvică de Stat, București, 453 p.

SANDA, V., OLLERER, K., BURESCU, P., 2008 - Fitocenozele din România. Sintaxonomie, structură, dinamică și evoluție, Ed. Ars Docendi - Universitatea din București, București

*** 2013 - Interpretation Manual of European Union Habitats (EUR 28), European Commission, DG Environment, Nature ENV B.3, pp. 119-120.

6440 - Pajiști aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii

Tabelul A. Date generale ale tipului de habitat:

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

2.

Codul unic al tipului de habitat

6440

3.

Denumire habitat

Pajiști aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii

[Alluvial meadows of river valleys of the Cnidion dubii]

4.

Palaearctic Habitats (PalHab)

37.23

Subcontinental riverine meadows.

5.

Habitatele din România (HdR)

R3712 - Comunități dacice cu Deschampsia caespitosa și Agrostis stolonifera

R3715 - Pajiști danubian-panonice de Agrostis stolonifera

R3716 - Pajiști danubiano-pontice de Poa pratensis, Festuca pratensis și Alopecurus pratensis

6.

Habitatele Natura 2000

-

7.

Asociații vegetale

Poetum pratensis Răvăruț et al. 1956

Ranunculo repentis-Alopecuretum pratensis Ellmauer 1933

Agrostio (stoloniferae)-Festucetum pratensis Soó 1949 Agrostietum stoloniferae (Ujvárosi 1941) Burduja et al. 1956

Poetum silvicolae Buia et al. 1959 (syn. Poo sylvicolae- Alopecuretum pratensis (Buia et al. 1960) Coldea 2012) Alopecuretum ventricosi Turenschi 1966

Agrostio (stoloniferae)-Deschampsietum caespitosae Ujvarosi 1947

Cirsio cani-Festucetum pratensis Majovsky ex Ruzickova 1975 (syn. Festucetum pratensis Soo 1938)

8.

Tipuri de pădure

-

9.

Descrierea generală a tipului de habitat

“Literatura de specialitate din țara noastră nu consemnează nici o asociație din al. Cnidion dubii (în sens strict) și nici una dintre asociațiile descrise în Europa centrală nu se regăsesc în România (și de altfel, nici în Ungaria). Totuși, este posibil ca pajiștile umede cu Cnidium să fi dispărut ca urmare a îndiguirilor, regularizărilor cursurilor de apă, eutrofizării, etc. Pe de altă parte, o serie de autori consideră – din rațiuni nomenclaturale - pe Agrostion stoloniferae ca sinonim cu Cnidion dubii sau Deschampsion caespitosae. De fapt, același habitat, în sens strict ecologic, este prezent și la noi, și în Europa centrală, existența habitatelor de pajiști aluviale în România și importanța conservării lor fiind de necontestat. De aceea, habitatul 6440 a fost luat în considerare, ca tip de stațiune, dar cu asociațiile prezente la noi, încadrate în Agrostion stoloniferae.”

(GAFTA & MOUNTFORD, 2008)

10.

Specii caracteristice

Cnidium dubium (C. venosum), Viola persicifolia, Scutellaria hastifolia, Allium angulosum, Gratiola officinalis, Carex praecox, Juncus atratus, Lythrum virgatum.

11.

Fotografii

Anexa 2.7.

Tabelul B. Date specifice tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate

Nr.

Informație/Atribut

Descriere

1.

Codul unic al tipului de habitat

6440 Pajiști aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii [Alluvial meadows of river valleys of the Cnidion dubii]

CLAS. PAL.: 37.23

HdR: R3712, R3715, R3716

2.

Statutul de prezență [spațial]

Larg răspândit

3.

Statutul de prezență [management]

Natural

4.

Suprafața tipului de habitat

24,85 ha

5.

Perioada de colectare a datelor din teren

Martie 2019 – noiembrie 2019

6.

Distribuția tipului de habitat [descriere]

Habitatul este prezent de-a lungul văii inundabile din partea sudică a sitului (Valea Sânnicolau). Cu siguranță, această vale avea mai multă apă, în trecut, tot așa cum este foarte probabil ca vegetația lemnoasă de luncă să fi acoperit suprafețe mai mari decât în prezent. Toată valea se caracterizează prin prezenta unor pajiști higrofile, care se dezvoltă foarte bine în condițiile unei umidități ridicate a solului, aproape tot timpul anului, respectiv prin distribuția mai mult sau mai puțin continuă a grupărilor de specii lemnoase, de luncă.

Pajiștile higrofile se găsesc distribuite mozaicat, fiind întrerupte de suprafețe cu asociații vegetale lemnoase de luncă, aparținând habitatului 92A0. Pe alocuri, se găsesc grupări compacte de stuf (Phragmites australis).

7.

Distribuția tipului de habitat [hartă]

Anexa 3.11.8. Harta distribuției habitatului 6440

8.

Alte informații privind sursele de informații

BĂDĂRĂU, A.S., 2013 – 6440 - Pajiști aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii, în: BRÎNZAN, T (coord. ed.), 2013 – Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România, SC Exclus Prod S.R.L. & R.A. Monitorul Oficial, București, p. 45.

CHIFU, T. (ed.), IRIMIA, I., ZAMFIRESCU, O., 2014 – Diversitatea fitosociologică a României. II. Vegetația erbacee antropizată, A. Vegetația pajiștilor, Institutul European, Iași.

COLDEA, G. (éd.), OPREA, A., SÂRBU, I., SÎRBU, C., ȘTEFAN, N., 2012 – Les associations végétales de Roumanie. Tome 2. Les associations anthropogènes, Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca.

DEVILLERS, P., DEVILLERS-TERSCHUREN, J., VANDER LINDEN C., 2001 - PHYSIS Palaearctic Habitat Classification. Updated to 10 December 2001. Institut Royal des Sciences Naturelles, Bruxelles. (Version originelle officielle de la classification paléarctique: DEVILLIERS P., DEVILLIERS- TERSCHUREN J., 1996 - A classification of Palaearctic habitats, Nature and environment, No. 78, Council of Europe, Strasbourg, 194 p. [ISBN 92-871-2989-4]).

DONIȚĂ, N., PAUCĂ COMĂNESCU, M., POPESCU, A., MIHĂILESCU, S., BIRIȘ, I.-A., 2005- Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, București, pp. 207-209, 210-212, 214 -216, 221-228

DONIȚĂ, N., POPESCU, A., PAUCĂ-COMĂNESCU, M., MIHĂILESCU, S., BIRIȘ, I.-A., 2006 - Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor propuse de România și Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică, București, pp. 51-55.

GAFTA, D., MOUNTFORD, O. (coord.), ALEXIU, V., ANASTASIU, P., BĂRBOS, M., BURESCU, P., COLDEA, G., DRĂGULESCU, C., FĂGĂRAȘ, M., GOIA, I., GROZA, G., MICU, D., MIHĂILESCU, S., MOLDOVAN, O., NICOLIN, A. L., NICULESCU, M., OPREA, A., OROIAN, S., PAUCĂ COMĂNESCU, M., SÂRBU, I., ȘUTEU, A., 2008. Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.

IVAN, D., DONIȚĂ, N., COLDEA, G., SANDA, V., POPESCU, A., CHIFU, T., BOȘCAIU, N., MITITELU, D., PAUCĂ-COMĂNESCU, M., 1993 – Vegetation potentielle de la Roumanie, Braun-Blanquetia, Camerino

LOUVEL, J., GAUDILLAT, V., PONCET, L., 2013 - EUNIS, European Nature Information System, Systeme d’information européen sur la nature. Classification des habitats. Traduction française. Habitats terrestres et d’eau douce. MNHN-DIREV- SPN, MEDDE, Paris, 289 p.

SANDA, V., OLLERER, K., BURESCU, P., 2008 – Fitocenozele din România. Sintaxonomie, structură, dinamică și evoluție, Ed. Ars Docendi – Universitatea din București, București

*** 2013 – Interpretation Manual of European Union Habitats (EUR 28), European Commission, DG Environment

3150 - Lacuri eutrofe cu vegetație de Magnopotamion sau Hydrocharition

Tabelul A. Date generale ale tipului de habitat:

Nr.

Informație/Atribut

Descriere

1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

2.

Codul unic al tipului de habitat

3150

3.

Denumire habitat

Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de Magnopotamion sau Hydrocharition

[Natural eutrophic lakes with Magnopotamion or Hydrocharition- type vegetation]

4.

Palaearctic Habitats (PalHab)

22.13: Standing freshwater / Eutrophic waterbodies / Lakes and pools with mostly dirty grey to blue-green, more or less turbid, waters, particularly rich în dissolved bases (pH usually > 7)

22.41: Standing freshwater / Free-floating vegetation / [Lemnion minoris], [Hydrocharition] / Free-floating surface communities of more or less nutrient-rich waters of the Palaearctic realm.

22.421: Standing freshwater / Rooted submerged vegetation / Large pondweed beds / [Potamogetonetea pectinati]

5.

Habitatele din România (HdR)

R2202 – Comunități danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spirodela polyrhiza și Wolffia arrhiza

R2203 – Comunități danubiene cu Salvinia natans, Marsilea quadrifolia, Azolla caroliniana și A. filiculoides

R2204 – Comunități danubiene cu Riccia fluitans și Ricciocarpus natans

R2205 – Comunități danubiene cu Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides și Utricularia vulgaris

R2206 - Comunități danubiene cu Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P. lucens, Elodea canadensis și Najas marina

6.

Habitatele Natura 2000

-

7.

Asociații vegetale

Ceratophylletum demersii Hild 1956;

Lemnetum trisulcae Knapp et Stoffers 1962;

Lemno-Azolletum carolinianae Nedelcu 1967;

Lemno-Hydrocharitetum morsus-ranae (Oberd.) Passarge 1978;

Lemno-Salvinietum natantis Miyawaki et Tüxen 1960;

Lemno-Spirodeletum Koch 1954;

Lemno-Utricularietum vulgaris Soó (1928) 1947;

Marsilleaetum quadrifoliae (natantis) Burescu 2003;

Najadetum minoris Ubrizsy 1941;

Polygonetum amphibii (natantis) Soo 1927;

Potamo perfoliati-Ranunculetum circinati Sauer 1937;

Potamo-Ceratophylletum submerse Pop 1962;

Potamogetonetum crispi Soo 1927;

Potamogetonetum graminei (Koch 1926) Passarge 1964 em. Gors 1977;

Potamogetonetum lucentis Hueck 1931;

Potamogetonetum nodosi (Soo 1960) Segal 1964;

Potamogetonetum pectinati Carstensen 1955;

Potamogetonetum perfoliati Koch 1926;

Riccietum fluitantis Slavnič 1956 em. Tuxen 1974;

Ricciocarpetum natantis (Segal 1963) Tüxen 1974;

Spirodeletum polyrhizae Koch 1941;

Spirodelo-Aldrovandetum Borhidi et Komlodi 1959;

Spirodelo-Salvinietum natantis Slavnic 1965;

Stratiotetum aloidis Nowinski 1930 (syn.: Hydrocharitetum morsus-ranae van Langendonck 1935);

Wolffietum arrhizae Miyawaki et Tuxen 1960;

Zannichellietum pedicellatae Nordh. 1954 em. Pott 1992.

8.

Tipuri de pădure

-

9.

Descrierea generală a tipului de habitat

Lacuri și iazuri cu ape de culoare gri închis către albastru-verzui, mai mult sau mai puțin tulburi, în mod special bogate în baze dizolvate (pH de obicei > 7), cu comunități din Hydrocharition ce plutesc liber la suprafață sau, în ape adânci, deschise, cu asociații de broscariță (Magnopotamion).

10.

Specii caracteristice

Hydrocharition - Lemna spp., Spirodela spp., Wolffia spp., Hydrocharis morsus-ranae L., Stratiotes aloides L., Utricularia australis R.Br., U. vulgaris L., Aldrovanda vesiculosa L.;

Ferigi (Azolla);

Hepaticae: Riccia spp., Ricciocarpus spp.;

Magnopotamion - Potamogeton lucens L., P. perfoliatus L.

11.

Fotografii

Anexa 2.8.

Tabelul B. Date specifice tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate

Nr.

Informație/Atribut

Descriere

1.

Codul unic al tipului de habitat

3150

Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de Magnopotamion sau

Hydrocharition

[Natural eutrophic lakes with Magnopotamion or Hydrocharition- type vegetation]

2.

Statutul de prezență [spațial]

Izolat

3.

Statutul de prezență [management]

Natural

4.

Suprafața tipului de habitat

0,64 ha

5.

Perioada de colectare a datelor din teren

Martie 2019 – noiembrie 2019

6.

Distribuția tipului de habitat [descriere]

Habitatul se regăsește la nivelul rezervației naturale și este reprezentat de lacul propriu-zis (Cicoș) și malurile acestuia, cu vegetație caracteristică, alcătuită din stuf și alte specii hidrofile.

7.

Distribuția tipului de habitat [hartă]

Anexa 3.11.7. Harta distribuției habitatului 3150

8.

Alte informații privind sursele de informații

DONIȚĂ, N., PAUCĂ COMĂNESCU, M., POPESCU, A., MIHĂILESCU, S., BIRIȘ, I.-A., 2005- Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, București.

DONIȚĂ, N., POPESCU, A., PAUCĂ-COMĂNESCU, M., MIHĂILESCU, S., BIRIȘ, I.-A., 2006 - Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor propuse de România și Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică, București.

GAFTA, D., MOUNTFORD, O. (coord.), ALEXIU, V., ANASTASIU, P., BĂRBOS, M., BURESCU, P., COLDEA, G., DRĂGULESCU, C., FĂGĂRAȘ, M., GOIA, I., GROZA, G., MICU, D., MIHĂILESCU, S., MOLDOVAN, O., NICOLIN, A. L., NICULESCU, M., OPREA, A., OROIAN, S., PAUCĂ COMĂNESCU, M., SÂRBU, I., ȘUTEU, A., 2008. Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.

MIHĂILESCU S., STRAT D., CRISTEA I., HONCIUC V. (coord), 2015 - Raportul sintetic privind starea de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar din România.

MOLNAR, Z., BIRO, M., BOLONI, J., 2008 – Appendix – English names of the A-NER habitat types, Acta Botanica Hungarica, 50 (suppl.), 249-255.

SANDA, V., OLLERER, K., BURESCU, P., 2008 – Fitocenozele din România. Sintaxonomie, structură, sindinamică și evoluție, Ed. Ars Docendi – Universitatea din București, București.

*** 2013 – Interpretation Manual of European Union Habitats (EUR 28), European Commission, DG Environment.

*** https://www.bfn.de/en/lrt/natura-2000-code-3150.html

3.3.

Specii de floră și faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată

Situl Natura 2000 ROSCI0220 Săcueni a fost declarat pe baza următoarelor specii prevăzute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE, astfel:

Specii de plante:

4110* Pulsatilla pratensis ssp. Hungarica

Specii de herpetofaună:

637 Bombina bombina

678 Emys orbicularis

Dintre speciile de interes conservativ pe baza cărora s-a declarat situl Natura 2000, specia Pulsatilla pratensis subsp. hungarica Soo nu a fost identificată în situl ROSCI0220 Săcuieni în acțiunile de teren întreprinse la nivelul anului 2019, deși a fost căutată în toate suprafețele cu habitate care ipotetic ar putea să corespundă necesităților sale ecologice. Însă, urmare a studiilor efectuate, s-au identificat în sit zone cu habitate potențiale care întrunesc cerințele ecologice ale plantei.

3.3.1.

Plante superioare

A.

Date generale ale specie Pulsatilla pratensis subsp. hungarica

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

1.

Cod specie - EUNIS

4110*

2.

Denumirea științifică

Pulsatilla pratensis subsp. hungarica Soo

3.

Denumirea populară

dediței

4.

Descrierea speciei

Diferă de specia tip din Europa de nord prin statura mai înaltă, flori mai mari, bicolore, la exterior roșu închis, înauntru galbui, stamine numai cu puțin mai scurte decât perigonul și laciniile frunzelor mai lungi și mai late.

Este o specie heliofilă, xero-mezofilă, prezentă în zona de șes, în jurul pădurilor de stejari termofili, pe dune de nisip; moderat termofilă, slab acid - neutrofilă. Crește pe dealuri uscate, ierboase sau pietroase, în poieni nisipoase de stejărete.

5.

Perioade critice

aprilie - mai (perioada de înflorire și fructificare)

6.

Cerințe de habitat

pajiști, terenuri nisipoase, dune de nisip înierbate, teren cu vegetație redusă, liziera pădurii.

7.

Fotografii

-

B.

Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Pulsatilla pratensis subsp. hungarica

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

1.

Specia

Pulsatilla pratensis subsp. hungarica Soo, specie menționată în

Anexa 2 a OUG 57/2007

2.

Informații specifice speciei

Specie heliofilă, xero-mezofilă, prezentă în zona de șes, în jurul pădurilor de stejari termofili, pe dune de nisip; moderat termofilă, slab acid - neutrofilă. Crește pe dealuri uscate, ierboase sau pietroase, în poieni nisipoase de stejărete.

3.

Statutul de prezență (temporal)

-

4.

Statutul de prezență (spațial)

-

5.

Statutul de prezență (management)

-

6.

Abundență

-

7.

Perioada de colectare a datelor din teren

martie 2019 - septembrie 2019

8.

Distribuția specie (interpretare)

Specia nu a fost identificată în sit, singurele habitate potențiale unde condițiile sunt întrunite, se găsesc la liziera pădurii, în partea de nord-vest a sitului, la marginea acestuia și liziera pădurii, în partea centrală înaltă a sitului.

9.

Distribuția speciei (harta distribuției)

-

10

Alte informații privind sursele de informații

-

3.3.2.

Herpetofaună

A.

Date generale ale speciei Bombina bombina

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

1.

Cod specie - EUNIS

637

2.

Denumirea științifică

Bombina bombina

3.

Denumirea populară

Buhai de baltă cu burtă roșie

4.

Descrierea speciei

Amfibian de talie mică, corp îndesat, cap turtit și bot rotunjit, pupila cordiformă. Dorsal pielea este cenușie, rugoasă, acoperită cu numeroși negi proeminenți. Ventral coloritul este negru cu pete galben-portocalii sau roșii. Vârful degetelor nu este niciodată portocaliu sau roșu. Este o specie pronunțat acvatică, diurnă, insectivoră, răspândită în zone umede din terenuri deschise sau împădurite din regiunile de șes sau chiar podiș. Reproducerea are loc din aprilie până în august (Fuhn 1960, Cogălniceanu et al. 2000).

5.

Perioade critice

Lunile de primăvară/vară în care are loc reproducerea și dezvoltarea postembrionară și metamorfoza (Fuhn 1960, Cogălniceanu et al. 2000)

6.

Cerințe de habitat

Trăiește în lacuri, bălți, canale, mlaștini, băltoace permanente sau temporare, de adâncime mică. Este mai puțin tolerantă la poluarea apelor comparativ cu specia congenerică B. Variegata. Răspândită în aproape toată țara, în zonele joase, la altitudini sub 400 m (Fuhn 1960, Cogălniceanu et al. 2000).

7.

Fotografii

Anexa 2.9.

B.

Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Bombina bombina

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

1.

Specia

Bombina bombina, specie menționată în

Anexa 2 a OUG 57/2007

2.

Informații specifice speciei

Este prezentă numai în zone umede permanente cu vegetație palustră.

3.

Statutul de prezență (temporal)

● rezident

4.

Statutul de prezență (spațial)

● izolată,

5.

Statutul de prezență (management)

● nativă

6.

Abundență

● rară

7.

Perioada de colectare a datelor din teren

martie 2019 - septembrie 2019

8.

Distribuția specie (interpretare)

Specia a fost identificată în două locuri în rezervația naturală Lacul Cicoș. La nivelul întregului sit au fost realizate 13 observații asupra speciei, exceptând lacul Cicoș specia fiind identificată exclusiv în zonele umede din Valea Pucioasa.

9.

Distribuția speciei (harta distribuției)

Anexa 3.12.1. Harta distribuției speciei Bombina bombina

10

Alte informații privind sursele de informații

Cogălniceanu, D., Szekely, P.,Samoila, C., Riosif, R., Tudor, M., Plăiașu, R., Stănescu, F., Rozylowicz, L., 2013. Diversity and distribution of amphibians în Romania. ZooKeys, 35 - 57. Covaciu-Marcov S. D., Telcean I., Cupșa D., Cadleț D., Zsurka R., 2002. Contribuții la studiul herpetofaunei din regiunea Marghita (jud. Bihor, România). Analele Univ. Din Oradea, Fasc. Biol., Tom IX, 47-58

Covaciu-Marcov, S. D., Bogdan, H. V., Paina, C., Toader, S., Condure, N., 2008. The herpetofauna of the north-western region of Bihor County, Romania, Biharean Biologist, Vol. 2, 2008, pp.5-13

Fuhn I., 1960. “Fauna R.P.R.”, vol. XIV, fascicola I, Amphibia. Editura Academiei R.P.R., București, 288.

Ghira, I., Venczel, M., Covaciu_Marcov, S. D., Mara, G., Ghile, P., Hartel, T., Torok, Z., Farkas, L., Racs, T., Far5kas, Z., Brad, T., 2002. Mapping of Transylvanian herpetofauna. Nymphaea, XXIX, 141-201.

A.

Date generale ale speciei Emys orbicularis

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

1.

Cod specie - EUNIS

678

2.

Denumirea științifică

Emys orbicularis

3.

Denumirea populară

Țestoasă de lac

4.

Descrierea speciei

În România, la subspecia E. orbicularis orbicularis, lungimea carapacei, variază între 142-163mm la masculi și între 146-171 mm la femele (Fuhn, 1960). Coloritul de fond este în general maro închis, sau negru uneori cu tentă roșcată, iar pe aceste fond sunt prezente puncte sau striații galbene. Dimorfismul sexual este manifest. Masculii au carapacea și mai ales plastronul mai îngust; de asemenea, la masculi, plastronul este concav ajutând la acuplare. Privit de sus, la masculi există o diferență considerabilă între marginea posterioară a plastronului și marginea posterioară a carapacei, acest aspect facilitând curbarea cozii în timpul acuplării. Baza cozii masculului este mai groasă, fiindcă aici se află organul copulator, iar deschizătura cloacală la masculi este mai aproape de vârful cozii. Culoarea irisului masculilor, poate varia între alb, galben și roșu brun, în timp ce irisul femelelor este în general gălbui. Trăiește în ape stătătoare sau lin curgătoare. Preferă însă corpurile de apă stagnantă, pentru ca au o mai mare stabilitate termică.

5.

Perioade critice

Tot timpul anului

6.

Cerințe de habitat

Trăiește în ape stătătoare sau lin curgătoare. Preferă însă corpurile de apă stagnantă, pentru ca au o mai mare stabilitate termică; în apele curgătoare însă, locomoția prin înot presupune un consum mai mare de energie. Este foarte importanță existența zonelor umede cu vegetație palustră, stuful fiind un element important al habitatului speciei. Este de asemenea importantă existența zonelor cu stuf căzut la pământ și / sau cu vegetație natantă care oferă țestoaselor loc de însorire. Foarte important pentru această specie este alternanța ochiurilor de apă de mică adâncime, în care termoreglarea se realizează mai eficient, cu ape mai adânci în care țestoasele se pot retrage în caz de pericol și în care se hrănesc. Fiind o specie poikilotermă și exotermă, termoreglarea este o parte extrem de importantă a ciclului diurn de activitate. Optimul temperaturii corporale este în jurul a 25°C, dar variază în funcție de perioada din zi și din an între 18-31°C. Temperatura optimă este atinsă prin „sorire” care are loc în locuri ferite, situate deasupra nivelului apei din corpurile de apă, sau maluri.

7.

Fotografii

Anexa 2.10.

B.

Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Emys orbicularis

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

1.

Specia

Emys orbicularis, specie menționată în

Anexa 2 a OUG 57/2007

2.

Informații specific speciei

Este prezentă numai în zone umede permanente cu vegetație palustră.

3.

Statutul de prezență (temporal)

● rezident

4.

Statutul de prezență (spațial)

● larg răspândită

5.

Statutul de prezență (management)

● nativă

6.

Abundență

● comună,

7.

Perioada de colectare a datelor din teren

martie 2019 - septembrie 2019

8.

Distribuția specie (interpretare)

Specia a fost identificată în ROSCI0220 pe valea pârâului Pucioasa, dar și la limita sitului la lacul Olosig și în canalul de legătură dintre lacul Olosig și Lacul Cicoș. La lacul Cicoș specia nu a fost identificată.

9.

Distribuția speciei (harta distribuției)

Anexa 3.12.6. Harta distribuției speciei Emys orbicularis

10

Alte informații privind sursele de informații

Cogălniceanu, D., Rozylowicz, L., Szekely, P., Samoila, C., Stănescu, F., Tudor, M., Szekely, D., Iosif, R., 2013. Diversity and distribution of reptiles în Romania. ZooKeys, 49 - 76.

Covaciu-Marcov S. D., Telcean I., Cupșa D., Cadleț D., Zsurka R., 2002. Contribuții la studiul herpetofaunei din regiunea Marghita (jud. Bihor, România). Analele Univ. din Oradea, Fasc. Biol., Tom IX, 47-58

Covaciu-Marcov, S. D., Bogdan, H. V., Paina, C., Toader, S., Condure, N., 2008. The herpetofauna of the north-western region of Bihor County, Romania, Biharean Biologist, Vol. 2, 2008, pp.5-13

Fuhn I., vancea, Șt., 1961. “Fauna R.P.R.”, vol. XIV, fascicola II, Reptilia. Editura Academiei R.P.R., București, 352.

Ghira, I., Venczel, M., Covaciu_Marcov, S. D., Mara, G., Ghile, P., Hartel, T., Torok, Z., Farkas, L., Racs, T., Far5kas, Z., Brad, T., 2002. Mapping of Transylvanian herpetofauna. Nymphaea, XXIX, 141-201.

A.

Date generale ale speciei Triturus vulgaris

Nr.

Informație/Atribut

Descriere

1

Cod Specie - EUNIS

10599

2

Denumirea științifică

Triturus vulgaris

3

Denumirea populară

Triton comun

4

Descrierea speciei

Are dimensiuni: în jur de 70 mm. Creasta dorsală a masculului în rut este în general mare, cu marginea vălurită. Creasta dorsală creste de obicei treptat în înălțime în sens antero-posterior. Coada se termină de obicei în filament ascuțit, având o margine tegumentară sau cu un filament negru, fără margine. De obicei degetele picioarelor posterioare ale masculului în rut au palmura bine dezvoltată de ambele părți ale falangelor. La masculi fondul corpului în general gălbui, uneori cafeniu, cu pete negre, rotunde, foarte intense pe spate și pe flancuri. Capul cu 7 dungi negre: pe maxilarul superior, pe ochi, în regiunea supraoculară, iar o dungă nepereche între dungile supraoculare. Abdomenul cu pete negre, rotunde, de obicei cu o dungă mediană portocalie-roșie aprins (uneori lipsește); muchia infracaudală cu dungi longitudinale albastre și roșii; flancurile au reflexe aurii. Femelele sunt colorate în general galben deschis, cu muchii laterale pe spate și cu o tivitură dorsală mediană; pe spate și pe flancuri puncte mici, negre; uneori o linie închisă dințată, de-a lungul muchiilor spatelui. Pe cap, între maxilarul superior și ochi, până la parotide o dungă galbenă care uneori se prelungește până la cloacă, separând flancurile de abdomen. Abdomenul și gușa foarte frecvent uniforme, galben deschis sau galben-roz nepătate. Intră primăvara devreme în apă (mijlocul lui februarie-începutul lui martie) pentru reproducere, după care adulții părăsesc repede mediul acvatic; uneori, poate rămâne acvatic pe tot parcursul perioadei active. În mediul acvatic, este prezent mai mult în masa apei, este activ atât ziua cât și noaptea, pe când în mediul terestru este nocturn (Cogălniceanu et al., 2000; www.amphibiaweb.org). Larvele sunt bentonice și diurne (Dolmen, 1983).Se hrănește cu o mare varietate de nevertebrate (lumbricide, crustacee, gasteropode, aranee, acarieni, colembole, coleoptere, diptere sau lepidoptere), ouă sau larve de amfibieni de talie redusă (Cicort-Lucaciu et al., 2006). Juvenilii proaspăt metamorfozați se hrănesc pe uscat. Masculii și femelele au uneori strategii de capturare diferite, cei dintâi în mediul acvatic fiind mai abili în obținerea hranei datorită crestei dorsale (David et al., 2009). Este larg răspândit canibalismul la femelele care petrec mai mult timp în vegetația abundentă din apropierea malului pentru depunerea ouălor; acestea sunt oofage, putându-și consuma uneori chiar propria pontă. Larvele, la început, se hrănesc cu gălbenușul oului, apoi cu microcrustacee; pe măsură ce se dezvoltă, consumă prăzi mai mari, de obicei moluște acvatice și insecte (www.amphibiaweb.org). Împerecherea are loc primăvara începând în martie și poate dura până mai târziu, în iunie (mai ales la munte). Masculul curtează femela, aducând-o în stare de receptivitate sexuală printr-un dans nupțial specific, după care depune pe fundul apei spermatoforul care este preluat imediat de femelă, care vine în urma lui. Fecundația este internă (Green, 1991). Femela va depune 60-300 de ouă, unul câte unul pe frunzele plantelor acvatice: oul învelit de o substanță aderentă este depus pe frunză, după care femela pliază frunza în jurul acestuia cu membrele posterioare, pentru a-l proteja. Larvele apar după 1-3 săptămâni, au la eclozare 6-7 mm, au o creastă dorsală înaltă și un colorit dorsal maro-deschis spre galben, cu puncte maro, iar ventral alb-argintiu; metamorfozarea are loc de obicei în același an, rareori pot ierna în stadiul de larvă (www.amphibiaweb.org). Maturitatea sexuală este atinsă după 2-3 ani la masculi și puțin mai mult la femele (până la 7 ani) (Marnell, 1998). Dacă sunt prinși, pot scoate un țipăt ușor și secretă substanțe toxice produse de glandele tegumentare. În faza acvatică, în caz de pericol se refugiază în vegetația acvatică din imediata apropiere (Duellman și Trueb, 1994).

5

Perioade critice

Lunile de primăvară și vară în care au loc reproducerea și metamorfoza. Perioadele de secetă, în care suprafețele acvatice se reduc, primăvara și vara, când are loc dezvoltarea larvelor.

6

Cerințe de habitat

Este prezent în zona de șes, între 0-1500 m altitudine, în și pe lângă bălți sau lacuri cu sau fără vegetație, chiar și în ape calcaroase și mai ales în băltoace limpezi limnocrene (Fuhn, 1960; Cogălniceanu et al., 2000; Botnariuc și Tatole, 2005; www.amphibiaweb.org). Primăvara pentru reproducere alege o mare varietate de tipuri de apă în diferite tipuri de habitate. De obicei preferă ape puțin adânci, bine insolate, curate, cu vegetație, de la cele stătătoare, permanente sau temporare, până la cele lin curgătoare. Preferă apele lipsite de pești. În perioada terestră, tritonul comun are de asemenea preferințe de habitat, având nevoie de adăpost și zone de hrănire, fiind deci foarte importantă prezența pietrelor, crăpăturilor și a lemnului mort în apropierea habitatelor de reproducere, cu atât mai mult cu cât capacitatea de dispersie este redusă, fiind situată în intervalul 1-1000 m (Baker et al., 2011).

7

Fotografii

Anexa 2.11.

B.

Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Triturus vulgaris

Nr

Informație/Atribut

Descriere

1

Specia

Triturus vulgaris, specie menționată în

Anexa 2 a OUG 57/2007

2

Informații specifice speciei

Este prezentă atât în zone umede temporare cât și în zone umede permanente.

3

Statutul de prezență [temporal]

● rezident

4

Statutul de prezență [spațial]

● izolată,

5

Statutul de prezență [management]

● nativă

6

Abundență

● rară

7

Perioada de colectare a datelor din teren

martie 2019 - septembrie 2019

8

Distribuția speciei [interpretare]

A fost identificat la lacul Cicoș precum și în habitate acvatice temporare în pădurile din R0SCI0220. Specia nu a fost observată în valea Pucioasa ; este însă cu siguranță prezentă și acolo.

9

Distribuția speciei [harta distribuției]

Anexa 3.12.7. Harta distribuției speciei Triturus vulgaris

10

Alte informații privind sursele de informații

Cogălniceanu, D., Szekely, P.,Samoila, C., Riosif, R., Tudor, M., Plăiașu, R., Stănescu, F., Rozylowicz, L., 2013. Diversity and distribution of amphibians în Romania. ZooKeys, 35 - 57. Covaciu-Marcov S. D., Telcean I., Cupșa D., Cadleț D., Zsurka R., 2002. Contribuții la studiul herpetofaunei din regiunea Marghita (jud. Bihor, România). Analele Univ. din Oradea, Fasc. Biol., Tom IX, 47-58

Covaciu-Marcov, S. D., Bogdan, H. V., Paina, C., Toader, S., Condure, N., 2008. The herpetofauna of the north-western region of Bihor County, Romania, Biharean Biologist, Vol. 2, 2008, pp.5-13 Fuhn I., 1960. “Fauna R.P.R.”, vol. XIV, fascicola I, Amphibia. Editura Academiei R.P.R., București, 288.

Ghira, I., Venczel, M., Covaciu_Marcov, S. D., Mara, G., Ghile, P., Hartel, T., Torok, Z., Farkas, L., Racs, T., Far5kas, Z., Brad, T., 2002. Mapping of Transylvanian herpetofauna. Nymphaea, XXIX, 141-201.

A.

Date generale ale speciei Natrix natrix

Nr.

Informație/Atribut

Descriere

1

Cod Specie - EUNIS

10677

2

Denumirea științifică

Natrix natrix

3

Denumirea populară

Șarpe de casă

4

Descrierea speciei

Morfologie: specia prezintă un aspect zvelt, frontalul mai lung decât lat, mai scurt decât interparietalul. Ochiul în contact cu supralabialele 3 și 4. În general, are șapte supralabiale. Solzii dorsali cu carena longitudinală sunt dispuși în 19 șiruri longitudinale. Scuturile ventrale sunt în număr de 163-183, iar subcaudalele 53-78 de perechi (Fuhn, 1969).

Colorit: spatele este cenușiu, cu variații de nuanțe de la brun la negricios. În regiunea posterioară a capului, de ambele părți, prezintă câte o pată semicirculară galbenă, albicioasă sau alb- cenușie, încadrată anterior și posterior de câte o pereche de pete negre. Abdomenul are un desen caracteristic, care permite recunoașterea speciilor de Natrix de la prima vedere: o alternanță de alb și negru, cu predominarea pigmentului negru. La șerpii melanici, abdomenul este complet negru. Exemplarele tinere sunt cenușii cu un desen format din pete închise alternate (Fuhn, 1969). Duce o viață amfibie, fiind strâns legat bazinele acvatice (mlaștini, bălți, lacuri, ape curgătoare) unde găsește hrana de care are nevoie. Uneori se depărtează de malul apelor și îl găsim în pădure, pe câmp, în zone uscate și pietroase. Duce o viață diurnă. Stă adesea la soare în locuri cu vegetație bogată. Intră în hibernare în octombrie. Șarpele de casă are mulți dușmani: păsările acvatice, păsările răpitoare, aricii etc. Se hrănește cu broaște, tritoni și ocazional pești. La sfârșitul lui aprilie și în mai, întâlnim de multe ori un număr mare de șerpi, formând așa numitele gheme. Șerpii în acuplare stau încolăciți, dar masculul nu imobilizează femela prin mușcarea părții posterioare a capului. Toamna se remarcă o a doua perioadă de acuplare, dar neurmată de pontă. Cele 11 -25 de ouă albe, lungi-ovoide, lipite ciorchine unele de altele, sunt depuse în iulie-august. Șarpele le îngroapă în solul afânat, în frunzar, detritus, sub mușchi, paie putrede etc. la o adâncime mică. Adesea, mai multe femele depun ouă în același loc. După zece săptămâni ies puii, care la eclozare au 16-19 cm. Principalul mijloc de apărare este fuga. Se mișcă repede, refugiindu-se în găuri, crăpături ale solului sau în găurile de la rădăcinile arborilor. Surprins lângă mal, se refugiază în apă. Înoată bine, șerpuindu-se cu capul ridicat la suprafața apei. Dacă nu se poate ascunde, ia o atitudine de intimidare, strâns colac, șuierând puternic și umflându-și capul, ca în cele din urmă să își lovească adversarul cu botul, fără a mușca. Luat în mână, împroașcă conținutul glandelor sale anale rău mirositoare (Fuhn 1969).

5

Perioade critice

Perioada de împerechere, când adulții sunt extrem de vulnerabili: temperatura este mai scăzută, iar ei nu sunt foarte atenți la pericole.

6

Cerințe de habitat

Șarpele de casă duce o viață amfibie, fiind strâns legat bazinele acvatice (mlaștini, bălți, lacuri, ape curgătoare) unde găsește hrana de care are nevoie. Uneori se depărtează de malul apelor și îl găsim în pădure, pe câmp, în zone uscate și pietroase. Duce o viață diurnă. Stă adesea la soare în locuri cu vegetație bogată.

7

Fotografii

Anexa 2.12.

B.

Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Natrix natrix

Nr

Informație/Atribut

Descriere

1

Specia

Natrix natrix

2

Informații specifice speciei

Prezentă în zone umede permanente.

3

Statutul de prezență [temporal]

● rezident

4

Statutul de prezență [spațial]

● larg răspândită

5

Statutul de prezență [management]

● nativă

6

Abundență

● comună,

7

Perioada de colectare a datelor din teren

martie 2019 - septembrie 2019

8

Distribuția speciei [interpretare]

A fost identificată în habitate de zone umede permanente cu vegetație abundentă la lacul Cicoș, canalul dintre lacul Cicoș și lacul Olosig și Valea Pucioasa.

9

Distribuția speciei [harta distribuției]

Anexa 3.12.9. Harta distribuției speciei Natrix natrix

10

Alte informații privind sursele de informații

Cogălniceanu, D., Rozylowicz, L., Szekely, P., Samoila, C., Stănescu, F., Tudor, M., Szekely, D., Iosif, R., 2013. Diversity and distribution of reptiles în Romania. ZooKeys, 49 - 76.

Covaciu-Marcov S. D., Telcean I., Cupșa D., Cadleț D., Zsurka R., 2002. Contribuții la studiul herpetofaunei din regiunea Marghita (jud. Bihor, România). Analele Univ. din Oradea, Fasc. Biol., Tom IX, 47-58

Covaciu-Marcov, S. D., Bogdan, H. V., Paina, C., Toader, S., Condure, N., 2008. The herpetofauna of the north-western region of Bihor County, Romania, Biharean Biologist, Vol. 2, 2008, pp.5-13

Fuhn I., vancea, Șt., 1961. “Fauna R.P.R.”, vol. XIV, fascicola II, Reptilia. Editura Academiei R.P.R., București, 352.

Ghira, I., Venczel, M., Covaciu_Marcov, S. D., Mara, G., Ghile, P., Hartel, T., Torok, Z., Farkas, L., Racs, T., Far5kas, Z., Brad, T., 2002. Mapping of Transylvanian herpetofauna. Nymphaea, XXIX, 141-201.

3.4.

Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată

În perioada martie 2019 - septembrie 2019, când s-au derulat acțiunile de teren pentru inventarierea și cartarea speciilor vizate de proiect, specialiștii au identificate în teren următoarele specii de interes conservativ:

Plante superioare:

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

189627

2.

Denumirea științifică

Epipactis purpurata Sm.

3.

Denumirea populară

heleborine violet

4.

Observații

Distribuție rară pe teritoriul ariei protejate doar în câteva exemplare, aprox 20. Specia de orhidee a fost identificată în habitatul 91M0 Păduri balcano - panonice de cer și gorun [Pannonian-Balkanic turkey oak - sessile oak forests].

Specie menționată în:

- Lista critică a plantelor vasculare din România, 2005, Oprea A., Editura Universității" Alexandru Ioan Cuza", pg. 566.

- Toate speciile de orhidee sunt incluse în anexa B la Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție (CITES).

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

176352

2.

Denumirea științifică

Menyanthes trifoliata L.

3.

Denumirea populară

trifoi-de-baltă, trifoiu-amar, trifoiu-de-lac, trifoiște, trei-frați, bobul-broaștei

4.

Observații

Prezența speciei în Lacul Cicoș este cu totul specială, Menyanthes trifoliata fiind o specie de altitudine mare, astfel specia are un caracter relictar aici, fiind întâlnită într-o stațiune de joasa altitudine la aproximativ 144 m.

În perimetrul Lacului Cicoș Menyanthes trifoliata are o distribuție redusă și dificil de ajuns la locul unde se află.

În prezent specia ocupă o suprafață redusă cu exemplare distribuite pe 1-2 m. Zona este acoperită de arini care nu lasă suficientă lumina pentru ca specia să înflorească. Astfel, datorită acestor condiții reduse de lumină specia nu a fost văzută înflorită și se presupune că în Lacul Cicoș Menyanthes trifoliata se înmulțește doar vegetativ. Menyanthes trifoliata este o specie vulnerabilă la modificarea condițiilor de lumină, cum este cazul în Lacul Cicoș în care vegetația lemnoasă are un grad mare de acoperire. Succesiunea vegetației spre vegetația lemnoasă este probabil apărută din cauza degradării habitatului în care se găsește, a modificărilor hidrice, a drenării și uscării terenurilor înconjurătoare.

Specie menționată în:

- Lista Roșie a plantelor superioare din România, 1994 Oltean M., Neagrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru G., Sanda V., Mihailescu S. Inst. de biologie, studii, sinteze, documentații de ecologie, Bucuresti, 1 :1 -52

- The IUCN Red List of Threatened Species, cu statusul LC - cu populații în declin, sever fragmentate; specie intens colectate în trecut în scop medicinal https://www.iucnredlist.org/species/163993/42397943

- Red List of the Vascular Plants of Luxembourg, Colling, G. 2005, Ferrantia 42. Commission of the European Communities.

- EU Wildlife Trade Regulations: THE EUROPEAN COMMISSION, COMMISSION REGULATION (EU) 2019/2117 of 29 November 2019 amending Council Regulation (EC) No 338/97 on the protection of species of wild fauna and f lora by regulating trade there în - Annex D.

- Commission regulation (EU) No 1320/2014, of 1 December 2014, amending Council Regulation (EC) No 338/97 on the protection of species of wild fauna and flora by regulating trade therein, Annex D includes: Some CITES Appendix III species for which the EU holds a reservation; Some non-CITES species în order to be consistent with other EU regulations on the protection of native species, such as the Habitats Directive and the Birds Directive

- Composite Report on the Conservation Status of Habitat Types and Species, 2009, as required under Article 17 of the Habitats Directive. Report from the Commission to the Council and the European Parliament. Brussels.

- The 2010 Red List of Swedish Species. ArtDatabanken, SLU, Uppsala.

- Red List of the Threatened Ferns and Flowering Plants of Switzerland, 2002.

- Red Book of Vascular Flora of Croatia. Ministry of Culture, State Institute for Nature Protection, Republic of Croatia, Zagreb, 2005.

Amfibieni și reptile (specii enumerate în Formularul standard al sitului la

pct. 3.3

Alte specii importante de floră și faună):

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

2361

2.

Denumirea științifică

Bufo bufo

3.

Denumirea populară

Broască râioasă brună

4.

Observații

Specia a fost identificată atât în zone umede permanente la lacul Cicoș și la limita R0SCI0220 la lacul Olosig, cât și în ecosisteme acvatice temporare localizate în ecosistemele forestiere din sit. Specia este enumerată în

Anexa 4B din OUG 57/2007 .

5.

Distribuția speciei [harta distribuției]

Anexa 3.12.2. Harta distribuției speciei Bufo bufo

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

710

2.

Denumirea științifică

Hyla arborea

3.

Denumirea populară

Brotăcel

4.

Observații

Specie comună, identificată la reproducere la lacul Cicoș, în canalul dintre lacul Cicoș și lacul Olosig și pe valea Pucioasa. Specia este enumerată în Anexa IV din Directiva 92/43/CEE și în

Anexa 4A din OUG 57/2007 .

5.

Distribuția speciei [harta distribuției]

Anexa 3.12.3. Harta distribuției speciei Hyla arborea

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

778

2.

Denumirea științifică

Rana dalmatina

3.

Denumirea populară

Broasca roșie de pădure

4.

Observații

Specie comună, prezentă atât în zone umede permanente la lacul Cicoș și Valea Pucioasa, cât și în habitate acvatice temporare și în habitate forestiere în tot situl R0SCI0220.

Specia este enumerată în Anexa IV din Directiva 92/43/CEE și în

Anexa 4A din OUG 57/2007 .

5.

Distribuția speciei [harta distribuției]

Anexa 3.12.4. Harta distribuției speciei Rana dalmatina

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

786

2.

Denumirea științifică

Rana ridibunda

3.

Denumirea populară

broasca mare de lac

4.

Observații

Specie comună, prezentă în apă atât la lacul Cicoș cât și pe valea Pucioasa și în canalul dintre valea Pucioasa și lacul Olosig. Specia este enumerată în Anexa V din Directiva 92/43/CEE și în

Anexa 5A din OUG 57/2007 .

5.

Distribuția speciei [harta distribuției]

Anexa 3.12.5. Harta distribuției speciei Rana ridibunda

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

713

2.

Denumirea științifică

Lacerta agilis

3.

Denumirea populară

Șopârlă de câmp

4.

Observații

Specie comună, a fost identificată în habitatul caracteristic în tot situl ROSCI0220, inclusiv la lacul Cicoș și în vecinătatea văii Pucioasa în terenuri deschise.

Specia este enumerată în Anexa IV din Directiva 92/43/CEE și în

Anexa 4A din OUG 57/2007 .

5.

Distribuția speciei [harta distribuției]

Anexa 3.12.8. Harta distribuției speciei Lacerta agilis

Păsări:

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

1098

2.

Denumirea științifică

Lanius collurio

3.

Denumirea populară

Sfrâncioc roșietic

4.

Observații

Este o specie de interes conservativ, oaspete de vară, cuibăritoare în arbuști la liziere de pădure și la marginea terenurilor agricole

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

973

2.

Denumirea științifică

Circus aeruginosus

3.

Denumirea populară

Erete de stuf

4.

Observații

Este o specie clocitoare, oaspete de vară, cel puțin două perechi cuibărind în mlaștina din valea văii Pucioasa

Nr

Informație/Atribut

Observație

1.

Codul speciei

1011

2.

Denumirea științifică

Dendrocopos medius

3.

Denumirea populară

Ciocănitoare de stejar

4.

Observații

Este o specie clocitoare rezidentă prezentă în ecosistemele forestiere din sit edificate de specii de Quercus

4.

INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE

4.1.

Comunitățile locale și factorii interesați

4.1.1.

Comunitățile locale

Tabel 10. Lista unităților administrativ-teritoriale din cadrul ariei/ariilor naturale protejate

Județ

UAT

Procent din UAT

Procent din ANP

Bihor

Săcueni

4.89

100

Harta unităților administrativ teritoriale este prezentată în

Anexa 3.13.

Harta perimetrului construit al localităților este prezentată în

Anexa 3.17 .

Caracterizarea unităților administrativ-teritoriale

Tabel 11. Populația localităților aflate în interiorul ariei naturale protejate

Nr. crt

Județ

Localitate

Sexe

An de referință

2011

An de analizat 2019

Număr total

Prezență estimată în sit

1

Bihor

Săcueni

Total

623756

618208

0

Masculin

304036

301695

Feminin

319720

316513

Tabel 12. Natalitate: născuți vii per localitate pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate

Nr crt

Județ

Localitate

An de referință 2011

An de analizat 2019

1

Bihor

Săcueni

183

157

Tabel 13. Mortalitate: decedați per localitate pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate

Nr crt

Județ

Localitate

An de referință

(2011)

An de analizat

(2019)

1

Bihor

Săcueni

43

33

Tabel 14. Emigrație

Nr crt

Județ

Localitate

An de referință

(2011)

An de analizat

(2019)

1

Bihor

Săcueni

263

305

Tabel 15. Imigrație

Nr crt

Județ

Localitate

An de referință

(2011)

An de analizat

(2019)

1

Bihor

Săcueni

5

-

Utilități publice

Tabel 16. Utilități publice din anul 2019, pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate

Utilități

Județ

Localitate

Există

(DA/ NU)

Apă

Bihor

Săcueni

DA

Canalizare

Bihor

Săcueni

NU

Stație de epurare

Bihor

Săcueni

NU

Încălzire cu lemne

Bihor

Săcueni

DA

Încălzire cu gaze

Bihor

Săcueni

DA

Colectare deșeuri

Bihor

Săcueni

DA

Comunicații - telefonie fixă

Bihor

Săcueni

DA

Comunicații - telefonie mobilă

Bihor

Săcueni

DA

Efective de animale

Tabel 17. Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale, județe și localități, referitor la un anul 2019 pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate

Principalele categorii de animale

Județ

Localitate

Număr de animale

Localitatea de proveniență

Permanente

Aduse din altă localitate

Bovine

Bihor

Săcueni

103

-

-

Porcine

Bihor

Săcueni

962

-

-

Ovine

Bihor

Săcueni

216

-

-

Păsări

Bihor

Săcueni

47546

-

-

Date privind activitățile economice

Tabel 18. Distribuția tuturor formelor de organizare pentru desfășurare a activităților economice (SRL, SA, asociații familiale, asociații producători) active la nivel local funcție pe domenii de activitate, pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate

Județ

Localitate

Nr. Societăți comerciale

Bihor

Săcueni

193

4.1.2.

Factorii interesați

Tabel 19. Factorii interesați

Nr. Crt.

Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului în ariile naturale protejate

Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată

Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare

Acțiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat

Guvern și entități subordonate acestuia

1

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Responsabil pentru administrarea ariilor naturale protejate de interes național și comunitar și internațional

Conform legislației actuale are obligația de administrare a ariilor naturale protejate

Aprobarea planurilor de management și consultarea publicului reprezintă aspecte esențiale pentru gestionarea eficientă a ariilor naturale protejate

2

Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate

Responsabilă cu asigurarea unui management adecvat și eficient al ariilor naturale protejate

Conform legislației actuale are obligația de administrare a ariilor naturale protejate

Elaborarea planurilor de management și consultarea publicului reprezintă aspecte esențiale pentru gestionarea eficientă a ariilor naturale protejate

3

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Posibila impunere a unor restricții de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000

Utilizarea eficientă a resurselor naturale și tendința europeană de promovare a produselor ecologice

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale

4

Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației

Posibile restricții pentru crearea infrastructurii de turism și pentru utilizarea anumitor resurse naturale în ariile naturale protejate

Ariile naturale protejate includ în general peisaje spectaculoase și obiective naturale care reprezintă puncte de atracție pentru turiști

Promovarea posibilităților de exploatare a potențialului turistic și a mărcilor locale și a planurilor de dezvoltare locală / regională în concordanță cu obiectivele de conservare ale ariilor naturale protejate

5

Agenția Națională pentru Protecția Mediului

Responsabilă pentru conservarea biodiversității

Cei mai ridicați indici de biodiversitate se întâlnesc în arii naturale protejate astfel ca, prin administrarea eficienta a acestora se realizează implicit și conservarea biodiversității

Îmbunătățirea activităților specifice conservării biodiversității printr-un management responsabil al ariilor naturale protejate

Autorități regionale, locale și entități subordonate

6

Consiliul Județean Bihor

Crearea infrastructurii - de transport, turistică etc - poate fi afectată de regimul de protecție

Dezvoltarea socio-economica fără efecte negative asupra capitalului natural

Consultarea publicului posibil afectat de instituirea regimului de protecție.

7

Consiliul Local Săcueni

Crearea infrastructurii - de transport, turistică, de gestionare a deșeurilor etc - poate fi afectată de regimul de protecție

Dezvoltarea socio-economică fără efecte negative asupra capitalului natural

Consultarea publicului posibil afectat de instituirea regimului de protecție.

8

Agenția pentru Protecția Mediului Bihor

Responsabilă pentru elaborarea actelor de reglementare a activităților propuse în arii naturale protejate și în vecinătatea acestora.

Responsabilă pentru conservarea biodiversității

Informarea comunităților locale asupra statului de protecție.

Cei mai ridicați indici de biodiversitate se întâlnesc în arii naturale protejate astfel că, prin administrarea eficientă a acestora se realizează implicit și conservarea biodiversității

Îmbunătățirea activităților specifice conservării biodiversității printr-un management responsabil al ariilor naturale protejate

9

Garda Națională de Mediu Bihor

Autoritate responsabilă cu controlul aplicării prevederilor planului de management.

Autoritatea are printre atribuții și controlul modului de respectare a legislației de mediu privind ariile naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei, faunei sălbatice și acvaculturii.

Constată faptele ce constituie contravenții și aplica sancțiunile contravenționale în domeniul protecției mediului pentru încălcarea prevederilor planului de management sau ale regulamentului.

10

Garda Forestieră Bihor

Posibila impunere a unor restricții de exploatare a fondului forestier și cinegetic ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000

Utilizarea raționala a resurselor forestiere

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor forestiere

11

Direcția Agricolă Bihor

Posibila impunere a unor restricții de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000

Utilizarea eficientă a resurselor naturale și tendința europeană de promovare a produselor ecologice

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale

Instituții academice

12

Instituții academice

Activitatea de cercetare practică în domeniul conservarea biodiversității se desfășoară în mare măsură în ariile naturale protejate. De asemenea, activitățile didactice din domeniul arii naturale protejate implică și practică în astfel de zone.

Aceste instituții dețin specialiști valoroși în domeniul protecției mediului, direct interesați de promovarea și administrarea eficientă a ariilor naturale protejate.

Specialiștii acestor instituții dețin un rol determinant în realizarea studiilor științifice în ariile naturale protejate.

În urma derulării proiectului, se dorește conștientizarea reprezentanților acestor instituții asupra importanței Rețelei Natura 2000 și ulterior implicarea activă în gestionarea ariilor naturale protejate.

Organizații non-guvernamentale

13

Protecția mediului

Creșterea capacității de administrare a ariilor naturale protejate în cadrul organizațiilor nonguvernamentale care activează în domeniul protecției mediului

Sunt principalele organizații implicate până în prezent în gestionarea ariilor naturale protejate

Sunt potențiali parteneri ai administratorului ariei naturale protejate în implementarea unor măsuri din planul de management.

14

Dezvoltare umană, cultură și drepturi

Susținerea dezvoltării sociale, economice și culturale poate interacționa cu regimul de protecție.

Dezvoltarea socială, economică și culturală fără efecte negative asupra capitalului natural.

Promovarea aspectelor culturale integrate în contextul gestionării raționale ariilor naturale protejate

Promovarea posibilităților de integrare a dezvoltării umane și culturale cu gestionarea rațională a resurselor naturale

15

Utilizatori ai resurselor naturale de ex. asociații de vânătoare-pescuit

Posibila impunere a unor restricții de exploatare a fondului cinegetic și piscicol ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000

Utilizarea rațională a resurselor naturale și promovarea produselor ecologice

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale

Sectorul privat

16

Asociații ale fermierilor

Posibilă impunere a unor restricții de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000

Utilizarea eficientă a resurselor naturale și tendința europeană de promovare a produselor ecologice

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale

17

Membrii comunităților locale

Posibilă impunere a unor restricții ca urmare a includerii zonei în Rețeaua Natura 2000

Utilizarea eficientă a resurselor naturale și tendința europeană de promovare a produselor ecologice

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor existente și a mărcilor locale

18

Proprietari și utilizatori ai terenurilor

Posibilă impunere a unor restricții de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000

Utilizarea eficienta a resurselor naturale și tendința europeană de promovare a produselor ecologice

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale

19

Camera de comerț

Posibile restricții pentru dezvoltarea industriala din anumite sectoare de activitate.

Utilizarea eficientă a resurselor naturale

Promovarea posibilităților de utilizare durabila a resurselor naturale și a mărcilor locale

20

Grupuri din sectorul de industrie

Posibile restricții pentru dezvoltarea industriala din anumite sectoare de activitate.

Utilizarea eficientă a resurselor naturale

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale

21

Afaceri individuale și antreprenori

Posibile restricții pentru dezvoltarea economică din anumite sectoare de activitate.

Utilizarea eficientă a resurselor naturale, a produselor și mărcilor locale

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale

Studiul opiniilor actorilor sociali este important pentru a înțelege cum diferite grupuri de interes și actori sociali cu interes în sitse raportează la acest spațiu. Momentul elaborării planului de management este foarte propice pentru a înțelege și a îngloba părerile actorilor sociali în faza incipientă de dezvoltare a planului de management. Analiza factorilor interesați a urmat trei direcții principale:

–

identificarea actorilor sociali

–

aflarea opiniilor lor față de ariile protejate vizate

–

analiza opiniilor

Acest tip de studiu este relevant pentru că așa cum s-a arătat la nivel european, implementarea rețelei Natura 2000 a cauzat conflicte în mare parte. Înțelegerea opiniilor și dorințelor actorilor implicați este un pas important în a îngloba și coopta populația locală pentru un proces participativ. Nevoia unei astfel abordări a venit în urma efectelor negative constatate în cazul în care populația locală contestă managementul siturilor Natura 2000, respingând măsurile acestora deoarece sunt bazate doar pe principiile experților ecologi, predefinite, ignorând criteriile socio-economice ale zonei (Blondet et al. 2017).

Există o distanță și un conflict considerabil între ecologiști, comunități locale și activități economice, deoarece extinderea rețelei Natura 2000 s-a făcut pe considerente exclusiv de științe ecologice, ignorând comunitățile locale și blocând, printre altele, proiectele de dezvoltare (Ioja et al. 2015). Studiile indică faptul ca implicarea diferiților actori sociali duce la un rezultat pozitiv social (Young et al. 2013).

Exemple din diferite situri Natura 2000 arată ca fiind pozitivă participarea actorilor sociali, deoarece astfel se integrează cunoștințele locale despre natură și ecosistem, iar deciziile luate ulterior vor avea mai mare legitimitate și acceptare și pot să ducă la o relație de încredere intre public și autorități. Pe de alt parte, pot exista efecte negative: anumite interese particulare ale unui grup anume să fie preponderente, în timp ce altele să fie neglijate. Participarea nu garantează o creștere a eficienței în cazul în care există deja conflicte nerezolvate (Blondet et al. 2017).

În procesul de elaborare a planurilor de management, este necesar să se cunoască și înțeleagă opiniile actorilor sociali implicați. Prin urmare, analiza în cadrul prezentului studiu a avut ca scop identificarea grupurilor implicate, aflarea opiniilor și analiza acestora pentru ca viitorul plan de management să includă contextul local și să reprezinte și perspectivele socio-umane, nu doar cele ecologice.

În vederea identificării actorilor sociali și a opiniilor acestora față de ariile protejate vizate, s-a folosit parte din metodologia utilizata la nivel European în alte asemenea cazuri (Austria, Marea Britanie, Germania, Franta, Olanda, Spania) (Blondet et al. 2017). Studiul se bazează ca metodă principală de colectare a datelor pe interviul semi-structurat. Acesta a avut ca obiective:

1.

identificarea actorilor sociali

2.

formularea viziunii de management a acestor actori sociali

3.

identificarea nevoilor față de site.

În vederea atingerii obiectivelor menționate mai sus, s-a formulat următorul ghid de întrebări:

1.

Nume, prenume, funcția/ profesia; de când și în ce condiții aveți legătură cu aria protejată?

2.

Ce rol are aria protejată pentru dvs/ organizația pe care o reprezentați?

3.

Cu ce alți actori sociali aveți legătură și cum se desfășoară colaborarea cu aceștia?

4.

Care este viziunea dvs față de acest sit?

5.

Ce probleme aveți față de sit?

6.

Ce nevoi aveți față de sit?

Conform grilei propuse și testate în alte situații din Europa în cazul unei arii protejate în care pădurea și teritoriul necultivat domină majoritatea teritoriului, interviul semi-structurat se aplică următoarelor categorii de actori sociali: proprietari de pădure, administrator de pădure, primarii, agricultori, reprezentanți ai statului, ONG, antreprenori turism.

Ca viziune de viitor, cei de la ocolul silvic doresc să existe o colaborare cu adiministratorul sitului, să fie flexibili, să nu își impună punctul de vedere fără consultare și "să găsim un numitor comun". Pe scurt, să fie o armonizare intre amenajare și lege; să nu fie doar restricții din partea administratorului.

Ca viziune de viitor, fermierii doresc să își îmbunătățească producția de cereale prin realizarea unui sistem de irigații alimentat de pârâul Sânnicolau, care constituie limita de est a sitului ROSCI0220. În acest sens, este de recomandat să existe studii de fezabilitate și să se analizeze impactul pe care l-ar avea acest tip de lucrări asupra habitatului din zonă.

Consultantul primăriei a precizat că se are în vedere realizarea unui plan pentru dezvoltarea turismului asemănător cu cel din localitățile învecinate din Ungaria care au de asemenea izvoare termale, dar și multe unități de cazare. În prezent nu există nici un plan sau pași concreți făcuți în această direcție. Având în vedere că și în alte zone ale .țării (Oradea, Ocna Sibiu, Sovata) turismul s-a dezvoltat prin participarea directă a populației locale care și-au transformat gospodăriile proprii în unități de cazare pentru turiști, e important de înțeles acest model, iar săcuenenii să fie informați, încurajați și susținuți să îl adopte. Acest tip de turism este sustenabil deoarece localnicii sunt beneficiarii direcți, iar profitul nu este exportat. Este necesar să se facă o evaluare mai în profunzime pentru a înțelege dacă și în ce condiții localnicii sunt dispuși să adopte acest model. Reprezentantul primăriei Săcueni (inginer urbanist) a menționat că primăria Săcueni este foarte interesată de promovarea turistică a zonei, mai ales în virtutea colaborării la nivel județean între Bihor și județe din Ungaria care ar putea stimula dezvoltarea turismului. În planul de urbanism, este prevăzută și o pista de biciclete care ajunge până la obiectivele turistice (lacul Olosig, Cicoș, crama etc). În același timp a subliniat ca popularizarea zonei (care este total necunoscută acum) să se facă controlat pentru ca turismul să nu aibă impact negativ asupra mediului.

Tabel 20. Analiza factorilor interesați

Nr.

Denumire factor interesat

Domeniul de interes

Cunostințe

Atitudini

Practici

1.

Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate

Autoritate de mediu, rol de control și reglementare

3

+

3

2.

Primăria Săcueni

Autoritate a administrației publice locale

2

2

3.

Consiliul Județean Bihor

Autoritate a administrației publice locale

2

+

2

4.

Ministerul Mediului

Autoritate de mediu, rol de control și reglementare

3

+

3

5.

Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației

Autoritate publică centrală pentru: amenajarea teritoriului, urbanism, construcții, lucrări publice, dezvoltare regională, coeziune și dezvoltare teritorială

2

neutru

2

6.

Agenția pentru Protecția Mediului Bihor

Serviciu descentralizat al autorității publice centrale pentru protecția mediului

3

+

3

7.

Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Bihor

Serviciu descentralizat al autorității publice centrale pentru protecția mediului

3

+

3

8.

Direcția pentru Agricultură Județul Bihor

Serviciu descentralizat al autorității publice centrale pentru agricultură

2

+

2

9.

Direcția silvică Bihor

Serviciu descentralizat al autorității publice centrale pentru silvicultură

2

2

10.

Garda forestieră Bihor

Serviciu descentralizat al autorității publice centrale pentru protecția mediului

2

2

11.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Bihor

Serviciu descentralizat al autorității publice centrale pentru agricultură

2

neutru

2

12.

Asociații și societăți agricole/ fermieri și silvice / composesorate

Persoane juridice, persoane fizice

2

2

13.

AJVPS Bihor

ONG

2

neutru

2

14.

Administrația Națională Apele Române

Regie autonomă - Instituție publică

2

neutru

2

Cunoștințele sunt apreciate pe o scală de la 1 la 3, unde 1 înseamnă cunoștințe puține, 2 cunoștințe moderate și 3 cunoștințe avansate. Atitudinea este de asemenea apreciată pe o scală cuprinzând atitudini favorabile "+", neutre sau negative "-". Calitatea practicilor este apreciată pe o scală de la 1 la 3, unde 1 înseamnă practici neadecvate, 2 practici bune și 3 practici foarte bune.

4.2.

Utilizarea terenului

Tabel 21. Lista tipurilor de utilizări ale terenului

Nr. Crt.

Cod denumire sit

Denumire categorie utilizare nivel 2

Denumire categorie utilizare nivel 3

Cod legendă Corinne

Suprafață

(mp)

Suprafață

(ha) ’

Procent din sit

1

ROSCI0220 Săcueni

Terenuri agricole

Terenuri arabile neirigate

211

2087670.19

208.76

28.16

2

ROSCI0220 Săcueni

Terenuri agricole

Pășuni

231

532327.56

53.23

7.18

3

ROSCI0220 Săcueni

Terenuri agricole

Vii

221

87.06

0.0087

0.00

4

ROSCI0220 Săcueni

Terenuri agricole

Terenuri cu culturi complexe

242

2002.94

0.2

0.03

5

ROSCI0220 Săcueni

Păduri și zone semi- naturale

Păduri de foioase

311

4673910.86

467.39

63.04

6

ROSCI0220 Săcueni

Zone cu surplus de apa / mlăștinoase

Zone mlăștinoase

411

117702.55

11.77

1.59

Clasa suprafețele acoperite cu păduri de foioase ocupă 467.39 ha, ceea ce reprezintă 63.04% din suprafață totală a ariei protejate și nu a suferit modificări față de anul 2012.

Clasa terenurilor arabile neirigate urmează, cu un areal ce măsura 208.76 ha, adică 28.16% din suprafața sitului, într-o ușoară scădere față de anul 2012.

Clasa pajiștilor secundare deține 53.23 având o pondere de doar 7.18 din suprafața sitului, în ușoar creștere față de anul 2012, când deținea 6.61% din total.

Clasa zonelor mlăștinoase a scăzut ușor față de anul 2012, la 11.77 ha, față de 12.38 ha cât avea în anul 2012, o parte din terenul mlăștinos fiind transformat în pășuni și terenuri agricole ca urmare a modificărilor climatice în primul rând, care se reflectă într-o scădere a precipitațiilor.

Față de anul 2012, au apărut două clase suplimentare și anume clasa Terenuri cu culturi complexe, care are o suprafață de 0.2 ha și este situată la limita de vest a sitului, și clasa Vii, cu o suprafață de 0.008 ha, fiind identificată în zona central estică a sitului.

Harta cu privire la utilizarea terenurilor se poate consulta la capitolul Anexe, și anume Anexa 3.14. Harta utilizării terenului.

4.3.

Situația juridică a terenurilor

Tabel 22. Situația juridică a terenurilor aflate în interiorul ariei/ariilor naturale protejate

Domeniu

Procent din suprafața ANP

(%)

Domeniul public

Domeniul public al statului (DS)

58.88 (436.579 ha)

Domeniul public al unităților administrativ - teritoriale (DAT)

(0 ha)

Total Domeniul public (DP)

58.88 (439.579 ha)

Proprietate privată

Proprietatea privată a persoanelor fizice (PF)

6.42 (47.635 ha)

Proprietatea privată a persoanelor juridice (PJ)

0.95 (7.111 ha)

Total Proprietate privată (PP)

7.38 (54.746 ha)

Proprietate necunoscută

Total procent pentru care nu se cunoaște încadrarea în domeniul public sau privat (XX)

33.74 (249.968 ha)

Total

100 (741 ha)

Tabel 23. Situația detaliată a proprietății asupra terenurilor în ROSCI0220 Săcueni

Nr. Crt.

Cod sit

Denumire sit

Număr cadastral

Tip folosință

Tip de proprietate

Supr.

(ha)

% din supr. sitului

1

ROSCI0220

Sacueni

55490

Pădure

Public al statului

362.210

48.857

2

ROSCI0220

Sacueni

55492

Pădure

Public al statului

51.025

6.882

3

ROSCI0220

Sacueni

52961

Pădure

Public al statului

2.293

0.309

4

ROSCI0220

Sacueni

55491

Pădure

Public al statului

13.504

1.821

5

ROSCI0220

Sacueni

55494

Pădure

Public al statului

7.547

1.018

6

ROSCI0220

Sacueni

54818

Pădure

Privat persoane fizice

0.238

0.032

7

ROSCI0220

Sacueni

53256

Agricol

Privat persoane fizice

0.022

0.003

8

ROSCI0220

Sacueni

53012

Pădure

Privat persoane fizice

0.699

0.094

9

ROSCI0220

Sacueni

50150

Agricol

Privat persoane fizice

0.036

0.005

10

ROSCI0220

Sacueni

53283

Pădure

Privat persoane fizice

0.373

0.050

11

ROSCI0220

Sacueni

54249

Agricol

Privat persoane fizice

5.078

0.685

12

ROSCI0220

Sacueni

54248

Agricol

Privat persoane fizice

4.879

0.658

13

ROSCI0220

Sacueni

54065

Agricol

Privat persoane fizice

0.734

0.099

14

ROSCI0220

Sacueni

54068

Agricol

Privat persoane fizice

8.954

1.208

15

ROSCI0220

Sacueni

54071

Agricol

Privat persoane fizice

6.617

0.893

16

ROSCI0220

Sacueni

51451

Agricol

Privat persoane fizice

2.873

0.387

17

ROSCI0220

Sacueni

52516

Agricol

Privat persoane fizice

3.376

0.455

18

ROSCI0220

Sacueni

52514

Agricol

Privat persoane fizice

0.407

0.055

19

ROSCI0220

Sacueni

52513

Agricol

Privat persoane fizice

2.100

0.283

20

ROSCI0220

Sacueni

51116

Agricol

Privat persoane fizice

2.216

0.299

21

ROSCI0220

Sacueni

51460

Agricol

Privat persoane fizice

2.419

0.326

22

ROSCI0220

Sacueni

54356

Agricol

Privat persoane fizice

3.053

0.412

23

ROSCI0220

Sacueni

55474

Agricol

Privat persoane fizice

1.086

0.146

24

ROSCI0220

Sacueni

54501

Agricol

Privat persoane fizice

1.151

0.155

25

ROSCI0220

Sacueni

51452

Agricol

Privat persoane fizice

0.291

0.039

26

ROSCI0220

Sacueni

51450

Agricol

Privat persoane fizice

1.035

0.140

27

ROSCI0220

Sacueni

51077

Agricol

Privat persoane juridice

5.207

0.702

28

ROSCI0220

Sacueni

51078

Agricol

Privat persoane juridice

1.905

0.257

29

ROSCI0220

Sacueni

Drum de pământ

Proprietate necunoscuta

1.842

0.248

30

ROSCI0220

Sacueni

Agricol

Proprietate necunoscuta

1.117

0.151

31

ROSCI0220

Sacueni

Agricol

Proprietate necunoscuta

0.983

0.133

32

ROSCI0220

Sacueni

Agricol

Proprietate necunoscuta

213.357

28.779

33

ROSCI0220

Sacueni

Agricol

Proprietate necunoscuta

0.658

0.089

34

ROSCI0220

Sacueni

Agricol

Proprietate necunoscuta

6.887

0.929

35

ROSCI0220

Sacueni

Pădure

Proprietate necunoscuta

0.340

0.046

36

ROSCI0220

Sacueni

Pădure

Proprietate necunoscuta

7.136

0.963

37

ROSCI0220

Sacueni

Pădure

Proprietate necunoscuta

0.836

0.113

38

ROSCI0220

Sacueni

Pădure

Proprietate necunoscuta

16.242

2.191

39

ROSCI0220

Sacueni

Drum

Proprietate necunoscuta

0.569

0.077

Pentru colectarea datelor privind regimul juridic, s-au contactat factori de decizie locali, primăriile care au suprafețe administrative în cadrul ariei protejate, precum și reprezentanți ai ocoalelor silvice. Hărți de tip ortofotoplan, elaborate inițial în etapa de birou, au constituit baza de lucru pentru teren, ajutând la identificarea parcelelor cu proprietari împreună cu factorii de decizie locali.

Date importante privind regimul juridic și gestionarii terenurilor au fost obținute de la ANCPI, inclusiv extrase de carte funciară cu rol de informare. Etapele de observare directă s-au realizat pe teren, pentru a putea corobora datele oficiale cu realitatea din teren.

Prelucrarea datelor s-a efectuat prin aplicarea funcțiilor GIS, prin care s-au extras informații dorite din baza de date existentă, de pe hărți topografice și ortofotoplanuri, dar și în urma culegerii de informații în cadrul ieșirilor la teren. Prin analiză spațială și inserare a elementelor hărții, s-au realizat hărți tematice cu situația juridică a terenurilor ariei protejate, apoi acestea s-au exportat sub formă de JPG pentru o mai bună și facilă vizualizare.

Domeniului public al statului (DS) îi revine suprafața cea mai mare, respectiv 436.57 ha, ceea ce înseamnă 58.88%.

Proprietatea privată a persoanelor fizice (PF) este o categorie mai slab reprezentată valoric, dar are implicații teritoriale însemnate în aria naturală protejată. Cu o suprafață de 47.63 ha, PF deține a doua pondere în cadrul categoriilor de proprietate, având o pondere de 6.42 % din suprafața sitului.

Proprietatea privată a persoanelor juridice (PJ) se extinde pe o suprafață extrem de redusă, 7.1 ha, ceea ce înseamnă 0.95% din suprafața sitului.

Pentru o suprafață de 249.96 ha, respectiv 33.74% din suprafața sitului, nu se cunoaște proprietatea, fiind vorba despre terenuri neîntabulate, deci cu proprietate necunoscută.

Situația proprietății asupra terenurilor este ilustrată în

Anexa 3.15 . Harta juridică a terenului.

4.4.

Administratori, gestionari și utilizatori

În urma analizei efectuate asupra terenurilor aferente ROSCI0220 Săcueni și rezervației naturale Lacul Cicoș, au fost identificate două categorii de administratori: Statul român și proprietari privați (persoane fizice și persoane juridice).

Tabel 24. Informații privind administratorii/gestionarii:

Nr. crt

Administrator / Gestionar

Perioada adm/ gest

Suprafața totală

(ha)

Detalii

1.

Statul Român

Necunoscută

436.5

Statul Român deține în primul rând suprafețe forestiere prin administrarea Romsilva.

2.

Proprietari privați (persoane fizice și juridice)

Necunoscută

54.7

Persoanele fizice dețin în primul rând terenuri agricole și pășuni/fânețe

Restul suprafeței de cca. 249.8 ha din total terenuri aferente ariilor naturale protejate sunt terenuri neîntabulate cu proprietate necunoscută.

4.5.

Infrastructură și construcții

Tabel 25. Tipuri de construcții

Nr. crt

Județ

Tip construcție

Lungime / suprafață

(ha)

% din suprafața sitului

1

Bihor

Drumuri comunale

2.3

0.31

Pentru o imagine detaliată asupra infrastructurii de transport, se poate consulta

Anexa 3.16 . Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate, în sit neexistând ale construcții în afara acestora.

4.6.

Patrimoniu cultural

În ROSCI0220 Săcueni nu există obiective de patrimoniu cultural.

În situațiile în care pe teritoriul sitului ROSCI0220 Săcueni și al rezervației naturale Lacul Cicoș se identifică bunuri de patrimoniu cultural, se vor permite intervenții de protejare, inclusiv cercetare, conservare, restaurare și punere în valoare. În cazul intervențiilor în zonele de protecție ale obiectivelor culturale care se suprapun cu ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală Lacul Cicoș se va respecta legislația în vigoare privind patrimoniul cultural, inclusiv obținerea avizului Ministerului Culturii.

4.7.

Obiective turistice

Potrivit Planului de amenajare a teritoriului național - zone turistice, orașul Săcueni deține concentrare mare și foarte mare de resurse turistice antropice, dar prezintă carențe în ceea ce privește infrastructura turistică.

În urma cercetării întreprinse în perioada elaborării planului de management, s-au identificat în zona sitului atracții turistice pentru excursii de o zi, după cum urmează:

1.

Rezervația de stârci din Pădurea Săcueni: aceasta zonă, care găzduiește aproximativ 80 de exemplare de stârci este foarte accesibila, la 10 minute de plimbare prin pădurea de pe malul lacului Olosig.

2.

Lacul Olosig: chiar lângă pădurea Săcueni, are de-a lungul potecilor panouri informative cu speciile și biodiversitatea zonei.

3.

Lacul Cicos: de asemenea, foarte accesibil, la 10 minute de plimbare prin pădure, este dotat cu un foișor de observație, iar peisajul cu insulele de turba pe care cresc copaci este foarte pitoresc și deosebit.

4.

Viile și crama: în vecinătatea sitului (în partea de nord vest) există aproximativ 100 de hectare cu viță de vie atestate documentar din anii 1700. În prezent, populația fiind îmbătrânită, iar cea activă fiind angajată în sectorul de industrie și servicii, au mai rămas puține persoane care se ocupa de vii. Dl. Czapp Arpad are vie și crama, dar deocamdată doar la nivel de hobby. Dânsul vrea să reintroducă un soi local aproape dispărut "Bakator". Pivnițele săpate în anii 1700 sunt încă și acum folosite și ar putea constitui o atracție turistică. În alte zone ale tarii și ale lumii, turismul viticol este foarte atractiv. În Săcueni există acest obiectiv turistic, dar este total necunoscut și neexploatat.

5.

Băile termale: ștrandul local ar putea fi deschis tot anul.

În capitolul anexe este prezentată harta obiectivelor turistice din ROSCI0220 Săcueni (a se consulta

Anexa 3.20 . Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere).

5.

ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV

5.1.

Lista activităților cu potențial impact

5.1.1.

Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate

Tabelul A: lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate:

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B.02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației

A.2

Detalii

Toate ecosistemele forestiere din întreg situl.

Curățarea pădurii, îndepărtarea lăstărișului, a arborilor uscați sau în curs de uscare pot rezulta în distrugerea sau alterarea vegetației litiere, a structurii și compoziției microhabitatului litier esențial pentru speciile de herpetofaună din sit, inclusiv rezervația naturală.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

J.02.05.02 - modificarea structurii cursurilor de apă continentale

A.2

Detalii

Impactul provine din modificările din trecut ale cursurilor de apă din zona Săcueni și a conectivității dintre acestea. Afectează toate habitatele dependente de apă.

Pe toată suprafața sitului, inclusiv rezervația naturală.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

K.01.03. Secare

A.2

Detalii

Impactul presiunii este localizat pe toată suprafața sitului ROSCI0220, afectând toate habitatele dependente de apă, inclusiv ponderea populației de Salix alba în habitatul 92A0, precum și zonele de reproducere pentru speciile de herpetofaună.

5.1.2.

Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate

Tabelul B: lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate:

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

I.01 - specii invazive non-native (alogene)

B.2

Detalii

Impact viitor foarte probabil pentru toată suprafața habitatelor forestiere din sit (A se consulta Anexa 3.22.1), datorită plantațiilor cu specii alogene, existente (plantațiile de nuc american).

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

K.01.03. Secare

B.2

Detalii

Impact viitor foarte probabil pentru toată suprafața sitului (a se consulta Anexa 3.22.2), inclusiv a rezervației naturale, urmare a modificărilor din trecut ale cursurilor de apă din zona Săcueni și a conectivității dintre acestea pentru a preveni inundațiile și pentru a reduce suprafețele mlăștinoase în scopul transformării lor în terenuri agricole.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

M.01.02 secete și precipitații reduse

B.2

Detalii

Condițiile climatice din ultimii ani sugerează anumite tendințe în ceea ce privește acest aspect. A se consulta Anexa 3.22.3.

5.2.

Hărțile activităților cu potențial impact

5.2.1.

Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate

Tabelul C: lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora:

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B.02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației

C.1

Localizarea presiunii actuale (geometrie)

Anexa 3.21.5. Harta distribuției presiunii B.02

C.2

Localizarea presiunii actuale (descriere)

Toate ecosistemele forestiere din întreg situl.

C.3

Intensitatea presiunii actuale

• Scăzută (S)

C.4

Detalii

Curățarea pădurii, îndepărtarea lăstărișului, a arborilor uscați sau în curs de uscare pot rezulta în distrugerea sau alterarea vegetației litiere, a structurii și compoziției microhabitatului litier esențial pentru speciile de herpetofaună din sit, inclusiv rezervația naturală.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

J.02.05.02 - modificarea structurii cursurilor de apă continentale

C.1

Localizarea presiunii actuale (geometrie)

Presiunea se manifestă la nivelul întregului sit

C.2

Localizarea presiunii actuale (descriere)

Impactul presiunii este localizat pe toată suprafața sitului ROSCI0220

C.3

Intensitatea presiunii actuale

• Medie (M)

C.4

Detalii

Pe toată suprafața sitului, inclusiv rezervația naturală.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

K.01.03. Secare

C.1

Localizarea presiunii actuale (geometrie)

Anexa 3.21.10. Harta distribuției presiunii K.01.03

C.2

Localizarea presiunii actuale (descriere)

Impactul presiunii este localizat pe toată suprafața sitului ROSCI0220

C.3

Intensitatea presiunii actuale

• Medie (M)

C.4

Detalii

Afectează zonele de reproducere pentru speciile de herpetofaună, precum și ponderea populație de Salix alba în habitatul 92A0.

5.2.2.

Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate

Tabelul D: lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora:

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

I.01 - specii invazive non-native (alogene)

D.1

Localizarea amenințării viitoare (geometrie)

Amenințarea se manifestă la nivelul întregului sit

D.2

Localizarea amenințării viitoare (descriere)

La nivelul întregului sit

D.3

Intensitatea amenințării viitoare

• Ridicată (R)

D.4

Detalii

Impact viitor foarte probabil pentru toată suprafața habitatelor forestiere din sit, datorită plantațiilor cu specii alogene, existente în prezent.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

K.01.03. Secare

D.1

Localizarea amenințării viitoare (geometrie)

Amenințarea se manifestă la nivelul întregului sit

D.2

Localizarea amenințării viitoare (descriere)

La nivelul întregului sit

D.3

Intensitatea amenințării viitoare

• Ridicată (R)

D.4

Detalii

Va afecta în viitor toate habitatele dependente de apă din sit, precum și speciile dependente de apă (speciile de herpetofaună).

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

M.01.02 secete și precipitații reduse

D.1

Localizarea amenințării viitoare (geometrie)

Amenințarea se manifestă la nivelul întregului sit

D.2

Localizarea amenințării viitoare (descriere)

La nivelul întregului sit

D.3

Intensitatea amenințării viitoare

• Medie (M)

D.4

Detalii

Condițiile climatice din ultimii ani sugerează anumite tendințe în ceea ce privește acest aspect.

5.3.

Evaluarea impacturilor asupra speciilor

5.3.1.

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei:

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B.07 alte activități silvice

E.1

Specia

Pulsatilla pratensis ssp hungarica

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Anexa 3.21.6. Harta distribuției presiunii B.07

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

În zona de distribuție potențială a speciei în sit

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Scăzută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

B.07 alte activități silvice decât cele listate mai sus: zona din sit care corespunde necesităților speciei este situată la liziera pădurii, cu o mică pajiște însă puternic înțelenită și invadată de arbuști și puieți de arbori.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

I.01 specii invazive non-native (alogene)

E.1

Specia

Pulsatilla pratensis ssp hungarica

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Anexa 3.21.8. Harta distribuției presiunii I.01

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

În zona de distribuție potențială a speciei în sit

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Scăzută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

1.01 specii invazive non-native (alogene): salcâmul, Robinia pseudoacacia este specia invazivă cea mai frecventă care apare în cadrul habitatului speciei din sit.

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

A.07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice

E.1.

Specia

Bombina bombina

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Anexa 3.21.3. Harta distribuției presiunii A.07

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Aceste substanțe sunt folosite pe terenurile agricole din sit.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Medie

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Din cauza faptului că aceste terenuri agricole sunt situate în pantă, ploile spală terenul și substanțele chimice ajung în zona mlăștinoasă și în valea Pucioasa, afectând negativ toate speciile, atât prin mortalitate directă cât și prin intoxicații sau acumularea toxinelor în țesuturi care au ca efect reducerea succesului reproductiv al speciilor.

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

A.07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice

E.1.

Specia

Emys orbicularis

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Anexa 3.21.3. Harta distribuției presiunii A.07

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Aceste substanțe sunt folosite pe terenurile agricole din sit.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Medie

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Din cauza faptului că aceste terenuri agricole sunt situate în pantă, ploile spală terenul și substanțele chimice ajung în zona mlăștinoasă și în valea Pucioasa, afectând negativ toate speciile, atât prin mortalitate directă cât și prin intoxicații sau acumularea toxinelor în țesuturi care au ca efect reducerea succesului reproductiv al speciilor.

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

A.07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice

E.1.

Specia

Triturus vulgaris

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Anexa 3.21.3. Harta distribuției presiunii A.07

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Aceste substanțe sunt folosite pe terenurile agricole din sit.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Medie

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Din cauza faptului că aceste terenuri agricole sunt situate în pantă, ploile spală terenul și substanțele chimice ajung în zona mlăștinoasă și în valea Pucioasa, afectând negativ toate speciile, atât prin mortalitate directă cât și prin intoxicații sau acumularea toxinelor în țesuturi care au ca efect reducerea succesului reproductiv al speciilor.

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

A.07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice

E.1.

Specia

Natrix natrix

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Anexa 3.21.3. Harta distribuției presiunii A.07

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Aceste substanțe sunt folosite pe terenurile agricole din sit.

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Medie

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Din cauza faptului că aceste terenuri agricole sunt situate în pantă, ploile spală terenul și substanțele chimice ajung în zona mlăștinoasă și în valea Pucioasa, afectând negativ toate speciile, atât prin mortalitate directă cât și prin intoxicații sau acumularea toxinelor în țesuturi care au ca efect reducerea succesului reproductiv al speciilor.

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

B. 02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației

E.1.

Specia

Triturus vulgaris

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Anexa 3.21.5. Harta distribuției presiunii B.02

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Toate ecosistemele forestiere din sit

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Scăzută

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Curățarea pădurii, îndepărtarea lăstărișului, a arborilor uscați sau în curs de uscare pot rezulta în distrugerea sau alterarea vegetației litiere, a structurii și compoziției microhabitatului litier esențial pentru specie.

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

K.01.03. Secare

E.1.

Specia

Bombina bombina

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Anexa 3.21.10. Harta distribuției presiunii K.01.03

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Toată suprafața sitului R0SCI0220

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Medie

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Specia este dependentă de habitatele acvatice, lipsa apei având ca urmare scăderea succesului reproductiv.

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

K.01.03. Secare

E.1.

Specia

Emys orbicularis

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Anexa 3.21.10. Harta distribuției presiunii K.01.03

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Toată suprafața sitului R0SCI0220

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Medie

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Specia este dependentă de habitatele acvatice, lipsa apei având ca urmare scăderea succesului reproductiv.

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

K.01.03. Secare

E.1.

Specia

Triturus vulgaris

E.2.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]

Anexa 3.21.10. Harta distribuției presiunii K.01.03

E.3.

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]

Toată suprafața sitului ROSCI0220

E.4.

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Medie

E.5.

Confidențialitate

Informații publice

E.6.

Detalii

Specia este dependentă de habitatele acvatice, lipsa apei având ca urmare scăderea succesului reproductiv.

5.3.2.

Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor

În perioada de studiu din intervalul martie 2019 - septembrie 2019 nu au fost identificate amenințări la adresa populațiilor speciilor de plante, amfibieni și reptile.

5.4.

Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate

5.4.1.

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate

Tabelul G: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate

Habitatul 92A0 - Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

J.02.05.02 - modificarea structurii cursurilor de apă continentale

G.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

G.2.

Codul unic al tipului de habitat

92A0

G.3.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]

Presiunea este localizată pe toată suprafața de distribuție a habitatului (a se consulta Anexa 3.21.9. Harta distribuției presiunii J.02.05.02)

G.4.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]

Pe toată suprafața habitatului.

G.5.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

Scăzută (S) pe toată suprafața.

Habitatul este dependent de starea afluenților văii Sânnicolau, afluenți pe care există alte tipuri de habitate aluviale (91E0*).

G.6.

Confidențialitate

Informații publice

G.7.

Detalii

Impactul provine din modificările din trecut ale cursurilor de apă din zona Săcueni și a conectivității dintre acestea. O zonă mult mai extinsă din nord-vestul României, conectată în trecut cu apele de la Săcueni, a fost regularizată pentru a preveni inundațiile și pentru a reduce suprafețele mlăștinoase în scopul transformării lor în terenuri agricole. Privind de la această scară, impactul asupra habitatelor naturale a fost profund, însă transformările sunt vechi și ireversibile. Ele au avut ca efect modificarea ecosistemelor și succesiunea vegetației, ca adaptare la noile condiții de biotop. Modificările climatice nuanțează această stare de fapt. Unele suprafețe ale habitatului pot face obiectul unor restaurări ecologice viitoare, pentru îmbunătățirea caracteristicilor albiilor și a conectivității.

Habitatul este dependent de apă, așadar orice modificare a văilor și orice captări în amonte nu pot fi realizate fără respectarea reglementărilor legale.

Este necesară monitorizarea cursului de apă și în amonte, în cazul în care se constată modificări ale nivelului apelor. În sit, este obligatorie monitorizarea și a afluenților mai mici și, mai ales, a modului în care se face captarea apelor pentru Lacul Olosig, situat pe limita ariei protejate, dar care folosește apele afluentului Lacu Cicastău, vale de care depinde Rezervația Naturală Lacul Cicoș.

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

I.01 - specii invazive non-native (alogene)

G.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

G.2.

Codul unic al tipului de habitat

92A0

G.3.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]

Anexa 3.21.8. Harta distribuției presiunii I.01

G.4.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]

Impact prezent pe toată suprafața habitatului.

G.5.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

Scăzută (S) pe Valea Sânnicolau.

Medie (M) în zona cantonului silvic, unde nucul american (Juglans nigra) este plantat în imediata apropiere și pătrunde în habitat.

G.6.

Confidențialitate

Informații publice

G.7.

Detalii

În prezent, intensitatea acestui impact asupra acestui habitat poate fi considerată redusă. Zona Săcueni abundă în specii alogene, adesea plantate, însă habitatul 92A0 se găsește la o oarecare distanță de acestea. Salcâmul (Robiniapseudoacacia) este cel care apare mai frecvent, pornind de la marginea habitatelor forestiere.

În viitor, însă, speciile invazive constituie una dintre cele două posibile mari probleme ale sitului, alături de modificarea nivelului hidric.

Habitatul 91E0* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-adion, Alnion incanae, Salicion albae)

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

J.02.05.02 - modificarea structurii cursurilor de apă continentale

G.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

G.2.

Codul unic al tipului de habitat

91E0*

G.3.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]

Presiunea este localizată pe toată suprafața de distribuție a habitatului (a se consulta Anexa 3.21.9. Harta distribuției presiunii J.02.05.02).

G.4.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]

Pe toată suprafața habitatului.

G.5.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

Scăzută (S) pe toată suprafața actuală a habitatului, cu excepția văii Lacu Cicastău. În viitor, efectul cumulat al modificării cursurilor de apă (din trecut) și al schimbărilor climatice poate duce la creșterea intensității acestui factor, în special în RN Lacul Cicoș.

Medie (M) pe valea Lacu Cicastău (zonă unde habitatul este întrerupt din cauza modificărilor antropice ale albiei, cu scopul de a crea și menține Lacul Olosig și alte bazine similare, în aval de acesta).

G.6.

Confidențialitate

Informații publice

G.7.

Detalii

Impactul provine din modificările din trecut ale cursurilor de apă din zona Săcueni și a conectivității dintre acestea. O zonă mult mai extinsă din nord-vestul României, conectată în trecut cu apele de la Săcueni, a fost regularizată pentru a preveni inundațiile și pentru a reduce suprafețele mlăștinoase în scopul transformării lor în terenuri agricole. Privind de la această scară, impactul asupra habitatelor naturale a fost profund, însă transformările sunt vechi și ireversibile. Ele au avut ca efect modificarea ecosistemelor și succesiunea vegetației, ca adaptare la noile condiții de biotop. Modificările climatice nuanțează această stare de fapt.

Unele suprafețe ale habitatului pot face obiectul unor restaurări ecologice viitoare, pentru îmbunătățirea caracteristicilor albiilor și a conectivității habitatului. Habitatul este dependent de apă, așadar orice modificare a văilor și orice captări nu pot fi realizate și nu pot funcționa fără respectarea reglementărilor legale.

Este necesară, în mod special, monitorizarea cursului de apă Lacu Cicastău (inclusiv lucrările deja existente, pentru menținerea Lacului Olosig). Același curs de apă aprovizionează RN Lacul Cicoș, situat în amonte de Lacul Olosig.

Este necesară monitorizarea continuă a RN Lacul Cicoș (unde domină 91E0*), respectiv a variațiilor în aprovizionarea cu apă; scăderea cantității de apă poate duce la evoluția către alt tip de habitat și pierderea unor specii de plante caracteristice, deja aflate în declin puternic.

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

I.01 - specii invazive non-native (alogene)

G.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

G.2.

Codul unic al tipului de habitat

91E0*

G.3.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]

Anexa 3.21.8. Harta distribuției presiunii I.01

G.4.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]

Impact prezent pe toată suprafața habitatului, astfel:

- în RN Lacul Cicoș, unde 91E0* ocupă cea mai mare parte din suprafața ariei, arinișul compact nu a permis instalarea speciilor invazive la un grad de alertă, cu excepția marginilor sale, în special în partea vestică, unde se găsește o plantație de nuc american. Acesta pătrunde și va înainta treptat în rezervație; de aceea, este obligatorie eliminarea oricărei specii invazive, din primele stadii de dezvoltare. Arborii maturi de nuc american, din plantația învecinată, cu implicarea ocolului silvic, se vor elimina progresiv în următorii ani, pe o zonă tampon de minim 20 de m de la limita rezervației naturale; această zonă poate fi plantată cu stejar de luncă (Quercus robur), arin sau amestec de specii autohtone, adaptate biotopurilor umede;

pe valea Lacu Cicastău;

la confluența văii Pucioasa cu afluentul său.

G.5.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

Medie (M) în zona plantației de nuc american de la limita RN Lacul Cicoș.

Medie (M) pe valea Lacu Cicastău, unde există specii invazive în habitat iar acesta a fost, pe alocuri, chiar înlocuit. Și aici există plantații de nuc american; speciile alogene trebuie eliminate din habitat, cu deranjări minime ale acestuia; unde nu este posibilă intervenția rapidă sau în cazurile în care ar rămâne suprafețe de teren descoperit, eliminarea se poate face progresiv, pe parcursul câtorva ani, cu acțiuni de refacere a habitatului, prin favorizarea speciilor caracteristice acestuia.

Scăzută (S) la confluența văii Pucioasa cu afluentul său.

G.6.

Confidențialitate

Informații publice

G.7.

Detalii

0 altă specie care apare la limita acestui habitat este salcâmul, care preferă marginea habitatelor forestiere.

Și pentru viitor, speciile invazive constituie una dintre cele două mari probleme ale sitului, alături de modificarea nivelului hidric.

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

A.01 - Cultivare

(A.02.01 - agricultura intensivă; A.08 - fertilizarea)

G.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

G.2.

Codul unic al tipului de habitat

91E0*

G.3.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]

Anexa 3.21.1. Harta distribuției presiunii A.02.01

G.4.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]

Pe limitele Rezervației Naturale Lacul Cicoș. Cultivatorii nu au respectat limitele ariei, luând treptat, câte puțin, din această rezervație naturală, acolo unde au putut intra cu utilajele agricole. Este necesară stabilirea, marcarea în teritoriu și respectarea unei zone tampon, de minim 5 m (preferabil mai mult, dacă este posibilă compensarea proprietarilor de terenuri), de la limita oficială a RN.

G.5.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

Medie (M), pe limitele Rezervației Naturale Lacul Cicoș.

G.6.

Confidențialitate

Informații publice

G.7.

Detalii

Intensitatea poate crește, în condițiile nerespectării Planului de management, prima zonă afectată fiind cea din nordul rezervației, apoi limitele estică și vestică.

Habitatul 91F0 - Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

I.01 - specii invazive non-native (alogene)

G.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

G.2.

Codul unic al tipului de habitat

91F0

G.3.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]

Anexa 3.21.8. Harta distribuției presiunii I.01

G.4.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]

Impact prezent pe marginile pădurii seculare care reprezintă habitatul 91F0, la limita cu plantațiile de nuc american și alte specii alogene, cu potențial invaziv. Datorită densității arboretului de stejar de luncă, speciile invazive nu se pot instala ușor, dar pot fi prezente pe marginile habitatului și pot avansa, în timp.

G.5.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

Scăzută (S), pentru că habitatul se menține stabil datorită densității ridicate a stejarului de luncă.

G.6.

Confidențialitate

Informații publice

G.7.

Detalii

Totuși, suprafața habitatului și mai ales marginile sale trebuie monitorizate, iar speciile alogene, eliminate. Ca zonă tampon, în jurul habitatului, se poate planta o bandă de specii autohtone, specifice acestui biotop. În timp, prin colaborarea cu Ocolul silvic, zona tampon poate fi gestionată astfel încât să asigure conservarea optimă a habitatului și interesele de natură economică, deopotrivă. Subparcela din partea vestică a habitatului, plantată cu nuc american, ar putea face obiectul restaurării ecologice, în sensul refacerii habitatului 91F0 și pe acea suprafață.

Habitatul 91M0 - Păduri balcano-panonice de cer și gorun

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

I.01 - specii invazive non-native (alogene)

G.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

G.2.

Codul unic al tipului de habitat

91M0

G.3.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]

Anexa 3.21.8. Harta distribuției presiunii I.01

G.4.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]

Impact prezent pe toată suprafața habitatului. Unele arborete, cum sunt cele din zona cantonului silvic, sunt lipsite de specii invazive sau acestea sunt rare; aceste parcele conțin arbori de vârstă mai mare, sunt păduri dominate de cer (eventual cu alte specii autohtone) și nu au suferit recente tăieri în ochiuri, cu plantarea sau promovarea speciilor alogene.

Însă, numeroase alte parcele au suferit tăieri în ochiuri (e.g. ceretele de lângă Lacul Olosig), iar în zonele eliberate de vegetație a fost favorizată instalarea nucului american, deoarece crește foarte bine pe aceste suprafețe. Alte parcele, în mod special cele tinere, sunt invadate moderat până la puternic de mălinul american, nucul american și salcâm; acestea sunt principalele 3 specii invazive, chiar dacă pot fi întâlnite și alte specii alogene.

Mălinul american, specie mai scundă, cu propagare mai rapidă, ocupă primele 2 straturi ale arboretelor, ajungând adesea să le domine.

Toate aceste specii profită de suprafețele eliberate prin unele tratamente silvice, iar eliminarea sau controlul lor nu pare a mai fi posibil, fără costuri foarte ridicate și eforturi greu de estimat. Pe de altă parte, nu se dorește eliminarea nucului american, fiind o specie care crește foarte bine în această zonă.

Se recomandă menținerea unor parcele ale habitatului 91M0, cu stare actuală de conservare bună, respectiv adaptarea, în viitor, a modului de gestionare a pădurii pentru controlul, inclusiv pe termen lung, al speciilor alogene invazive.

Prin reconstrucție ecologică, în special ca benzi sau zone tampon în jurul habitatelor importante pentru această arie (91E0*, 91F0), unele suprafețe pot fi orientate spre arborete asimilabile la 91M0.

G.5.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

Scăzută (S), în arboretele compacte, mature.

Medie (M) în cele tinere, cu tăieri în ochiuri sau plantări în amestec cu specii alogene.

G.6.

Confidențialitate

Informații publice

G.7.

Detalii

Plantațiile cu specii alogene nu au fost incluse în acest habitat. Arboretele profund modificate, în care speciile alogene au prezență ridicată, nu au mai fost incluse în acest habitat.

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

B.02 - Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației (B.02.01.02 - replantarea pădurii (arbori nenativi))

G.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

G.2.

Codul unic al tipului de habitat

91M0

G.3.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]

Anexa 3.21.5. Harta distribuției presiunii B.02

G.4.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]

Impact prezent pe toată suprafața habitatului, strâns corelat cu I.01 - specii invazive non-native (alogene), având aceleași particularități și diferențe ca cele descrise anterior.

G.5.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

Scăzută (S) în parcelele cu arbori mai bătrâni, arborete care nu au suferit încă tăieri în ochiuri sau plantări în amestec cu specii alogene.

Medie (M) în arborete mature, în care au fost realizate tăieri în ochiuri, în acestea fiind promovat nucul american, dar instalându-se și alte specii invazive, mai ales mălin american și salcâm.

Ridicată (R), în parcelele întinerite și în care se găsesc numeroase specii invazive.

G.6.

Confidențialitate

Informații publice

G.7.

Detalii

Luând în considerare preocupările și politicile Uniunii Europene cu privire la speciile cu potențial invaziv, viitoarele amenajamente silvice vor trebui să țină cont de aceste aspecte, de prevenția și controlul răspândirii lor în habitatele naturale aflate pe teritoriul sitului de importanță comunitară.

Măsurile active de restaurare ecologică pot duce la îmbunătățirea stării de conservare actuale și a perspectivelor viitoare pentru habitatele Natura 2000.

Habitatul 6440 - Pajiști aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

J.02.05.02 - modificarea structurii cursurilor de apă continentale

G.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

G.2.

Codul unic al tipului de habitat

6440

G.3.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]

Presiunea este localizată pe toată suprafața de distribuție a habitatului (a se consulta Anexa 3.21.9. Harta distribuției presiunii J.02.05.02).

G.4.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]

Pe toată suprafața habitatului.

G.5.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

Scăzută (S) pe toată suprafața.

Habitatul este dependent de apă și de starea afluenților văii Sânnicolau, însă este mai puțin sensibil față de alte tipuri de habitate.

G.6.

Confidențialitate

Informații publice

G.7.

Detalii

Impactul provine din modificările din trecut sau mai recente ale cursurilor de apă din zona Săcueni.

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

A.03 - Cosirea pășunii

G.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

G.2.

Codul unic al tipului de habitat

6440

G.3.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]

Presiunea este localizată pe toată suprafața de distribuție a habitatului (a se consulta Anexa 3.21.2. Harta distribuției presiunii A.03).

G.4.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]

Sporadic și neregulat, pe suprafețele unde a fost identificat habitatul.

G.5.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

Scăzută (S) pe toată suprafața, din punctul de vedere al covorului vegetal. Chiar dacă sunt cosite, aceste pajiști umede se mențin.

G.6.

Confidențialitate

Informații publice

G.7.

Detalii

Pentru că sunt pajiști pe soluri umede, accesul cu utilaje mai grele nu ar trebui permis. De asemenea, eliminarea vegetației lemnoase a habitatului 92A0 (cu care 6440 se găsește intercalat) nu este permisă.

Habitatul 3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de Magnopotamion sau Hydrocharition

Cod

Parametru

Descriere

A.1.

Presiune actuală

J.02.05.02 - modificarea structurii cursurilor de apă continentale

G.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC - tip de habitat de importanță comunitară

G.2.

Codul unic al tipului de habitat

3150

G.3.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]

Presiunea este localizată pe toată suprafața de distribuție a habitatului (a se consulta Anexa 3.21.9. Harta distribuției presiunii J.02.05.02).

G.4.

Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]

Pe toată suprafața habitatului, deci a lacului propriu-zis (în cadrul rezervației naturale). Față de situația din trecut, întreaga rezervație naturală beneficiază de un aport de apă mai redus, evident mai ales spre toamnă.

G.5.

Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat

Scăzută (S)

G.6.

Confidențialitate

Informații publice

G.7.

Detalii

Impactul provine din modificările din trecut ale cursurilor de apă din zona Săcueni și a conectivității dintre acestea, la care se adaugă modificările climatice. Este necesară monitorizarea continuă a Lacului Cicoș, respectiv a variațiilor în aprovizionarea cu apă; scăderea cantității de apă poate duce la evoluția către alt tip de habitat și pierderea unor specii de plante caracteristice, deja aflate în declin puternic.

În viitor, efectul cumulat al modificării cursurilor de apă (din trecut) și al schimbărilor climatice poate duce la creșterea intensității acestui factor.

5.4.2.

Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate

Nu au fost identificate amenințări viitoare la adresa tipurilor de habitate de interes conservativ, au fost identificate impacturi cauzate de amenințări viitoare la nivelul întregii arii naturale protejate.

6.

EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE

6.1.

Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

Pentru fiecare specie de interes conservativ identificată, starea de conservare a fost evaluată din punctul de vedere al mărimii populației speciei, din punct de vedere al habitatului acesteia și din punct de vedere al perspectivelor fiecărei specii în ariile protejate. Prin analiza cumulativă a stării de conservare din cele trei puncte de vedere s-a obținut în final analiza globală a stării de conservare pentru fiecare specie.

Pentru speciile de interes conservativ Pulsatilla pratensis subsp. hungarica și Lacerta viridis nu s-a evaluat starea de conservare, deoarece în perioada în care s-au efectuat studiile în teren (martie 2019 - septembrie 2019) în sit nu au fost identificate aceste specii. Este posibil ca prezența speciei Lacerta viridis în formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0220 să se datoreze confuziei cu specia Lacerta agilis.

6.1.1.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei

Tabelul A: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației:

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Bombina bombina Cod EUNIS: 637

A.2

Statut de prezență temporală a speciilor

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

50-100 indivizi

A.4

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

• bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;

A.5

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000

A.6

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

• nesemnificativă

A.7

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Este prima evaluare a mărimii efectivului populațional al speciei în aria protejată

A.8

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

100 indivizi

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Stabilirea mărimii de referință a speciei în aria protejată s-a realizat ținând cont de particularitățile biologice ale speciei, de preferințele de habitat ale acesteia, precum și de suprafața și calitatea habitatului disponibil în aria protejată, având ca referință observațiile directe din teren

A.10

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

• ”≈” - aproximativ egal

A.11

Tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul

A.12

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul

A.13

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu este cazul

A.14

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul

A.15

Structura populației speciei

• structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

• ”U1” - nefavorabilă - inadecvată, deoarece la nivelul sitului, specia a fost identificată doar în 13 locații, iar populația la nivelul sitului este ușor sub populația de referință pentru starea de conservare favorabilă.

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

• ”+” - se îmbunătățește

A.18

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei nu a fost evaluată ca necunoscută

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

x

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Emys orbicularis

Cod EUNIS: 678

A.2

Statut de prezență temporală a speciilor

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

50 - 100 indivizi

A.4

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

• bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete

A.5

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000

A.6

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

• nesemnificativă

A.7

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Este prima evaluare a mărimii efectivului populațional al speciei în aria protejată

A.8

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

70 indivizi

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Stabilirea mărimii de referință a speciei în aria protejată s-a realizat ținând cont de particularitățile biologice ale speciei, de preferințele de habitat ale acesteia, precum și de suprafața și calitatea habitatului disponibil în aria protejată, având ca referință observațiile directe din teren

A.10

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

• ”≈” - aproximativ egal

A.11

Tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul

A.12

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul

A.13

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu este cazul

A.14

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul

A.15

Structura populației speciei

• structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

• ”FV” - favorabilă

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

• ”0” - este stabilă

A.18

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei nu a fost evaluată ca necunoscută

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Mărimea populației speciei în sit nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în sit și structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Bufo bufo

Cod EUNIS: 10579

A.2

Statut de prezență temporală a speciilor

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

50 - 100 indivizi

A.4

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

• bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete

A.5

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000

A.6

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

• nesemnificativă

A.7

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Este prima evaluare a mărimii efectivului populațional al speciei în aria protejată

A.8

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

45 indivizi

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Stabilirea mărimii de referință a speciei în aria protejată s-a realizat ținând cont de particularitățile biologice ale speciei, de preferințele de habitat ale acesteia, precum și de suprafața și calitatea habitatului disponibil în aria protejată, având ca referință observațiile directe din teren

A.10

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

• ”≈” - aproximativ egal

A.11

Tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul

A.12

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul

A.13

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu este cazul

A.14

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul

A.15

Structura populației speciei

• structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

• ”FV” - favorabilă

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

• ”0” - este stabilă

A.18

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei nu a fost evaluată ca necunoscută

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Mărimea populației speciei în sit nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în sit și structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Hyla arborea

Cod EUNIS: 710

A.2

Statut de prezență temporală a speciilor

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

50 - 100 indivizi

A.4

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

• bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete

A.5

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000

A.6

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

• nesemnificativă

A.7

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Este prima evaluare a mărimii efectivului populațional al speciei în aria protejată

A.8

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

75 indivizi

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Stabilirea mărimii de referință a speciei în aria protejată s-a realizat ținând cont de particularitățile biologice ale speciei, de preferințele de habitat ale acesteia, precum și de suprafața și calitatea habitatului disponibil în aria protejată, având ca referință observațiile directe din teren

A.10

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

• ”≈” - aproximativ egal

A.11

Tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul

A.12

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul

A.13

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu este cazul

A.14

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul

A.15

Structura populației speciei

• structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

• ”FV” - favorabilă

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

• ”0” - este stabilă

A.18

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei nu a fost evaluată ca necunoscută

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Mărimea populației speciei în sit nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în sit și structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Rana dalmatina

Cod EUNIS: 778

A.2

Statut de prezență temporală a speciilor

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

100 - 500 indivizi

A.4

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

• bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete

A.5

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000

A.6

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

• nesemnificativă

A.7

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Este prima evaluare a mărimii efectivului populațional al speciei în aria protejată

A.8

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

115 indivizi

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Stabilirea mărimii de referință a speciei în aria protejată s-a realizat ținând cont de particularitățile biologice ale speciei, de preferințele de habitat ale acesteia, precum și de suprafața și calitatea habitatului disponibil în aria protejată, având ca referință observațiile directe din teren

A.10

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

• ”≈” - aproximativ egal

A.11

Tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul

A.12

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul

A.13

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu este cazul

A.14

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul

A.15

Structura populației speciei

• structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

• ”FV” - favorabilă

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

• ”0” - este stabilă

A.18

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei nu a fost evaluată ca necunoscută

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Mărimea populației speciei în sit nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în sit și structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Rana ridibunda

Cod EUNIS: 786

A.2

Statut de prezență temporală a speciilor

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

100 - 500 indivizi

A.4

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

• bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete

A.5

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000

A.6

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

• nesemnificativă

A.7

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Este prima evaluare a mărimii efectivului populațional al speciei în aria protejată

A.8

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

425 indivizi

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Stabilirea mărimii de referință a speciei în aria protejată s-a realizat ținând cont de particularitățile biologice ale speciei, de preferințele de habitat ale acesteia, precum și de suprafața și calitatea habitatului disponibil în aria protejată, având ca referință observațiile directe din teren

A.10

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

• ”≈” - aproximativ egal

A.11

Tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul

A.12

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul

A.13

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu este cazul

A.14

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul

A.15

Structura populației speciei

• structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

• ”FV” - favorabilă

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

• ”0” - este stabilă

A.18

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei nu a fost evaluată ca necunoscută

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Mărimea populației speciei în sit nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în sit și structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Triturus vulgaris

Cod EUNIS: 10599

A.2

Statut de prezență temporală a speciilor

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

50-100 indivizi

A.4

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

• bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete

A.5

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000

A.6

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

• nesemnificativă

A.7

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Este prima evaluare a mărimii efectivului populațional al speciei în aria protejată

A.8

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

75 indivizi

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Stabilirea mărimii de referință a speciei în aria protejată s-a realizat ținând cont de particularitățile biologice ale speciei, de preferințele de habitat ale acesteia, precum și de suprafața și calitatea habitatului disponibil în aria protejată, având ca referință observațiile directe din teren

A.10

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

• ”≈” - aproximativ egal

A.11

Tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul

A.12

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul

A.13

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu este cazul

A.14

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul

A.15

Structura populației speciei

• structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

• ”FV” - favorabilă

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

• ”0” - este stabilă

A.18

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei nu a fost evaluată ca necunoscută

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Mărimea populației speciei în sit nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în sit și structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Lacerta agilis

Cod EUNIS: 713

A.2

Statut de prezență temporală a speciilor

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

10 - 50 indivizi

A.4

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

• bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete

A.5

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000

A.6

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

• nesemnificativă

A.7

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Este prima evaluare a mărimii efectivului populațional al speciei în aria protejată

A.8

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

40 indivizi

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Stabilirea mărimii de referință a speciei în aria protejată s-a realizat ținând cont de particularitățile biologice ale speciei, de preferințele de habitat ale acesteia, precum și de suprafața și calitatea habitatului disponibil în aria protejată, având ca referință observațiile directe din teren

A.10

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

• ”≈” - aproximativ egal

A.11

Tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul

A.12

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul

A.13

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu este cazul

A.14

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul

A.15

Structura populației speciei

• structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

• ”FV” - favorabilă

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

• ”0” - este stabilă

A.18

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei nu a fost evaluată ca necunoscută

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Mărimea populației speciei în sit nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în sit și structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Natrix natrix

Cod EUNIS: 10677

A.2

Statut de prezență temporală a speciilor

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

100 - 500 indivizi

A.4

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

• bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete

A.5

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000

A.6

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

• nesemnificativă

A.7

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Este prima evaluare a mărimii efectivului populațional al speciei în aria protejată

A.8

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

185 indivizi

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Stabilirea mărimii de referință a speciei în aria protejată s-a realizat ținând cont de particularitățile biologice ale speciei, de preferințele de habitat ale acesteia, precum și de suprafața și calitatea habitatului disponibil în aria protejată, având ca referință observațiile directe din teren

A.10

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

• ”≈” - aproximativ egal

A.11

Tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul

A.12

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul

A.13

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu este cazul

A.14

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul

A.15

Structura populației speciei

• structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

• ”FV” - favorabilă

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

• ”0” - este stabilă

A.18

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei nu a fost evaluată ca necunoscută

Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Mărimea populației speciei în sit nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în sit și structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal

6.1.2.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Nr

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Bombina bombina

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

50 - 55 ha

B.4

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

• bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete

B.5

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Este prima evaluare a suprafeței habitatului speciei în aria protejată

B.6

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

52 ha

B.7

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Aprecierea habitatului speciei în aria protejată s-a realizat ținând cont de particularitățile biologice ale speciei, de preferințele de habitat ale acesteia, precum și de suprafața și calitatea habitatului disponibil în aria protejată, având ca referință observațiile directe din teren asupra zonelor și asupra tipului de habitat în care a fost identificată specia.

B.8

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

• ”≈” - aproximativ egal

B.9

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul

B.10

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul

B.11

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

• medie

B.12

Tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul

B.13

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul

B.14

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

Nu este cazul

B.15

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

• ”FV” - favorabilă

B.16

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

• ”+” - se îmbunătățește

B.17

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu a fost evaluată ca necunoscută

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.J]

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Suprafața habitatului speciei în sit este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei este stabilă și calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei

Nr

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Emys orbicularis

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

50 - 55 ha

B.4

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

• bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete

B.5

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Este prima evaluare a suprafeței habitatului speciei în aria protejată

B.6

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

52 ha

B.7

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Aprecierea habitatului speciei în aria protejată s-a realizat ținând cont de particularitățile biologice ale speciei, de preferințele de habitat ale acesteia, precum și de suprafața și calitatea habitatului disponibil în aria protejată, având ca referință observațiile directe din teren asupra zonelor și asupra tipului de habitat în care a fost identificată specia.

B.8

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

• ”≈” - aproximativ egal

B.9

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul

B.10

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul

B.11

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

• bună (adecvată)

B.12

Tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul

B.13

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul

B.14

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

Nu este cazul

B.15

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

• ”FV” - favorabilă

B.16

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

• ”0” - este stabilă

B.17

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu a fost evaluată ca necunoscută

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Suprafața habitatului speciei în sit este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei este stabilă și calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei

Nr

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Bufo bufo

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

50 - 55 ha

B.4

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

• bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete

B.5

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Este prima evaluare a suprafeței habitatului speciei în aria protejată

B.6

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

52 ha

B.7

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Aprecierea habitatului speciei în aria protejată s-a realizat ținând cont de particularitățile biologice ale speciei, de preferințele de habitat ale acesteia, precum și de suprafața și calitatea habitatului disponibil în aria protejată, având ca referință observațiile directe din teren asupra zonelor și asupra tipului de habitat în care a fost identificată specia.

B.8

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

• ”≈” - aproximativ egal

B.9

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul

Nr

Parametri

Descriere

B.10

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul

B.11

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

• bună (adecvată)

B.12

Tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul

B.13

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul

B.14

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

Nu este cazul

B.15

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

• ”FV” - favorabilă

B.16

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

• ”0” - este stabilă

B.17

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu a fost evaluată ca necunoscută

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de cpnservare a speciei în aria naturală protejată

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Suprafața habitatului speciei în sit este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei este stabilă și calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei

Nr

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Hyla arborea

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

50 - 55 ha

B.4

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

• bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete

B.5

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Este prima evaluare a suprafeței habitatului speciei în aria protejată

B.6

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

52 ha

B.7

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Aprecierea habitatului speciei în aria protejată s-a realizat ținând cont de particularitățile biologice ale speciei, de preferințele de habitat ale acesteia, precum și de suprafața și calitatea habitatului disponibil în aria protejată, având ca referință observațiile directe din teren asupra zonelor și asupra tipului de habitat în care a fost identificată specia.

B.8

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

• ”≈” - aproximativ egal

B.9

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul

B.10

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul

B.11

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

• bună (adecvată)

B.12

Tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul

B.13

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul

B.14

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

Nu este cazul

B.15

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

• ”FV” - favorabilă

B.16

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

• ”0” - este stabilă

B.17

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu a fost evaluată ca necunoscută

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Suprafața habitatului speciei în sit este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei este stabilă și calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei

Nr

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Rana dalmatina

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

50 - 55 ha

B.4

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

• bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete

B.5

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Este prima evaluare a suprafeței habitatului speciei în aria protejată

B.6

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

52 ha

B.7

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Aprecierea habitatului speciei în aria protejată s-a realizat ținând cont de particularitățile biologice ale speciei, de preferințele de habitat ale acesteia, precum și de suprafața și calitatea habitatului disponibil în aria protejată, având ca referință observațiile directe din teren asupra zonelor și asupra tipului de habitat în care a fost identificată specia.

B.8

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

• ”≈” - aproximativ egal

B.9

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul

B.10

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul

B.11

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

• bună (adecvată)

B.12

Tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul

B.13

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul

B.14

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

Nu este cazul

B.15

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

• ”FV” - favorabilă

B.16

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

• ”0” - este stabilă

B.17

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu a fost evaluată ca necunoscută

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.J]

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Suprafața habitatului speciei în sit este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei este stabilă și calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei

Nr

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Rana ridibunda

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

50 - 55 ha

B.4

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

• bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete

B.5

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Este prima evaluare a suprafeței habitatului speciei în aria protejată

B.6

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

52 ha

B.7

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Aprecierea habitatului speciei în aria protejată s-a realizat ținând cont de particularitățile biologice ale speciei, de preferințele de habitat ale acesteia, precum și de suprafața și calitatea habitatului disponibil în aria protejată, având ca referință observațiile directe din teren asupra zonelor și asupra tipului de habitat în care a fost identificată specia.

B.8

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

• ”≈” - aproximativ egal

B.9

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul

B.10

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul

B.11

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

• bună (adecvată)

B.12

Tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul

B.13

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul

B.14

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

Nu este cazul

B.15

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

• ”FV” - favorabilă

B.16

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

• ”0” - este stabilă

B.17

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu a fost evaluată ca necunoscută

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Suprafața habitatului speciei în sit este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei este stabilă și calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei

Nr

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Triturus vulgaris

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

50 -55 ha

B.4

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

• bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete

B.5

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Este prima evaluare a suprafeței habitatului speciei în aria protejată

B.6

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

52 ha

B.7

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Aprecierea habitatului speciei în aria protejată s-a realizat ținând cont de particularitățile biologice ale speciei, de preferințele de habitat ale acesteia, precum și de suprafața și calitatea habitatului disponibil în aria protejată, având ca referință observațiile directe din teren asupra zonelor și asupra tipului de habitat în care a fost identificată specia.

B.8

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

• ”≈” - aproximativ egal

B.9

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul

B.10

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul

B.11

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

• bună (adecvată)

B.12

Tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul

B.13

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul

B.14

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

Nu este cazul

B.15

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

• ”FV” - favorabilă

B.16

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

• ”0” - este stabilă

B.17

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu a fost evaluată ca necunoscută

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Suprafața habitatului speciei în sit este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei este stabilă și calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei

Nr

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Lacerta agilis

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

19 - 25 ha

B.4

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

• bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete

B.5

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Este prima evaluare a suprafeței habitatului speciei în aria protejată

B.6

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

23 ha

B.7

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Aprecierea habitatului speciei în aria protejată s-a realizat ținând cont de particularitățile biologice ale speciei, de preferințele de habitat ale acesteia, precum și de suprafața și calitatea habitatului disponibil în aria protejată, având ca referință observațiile directe din teren asupra zonelor și asupra tipului de habitat în care a fost identificată specia.

B.8

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

• ”≈” - aproximativ egal

B.9

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul

B.10

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul

B.11

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

• bună (adecvată)

B.12

Tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul

B.13

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul

B.14

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

Nu este cazul

B.15

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

• ”FV” - favorabilă

B.16

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

• ”0” - este stabilă

B.17

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu a fost evaluată ca necunoscută

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Suprafața habitatului speciei în sit este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei este stabilă și calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei

Nr

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Natrix natrix

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

50 - 55 ha

B.4

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

• bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete

B.5

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Este prima evaluare a suprafeței habitatului speciei în aria protejată

B.6

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

52 ha

B.7

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Aprecierea habitatului speciei în aria protejată s-a realizat ținând cont de particularitățile biologice ale speciei, de preferințele de habitat ale acesteia, precum și de suprafața și calitatea habitatului disponibil în aria protejată, având ca referință observațiile directe din teren asupra zonelor și asupra tipului de habitat în care a fost identificată specia.

B.8

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

• ”≈” - aproximativ egal

B.9

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul

B.10

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul

B.11

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

• bună (adecvată)

B.12

Tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul

B.13

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul

B.14

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

Nu este cazul

B.15

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

• ”FV” - favorabilă

B.16

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

• ”0” - este stabilă

B.17

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu a fost evaluată ca necunoscută

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Suprafața habitatului speciei în sit este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei este stabilă și calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei

6.1.3.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Bombina bombina

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

C.3

Tendința viitoare a mărimii populației

• ”+” - crescătoare

C.4

Raportul dintre mărimea populației

de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

• ”≈” - aproximativ egal

C.5

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

• FV - perspective bune

C.6

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

• ”0” - stabilă

C.7

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

• ”≈” - aproximativ egal

C.8

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

• FV - favorabile

C.9

Perspectivele speciei în viitor

• ”FV” - favorabile

C.10

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

• Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

Figura

La fel cu/ deasupra VRSF

+ (crescător)

> (deasupra VRSF)

Bune

4

La fel cu/ deasupra VRSF

= (stabil)

=/> (la fel/ deasupra VRSF)

Bune

4

La fel cu VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

1

Deasupra VRSF

- (descrescător)

» /=/<

(deasupra/la fel/ sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

2

Sub VRSF

+ (crescător)

>/=/<

(deasupra/la fel/ sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

3

Sub VRSF

= (stabil)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

4

Sub VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

5

Necunoscute

+ (crescător)/ - (descrescător)/ = (stabil)/ X (necunoscute)

X (necunoscute)

Necunoscute

Sub VRSF

la fel/deasupra VRSF

X (necunoscute)

X (necunoscute)

Necunoscute

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabile

Nefavorabile - inadecvate

Nefavorabile - rele

Necunoscută

Ambii parametri în stare favorabilă

Orice altă combinație

Unul sau amândoi parametri în stare rea

Ambii parametri evaluați ca necunoscuți

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile (dacă s-au putut evalua) SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] este asigurată

Orice altă combinație

Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare vor avea în viitor un efect foarte mare asupra speciei [C.10]

SAU

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt nefavorabile - rele

SAU

viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] nu este asigurată

Nu se îndeplinesc condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau nefavorabilă-rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Emys orbicularis

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

C.3

Tendința viitoare a mărimii populației

• ”0” - stabilă

C.4

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

• ”≈” - aproximativ egal

C.5

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

• FV - perspective bune

C.6

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

• ”0” - stabilă

C.7

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

• ”≈” - aproximativ egal

C.8

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

• FV - favorabile

C.9

Perspectivele speciei în viitor

• ”FV” - favorabile

C.10

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

• Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

Figura

La fel cu/ deasupra VRSF

+ (crescător)

> (deasupra VRSF)

Bune

4

La fel cu/ deasupra VRSF

= (stabil)

=/> (la fel/ deasupra VRSF)

Bune

4

La fel cu VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

1

Deasupra VRSF

- (descrescător)

» /=/<

(deasupra/la fel/ sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

2

Sub VRSF

+ (crescător)

>/=/<

(deasupra/la fel/ sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

3

Sub VRSF

= (stabil)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

4

Sub VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

5

Necunoscute

+ (crescător)/ - (descrescător)/ = (stabil)/ X (necunoscute)

X (necunoscute)

Necunoscute

Sub VRSF

la fel/deasupra VRSF

X (necunoscute)

X (necunoscute)

Necunoscute

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabile

Nefavorabile - inadecvate

Nefavorabile - rele

Necunoscută

Ambii parametri în stare favorabilă

Orice altă combinație

Unul sau amândoi parametri în stare rea

Ambii parametri evaluați ca necunoscuți

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile (dacă s-au putut evalua) SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] este asigurată

Orice altă combinație

Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare vor avea în viitor un efect foarte mare asupra speciei [C.10]

SAU

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt nefavorabile - rele

SAU

viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] nu este asigurată

Nu se îndeplinesc condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau nefavorabilă-rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Bufo bufo

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

C.3

Tendința viitoare a mărimii populației

• ”0” - stabilă

C.4

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

• ”≈” - aproximativ egal

C.5

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

• FV - perspective bune

C.6

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

• ”0” - stabilă

C.7

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

• ”≈” - aproximativ egal

C.8

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

• FV - favorabile,

C.9

Perspectivele speciei în viitor

• ”FV” - favorabile

C.10

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

• Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

Figura

La fel cu/ deasupra VRSF

+ (crescător)

> (deasupra VRSF)

Bune

4

La fel cu/ deasupra VRSF

= (stabil)

=/> (la fel/ deasupra VRSF)

Bune

4

La fel cu VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

1

Deasupra VRSF

- (descrescător)

» /=/<

(deasupra/la fel/ sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

2

Sub VRSF

+ (crescător)

>/=/< (deasupra/la fel/ sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

3

Sub VRSF

= (stabil)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

4

Sub VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

5

Necunoscute

+ (crescător)/ - (descrescător)/ = (stabil)/ X (necunoscute)

X (necunoscute)

Necunoscute

Sub VRSF

la fel/deasupra VRSF

X (necunoscute)

X (necunoscute)

Necunoscute

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabile

Nefavorabile - inadecvate

Nefavorabile - rele

Necunoscută

Ambii parametri în stare favorabilă

Orice altă combinație

Unul sau amândoi parametri în stare rea

Ambii parametri evaluați ca necunoscuți

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile (dacă s-au putut evalua) SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] este asigurată

Orice altă combinație

Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare vor avea în viitor un efect foarte mare asupra speciei [C.10]

SAU

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt nefavorabile - rele

SAU

viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] nu este asigurată

Nu se îndeplinesc condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau nefavorabilă-rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Hyla arborea

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

C.3

Tendința viitoare a mărimii populației

• ”0” - stabilă

C.4

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

• ”≈” - aproximativ egal

C.5

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

• FV - perspective bune

C.6

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

• ”0” - stabilă

C.7

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

• ”≈” - aproximativ egal

C.8

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

• FV - favorabile,

C.9

Perspectivele speciei în viitor

• ”FV” - favorabile

C.10

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

• Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

Figura

La fel cu/ deasupra VRSF

+ (crescător)

> (deasupra VRSF)

Bune

4

La fel cu/ deasupra VRSF

= (stabil)

=/> (la fel/ deasupra VRSF)

Bune

4

La fel cu VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

1

Deasupra VRSF

- (descrescător)

» /=/<

(deasupra/la fel/ sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

2

Sub VRSF

+ (crescător)

>/=/< (deasupra/la fel/ sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

3

Sub VRSF

= (stabil)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

4

Sub VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

5

Necunoscute

+ (crescător)/ - (descrescător)/ = (stabil)/ X (necunoscute)

X (necunoscute)

Necunoscute

Sub VRSF

la fel/deasupra VRSF

X (necunoscute)

X (necunoscute)

Necunoscute

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabile

Nefavorabile - inadecvate

Nefavorabile - rele

Necunoscută

Ambii parametri în stare favorabilă

Orice altă combinație

Unul sau amândoi parametri în stare rea

Ambii parametri evaluați ca necunoscuți

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile (dacă s-au putut evalua) SAU viabilitatea

pe

termen lung a speciei [C.13] este asigurată

Orice altă combinație

Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare vor avea în viitor un efect foarte mare asupra speciei

[C.10]

SAU

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt nefavorabile - rele

SAU

viabilitatea

pe

termen lung a speciei [C.13] nu este asigurată

Nu se îndeplinesc condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau nefavorabilă-rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Rana dalmatina

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

C.3

Tendința viitoare a mărimii populației

• ”0” - stabilă

C.4

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

• ”≈” - aproximativ egal

C.5

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

• FV - perspective bune

C.6

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

• ”0” - stabilă

C.7

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

• ”≈” - aproximativ egal

C.8

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

• FV - favorabile

C.9

Perspectivele speciei în viitor

• ”FV” - favorabile

C.10

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

• Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

Figura

La fel cu/ deasupra VRSF

+ (crescător)

> (deasupra VRSF)

Bune

4

La fel cu/ deasupra VRSF

= (stabil)

=/> (la fel/ deasupra

VRSF)

Bune

4

La fel cu VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

1

Deasupra VRSF

- (descrescător)

» /=/<

(deasupra/la fel/ sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

2

Sub VRSF

+ (crescător)

>/=/<

(deasupra/la fel/ sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

3

Sub VRSF

= (stabil)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

4

Sub VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

5

Necunoscute

+ (crescător)/ - (descrescător)/ = (stabil)/ X (necunoscute)

X (necunoscute)

Necunoscute

Sub VRSF

la fel/deasupra VRSF

X (necunoscute)

X (necunoscute)

Necunoscute

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabile

Nefavorabile - inadecvate

Nefavorabile - rele

Necunoscută

Ambii parametri în stare favorabilă

Orice altă combinație

Unul sau amândoi parametri în stare rea

Ambii parametri evaluați ca necunoscuți

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile (dacă s-au putut evalua) SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] este asigurată

Orice altă combinație

Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare vor avea în viitor un efect foarte mare asupra speciei [C.10]

SAU

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt nefavorabile - rele

SAU

viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] nu este asigurată

Nu se îndeplinesc condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau nefavorabilă-rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Rana ridibunda

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

C.3

Tendința viitoare a mărimii populației

• ”0” - stabilă

C.4

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru

starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

• ”≈” - aproximativ egal

C.5

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

• FV - perspective bune

C.6

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

• ”0” - stabilă

C.7

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

”<” - mai mic

”≈” - aproximativ egal

C.8

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

• FV - favorabile

C.9

Perspectivele speciei în viitor

• ”FV” - favorabile

C.10

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

• Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

Figura

La fel cu/ deasupra VRSF

+ (crescător)

> (deasupra VRSF)

Bune

4

La fel cu/ deasupra VRSF

= (stabil)

=/> (la fel/ deasupra

VRSF)

Bune

4

La fel cu VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate Rele

1

Deasupra VRSF

- (descrescător)

» /=/<

(deasupra/la fel/ sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

2

Sub VRSF

+ (crescător)

>/=/<

(deasupra/la fel/ sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

3

Sub VRSF

= (stabil)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

4

Sub VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

5

Necunoscute

+ (crescător)/ - (descrescător)/ = (stabil)/ X (necunoscute)

X (necunoscute)

Necunoscute

Sub VRSF

la fel/deasupra VRSF

X (necunoscute)

X (necunoscute)

Necunoscute

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabile

Nefavorabile

inadecvate

Nefavorabile - rele

Necunoscută

Ambii parametri în stare favorabilă

Orice altă combinație

Unul sau amândoi parametri în stare rea

Ambii parametri evaluați ca necunoscuți

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile (dacă s-au putut evalua) SAU

viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] este asigurată

Orice altă combinație

Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare vor avea în viitor un efect foarte mare asupra speciei [C.10]

SAU

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt nefavorabile - rele SAU

viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] nu este asigurată

Nu se îndeplinesc condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau nefavorabilă-rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Triturus vulgaris

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

C.3

Tendința viitoare a mărimii populației

• ”0” - stabilă

C.4

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

• ”≈” - aproximativ egal

C.5

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

• FV - perspective bune

C.6

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

• ”0” - stabilă

C.7

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

• ”≈” - aproximativ egal

C.8

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

• FV - favorabile

C.9

Perspectivele speciei în viitor

• ”FV” - favorabile

C.10

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

• Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

Figura

La fel cu/ deasupra VRSF

+ (crescător)

> (deasupra VRSF)

Bune

4

La fel cu/ deasupra VRSF

= (stabil)

=/> (la fel/ deasupra

VRSF)

Bune

4

La fel cu VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

1

Deasupra VRSF

- (descrescător)

» /=/<

(deasupra/la fel/ sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

2

Sub VRSF

+ (crescător)

>/=/<

(deasupra/la fel/ sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

3

Sub VRSF

= (stabil)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

4

Sub VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

5

Necunoscute

+ (crescător)/ - (descrescător)/ = (stabil)/ X (necunoscute)

X (necunoscute)

Necunoscute

Sub VRSF

la fel/deasupra VRSF

X (necunoscute)

X (necunoscute)

Necunoscute

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabile

Nefavorabile - inadecvate

Nefavorabile - rele

Necunoscută

Ambii parametri în stare favorabilă

Orice altă combinație

Unul sau amândoi parametri în stare rea

Ambii parametri evaluați ca necunoscuți

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile (dacă s-au putut evalua) SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] este asigurată

Orice altă combinație

Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare vor avea în viitor un efect foarte mare asupra speciei [C.10] SAU

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt nefavorabile - rele

SAU

viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] nu este asigurată

Nu se îndeplinesc condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau nefavorabilă-rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Lacerta agilis

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

C.3

Tendința viitoare a mărimii populației

• ”0” - stabilă

C.4

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

• ”≈” - aproximativ egal

C.5

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

• FV - perspective bune

C.6

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

• ”0” - stabilă

C.7

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

• ”≈” - aproximativ egal

C.8

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

• FV - favorabile

C.9

Perspectivele speciei în viitor

• ”FV” - favorabile

C.10

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

• Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

Figura

La fel cu/ deasupra VRSF

+ (crescător)

> (deasupra VRSF)

Bune

4

La fel cu/ deasupra VRSF

= (stabil)

=/> (la fel/ deasupra

VRSF)

Bune

4

La fel cu VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

1

Deasupra VRSF

- (descrescător)

» /=/<

(deasupra/la fel/ sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

2

Sub VRSF

+ (crescător)

>/=/<

(deasupra/la fel/ sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

3

Sub VRSF

= (stabil)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

4

Sub VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

5

Necunoscute

+ (crescător)/ - (descrescător)/ = (stabil)/ X (necunoscute)

X (necunoscute)

Necunoscute

Sub VRSF

la fel/deasupra VRSF

X (necunoscute)

X (necunoscute)

Necunoscute

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabile

Nefavorabile - inadecvate

Nefavorabile - rele

Necunoscută

Ambii parametri în stare favorabilă

Orice altă combinație

Unul sau amândoi parametri în stare rea

Ambii parametri evaluați ca necunoscuți

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile (dacă s-au putut evalua) SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] este asigurată

Orice altă combinație

Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare vor avea în viitor un efect foarte mare asupra speciei [C.10]

SAU

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt nefavorabile - rele

SAU

viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] nu este asigurată

Nu se îndeplinesc condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau nefavorabilă-rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere

Nr

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Natrix natrix

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

C.3

Tendința viitoare a mărimii populației

• ”0” - stabilă

C.4

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

• ”≈” - aproximativ egal

C.5

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

• FV - perspective bune

C.6

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

• ”0” - stabilă

C.7

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

• ”≈” - aproximativ egal

C.8

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

• FV - favorabile

C.9

Perspectivele speciei în viitor

• ”FV” - favorabile

C.10

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

• Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei

Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

Figura

La fel cu/ deasupra VRSF

+ (crescător)

> (deasupra VRSF)

Bune

4

La fel cu/ deasupra VRSF

= (stabil)

=/> (la fel/ deasupra

VRSF)

Bune

4

La fel cu VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

1

Deasupra VRSF

- (descrescător)

» /=/<

(deasupra/la fel/ sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

2

Sub VRSF

+ (crescător)

>/=/<

(deasupra/la fel/ sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

3

Sub VRSF

= (stabil)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

4

Sub VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

5

Necunoscute

+ (crescător)/ - (descrescător)/ = (stabil)/ X (necunoscute)

X (necunoscute)

Necunoscute

Sub VRSF

la fel/deasupra VRSF

X (necunoscute)

X (necunoscute)

Necunoscute

Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabile

Nefavorabile - inadecvate

Nefavorabile - rele

Necunoscută

Ambii parametri în stare favorabilă

Orice altă combinație

Unul sau amândoi parametri în stare rea

Ambii parametri evaluați ca necunoscuți

Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile (dacă s-au putut evalua) SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] este asigurată

Orice altă combinație

Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare vor avea în viitor un efect foarte mare asupra speciei [C.10]

SAU

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt nefavorabile - rele SAU

viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] nu este asigurată

Nu se îndeplinesc condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau nefavorabilă-rea,

sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere

6.1.4.

Evaluarea globală a speciei

Nr

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Bombina bombina

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

• ”U1” - nefavorabilă - inadecvată

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

• ”+” - se îmbunătățește

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Starea globală de conservare a speciei nu a fost evaluată ca necunoscută

D.6.

Informații suplimentare

Această specie a fost identificată exclusiv în habitatele acvatice permanente de la Lacul Cicoș și din valea pârâului Sânnicolau (Pucioasa).

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă sau unul este necunoscut și ceilalți în stare favorabilă

Orice altă combinație

Unul sau mai mulți parametri în stare rea

Doi sau mai mulți parametri evaluați ca necunoscuți dar nici unul în stare rea

Nr

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Emys orbicularis

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

• ”FV” - favorabilă

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

• ”0” - este stabilă

D.5.

Starea globală de

conservare

necunoscută

Starea globală de conservare a speciei nu a fost evaluată ca necunoscută

D.6.

Informații

suplimentare

Această specie a fost identificată la limita sitului în canalele din amonte de lacul Olosig, sau la limita sitului în zona de contact cu lacul Olosig, inclusiv în lacul mic din aval și mai ales pe valea pârâului Sânnicolau (Pucioasa)

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă sau unul este necunoscut și ceilalți în stare favorabilă

Orice altă combinație

Unul sau mai mulți parametri în stare rea

Doi sau mai mulți parametri evaluați ca necunoscuți dar nici unul în stare rea

Nr

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Bufo bufo

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

• ”FV” - favorabilă

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

• ”0” - este stabilă

D.5.

Starea globală de

conservare

necunoscută

Starea globală de conservare a speciei nu a fost evaluată ca necunoscută

D.6.

Informații

suplimentare

A fost identificată atât în habitatele permanente de la lacul Cicoș și pârâul Sânnicolau, cât și în habitate temporare din ecosistemele forestiere din sit. Principalul loc de reproducere al speciei este reprezentat de lacul Olosig, care însă nu este inclus în aria protejată.

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă sau unul este necunoscut și ceilalți în stare favorabilă

Orice altă combinație

Unul sau mai mulți parametri în stare rea

Doi sau mai mulți parametri evaluați ca necunoscuți dar nici unul în stare rea

Nr

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Hyla arborea

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

• ”FV” - favorabilă

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

”+” - se îmbunătățește

”0” - este stabilă

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Starea globală de conservare a speciei nu a fost evaluată ca necunoscută

D.6.

Informații suplimentare

Specia a fost identificată la lacul Cicoș și în zonele cu stuf din valea Sânnicolau (Pucioasa). Principalul loc de reproducere al speciei este reprezentat de lacul Olosig, care însă nu este inclus în aria protejată.

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă sau unul este necunoscut și ceilalți în stare favorabilă

Orice altă combinație

Unul sau mai mulți parametri în stare rea

Doi sau mai mulți parametri evaluați ca necunoscuți dar nici unul în stare rea

Nr

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Rana dalmatina

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

• ”FV” - favorabilă

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

• ”0” - este stabilă

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Starea globală de conservare a speciei nu a fost evaluată ca necunoscută

D.6.

Informații suplimentare

Este una din cele două specii dominante de amfibian în sit, alături de R. ridibunda, fiind identificată, atât în habitate permanente la lacul Cicoș, valea Sânnicolau, cât și în habitate temporare din interiorul ecosistemelor forestiere, inclusiv în acestea, în perioada post reproductivă.

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă sau unul este necunoscut și ceilalți în stare favorabilă

Orice altă combinație

Unul sau mai mulți parametri în stare rea

Doi sau mai mulți parametri evaluați ca necunoscuți dar nici unul în stare rea

Nr

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Rana ridibunda

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

• ”FV” - favorabilă

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

• ”0” - este stabilă

D.5.

Starea globală de

conservare

necunoscută

Starea globală de conservare a speciei nu a fost evaluată ca necunoscută

D.6.

Informații

suplimentare

Este specia de amfibian dominantă, prezentă numai în zonele umede permanente din R0SCI0220, fiind identificată atât în lacul Cicoș cât și în valea Sânnicolau. Principalul loc de reproducere al speciei este reprezentat însă de lacul Olosig, care nu este inclus în aria protejată.

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă sau unul este necunoscut și ceilalți în stare favorabilă

Orice altă combinație

Unul sau mai mulți parametri în stare rea

Doi sau mai mulți parametri evaluați ca necunoscuți dar nici unul în stare rea

Nr

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Triturus vulgaris

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

• ”FV” - favorabilă

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

• ”0” - este stabilă

D.5.

Starea globală de

conservare

necunoscută

Starea globală de conservare a speciei nu a fost evaluată ca necunoscută

D.6.

Informații

suplimentare

Este o specie puțin frecventă, dar larg răspândită în toate ecosistemele acvatice din sit, atât temporare cât și permanente. A fost identificată la lacul Cicoș cât și pe valea dintre lacul Cicoș și Lacul Olosig, precum și în habitate temporare din ecosistemele forestiere.

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă sau unul este necunoscut și ceilalți în stare favorabilă

Orice altă combinație

Unul sau mai mulți parametri în stare rea

Doi sau mai mulți parametri evaluați ca necunoscuți dar nici unul în stare rea

Nr

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Lacerta agilis

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

• ”FV” - favorabilă

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

• ”0” - este stabilă

D.5.

Starea globală de

conservare

necunoscută

Starea globală de conservare a speciei nu a fost evaluată ca necunoscută

D.6.

Informații

suplimentare

A fost identificată la liziere de pădure, în poieni în interiorul pădurilor, pe marginea drumurilor forestiere, în habitatul caracteristic, inclusiv în zone cu vegetație higrofilă din valea Pucioasa.

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă sau unul este necunoscut și ceilalți în stare favorabilă

Orice altă combinație

Unul sau mai mulți parametri în stare rea

Doi sau mai mulți parametri evaluați ca necunoscuți dar nici unul în stare rea

Nr

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Natrix natrix

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

• ”FV” - favorabilă

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

• ”0” - este stabilă

D.5.

Starea globală de

conservare

necunoscută

Starea globală de conservare a speciei nu a fost evaluată ca necunoscută

D.6.

Informații

suplimentare

Este o specie comună identificată în sit în zone umede permanente cu vegetație higrofilă și palustră abundentă de la lacul Cicoș, malul lacului Olosig la limita sitului și valea Sânnicolau (Pucioasa)

Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă sau unul este necunoscut și ceilalți în stare favorabilă

Orice altă combinație

Unul sau mai mulți parametri în stare rea

Doi sau mai mulți parametri evaluați ca necunoscuți dar nici unul în stare rea

6.2.

Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ

6.2.1.

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat

Tabelul E: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate:

Nr

Parametru

Descriere

E.1

Clasificarea tipului de habitat

EC

E.2

Codul unic al tipului de habitat

92A0

E.3

Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată

29,78 ha

E.4

Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată

Bună

E.5

Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național

0-2%

E.6

Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național

Nesemnificativă

E.7

Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior

E.8

Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată

Cca 30 ha

E.9

Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată

Estimare la suprafețele cu biotopuri favorabile, respectiv la suprafața actuală.

E.10

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată

”~” - aproximativ egal

E.11

Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat

”0” - stabilă

E.12

Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat

E.13

Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat

-

E.14

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat

Bună

E.15

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat

-

E.16

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative

E.17

Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat

Nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative.

E.18

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

”FV” - favorabilă

E.19

Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

”0” - este stabilă

E.20

Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Este posibil ca, în trecut, suprafața habitatului să fi fost mai mare. Prin eliminarea vegetației lemnoase și înlocuirea habitatului cu pajiști umede, se poate presupune acest lucru. Insă, pentru criteriul Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat nu au fost observate, pe perioada studiilor, elemente care să indice o reducere actuală a suprafeței habitatului. Pentru criteriul Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat nu au fost observate, pe perioada studiilor, elemente care să indice astfel de modificări.

Habitatul este influențat de variațiile nivelului hidric, dar aportul de apă pe aceste văi a fost modificat cu decenii în urmă. În prezent, mai evident este efectul modificărilor climatice. Totuși, starea habitatului, din punctul de vedere al suprafeței ocupate, pare stabilă. Astfel, Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată poate fi considerat ”~” - aproximativ egal, respectiv Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată, cea a suprafeței actuale a habitatului.

Matricea 8) Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

X

Nr

Parametru

Descriere

E.1

Clasificarea tipului de habitat

EC

E.2

Codul unic al tipului de habitat

91E0*

E.3

Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată

22,27 ha

E.4

Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată

Bună

E.5

Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național

0-2%

E.6

Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național

Nesemnificativă

E.7

Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior

E.8

Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată

Cca 22 ha

E.9

Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată

Estimare la suprafețele cu biotopuri favorabile și la suprafața actuală.

E.10

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată

”≈” - aproximativ egal

E.11

Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat

”0” - stabilă

E.12

Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat

E.13

Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat

-

E.14

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat

Bună

E.15

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat

-

E.16

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative

E.17

Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat

Nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative.

E.18

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

”FV” - favorabilă

E.19

Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

”0” - este stabilă

E.20

Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Principala suprafață a acestui habitat se găsește în RN Lacul Cicoș, inclusă în situl de importanță comunitară. Habitatul se mai găsește pe valea care leagă Lacul Cicoș de Lacul Olosig, zonă unde habitatul este întrerupt prin impact antropic, dar aceste suprafețe nu intră în ariile protejate. In sudul sitului se mai găsește o suprafață cu arin negru, menținută prin plantații. Astfel, ne referim în special la suprafața din RN Lacul Cicoș, care prezintă importanță ridicată pentru conservarea unor specii de plante rare sau relicte și pentru menținerea unui ecosistem caracteristic zonelor depresionare din nord- vestul României.

Aici, suprafața habitatului se menține însă este obligatorie stabilirea unei zone tampon între habitat și culturile agricole învecinate, ca să se elimine pericolul intrării cu utilaje în liziera pădurii de arin.

Matricea 8) Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

X

Nr

Parametru

Descriere

E.1

Clasificarea tipului de habitat

EC

E.2

Codul unic al tipului de habitat

91F0

E.3

Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată

8,02 ha

E.4

Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată

Bună

E.5

Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național

0-2%

E.6

Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național

Nesemnificativă

E.7

Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior

E.8

Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată

Cca 8 ha

E.9

Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată

Estimare la suprafețele cu biotopuri favorabile și la suprafața actuală.

E.10

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată

”≈” - aproximativ egal

E.11

Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat

”0” - stabilă

E.12

Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat

-

E.13

Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat

-

E.14

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat

Bună

E.15

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat

-

E.16

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative

E.17

Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat

Nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative.

E.18

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

”FV” - favorabilă

E.19

Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

”0” - este stabilă

E.20

Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Habitatul se găsește pe o singură parcelă, unde există un stejăret de vârstă mare, bine conservat datorită și existenței coloniei de stârci cenușii. Totuși, habitatul este înconjurat de plantații de nuc american care se dezvoltă foarte bine în condițiile de la Săcueni și care ar putea pătrunde în zonele marginale ale pădurii. Chiar dacă pădurea de stejar este densă și speciile invazive s-ar instala mai greu spre interiorul ei, eliminarea nucului american și a altor specii invazive din imediata apropiere, respectiv plantarea unei zone tampon cu specii autohtone, prin reconstrucție ecologică, reprezintă acțiuni necesare pentru conservarea pe termen lung a habitatului.

Matricea 8) Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

X

Nr

Parametru

Descriere

E.1

Clasificarea tipului de habitat

EC

E.2

Codul unic al tipului de habitat

91M0

E.3

Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată

269,82 ha

E.4

Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată

Bună

E.5

Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național

0-2%

E.6

Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național

Nesemnificativă

E.7

Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior

-

E.8

Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată

Cca 260 ha

E.9

Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată

Estimare la suprafețele cu biotopuri favorabile și la suprafața actuală.

E.10

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată

”~” - aproximativ egal

E.11

Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat

”0” - stabilă

E.12

Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat

-

E.13

Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat

-

E.14

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat

Bună

E.15

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat

-

E.16

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative

-

E.17

Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat

Nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative.

E.18

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

”FV” - favorabilă

E.19

Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

”0” - este stabilă

E.20

Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Habitatul 91M0 la Săcueni are câteva particularități:

-O bună parte a arboretelor au fost plantate de a lungul timpului, astfel că distribuția habitatului a fost realizată prin cartarea doar a suprafețelor cu aspect natural și care corespund descrierii habitatului.

Este dificil de afirmat exact ce tip de păduri au existat în această zonă, cu mai multe decenii în urmă.

Pe numeroase suprafețe au fost conduse experimente silvice, multe cu specii alohtone, chiar invazive, sau cu specii care nu sunt caracteristice zonei, în plantaje silvice.

-Arboretele profund modificate în timp, cele evident plantate, zonele de experimente silvice nu au fost incluse în acest habitat, chiar dacă biotopul ar corespunde acestuia.

Din cauză că am cartat pentru acest habitat doar suprafețele cu aspect natural și care corespund descrierii acestuia, suprafața ocupată este considerată cea actuală, rezultată din acest studiu, astfel că starea de conservare, după criteriul suprafeței, este considerată favorabilă.

Matricea 8) Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

X

Nr

Parametru

Descriere

E.1

Clasificarea tipului de habitat

EC

E.2

Codul unic al tipului de habitat

6440

E.3

Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată

24,85 ha

E.4

Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată

Bună

E.5

Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național

0-2%

E.6

Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național

Nesemnificativă

E.7

Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior

-

E.8

Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată

Cca 25 ha

E.9

Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată

Estimare la suprafețele cu biotopuri favorabile și la suprafața actuală.

E.10

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată

”~” - aproximativ egal

E.11

Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat

”0” - stabilă

E.12

Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat

-

E.13

Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat

-

E.14

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat

Bună

E.15

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat

-

E.16

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative

-

E.17

Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat

Nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative.

E.18

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

”FV” - favorabilă

E.19

Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

”0” - este stabilă

E.20

Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Habitatul se găsește pe valea din sudul sitului, alături de habitatul 92 A0. O parte a suprafețelor de pajiști umede sunt cosite, dar acest lucru nu afectează acest habitat, ci contribuie la menținerea lui, posibil chiar în defavoarea extinderii habitatului 92A0, prin împiedicarea instalării vegetației lemnoase.

Matricea 8) Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

X

Nr

Parametru

Descriere

E.1

Clasificarea tipului de habitat

EC

E.2

Codul unic al tipului de habitat

3150

E.3

Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată

0,64 ha

E.4

Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată

Bună

E.5

Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național

0-2%

E.6

Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național

Nesemnificativă

E.7

Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior

-

E.8

Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată

Cca 1 ha

E.9

Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată

Estimare la suprafețele cu biotopuri favorabile și la suprafața actuală.

E.10

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată

”~” - aproximativ egal

E.11

Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat

”0” - stabilă

E.12

Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat

-

E.13

Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat

-

E.14

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat

Bună

E.15

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat

-

E.16

Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative

-

E.17

Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat

Nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative.

E.18

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

”FV” - favorabilă

E.19

Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

”0” - este stabilă

E.20

Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Habitatul apare sub forma unor ochiuri de apă, de dimensiuni reduse, unul în RN Lacul Cicoș și unul, două sau mai multe pe valea sudică, în funcție de nivelul apelor.

Este un habitat care depinde de aprovizionarea cu apă și variază ușor de-a lungul timpului.

Matricea 8) Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

X

6.2.2.

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat

Tabelul F: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice:

Nr

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

92A0

F.3.

Structura și funcțiile tipului de habitat

Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative.

F.4.

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

”FV” - favorabilă

F.5.

Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al

structurii și al funcțiilor specifice

”0” - este stabilă

F.6.

Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

Habitatul 92A0, în acest sit, prezintă anumite particularități naturale: aspectul de păduri - galerii nu este atât de evident iar compoziția floristică cuprinde și specii ale habitatelor învecinate, respectiv ale habitatului 91E0*, caracteristic zonelor umede din regiunea Săcueni.

Matricea 9) Matricea evaluării stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

X

Nr

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

91E0*

F.3.

Structura și funcțiile tipului de habitat

Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative.

F.4.

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

”FV” - favorabilă

F.5.

Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

”0” - este stabilă

F.6.

Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

Comparativ cu datele bibliografice, anumite procese de dinamică naturală au loc în acest habitat (unele determinând reducerea populațiilor sau pierderea unor specii rare), dar acestea nu sunt influențate de factori antropici controlabili.

Matricea 9) Matricea evaluării stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

X

Nr

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

91F0

F.3.

Structura și funcțiile tipului de habitat

Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative.

F.4.

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

”FV” - favorabilă

F.5.

Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

”0” - este stabilă

F.6.

Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

Este important să se monitorizeze speciile invazive în zonele marginale ale habitatului.

Matricea 9) Matricea evaluării stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

X

Nr

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

91M0

F.3.

Structura și funcțiile tipului de habitat

Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative.

F.4.

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

”U1” - nefavorabilă - inadecvată

F.5.

Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

”-” - se înrăutățește

F.6.

Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

Suprafețele incluse în habitatul 91M0 sunt gestionate silvic, astfel că numeroase arborete prezintă biodiversitate redusă, fiind dominate de un număr restrâns de specii lemnoase de interes, cu vârstă similară, ceea ce reduce potențialul lor de a asigura o structură și funcțiile caracteristice unui habitat natural.

Însă, cea mai mare problemă o reprezintă speciile invazive, care se extind din plantațiile care au existat sau care mai există în sit. Impactul acestora în timp ar putea să fie ridicat.

Matricea 9) Matricea evaluării stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

X

Nr

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

6440

F.3.

Structura și funcțiile tipului de habitat

Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative.

F.4.

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

”FV” - favorabilă

F.5.

Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

”0” - este stabilă

F.6.

Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

Este important să se monitorizeze speciile invazive și variațiile produse de modificările climatice și hidrice.

Matricea 9) Matricea evaluării stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

X

Nr

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

3150

F.3.

Structura și funcțiile tipului de habitat

Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative.

F.4.

Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

”FV” - favorabilă

F.5.

Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

”0” - este stabilă

F.6.

Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice

În Lacul Cicoș, habitatul conservă specii de plante rare și/sau relictare. Efectivele acestora au scăzut de-a lungul timpului sau nu sunt în condiții optime din cauza dinamicii vegetației, determinată de modificări climatice și de biotop. Este important să se monitorizeze variațiile produse de modificările climatice și hidrice. Pentru conservarea pe termen lung, Lacul Cicoș poate face subiectul unei restaurări ecologice, pentru reducerea stufului care tinde să acopere ochiul de apă odată cu scăderea nivelului apelor și ușoara colmatare.

Matricea 9) Matricea evaluării stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

X

6.2.3.

Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor

Tabelul G: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare:

Nr

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

92A0

G.3.

Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat

”0” - stabilă

G.4.

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor

”~” - aproximativ egal

G.5.

Perspectivele tipului de habitat în viitor

FV - perspective bune

G.6.

Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor

Scăzut

G.7.

Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat

Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată.

Matricea 10) Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării planului de management actual

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

X

Nr

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

91E0*

G.3.

Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat

”0” - stabilă

G.4.

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor

”~” - aproximativ egal

G.5.

Perspectivele tipului de habitat în viitor

FV - perspective bune

G.6.

Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor

Scăzut

G.7.

Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat

Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată.

Totuși, dinamica vegetației în actualele condiții climatice trebuie să fie constant monitorizată.

Matricea 10) Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării planului de management actual

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

X

Nr

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

91F0

G.3.

Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat

”0” - stabilă

G.4.

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor

”~” - aproximativ egal

G.5.

Perspectivele tipului de habitat în viitor

FV - perspective bune

G.6.

Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor

Scăzut

G.7.

Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat

Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată.

Matricea 10) Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării planului de management actual

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

X

Nr

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

91M0

G.3.

Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat

”0” - stabilă

G.4.

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor

”~” - aproximativ egal

G.5.

Perspectivele tipului de habitat în viitor

FV - perspective bune

G.6.

Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor

Mediu

G.7.

Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat

Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat ar putea fi asigurată.

În condițiile implementării planului de management, dacă vor fi menținute arboretele cu stare de conservare favorabilă, respectiv dacă vor fi îmbunătățite cele cu stare de conservare nefavorabil-inadecvată, în special prin controlul speciilor invazive, viabilitatea habitatului poate fi asigurată.

Matricea 10) Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării planului de management actual

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

X

Nr

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

6440

G.3.

Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat

”0” - stabilă

G.4.

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor

”~” - aproximativ egal

G.5.

Perspectivele tipului de habitat în viitor

FV - perspective bune

G.6.

Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor

Scăzut

G.7.

Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat

Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată.

Matricea 10) Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării planului de management actual

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

X

Nr

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

3150

G.3.

Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat

”0” - stabilă

G.4.

Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor

”~” - aproximativ egal

G.5.

Perspectivele tipului de habitat în viitor

FV - perspective bune

G.6.

Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor

Scăzut

G.7.

Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat

Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată, din punctul de vedere al factorilor antropici care pot fi controlați. Este necesară monitorizarea întregii rezervații naturale, pentru a surprinde tendințele de evoluție naturală și pentru a interveni, dacă va fi posibil, pentru menținerea în stare favorabilă a habitatului 3150 și a arinișului (91E0*) care îl înconjoară.

Matricea 10) Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării planului de management actual

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

X

6.2.4.

Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat

Tabelul H: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat:

Nr

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

92A0

H.3.

Starea globală de conservare a tipului de habitat

”FV” - favorabilă

H.4.

Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat

”0” - este stabilă

H.5.

Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute

-

H.6.

Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată

Acest habitat poate fi afectat de scăderea nivelului hidric, de captări din amonte și prin extinderea unor specii invazive. În condițiile implementării planului de management, impacturile antropice și speciile invazive vor fi controlate. Pentru menținerea habitatului în condiții optime, pot fi justificate măsuri de reconstrucție ecologică, în sensul refacerii cursurilor de apă în amonte.

Matricea 11) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

X

Nr

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

91E0*

H.3.

Starea globală de conservare a tipului de habitat

”FV” - favorabilă

H.4.

Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat

”0” - este stabilă

H.5.

Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute

-

H.6.

Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată

Acest habitat poate fi afectat de scăderea nivelului hidric, modificări climatice și prin extinderea unor specii invazive. În condițiile implementării planului de management, impacturile antropice și speciile invazive vor fi controlate. Pentru menținerea habitatului în condiții optime, având în vedere și importanța acestuia d.p.d.v. floristic, biogeografic etc. pot fi justificate măsuri de reconstrucție ecologică.

Matricea 11) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

X

Nr

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

91F0

H.3.

Starea globală de conservare a tipului de habitat

”FV” - favorabilă

H.4.

Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat

”0” - este stabilă

H.5.

Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute

-

H.6.

Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată

Starea globală de conservare este favorabilă iar habitatul este reprezentativ pentru situl de importanță comunitară.

În partea vestică a acestei păduri, o subparcelă a fost plantată cu nuc american. Pare evident că aici a fost înlocuit habitatul 91F0. Această suprafață poate face obiectul reconstrucției ecologice.

Matricea 11) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

X

Nr

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

91M0

H.3.

Starea globală de conservare a tipului de habitat

”U1” - nefavorabilă - inadecvată

H.4.

Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat

”-” - se înrăutățește

H.5.

Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute

-

H.6.

Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată

Pentru menținerea habitatului, dar în special pentru protejarea habitatelor învecinate, măsurile de reconstrucție ecologică centrate pe eliminarea speciilor invazive sunt absolut necesare. De asemenea, în colaborare cu autoritățile silvice, este necesară revizuirea modului de exploatare silvică și implementarea măsurilor de conservare.

Matricea 11) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

X

Nr

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

6440

H.3.

Starea globală de conservare a tipului de habitat

”FV” - favorabilă

H.4.

Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat

”0” - este stabilă

H.5.

Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute

-

H.6.

Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată

Habitatul este într-o stare de conservare favorabilă, se găsește pe valea din sudul sitului, alături de habitatul 92A0. O parte a suprafețelor de pajiști umede sunt cosite, dar acest lucru nu afectează acest habitat, ci contribuie la menținerea lui, posibil chiar în defavoarea extinderii habitatului 92A0, prin împiedicarea instalării vegetației lemnoase.

Este important să se monitorizeze speciile invazive și variațiile produse de modificările climatice și hidrice.

Matricea 11) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

X

Nr

Parametru

Descriere

E.1.

Clasificarea tipului de habitat

EC

E.2.

Codul unic al tipului de habitat

3150

H.3.

Starea globală de conservare a tipului de habitat

”FV” - favorabilă

H.4.

Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat

”0” - este stabilă

H.5.

Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute

-

H.6.

Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată

Habitatul are o stare de conservare favorabilă, dar este mai puțin stabil, datorită caracteristicilor sale, fiind influențat de modificările climatice, variația sau scăderea nivelului apelor. Pentru că menține populații de plante rare (cel puțin în RN Lacul Cicoș), habitatul este important și reprezentativ pentru această zonă.

Matricea 11) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

X

6.3.

Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor/habitatelor pentru care au fost desemnate siturile

Parametrii relevanți pentru evaluarea stării de conservare redați în cele ce urmează sunt stabiliți de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, dar valorile s-au corelat cu studiile de teren care au stat la baza prezentului plan de management.

92A0 Păduri-galerii (zăvoaie) de Salix alba și Populus alba

Suprafața habitatului este conform formularului standard de 14 ha, iar starea de conservare este bună (B). În cadrul studiilor ce stau la baza planului de management de față, suprafața habitatului identificată în teren este de 29,78 ha, iar starea de conservare este Favorabilă (FV). Obiectivul de conservare specific sitului pentru acest tip de habitat este menținerea stării de conservare, definit prin următorii parametri și valori țintă:

Parametru

Unitate de măsură

Valoare țintă

Informații suplimentare

Suprafața habitatului

ha

Cel puțin 29

Valoarea țintă s-a stabilit pe baza cartării în teren.

Specii de arbori caracteristice

Procent acoperire / 500 mp

Cel puțin 70

După Gafta și colaboratori, 2008, Mountford și colaboratori, 2008: Salix alba, Populus alba, P. nigra, Fraxinus angustifolia

Compoziția stratului ierbos (specii caracteristice)

Procent acoperire / 500 mp

Cel puțin 3

După Gafta și colaboratori, 2008, Mountford și colaboratori, 2008: Agrostis stolonifera, Althaea officinalis, Galium rubioides, Cicuta virosa, Lycopus europaeus, Lysimachia nummularia, L. vulgaris, Physalis alkekengi, Ranunculus repens, Scutellaria galericulata, Solanum dulcamara, Asparagus verticillatus, A. tenuifolius, A. officinalis, Myosoton aquaticum, Poa trivialis, Eupatorium cannabinum, Lythrum salicaria, Myosotis scorpioides, Equisetum arvense, Stachys palustris, Agropyron repens, Angelica sylvestris, Mentha aquatica

Abundență specii alohtone (invazive și potențial invazive)

Procent acoperire / ha

Mai puțin de 1%

Posibil pot fi prezente: Robinia pseudoacacia, Amorpha fruticosa, Ailanthus altissima, Morus alba, M. nigra, Conyza canadensis, Helianthus tuberosus. Trebuie documentat în termen de 2 ani.

Abundență ecotipuri necorespunzătoare / specii în afara arealului

Procent acoperire / ha

Mai puțin de 10%

Ca și ecotipuri necorespunzătoare, pot fi plantați plopi hibrizi. După Mountford și colaboratori, 2008, Rubus caesius poate avea o dezvoltare masivă în unele fitocenoze, depășind 5% acoperire, sufocând celelalte specii din stratul ierbos și subarbustiv. Alte specii ruderale, nitrofile, potențial prezente: Urtica dioica, Glechoma hederacea, Rumex obtusifolius, Bidens tripartita.

Volum lemn mort la sol sau pe picior

mc / ha

Cel puțin 10

Se recomandă păstrarea a cca 3-5 arbori parțial uscați, rupți - inclusiv crengi căzute la pământ, ceea ce reprezintă aproximativ 10 mc/ha.

Arbori de biodiversitate, clasa de vârstă peste 80 de ani

Număr arbori / ha

Cel puțin 5

-

4110 Pulsatilla pratensis subsp. hungarica (Dediței)

Starea de conservare, pe baza Formularului standard este nefavorabilă (C - valoare medie sau redusă). În timpul studiilor de fundamentare ce stau la baza planului de management, specia nu a fost identificată, iar starea de conservare a fost stabilită ca necunoscută. Obiectivul de conservare specific sitului pentru această specie este îmbunătățirea stării de conservare, definit prin următorii parametri și valori țintă:

Parametru

Unitate de măsură

Valoare

țintă

Informații suplimentare

Mărime populație

Număr indivizi

Trebuie definită

Mărimea populației în sit este necunoscută și trebuie documentată în continuare. Specia nu a fost identificată în sit, singurele habitate potențiale unde condițiile sunt întrunite, se găsesc la liziera pădurii, în partea de nord-vest a sitului, la marginea acestuia și liziera pădurii, în partea centrală înaltă a sitului. Este posibil ca în alți ani, în funcție de condițiile climatice, specia să se identifice, de aceea se propune continuarea cercetărilor asupra prezenței acesteia în sit.

Distribuția speciei

Număr locații (ocurențe)

Trebuie definită

Nu există informații actuale asupra acestui parametru la nivelul sitului, specia nefiind identificată în timpul cercetărilor din teren

Suprafața habitatului speciei

ha

Trebuie definită

Nu sunt disponibile informații despre acest parametru la nivelul sitului, specia nefiind identificată în timpul cercetărilor din teren.

Abundență specii alohtone (invazive și potențial invazive)

Procent acoperire / ha

Mai puțin de 1%

Nu există informații actuale asupra acestui parametru la nivelul sitului, specia nefiind identificată în timpul cercetărilor din teren.

Abundență specii indicatoare pentru perturbări (eutrofizare, specii nitrofile, specii ruderale)

Procent acoperire / ha

Mai puțin de 5%

Nu există informații actuale asupra acestui parametru la nivelul sitului, specia nefiind identificată în timpul cercetărilor din teren.

Numărul și procentul populațiilor cu tendința pozitivă sau stabilă a producției de semințe

Număr de populații

Trebuie definită

Nu sunt disponibile date asupra acestui parametru, specia nefiind identificată în timpul cercetărilor din teren.

% din numărul total de populații

100%

1188 Bombina bombina (Izvoraș cu burtă galbenă)

Conform Formularului standard starea de conservare este bună (B). Conform studiilor din teren efectuată în vederea elaborării planului de management, specia se află în stare de conservare Nefavorabilă-Inadecvată. Obiectivul de conservare specific sitului pentru această specie este îmbunătățirea stării de conservare, definit prin următorii parametri și valori țintă:

Parametru

Unitate de măsură

Valoare țintă

Informații adiționale

Mărimea populației

Număr indivizi

50-100 indivizi

Dimensiunea populației a fost stabilită prin studii de teren.

Densitatea speciei

Număr de indivizi / habitat acvatic de reproducere

Trebuie definită

Nu sunt disponibile informații.

Suprafața habitatului

Suprafață habitat de reproducere (mp)

Suprafață habitat terestru (ha)

52000 mp

Suprafața habitatului a fost stabilită prin studii de teren.

Distribuția speciei

Numărul de careuri de 250 x 250 m în care este prezentă specia

Număr locații cu prezența speciei

1 careu

Specia a fost identificată în două locuri în rezervația naturală Lacul Cicoș. La nivelul întregului sit au fost realizate 13 observații asupra speciei, exceptând lacul Cicoș specia fiind identificată exclusiv în zonele umede din Valea Pucioasa.

Densitatea habitatului de reproducere

Habitat de reproducere / kmp

Cel puțin 2/km

Nu sunt disponibile informații.

Acoperirea habitatelor naturale terestre în jurul habitatelor de reproducere într-o rază de 500 m

% din acoperirea suprafeței

Cel puțin 75

Nu sunt disponibile informații.

1220 Emys orbicularis (Țestoasă de baltă)

Formularul standard listează această specie cu stare conservare bună (B). Habitate adecvate speciei se găsesc în afara limitelor actuale ale sitului. În cadrul studiilor de teren, specia a fost evaluată ca având stare de conservare Favorabilă (FV). Obiectivul de conservare specific sitului pentru această specie este menținerea stării de conservare, definit prin următorii parametri și valori țintă:

Parametru

Unitate de măsură

Valoare țintă

Informații suplimentare

Mărime populație

Număr indivizi

50-100

Dimensiunea populației a fost stabilită prin studii de teren.

Densitate populație

Număr exemplare / km transect

Număr indivizi/ha

Trebuie definită

Dimensiunea populației a fost stabilită prin studii de teren.

Suprafață habitat

ha

52000 mp

În apropierea sitului se găsesc două iazuri artificiale care reprezintă habitat potențial pentru specie: primul se găsește la limita estică a sitului pe firul pârâului Sânnicolau și are o suprafață de 6,5 ha, iar al doilea se găsește în direcția nord-est față de sit la o distanță de 1,9 km de limita sitului, pe firul pârâului Olosig și are o suprafață de 9,9 ha. Amândouă habitate au vegetație ripariană naturală bine dezvoltată și zone de mal cu vegetație de mlaștină, favorabilă speciei. În cazul în care se confirmă prezența speciei în aceste habitate, acestea trebuie incluse în sit pentru a asigura protecția eficientă a speciei.

Distribuția speciei

Număr locații cu prezența speciei

Număr unități de caroiaj de 250x250 m cu prezența speciei

1 careu

În timpul studiilor de teren, specia a fost identificată în ROSCI0220 pe valea pârâului Pucioasa, dar și la limita sitului la lacul Olosig și în canalul de legătură dintre lacul Olosig și Lacul Cicoș. La Lacul Cicoș specia nu a fost identificată.

Prezența structurilor de expunere la soare în zona litorală, spre exemplu trunchiuri de arbori

Număr structuri / 100 m

Număr total structuri de expunere la soare

Cel puțin 1

Specia necesită structuri de expunere la soare pentru termoreglare în zona ripariană. Valoarea actuală trebuie documentată în termen de 2 ani.

Vegetație ripariană naturală cu o lățime de cel puțin 5 m în jurul habitatelor speciei

Lungime linie de mal (km)

Trebuie definită

Habitatele adecvate ale speciei sunt corpurile de apă cu vegetație ripariană naturală care oferă adăpost.

7.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

7.1.

Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată

Scopul principal al Planului de Management este asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor de interes comunitar pentru a căror conservare au fost desemnate situl R0SCI0220 Săcueni și aria naturală protejată 2.184 Lacul Cicoș, a ecosistemelor naturale și a elementelor de interes conservativ, precum și dezvoltarea durabilă a comunităților din zonă prin păstrarea activităților tradiționale și ecoturism.

7.2.

Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități

7.2.1.

Obiectiv general

Obiectivele generale reprezintă ținte clare care trebuie să fie atinse și contribuie la îndeplinirea scopului planului de management, în perioada de timp declarată ca durată a planului de management, iar definirea acestora este corelată cu temele de bază:

Tabel 26. Obiectivele generale ale planului de management

Nr crt

Cod

Tema de bază

Obiectiv general

1.

T1

Conservarea și managementul biodiversității (al speciilor și habitatelor de interes conservativ)

OG 1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor pentru care au fost declarate situl ROSCI0220 Săcueni și aria naturală protejată 2.184 Lacul Cicoș

2.

T2

Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității

OG 2: Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversității

3.

T3

Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului

OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor de interes conservativ.

3.

T4

Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului

OG 4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor, schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității.

4.

T5

Utilizarea durabilă a resurselor naturale

OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile.

5.

T6

Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale și culturale)

OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului.

7.2.2.

Obiective specifice

Pentru fiecare obiectiv general definit anterior s-au identificat unul sau mai multe obiective specifice care sunt similare măsurilor generale de management.

Tabel 27. Obiectivele specifice corelate cu obiectivele generale ale planului de management

Nr crt

Cod

Tema de bază

Obiectiv general

Obiectiv specific

1.

T1

Conservarea și managementul biodiversității (al speciilor și habitatelor de interes conservativ)

OG 1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor pentru care au fost declarate situl ROSCI0220 Săcueni și aria naturală protejată 2.184 Lacul Cicoș

OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor speciilor

OS 2 Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de interes conservativ din sit și a habitatelor speciiilor

OS 3 Menținerea stării de conservare favorabilă a habitatelor de interes comunitar

OS 4 Îmbunătățirea stării de conservare a habitatului de interes comunitar 91M0

2.

T2

Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității

OG 2: Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile și habitatele de interes conservativ – inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversității

OS 5 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare pentru elementele de interes conservativ din sit

3.

T3

Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului

OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor de interes conservativ.

OS 6 Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management

OS 7 Asigurarea finanțării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de management

OS 8 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management

OS 9 Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea / managementul sitului

OS 10 Realizarea raportărilor necesare către autorități

4.

T4

Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului

OG 4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor, schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității.

OS 11 Realizarea și implementarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului

5.

T5

Utilizarea durabilă a resurselor naturale

OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile.

OS 12 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale

OS 13 Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului

6.

T6

Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale și culturale)

OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului.

OS 14 Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil

7.2.3.

Măsuri specifice/ măsuri de management

Tema 1. Conservarea și managementul biodiversității

OG 1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor pentru care au fost declarate situl ROSCI0220 Săcueni și aria naturală protejată 2.184 Lacul Cicoș

Tabel 28. OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor speciilor

Cod MS

Tip MS

Titlu MS

Descriere MS

Presiune / amenințare

1.1.1

A

Menținerea culturilor mixte pe terenurile agricole din sit pentru asigurarea calității bune a habitatelor caracteristice speciilor de amfibieni și reptile

Se menține crescută heterogenitatea structurală a peisajului care va avea ca efect menținerea unei diversități biologice ridicate.

A. 02.0 agricultura intensivă

1.1.2

R

Limitarea utilizării produselor biocide, hormoni și substanțe chimice pentru asigurarea calității bune a habitatelor caracteristice speciilor de amfibieni și reptile

Aplicarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice are un efect negativ asupra populațiilor de amfibieni prin efectul lor direct și asupra populațiilor de reptile în mod indirect prin intermediul speciilor cu care se hrănesc, substanțele toxice acumulându-se la nivelul țesuturilor speciilor prin intermediul rețelei trofice. În funcție de cantitatea acumulată în țesuturi aceste substanțe pot avea ca efect intoxicații, scăderea prolificității, sterilitate, sau în cazul ambifienilor, chiar moartea acestora. De această măsură vor beneficia toate speciile de herpetofaună. În consecință, pe terenurile agricole din sit folosirea produselor biocide, hormonilor de creștere și substanțelor chimice vor respecta limite maxim admise prin legislația din domeniul agricol.

A.07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice

1.1.3

A

Menținerea arborilor parțial uscați, bătrâni, scorburoși sau rupți pentru asigurarea calității bune a habitatelor caracteristice speciilor de amfibieni și reptile

Menținerea unui procent de minim 3-5 arbori / ha parțial uscați, bătrâni sau rupți - inclusiv crengi căzute la pământ - reprezintă o practică comună în prezent în managementul diversității pădurilor din Europa. Lemnul mort poate avea o distribuție neuniformă în unitatea de management forestier - unele zone pot fi sub medie, iar altele peste medie. Măsura privind lemnul mort nu se aplică în cazul arboretelor tinere, însă arborii-habitat - bătrâni, uscați, scorburoși- dacă sunt prezenți în arborete tinere, trebuie menținuți.

În cazul executării de tăieri de igienă, volumul de lemn al arborilor uscați selectați pentru a fi menținuți va fi asigurat la nivel de unitate amenajistică din volumul de lemn care depășește volumul de 1 mc/an/ha destinat executării lucrării de tăieri de igienă.

De această activitate vor beneficia toate speciile de amfibieni și reptile de interes conservativ care trăiesc în ecosistemele forestiere.

B.02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației

1.1.4

A

Monitorizarea întinderii și a suprafeței acumulărilor permanente și temporare de apă din sit pentru asigurarea calității bune a habitatelor caracteristice speciilor de amfibieni și reptile

Seceta și precipitațiile reduse pot duce în timp la scăderea numărului și reducerea suprafeței actuale ocupate de habitate acvatice de reproducere. Acestea vor fi monitorizate pentru a putea identifica eventuale modificări și propune măsuri de contracarare.

K.01.03 Secare

1.1.5

A

Controlul speciilor invazive în vederea îmbunătățirii stării de conservare a habitatelor caracteristice speciilor Pulsatilla pratensis ssp. hungarica și Salix alba

Măsura se va implementa în colaborare cu autoritățile silvice și constă în monitorizarea/controlul speciilor invazive și îndepărtarea acestora.

În zona Săcueni sunt prezente numeroase specii de plante invazive, adaptabile unor biotopuri mai umede. Principalele specii invazive, prezente deja în sit, care trebuie controlate sunt salcâmul, nucul american, mălinul american, dar și stejarii și frasinii alogeni.

Salcâmul, Robiniapseudoacacia este specia invazivă cea mai frecventă care apare în cadrul habitatului speciei Pulsatilla pratensis ssp. hungarica, însă în prezent presiunea se manifestă cu o intensitate scăzută.

Se propune eliminarea speciei invazive prin metode mecanice în zonele de distribuție a speciei.

De asemenea, se va interzice introducerea de specii vegetale necaracteristice habitatului.

Prioritate: medie

I.01 specii invazive non- native (alogene)

1.1.6

A

Menținerea stării de conservare a habitatului caracteristic speciei Pulsatilla pratensis ssp. hungarica

Zona din sit care corespunde necesităților speciei este situată la liziera pădurii, cu o mică pajiște însă puternic înțelenită și invadată de arbuști și puieți de arbori.

Se vor menține ecosistemele ierboase prin prevenirea instalării arborilor și arbuștilor.

Prioritate: medie

B.07 alte activități silvice

1.1.7

R

Menținerea habitatelor de pajiști caracteristice speciei Pulsatilla pratensis ssp. hungarica

Interzicerea conversiei pajiștilor în terenuri arabile sau de orice alt tip.

Prioritate: medie

B.07 alte activități silvice

1.1.8

R

Menținerea stării de conservare a habitatului 92A0 caracteristic speciei Salix alba

În diverse zone, de-a lungul văii care vine dinspre Sânicolaul de munte, în care se regăsește habitatul 92A0 (habitat specific speciei Salix alba), ponderea populației de Salix alba este mai redusă în cadrul acestui habitat față de celelalte specii de sălcii.

Se vor interzice tăierile de Salix alba.

Prioritate: medie

B.07 alte activități silvice G.05 alte intruziuni și dezechilibre umane

1.1.9

A

Monitorizarea modificarii cursurilor de apă permanente și sezoniere, respectiv a variațiilor în aprovizionarea cu apă

Specia Salix alba este dependentă de o anumită umiditate, scăderea cantității de apă poate duce la evoluția către alt tip de habitat și pierderea unor specii de plante caracteristice habitatului 92A0.

Se vor realiza controale periodice și se vor identifica potențialii factori ce conduc la modificarea cursurilor de apă.

Prioritate: mare

K.01.03 secare

1.1.10

R

Menținerea zonelor umede/ mlăștinoase caracteristice speciei Salix alba

Se vor interzice acțiunile ce conduc la desecarea zonelor umede /mlăștinoase. Aceste impacturi duc în timp la reducerea habitatului și afectarea funcțiilor lui, întreruperea cursivității inițiale a habitatlui respectiv, în cazul acesta fiind afectat habitatul 92A0 unde este prezentă specia Salix alba.

Se va preveni declanșarea unor succesiuni în favoarea altor specii decât cele caracteristice habitatului care pot apare mai ales atunci când nivelul hidric se modifică. Astfel, în viitor efectul cumulat al modificării cursurilor de apă (din trecut), a conectivității dintre acestea, al schimbărilor climatice poate duce la evoluția către alt tip de habitat și pierderea unor specii de plante.

Prioritate: mare

K.01.03 secare

J03.01 reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat

J.03.02 reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice

K.02.01 schimbarea compoziției de specii (succesiune)

1.1.11

A

Controlarea factorilor perturbatori

(poluarea chimică/ pesticide de pe terenurile agricole învecinate datorită pantei mari de scurgere)

Habitatul 92A0 (specific speciei) unde se află și cele mai multe exemplare de Salix alba este la baza unor pante, învecinate terenurilor agricole, iar orice aplicare de fertilizatori care să susțină culturile impactează evoluția vegetației umede de la baza acestora. Cultivatorii nu au respectat limitele ariei, luând treptat, câte puțin, din această rezervație naturală, acolo unde au putut intra cu utilajele agricole. Zonă afectată fiind cea din nordul rezervației, apoi limitele estică și vestică.

Se vor realiza campanii de informare și conștientizare pentru cultivatori în legătură cu pesticidele aplicate pe pantele care spre Valea dinspre Sânicolaul de Munte, să nu fie utilizate cantități mari de fertilizanți sau alte substanțe care ar putea afecta ecosistemul habitatului 92A0.

Se va delimita o zonă tampon a Rezervației Naturale.

Prioritate: medie

H.01.05 poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere

Notă: Activitate (A) / Măsură restrictivă (R)

Tabel 29. OS 2 îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor speciilor

Cod

MS

Tip

MS

Titlu MS

Descriere MS

Presiune/ amenințare

1.2.1

A

Crearea de noi habitate acvatice de reproducere în sit pentru îmbunătățirea habitatelor caracteristice speciilor de amfibieni și reptile

Crearea de noi bălți cu suprafețe variabile (1-3 mp) prin săparea unor gropi cu adâncime de până la 0,5 m, în punctele unde este favorizată acumularea naturală de apă, atât în habitate deschise cât și în habitate forestiere, în afara drumurilor de exploatare.

K.01.03 Secare

1.2.2

A

Managementul vegetației palustre în habitatele de reproducere caracteristice speciilor de amfibieni și reptile

Este necesară prevenirea acumulării de stuf uscat și colmatarea zonelor umede de reproducere. În acest sens este recomandată recoltarea/rărirea stufului din habitatele acvatice de la Lacul Cicoș și valea Sânnicolau. Această rărire se va face în petece de cel mult 50 mp si se va realiza exclusiv în afara perioadei active a amfibienilor (aprilie-septembrie)..

K.01.03 Secare

1.2.3

R

Limitarea și/ sau interzicerea oricăror activități susceptibile să ducă la reducerea suprafețelor ocupate de habitate acvatice permanente și temporare din sit

Vor fi interzise activități de drenare, desecare, canalizare, regularizare maluri, schimbarea destinației terenului etc. care ar putea duce imediat sau în timp la scăderea suprafeței și adâncimii habitatelor acvatic.

K.01.03 Secare

Notă: Activitate (A) / Măsură restrictivă (R)

Tabel 30. OS 3 Menținerea stării de conservare favorabilă a habitatelor de interes comunitar

Cod

MS

Tip

MS

Titlu MS

Descriere MS

Presiune / amenințare

Asigurarea conservării habitatului 92A0, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia

1.3.1

A

Monitorizarea debitelor și a eventualelor modificări ale

Majoritatea modificărilor rețelei hidrografice sunt istorice și au dus la întreruperea conectivității cursurilor

J. 02.05.02 - modificarea structurii cursurilor de apă

cursurilor de apă din sit și din amonte.

de apă. Sub influența schimbărilor climatice, deficitul de apă poate să crească. În amonte, pe principalele văi, orice captări de ape trebuie controlate.

continentale.

1.3.2

A

Eliminarea / controlul speciilor invazive periculoase (nuc american, mălin american, salcâm etc.).

Habitatul nu este deocamdată semnificativ influențat de speciile de plante invazive, dar în zona Săcueni au fost plantate numeroase alohtone care au potențialul de a se răspândi rapid.

La Cantonul silvic, habitatul se găsește pe suprafață redusă și cuprinde si specii plantate ornamental; plantațiile de nuc american se găsesc în apropiere.

I.01 - specii invazive non- native (alogene).

Asigurarea conservării habitatului 91E0*, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia

1.3.3

A

Monitorizarea debitelor și a eventualelor modificări ale cursurilor de apă din sit și din amonte.

Majoritatea modificărilor rețelei hidrografice sunt istorice și au dus la întreruperea conectivității cursurilor de apă. Sub influența schimbărilor climatice, deficitul de apă poate să crească. În amonte, pe principalele văi, orice captări de ape trebuie controlate.

J. 02.05.02 - modificarea structurii cursurilor de apă continentale.

M.01 - Schimbarea condițiilor abiotice.

1.3.4

A

Eliminarea / controlul speciilor invazive periculoase.

Eliminarea progresivă a nucului american din imediata vecinătate a habitatului 91E0* din RN Lacul Cicoș și înlocuirea lui cu specii de arbori nativi (stejar de luncă, arin negru) pe o bandă tampon de minim 15 m.

Habitatul nu este deocamdată semnificativ influențat de speciile de plante invazive, dar în zona Săcueni au fost plantate numeroase alohtone care au potențialul de a se răspândi rapid.

În special pentru habitatul 91E0* din RN Lacul Cicoș este obligatorie monitorizarea și intervenția, după caz. Propunem reducerea progresivă a procentului de participare în compoziție a nucului negru prin intervenții silvoculturale permise, respectând prevederile normelor tehnice și amenajamentele silvice în vigoare.

Prin implementarea acestor măsuri și datorită situației actuale a habitatului, cu puține specii invazive, această amenințare poate fi ținută sub control.

I.01 - specii invazive non- native (alogene).

1.3.5

A

Realizarea unei zone tampon de minim 5 m, la limita rezervației naturale cu terenurile agricole. Marcarea în teren a limitelor rezervației naturale și a sitului de importanță comunitară.

Instalarea unui panou de informare și conștinetizare.

Această zonă tampon este obligatorie pentru a împiedica utilizatorii terenurilor agricole să intre cu utilajele în vegetația din marginea ariei protejate.

Pe teren, marcarea limitelor spre terenurile agricole trebuie să se realizeze cu borne dese și vizibile, astfel încât să nu existe motivul necunoașterii acestora.

Acest panou trebuie să conțină minim harta rezervației, importanța ariei naturale și contravențiile pentru depășirea zonei tampon. El trebuie plasat spre terenurile agricole, în loc vizibil.

A.01 — Cultivare

(A. 02.01 - agricultura intensivă; A08 - fertilizarea).

Asigurarea conservării habitatului 91F0, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia:

1.3.6

A

Eliminarea / controlul speciilor invazive periculoase.

Habitatul nu este deocamdată semnificativ influențat de speciile de plante invazive, dar în zona Săcueni au fost plantate numeroase specii alohtone care au potențialul de a se răspândi rapid.

Habitatul se menține datorită densității vegetației forestiere, însă zonele marginale ale acestuia pot fi invadate de specii alohtone.

Eliminarea speciilor invazive în interiorul habitatului, a celor ierboase, iar pentru cele forestiere, propunem reducerea progresivă a procentului de participare în compoziție a nucului negru prin intervenții silvoculturale permise, respectând prevederile normelor tehnice și amenajamentele silvice în vigoare și în schimb să se planteze specii native, în special stejar de luncă (Quercus robur).

I.01 - specii invazive non- native (alogene)

Asigurarea conservării habitatului 6440, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia

1.3.7

A

Monitorizarea debitelor și a eventualelor modificări ale cursurilor de apă din sit și din amonte.

În amonte, pe principalele văi, orice captări de ape trebuie controlate și reglementate, inclusiv gestionarea Lacului Olosig.

J. 02.05.02 - modificarea structurii cursurilor de apă continentale.

1.3.8

A

Reglementarea, controlul și monitorizarea utilizării pajiștilor.

Valea sudică, alcătuită din habitatele 92A0 și 6440 (și câteva ochiuri de apă ale habitatului 3150), alcătuiesc o vegetație mozaicată, dependentă de fluctuațiile apelor, cu biodiversitate ridicată. Pajiștile, în general, sunt menținute prin cosit, iar lipsa cosirii conduce la instalarea, în timp, a vegetației arbustive. Ghidul privind cele mai bune practici agricole recomandă cosirea pajiștilor permanente cel puțin odată pe an.

Totodată, pășunatul pe teritoriul sitului este permis numai cu respectarea încărcăturii de animale pe unitatea de suprafață stabilită prin studiile pastorale întocmite sau acceptate de instituțiile abilitate și a normelor sanitar- veterinare în vigoare.

A.03 — Cosirea pășunii

1.3.9

R

Interzicerea înființării de culturi agricole pe suprafața habitatului.

Pe valea sudică, unele culturi agricole au tendința de a intra pe terenurile mai plane ale habitatului. Limitele habitatelor care alcătuiesc mozaicul de vegetație al văii din sudul sitului ar trebui marcate, astfel încât să nu fie deranjate prin culturi sau drum agricol.

A.01 — Cultivare

Asigurarea conservării habitatului 3150, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia

1.3.10

A

Monitorizarea debitelor și a eventualelor modificări ale cursurilor de apă din sit și din amonte.

Habitatul 3150 Lacul Cicoș, la fel ca și ochiurile de apă din valea sudică, depind de alimentarea cu apă. Aceasta poate fi parțial controlată. În timp, unele specii de plante, sensibile la condițiile de biotop, riscă să dispară iar ochiurile de apă să se colmateze.

Restaurarea ecologică ar putea fi necesară în viitor.

J. 02.05.02 - modificarea structurii cursurilor de apă continentale

M.01 - Schimbarea condițiilor abiotice

Notă: Activitate (A) / Măsură restrictivă (R)

Tabel 31. OS 4 îmbunătățirea stării de conservare a habitatului de interes comunitar 91M0

Cod

MS

Tip

MS

Titlu MS

Descriere MS

Presiune / amenințare

Asigurarea conservării habitatului 91M0, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia

1.4.1

A

Eliminarea și controlul speciilor invazive.

În habitatul 91M0, la Săcueni, au fost introduse doar acele arborete care corespund descrierii habitatului. Numeroase parcele cu vegetație forestieră din acest sit au fost puternic modificate în timp, prin plantări de specii autohtone dar și specii alohtone, dintre care unele cunoscute ca invazive (cele mai frecvente fiind nucul american și mălinul american). Astfel, în habitat au fost considerate pădurile mature, edificate aici în special de cer (Quercus cerris), majoritatea dintre ele având o stare de conservare bună (chiar dacă există o parcelă cu tăieri în ochiuri). Cu stare de conservare nefavorabil- inadecvată sunt arboretele de vârstă medie, exploatate silvic, și care cuprind mai multe specii invazive (acestea se extind mult mai rapid după lucrările silvice).

Pe toată suprafața habitatului este necesară monitorizarea speciilor invazive. Eliminarea sau controlul acestora va fi foarte dificil, cel puțin în zonele învecinate cu plantații de specii alohtone. Nucul american și mălinul american se dezvoltă foarte bine la Săcueni, datorită umidității mai ridicate și a altor caracteristici ale solului. Dacă extinderea nucului american ar putea fi controlată, cea a mălinului american pare deja imposibilă, pentru că specia se răspândește ușor, mai ales în stratul arbustiv sau al arborilor de talie mică, este tolerant față de lumină, astfel că apare atât în păduri cât și la marginea acestora, în alte tipuri de habitate. Există și alte specii alogene sau invazive, dar acestea nu sunt atât de frecvente în habitatul 91M0.

I.01 - specii invazive non- native (alogene)

1.4.2

A

Managementul habitatului în concordanță cu necesitățile acestuia, legate de suprafață, structură și funcții, pentru conservarea lui pe termen lung.

Pentru managementul conservativ al acestui habitat este necesară implementarea unei strategii realizată de comun acord cu silvicultorii care gestionează situl Săcueni.

Strategia va avea în vedere menținerea suprafeței actuale a habitatului, îmbunătățirea stării de conservare pentru parcelele cu stare de conservare nefavorabil-inadecvată, eliminarea / controlul speciilor invazive, menținerea și îmbunătățirea structurii pe specii și vârste, respectiv a funcțiilor habitatului, restaurarea ecologică, menținerea unor arborete bătrâne ca rezervă de semințe, cu lemn mort pe picior sau căzut la pământ, conform reglementărilor UE (aceste arborete ar putea fi utilizate și în scop ecoturistic).

În cazul executării de tăieri de igienă, volumul de lemn al arborilor uscați selectați pentru a fi menținuți va fi asigurat la nivel de unitate amenajistică din volumul de lemn care depășește volumul de 1 mc/an/ha destinat executării lucrării de tăieri de igienă.

B.02 - Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației (B.02.01.02 – replantarea pădurii (arbori nenativi))

I.01 - specii invazive nonnative (alogene)

Notă: Activitate (A) / Măsură restrictivă (R)

Tema 2 Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității

OG 2: Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile și habitatele de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversității

Tabel 32. OS 5 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare pentru elementele de interes conservativ din sit

Cod

MS

Tip

MS

Titlu MS

Descriere MS

Presiune/ amenințare

2.1.1

A

Reactualizarea inventarelor și evaluarea detaliată pentru toate speciile de amfibieni și reptile din ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș

Pentru speciile de amfibieni și reptile, realizarea acestei activități va permite evaluarea tendințelor mărimilor efectivelor populaționale ale acestor specii precum și evaluarea tendinței suprafețelor și a calității habitatelor.

Specia Lacerta viridis este în prezent specie cu prezență incertă în sit, dar situația ei se poate schimba în viitor.

-

2.1.2

A

Monitoringul speciilor de amfibieni și reptile de interes conservativ din ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș

Se va realiza monitorizarea stării de conservare a tuturor celor 10 specii pentru a căror conservare a fost desemnat situl ROSCI0220 și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș, pe baza protocoalelor de monitorizare individuale și respectând planul de monitorizare al sitului.

-

2.1.3

A

Reactualizarea inventarelor și evaluarea detaliată pentru speciile de floră de interes conservativ din ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș

Realizarea acestei activități va permite evaluarea tendințelor mărimilor efectivelor populaționale ale acestor specii precum și evaluarea tendinței suprafețelor și a calității habitatelor.

Specia Pulsatilla pratensis ssp. hungarica nu a fost identificată în sit, dar situația ei se poate schimba în viitor având în vedere că s-au identificat habiatete speciei.

-

2.1.4

A

Monitoringul speciilor de floră de interes conservativ din ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș

Se va realiza monitorizarea stării de conservare a Pulsatilla pratensis ssp. hungarica și Salix alba pentru a căror conservare a fost desemnat situl ROSCI0220 și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș, pe baza protocoalelor de monitorizare individuale și respectând planul de monitorizare al sitului.

Prioritate: mare

-

2.1.5

A

Reactualizarea inventarelor și evaluarea detaliată pentru habitatele de interes conservativ și a speciilor caracteristice acestora din ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș

Se va realiza pentru habitatele de interes comunitar și va permite analiza habitatelor din punct de vedere a suprafețelor ocupate, a schimbărilor în distribuția habitatului respectiv, informații din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice.

-

2.1.6

A

Monitoringul habitatelor de interes conservativ și a speciilor caracteristice acestora din ROSCI0220 Săcueni și rezervația naturală 2.184 Lacul Cicoș

Se va realiza pe baza protocoalelor de monitorizare individuale și respectând planul de monitorizare al sitului.

-

Tema 3. Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului

OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor de interes conservativ

Tabel 33. OS 6 Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management

Cod

MS

Tip

MS

Titlu MS

Descriere MS

3.1.1

A

Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului

Efectuarea de patrule periodice pe teritoriul sitului, în vederea asigurării respectării regulamentului și a prevederilor planului de management.

3.1.2

A

Evaluarea impactului pentru proiectele, planurile și programele care se realizează pe teritoriul sitului și acordarea de avize - negative/pozitive/cu restricții

Proiectele, planurile și programele vor fi analizate din punctul de vedere al impactului potențial asupra speciilor criteriu și asupra habitatului acestora. Se va urmări acordarea de avize pozitive doar acelor proiecte și planuri sau programe, care sunt în conformitate cu prevederile regulamentului și ale planului de management, și care nu vor avea un impact negativ asupra speciilor și habitatelor de interes conservativ.

Tabel 34. OS 7 Asigurarea finanțării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de management

Cod

MS

Tip

MS

Titlu MS

Descriere MS

3.2.1

A

Identificarea de surse de finanțare

Administratorul va urmări identificarea de surse de finanțare în vederea asigurării bugetului necesar pentru implementarea planului de management.

3.2.2

A

Elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare.

Administratorul sitului va depune cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare în vederea asigurării bugetului necesar pentru implementarea planului de management

3.2.3

A

Evaluarea cererilor de avize și eliberarea avizelor

Administratorul sitului va evalua cererile de avize primite și documentațiile aferente, inclusiv deplasându-se la fața locului pentru verificarea situației, dacă este cazul. Pentru această activitate se poate percepe un tarif, veniturile obținute din această activitate fiind alocate implementării planului de management.

Tabel 35. OS 8 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management

Cod

MS

Tip

MS

Titlu MS

Descriere MS

3.3.1

A

Ajustarea/modificarea indicatorilor în funcție de modificarea implementării planului de management

Se va monitoriza implementarea planului de management și se vor efectua ajustări/modificări ale indicatorilor în funcție de modificarea implementării planului de management

3.3.2

A

Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management

Actualizare/îmbunătățire baza de date GIS; achiziții de tehnică pentru inventare/monitorizare; achiziții vehicule pentru patrulare și pentru monitorizare; birotică.

Tabel 36. OS 9 Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul sitului

Cod

MS

Tip

MS

Titlu MS

Descriere MS

3.4.1

A

Asigurarea de personal implicat în managementul sitului

Se va urmări asigurarea mijloacelor logistice și financiare necesare dezvoltării profesionale pentru personalul/ voluntarii implicați în managementul sitului.

3.4.2

A

Desfășurarea și participarea la cursuri de instruire necesare

Se vor promova activitățile de instruire a personalului propriu în vederea asigurării unui personal calificat corespunzător pentru implementarea activităților prevăzute în planul de management.

Tabel 37. OS 10 Realizarea raportărilor necesare către autorități

Cod

MS

Tip

MS

Titlu MS

Descriere MS

3.5.1

A

Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare

Administratorul va realiza rapoartele de activitate și financiare necesare

3.5.2

A

Trimiterea și completarea rapoartelor în funcție de solicitările autorităților

Administratorul va răspunde solicitărilor autorității publice centrale pentru protecția mediului, apelor și pădurilor pentru trimiterea rapoartelor de activitate și financiare.

Tema 4. Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului

OG 4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor, schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității

Tabel 38. OS 11 Realizarea și implementarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului

Cod

MS

Tip

MS

Titlu MS

Descriere MS

4.1.1

A

Elaborarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului

Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea strategiei privind conștientizarea publicului asupra importanței, avantajelor și restricțiilor ce decurg din existența sitului.

4.1.2

A

Realizarea de materiale informative referitoare la sit - broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare

Se va asigura baza materială pentru realizarea de materiale informative referitoare la sit - broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare

4.1.3

A

Realizarea site-ului web al sitului

Se realizează un site web de prezentare a ariei natural protejate

4.1.4

A

Realizarea de panouri informative

Se va asigura baza materială pentru realizarea de panouri informative

4.1.5

A

Realizarea de întâlniri cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit de discutare a problemelor legate de implementarea planului de management

Administratorul va organiza întâlniri periodice cu instituții/organizații având atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit, cu scopul de a discuta problemele legate de implementarea planului de management.

4.1.6

A

Organizarea de activități educative cu tânăra generație

Administratorul va organiza acțiuni de educare cu copii și tineri din zona sitului Natura 2000.

Tema 5. Utilizarea durabilă a resurselor naturale

OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile

Tabel 39. OS 12 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale

Cod

MS

Tip

MS

Titlu MS

Descriere MS

5.1.1

A

Promovarea revizuirii amenajamentelor silvice ce intră în componența ariilor naturale protejate ROSCI0220 Săcueni și 2.184 Lacul Cicoș în conformitate cu prevederile planului de management.

Se va urmări optimizarea acordului între măsurile planului de management vizând habitatele forestiere și planurile de amenajare silvică, pentru o uniformizare a acțiunilor de management durabil al resurselor, în termen de 12 luni de la aprobarea planului de management.

5.1.2

A

Informarea / conștientizarea cu privire la măsurile și regulile de gestionare durabilă a pășunilor

Se va proceda la această activitate pentru deținătorii/ utilizatorii/ gestionarii suprafețelor din sit care au această categorie de folosință.

5.1.3

A

Informarea / conștientizarea cu privire la măsurile și regulile de gestionare durabilă a zonelor umede

Se va proceda la această activitate pentru deținătorii/ utilizatorii/ gestionarii suprafețelor din sit care corespund ecosistemelor de zone umede.

Tabel 40. OS 13 Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului

Cod

MS

Tip

MS

Titlu MS

Descriere MS

5.2.1

A

Promovarea revizuirii planurilor de dezvoltare pentru zonele incluse în ariile naturale protejate ROSCI0220 Săcueni și 2.184 Lacul Cicoș în conformitate cu prevederile planului de management.

Planurile de dezvoltare pentru zonele incluse în arii naturale protejate, inclusiv planurile de urbanism, se vor modifica de către autoritățile responsabile în conformitate cu prevederile planurilor de management, respectiv cu obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate care nu dispun de plan de management. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin instituțiile publice subordonate, va ține la elaborarea planurilor de dezvoltare de obiectivele de conservare stabilite prin planul de management. Administrația publică locală va ține cont de prevederile planului de management la elaborarea planurilor de dezvoltare și la emiterea certificatelor de urbanism.

Tema 6. Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale și culturale)

OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului.

Tabel 41. OS 14 Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil

Cod

MS

Tip

MS

Titlu MS

Descriere MS

6.1.1

A

Instalarea de panouri și indicatoare în principalele puncte de interes

Instalarea de panouri și indicatoare va crește vizibilitatea ariei și gradul de conștientizare în rândul localnicilor și turiștilor.

- Panouri generale, situate la drum, în zona principalelor puncte de interes; acestea vor fi montate pe picioare de lemn și acoperite cu stuf, conform tradițiilor locale.

6.1.2

A

Dezvoltarea de parteneriate cu persoane și instituții relevante

Dezvoltarea parteneriatului comunitar cu autoritățile și factorii interesați cheie pentru administrarea și promovarea destinației ecoturiștice. Dezvoltare parteneriate cu Inspectoratul Școlar Județean pentru oferirea de programe educative, cu unități de cazare și facilități turistice din zonă pentru promovarea corectă și pentru oferirea de servicii complementare, cu meșteri și fermieri locali, cu organizatori de evenimente culturale și de promovare.

6.1.3

A

Informare și conștientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale și oportunitățile de valorificare durabilă

Se vor organiza sesiuni prin care să se realizeze creșterea nivelului de informare și conștientizare a localnicilor, în special în ceea ce privește valorile naturale ale zonei în care trăiesc, avantajul de a fi într-o arie naturală protejată și potențialul obținerii unor beneficii concrete pentru ei, familiile și comunitățile lor. Acțiunile de informare și conștienizare se pot desfășura la sediul primăriei Săcueni, în școli etc.

6.1.4

A

Monitorizarea impactului turismului asupra stării de conservare a speciilor si habitatelor speciilor

Prin monitorizarea impactului se va asigura conservarea biodiversității prin propunerea de măsuri care să contracareze eventualele efecte negative.

6.1.5

A

Evaluarea proiectelor de dezvoltare locală și impact asupra mediului

Se va realiza monitorizarea tuturor proiectelor de dezvoltare socio-economică și impactul pe care acestea îl au asupra mediului.

8.

PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR

8.1.

Planul de activități

Tabel 42. Planificarea în timp a activităților

Nr MS

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Prioritate

Responsabil

Partener

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

OG 1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor pentru care au fost declarate situl ROSCI0220 Săcueni și aria naturală protejată 2.184 Lacul Cicoș

MG 1/ OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor speciilor

1.1.1

Menținerea culturilor mixte pe terenurile agricole din sit pentru asigurarea calității bune a habitatelor caracteristice speciilor de amfibieni și reptile

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Medie

Admin

1.1.2

Limitarea utilizării produselor biocide, hormoni și substanțe chimice pentru asigurarea calității bune a habitatelor caracteristice speciilor de amfibieni și reptile

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1