Legea nr. 3600/1938

Articolul 1

Toate infracțiunile la legile fiscale se vor constata și judeca potrivit prevederilor legii de fața.

Prin lege cu caracter fiscal, se înțeleg toate acele legi prin care se înființează impozite și taxe, a căror administrare, este data în sarcina Ministerului de Finanțe sau Administrației comerciale a monopolului vânzărilor alcoolului și a taxelor de consumație pe băuturi spirtoase.

Articolul 2

Orice infracțiune fiscală se constata și se sancționează printr-un proces-verbal.

Articolul 3

Procesele-verbale de infracțiune fiscală pot fi preliminare sau definitive.

Sînt procese-verbale definitive, acelea care constata și sancționează o infracțiune fiscală.

Sînt procese-verbale preliminare acelea care constata unul sau mai multe fapte de natura a constitui o infracțiune fiscală, fără ca prin aceste procese-verbale să se prevadă vreo sancțiune în sarcina vinovatilor. Aceste procese-verbale preliminare pot servi de baza unui proces-verbal definitiv în care caz procesele-verbale preliminare fac parte integrantă din procesul-verbal definitiv.Necesitatea încheierii unui proces-verbal preliminar, înainte de încheierea procesului-verbal definitiv este lăsată la aprecierea organelor de constatare, aceste organe putând încheia de-a dreptul în orice împrejurare procese-verbale de infracțiune definitive.

Articolul 4

Sînt în drept a încheia procese verbale de infracțiune fiscală preliminare sau definitive:

a) Inspectorii, subinspectorii și controlorii Ministerului de Finanțe și al Administrației comerciale a monopolului vânzării alcoolului și a taxelor de consumație pe băuturi spirtoase, de orice fel și de toate gradele, funcționarii vamali de toate gradele și organele gărzii financiare dela gradul de subcomisar în sus, cu excepția inspectorilor speciali, fără necesitatea vreunei delegatiuni;

b) Orice funcționar al Ministerului de Finanțe sau al Administrației comerciale a monopolului vânzării alcoolului și a taxelor de consumație pe băuturi spirtoase, avînd delegațiune din partea ministrului, subsecretarului de Stat, secretarului general sau a directorului respectiv.

c) Funcționarii publici prevăzuți prin legi speciale, în limitele prevăzute de acele legi.

Articolul 5

Procesele-verbale de infracțiune fiscală preliminare vor putea fi încheiate pe lîngă funcționarii publici arătați în art. precedent și de către ofițerii și agenții de poliție judiciară, de funcționarii căilor ferate, de graniceri, de agenții de fabrici, perceptorii, agenții de urmărire, organele gărzii financiare de orice grad, precum și de funcționarii altor ministere, dacă aceștia din urma sînt prevăzuți în legi speciale.

Organele de constatare prevăzute în acest articol, vor putea activa fie din proprie inițiativă, fie în urma unei delegatiuni primite din partea organelor îndrituite a încheia procese-verbale de infracțiune fiscală definitive.

Procesele-verbale de infracțiune fiscală preliminare încheiate de organele prevăzute de acest articol, se vor inainta administrațiilor de constatare, sau organelor care au ordonat asemenea constatări și care vor dispune ca în baza lor să se încheie procesele-verbale definitive, dacă e cazul.

În cazul cînd procesele-verbale preliminare constata o contraventiune sau o contrabanda vamală, ele se vor inainta, în scopul mai sus-arătat, vămii în circumscripția căreia s-a constatat contraventiunea, sau organelor care au ordonat asemenea constatări.

Articolul 6

Organele de drept a constata și a dresa procese-verbale de infracțiune, vor instrumenta în limitele atributiunilor lor teritoriale, determinate de funcțiunea pe care o îndeplinesc. Ele vor putea instrumenta și în afară de aceste limite, în baza unei delegatiuni date de directorul respectiv.

Articolul 7

Pentru constatarea infracțiunilor fiscale, organele de constatare vor putea lua interogatorii presupusilor infractori și audia martori. De asemenea, vor putea cerceta actele de transport și biletele de libera circulație.

Organele îndrituite a dresa procesele-verbale definitive, vor putea, pe lîngă acestea, să facă descinderi și perchezitiuni domiciliare, ridicand orice acte sau registre, care dovedesc existenta infracțiunii.

Descinderile și perchizitiunile nu se vor putea face decât cu autorizația șefului Parchetului tribunalului locului unde s-a comis sau constatat infracțiunea, fără necesitatea avizului judecătorului de instrucție.

Autorizarea parchetului se va da pe numele agentului fiscal care a cerut-o, sau a persoanei care va fi indicată de agentul fiscal care va semna cererea de autorizație.

Sînt în drept a face descinderi și perchezitii numai organele îndrituite a încheia procese-verbale de infracțiune definitive. În caz de flagrant delict, descinderile și perchezitiunile se vor putea face fără autorizația parchetului, dar în prezenta unui ofițer de poliție judiciară sesizat direct, verbal sau în scris, de agentul care constata infracțiunea.

În caz de flagrant delict, descinderi și perchezitii se vor putea face la orice ora din zi și din noapte și în orice zi de lucru și sărbătoare.

Procesul-verbal de descindere și perchezitie va fi semnat și de ofițerul de poliție judiciară care a asistat la ele.

Nici autorizația parchetului și nici prezenta ofițerului de poliție judiciară, nu sînt necesare la celelalte operațiuni de descoperire, cercetare și constatarea contraventiunilor sau contrabandelor, făcute de organele fiscului.

Articolul 8

În cazul cînd legea prevede pedeapsa confiscării sau măsuri de sechestrare, agenți constatatori vor declara sechestrate sau confiscate mărfurile care formează obiectul contraventiunii sau contrabandei sau cantitățile de produse echivalente cu acelea căzute în contravenție, și vor lua măsurile de asigurare pe care le vor socoti necesare, odată cu încheierea procesului-verbal de constatarea infracțiunii.

Mărfurile confiscate sau sechestrate vor putea fi lăsate pe loc, sau depozitate în altă parte.

În toate cazurile se va putea institui un custode care va putea fi însuși infractorul.

Dacă procesul-verbal de infracțiune care constata și o confiscare va fi apelat, Ministerul de Finanțe sau Administrația Comercială a Monopolului vânzării alcoolului și a taxelor de consumație pe băuturi spirtoase, vor putea vinde mărfurile confiscate prin Sindicul Bursei. Prețul obținut se va consemna, iar recipisa se va păstra de Minister sau Administrația Comercială a Monopolului vânzării alcoolului și a taxelor de consumație pe băuturi spirtoase care o va elibera părții condamnate prin procesul-verbal, în cazul în care procesul verbal va rămîne definitiv anulat, prin epuizarea tuturor căilor de atac.

Părțile condamnate prin proces-verbal nu vor avea dreptul la nici o despăgubire pentru marfa confiscată, peste suma rezultată din vînzarea mărfii.

Nu vor putea fi vândute acele mărfuri confiscate a căror punere în comerț este oprită de legile speciale.

Articolul 9

Procesele-verbale preliminare de constatare a infracțiunilor vor cuprinde:

1. Numele, pronumele, funcțiunea și domiciliul agentului care încheie procesul-verbal și a acelora care contrasemnează procesul-verbal.

2. Data și locul unde s-a încheiat acest proces-verbal.

3. Numele, pronumele și domiciliul infractorilor.

4. Faptele constatate și dovezile prin care se stabilesc aceste fapte.

Articolul 10

Procesele-verbale definitive de constare a infracțiunilor vor cuprinde:

1. Numele și pronumele, funcțiunea și domiciliul agentului care încheie procesul-verbal, precum și al acelora care contrasemnează procesul-verbal.

2. Locul, data și ora unde s-a încheiat procesul-verbal.

3. Numele, pronumele și domiciliul infractorilor.

În cazul cînd infracțiunea este comisă de o societate anonima se va arata denumirea societății, sediul ei, precum și numele, pronumele, calitatea și domiciliu persoanelor fizice condamnate în solidar cu societatea, dacă e cazul.

În cazul cînd infracțiunea este comisă de o societate în comandită sau în nume colectiv, se va arata și numele, pronumele și domiciliul asociaților.

4. Faptele constatate și dovezile prin care se stabilesc aceste fapte.

5. Textele de lege la care s-a contravenit, precum și textele de lege care sancționează aceasta abatere.

6. Sancțiunea aplicată.

Ori de câte ori amenda reprezintă impozitul sau taxa sustrasa, înmulțite cu o anumită cifra, se va arata și cuantumul impozitului sau al taxei.

7. Dacă agentul constatator lucrează în baza unei autorizatiuni speciale, se va arata numărul acestei autorizatiuni și se va alătură copie certificată de agentul constatator.

Aceasta copie astfel certificată are aceeași valoare probanta ca și originalul.

8. În cazul cînd agentul constatator a lucrat în baza unei autorizatiuni a parchetului, el va arata numărul acestei autorizatiuni și va alătură copie certificată de agentul constatator, copie care va avea aceeași valoare probanta ca și originalul.

9. În caz de confiscare sau sechestrare, procesul-verbal va mai cuprinde:

a) Cantitatea, felul și calitatea mărfurilor confiscate sau sechestrate;

b) Locul unde s-a depozitat marfa;

c) Numele, pronumele și domiciliul custodelui, care va semna de primirea însărcinării ce i s-a dat. Aceasta semnatura nu este necesară, în cazul cînd mărfurile s-au lăsat în custodia infractorului;

d) Semnatura infractorului sau a reprezentantului sau.

Dacă obiectele confiscate sau sechestrate au fost găsite în curs de transport, procesul-verbal va fi semnat de cărăuș.

Refuzul sau imposibilitatea de a semna, se va arata în procesul-verbal.

Articolul 11

Procesele-verbale de infracțiune fiscală, pot fi dresate, în caz de urgenta apreciată de organul constatator și în zilele de sărbătoare legală, precum și la orice ora din zi și din noapte.

Aprecierea urgenței scapa de controlul instanțelor judecătorești.

Articolul 12

Procesele-verbale definitive vor fi înaintate de organul constatator, administrației de constatare a județului în cuprinsul căruia s-a constatat infracțiunea, în vederea aprobării lor.

Procesele-verbale de contrabanda sau contravenție vamală, se vor inainta vămii în circumscripția căreia s-a comis infracțiunea. Administratorul de constatare și șeful vămii vor putea aproba procesele-verbale care prevăd o sancțiune - impozit și amenda - pînă la 100.000 lei, inclusiv.

Procesele-verbale de infracțiune, care prevăd o sancțiune, - impozit și amenda - mai mare de 100.000 lei, vor fi înaintate Directiunii impozitului la care se referă procesul-verbal, din Ministerul de Finanțe sau Administrației Comerciale a Monopolului Vânzării Alcoolului și a Taxelor de Consumație pe băuturi spirtoase.

Directorii de impozite vor putea aproba procesele-verbale, care prevăd o sancțiune, - impozit și amenda, - pînă la cel mult 5 milioane lei, inclusiv.

Procesele-verbale care prevăd o sancțiune, - impozit și amenda, - peste 5 milioane lei, vor fi aprobate de ministrul de finanțe, de subsecretarul de Stat sau de secretarul general al acestui minister.

Dreptul de a aproba un proces-verbal pînă la o anumită suma, implica și pe acela de a aproba procesele-verbale, care prevăd o sancțiune mai mica și a căror aprobare este data în competința unor organe inferioare.

Articolul 13

Procesele-verbale care prevăd o sancțiune, - impozit și amenda, - mai mare de 100.000 lei, nu vor putea fi aprobate mai înainte de a fi fost examinate de una din Comisiunile speciale care se înființează prin prezenta lege.

Articolul 14

Se instituie pe lîngă fiecare Direcție de impozite, cat și pe lîngă Administrația Comercială a Monopolului Vânzării Alcoolului și a Taxelor de Consumație pe băuturi spirtoase, o comisiune specială compusa din subdirectorul respectiv și doi avocați din Contenciosul Ministerului de Finanțe.

Compunerea fiecărei comisiuni și calitatea de președinte se va stabili prin decizie ministerială.

Dacă la o direcție de impozite sînt mai mulți subdirectori, ministrul va desemna pe unul dintre ei.

Directorul respectiv va desemna un secretar al comisiei dintre funcționarii directiunii.

Directorul respectiv poate oricînd lua parte la ședințele comisiunii, în care caz va prezida comisia.

Procesele-verbale asupra cărora s-a pronunțat comisiunea completată cu directorul respectiv, se va aproba de ministru, subsecretarul de Stat sau secretarul general, chiar dacă sancțiunea aplicată - impozit și amenda, - este sub 5 milioane lei.

Articolul 15

Comisiunea specială examinează temeinicia procesului-verbal, atît sub raportul dovezilor prin care se stabilește existenta contraventiunii, cat și sub raportul tuturor condițiunilor legale, pe care trebuie să le întrunească acest proces-verbal. Comisiunea poate cere lămuriri agentului constatator.

Ea poate invita pe infractori să se prezinte înaintea comisiei, pentru a da lămuriri, sau a depune un memoriu scris. Infractorul va putea depune memorii scrise și din proprie inițiativă. Comisiunea va putea dispune efectuarea unor cercetări administrative.

Articolul 16

Comisiunea specială va putea sa avizeze:

1. La aprobarea în tot sau în parte a procesului verbal.

2. La respingerea procesului verbal.

3. La refacerea procesului-verbal, în care caz, Comisiunea va arata în ce sens urmează a se face aceasta operație.

Articolul 17

Avizele comisiunii speciale vor purta un număr de ordine și vor fi datate.

Ele vor fi motivate numai în cazurile prevăzute la alin. 2 și 3 de sub art. anterior.

Articolul 18

Avizele comisiunii speciale sînt consultative.

Dacă directorul respectiv nu este de acord cu avizul comisiunii speciale, el este dator a cere avizul Consiliului de Avocați al Ministerului de Finanțe.

Acest din urma aviz are de asemenea caracter consultativ. Dacă directorul respectiv nu este de acord nici cu avizul consiliului de avocați, lucrarea se va rezolva de ministru, subsecretarul de Stat sau secretarul general.

Ministrul, subsecretarul de Stat și secretarul general vor putea rezolva lucrarea în dezacord cu avizul comisiunii speciale și fără a mai cere avizul consiliului de avocați.

Articolul 19

Aprobarea proceselor-verbale se face prin deciziuni semnate de organele competente.

Deciziile de aprobare se vor putea insera pe procesele-verbale, sau vor putea face corp aparte de procesele-verbale. Aceste deciziuni vor putea aproba în total sau în parte, procesul-verbal de contravenție.

Articolul 20

Deciziunile de aprobare vor purta un număr de înregistrare și vor fi datate. Ele vor cuprinde sancțiunea aplicată, textele de lege pe care se întemeiază sancțiunea, numele, pronumele și domiciliul persoanelor fizice sau morale, sancționate.

Deciziunile nu vor fi motivate decât în cazul cînd ele modifica în parte procesul-verbal.

În caz contrar, motivarea procesului-verbal servește de motivare și deciziei de aprobare.

În cazul cînd legea cere consultarea comisiunii speciale, decizia va menționa numărul și data acestui aviz, fără a indica concluziunea acestui aviz.

Infractorul nu va putea cere și instanțele judecătorești nu vor putea sa ordone comunicarea acestui aviz.

Articolul 21

Procesele-verbale investite cu deciziile de aprobare se vor comunică în copie părților condamnate, pe cale administrativă, prin intermediul oricărui funcționar al administrațiilor de constatare, încasări și plati, al perceptiilor sau al vamilor.

Comunicarea se face la domiciliul, reședința sau sediul celor condamnați.

În cazul cînd partea condamnata refuza a primi procesul-verbal cu decizia de aprobare, sau primindu-le nu poate sau nu voiește a da adeverinte de primire, agentul fiscului va constata aceasta printr-un proces-verbal încheiat fața cu un agent de poliție în comunele urbane și suburbane sau cu primarul, notarul sau jandarmul de orice grad, în comunele rurale.

Adeverinta de primire va fi certificată de agentul fiscului care face înmânarea.

Dacă agentul nu găsește partea condamnata la domiciliu sau reședința ei, el va da procesul-verbal cu decizia de condamnare unei persoane din familie, care locuiește cu dânsul, în lipsa acestuia unui om de serviciu, cerând adeverinta de primire.

În lipsa uneia din aceste persoane, procesul-verbal cu decizia de condamnare se vor afișa pe usa locuinței, biroului sau magazinului părții condamnate.

În cazul cînd partea condamnata este o societate de orice natura, procesele-verbale cu deciziile de aprobare se vor inmana unui funcționar al societății, la sediul societății, la fabrica sau magazinul acesteia, luându-se adeverinta de primire.

Dacă agentul fiscului nu găsește nici un funcțional al societății, căruia să-i facă înmânarea, sau gasindu-l, acesta refuza sa primească procesul-verbal cu decizia de condamnare, ele se vor afișa pe usa sediului, fabricii sau magazinului societății. În toate cazurile cînd persoanele cărora li se poate face înmânarea, refuza sau nu pot să semneze de primire, sau cînd procesele-verbale și deciziile de aprobare se afișează, agentul fiscului va constata aceasta împrejurare într-un proces-verbal dresat de fața cu un agent de poliție în comunele urbane și suburbane, cu primarul, notarul sau jandarmul de orice grad, în comunele rurale.

Articolul 22

Împotriva procesului-verbal aprobat, părțile condamnate pot face apel.

Termenul de apel este de 15 zile libere dela comunicarea procesului-verbal cu decizia de aprobare.

Articolul 23

Apelurile se vor judeca de către Tribunale, în cazurile cînd condamnarea - impozit și amenda - prevăzute în decizia de aprobare, nu depășește suma de 5 milioane lei inclusiv.

În cazurile cînd condamnatiunea este mai mare decât această sumă, apelurile se vor judeca de Curțile de Apel.

Apelurile magistraților făcute împotriva proceselor-verbale de infracțiuni fiscale, dresate pentru fapte comise în exercițiul funcțiunii lor, se judeca:

a) De Curțile de Apel în cazul cînd magistratul care a comis infracțiunea funcționează la o judecătorie sau un tribunal;

b) De Înaltă Curte de Casație, secția III-a, dacă magistratul care a comis infracțiunea funcționează la o Curte de Apel, Curtea de Conturi sau la Înaltă Curte de Casație.

Articolul 24

Apelul se va judeca după distinctiunea arătată la articolul precedent de Curtea de Apel sau tribunalul în circumscripția cărora s-a constatat infracțiunea.

Articolul 25

Apelul se declara la instanța competența a-l judeca.

Petiția de apel va cuprinde:

a) Numele, pronumele și domiciliul apelantului;

b) Domiciliul ales în orașul de reședința al instanței de judecată;

c) Arătarea procesului-verbal și a deciziei de aprobare, atacate cu apel, alaturandu-se copie de pe acestea;

d) Motivele apelului;

e) Probele invocate în sprijinul apelului;

f) Dacă apelantul se servește de acte, acestea se vor depune în copii certificate, odată cu petiția de apel.

Obligațiunile prevăzute la alin. a, b și c, trebuiesc satisfacute sub sancțiunea nulității, prin chiar petiția de apel. Omisiunea din petiția de apel a celorlalte mențiuni, trebuie completată sub sancțiunea nulității apelului, prin memoriu separat, pînă la primul termen de înfățișare.

Tribunalul va putea însă sa admită administrarea de probe sau depuneri de acte ce nu au fost invocate pînă la primul termen de înfățișare, în cazul cînd apelantul nu a fost în măsura să le propună pînă la primul termen. Asemenea cerere trebuie formulată la primul termen de înfățișare.

Articolul 26

Copie de pe cererea de apel și de pe actele anexate, se vor comunică administrației de constatare a locului unde s-a constatat infracțiunea, în termen util.

În materie vamală comunicarea se va face vămii locului unde s-a constatat infracțiunea.

Articolul 27

Apelantul nu va putea cere și instanțele de judecată nu vor putea dispune înaintarea de către Ministerul de Finanțe sau de Ad-tia Comercială a Monopolului Vânzării Alcoolului și a taxelor de consumație pe băuturile spirtoase, a nici unui act de cercetare administrativă, expertiza, consultatie tehnica sau de specialitate, efectuate din ordinul sau la cererea Ministerului de Finanțe sau a Administrației Comerciale a Monopolului Vânzării Alcoolului și a taxelor de consumație pe băuturi spirtoase, pentru lămurirea sa, cu excepțiunea avizelor Comisiunei centrale vamale date conf. art. 214, alin. final, legea vamilor și art. 131 din prezenta lege.

Articolul 28

Apelantul care va voi să se înscrie în fals împotriva procesului-verbal este obligat, sub sancțiunea dea nu se tine în seama aceasta înscriere în fals, sa arate prin chiar petiția de apel pe autorul falsului, natura falsului, precum și probele invocate în dovedirea lui.

Tribunalul va examina cererea de înscriere în fals și dacă va găsi ca ea cuprinde suficiente indicii de seriozitate și ca este concludenta, va suspenda judecarea apelului pînă cînd instanța penală se va pronunța asupra înscrierii în fals, trimițând întreg dosarul parchetului tribunalului.

Reclamația directa la instanțele penale e oricînd admisibilă, dar fără suspendarea judecării procesului fiscal.

Articolul 29

Dacă apelantul nu se prezintă la termenul de judecată, apelul se va respinge fără a se mai intră în examinarea motivelor de apel.

Apelantul va putea depune memorii scrise, deosebite de motivele de apel, în care caz instanța de judecată este obligată a examina cuprinsul memoriului și al apelului, chiar în lipsa apelantului.

Articolul 30

Nimeni nu poate face cereri de intervenție - principale sau accesorii - în instanța de judecată a apelului fiscal.

Articolul 31

Sentințele tribunalelor și deciziunile Curților de Apel, date asupra apelurilor fiscale, sînt fără drept de opoziție, dar cu drept de recurs.

Termenul de recurs este de 30 zile socotite dela comunicarea hotărîrii data asupra apelului. Recursul împotriva sentințelor tribunalului se judeca de Curțile de Apel, iar cel împotriva deciziunilor Curților de Apel se judeca de Înaltă Curte de Casație, secția II în materie vamală și de secția III a aceleeasi Înalte Curți în orice alta materie.

Recursul se declara în instanța care a judecat apelul. Statul poate declara recurs fie la instanța care a judecat apelul, fie direct, la instanța de casare.

În caz de casare, instanța de recurs va judeca apelul și în fond.

Articolul 32

La fiecare termen fiscal va fi citat întotdeauna cu 8 zile libere înainte.

Apelantul sau recurentul, care a fost prezent la o înfățișare, se considera ca cunoaște termenul pentru toate celelalte înfățișări care vor urma.

Reprezentantul fiscului nu poate fi obligat a lua termene în cunoștința, iar dacă va declara ca cunoaște termenul, aceasta se va înțelege numai pentru primul termen ce va urma.

Prezenta părții în instanța acoperă orice viciu de procedura, afară de termenul de 8 zile în care fiscal trebuie citat.

Articolul 33

Citațiile se vor inmana la sediul administrației sau vămii care se citeaza.

În procesele pendinte în fața instanțelor judecătorești din Capitala, citațiile se vor inmana la sediul Serviciului contencios al Ministerului de Finanțe.

Hotărîrile judecătorești ale tuturor instanțelor judecătorești din întreaga țara se vor comunică numai în Capitala la sediul central al Serviciului contencios din Ministerul de Finanțe.

Articolul 34

Fiscal va putea fi reprezentat în justiție prin avocații ministerului, avocații Statului, administratorii financiari, șefii vamilor sau oricare funcționar cu delegație specială.

Avocații, administratorii financiari și șefii vamilor nu au nevoie de delegații speciale.

Delegatiile speciale pentru ceilalți funcționari se pot acorda de ministru, subsecretar de Stat, secretarul general, directorul contenciosului, administratorii financiari și șefii vamilor, aceștia doi din urma numai pentru funcționarii administrațiilor sau vamilor respective.

Articolul 35

Reprezentanții fiscului nu vor putea face nici o recunoaștere și nu vor putea retrage nici o cerere prin care s-a exercitat o cale de atac, ordinară sau extraordinară, decât numai în baza unei împuterniciri speciale data de ministru, subsecretarul de Stat, secretarul general sau directorul contenciosului.

Aceste dispozițiuni sînt sub sancțiunea nulității.

Articolul 36

Directorul contenciosului din Ministerul de Finanțe, avocații publici din județe și administratorii financiari vor putea exercita orice cale de atac, în numele Ministerului de Finanțe și Administrației comerciale a monopolului vânzării alcoolului și a taxelor de consumație pe băuturi spirtoase, fără nici o împuternicire specială.

Articolul 37

Sub raportul valorii probante, procesele-verbale de infracțiune fiscală sînt de doua feluri;

a) Valabile pînă la înscrierea în fals;

b) Valabile pînă la proba contrară.

Articolul 38

Legile speciale care prevăd sancțiunile diferitelor infracțiuni fiscale vor preciza dacă procesele-verbale constatatoare ale acestor infracțiuni au valoare probanta pînă la înscrierea în fals sau pînă la proba contrarie.

Sînt de drept valabile pînă la înscrierea în fals, procesele verbale care constata un flagrant delict și acelea care se întemeiază pe recunoașterea infractorului, scrisă și subscrisă de dânsul, a faptelor imputate.

Articolul 39

Procesele-verbale valabile pînă la înscrierea în fals nu vor face dovada ca atare decât numai pentru constatările de fapt făcute personal și direct de către agentul fiscal care instrumenteaza și pentru recunoașterile scrise și subscrise ale infractorilor.

Articolul 40

Procesele-verbale de infracțiune fiscală se pot întemeia pe orice mijloace de proba. Dovezile pe care se întemeiază aceste procese-verbale pot fi completate la cererea fiscului, în cursul instanței de apel.

Infractorii pot de asemenea sa folosească toate mijloacele de dovada, împotriva proceselor-verbale ce fac dovada pînă la proba contrară.

Articolul 41

Instanțele judecătorești vor putea admite în tot sau în parte apelul, sau sa-l respingă.

Ele vor putea schimba calificarea faptelor date prin decizia de aprobare și sa dea o hotărîre care să se întemeieze pe alte texte de lege decât cele prevăzute în decizia de aprobare.

Ele nu vor putea anula procesele-verbale de infracțiune pentru eroare sau lipsa de intenție frauduloasă și nici nu vor putea reduce amenda sub minimum prevăzut de lege.

Articolul 42

Instanțele de judecată nu vor putea anula procesele-verbale și deciziile de aprobare pentru vicii de forma.

Constituie un viciu de forma, orice omisiune din procesul-verbal sau din decizia de aprobare a unei mențiuni obligatorii, conform legii de fața.

Articolul 43

Instanțele de judecată vor completa viciile de forma pe baza actelor dosarului.

În cazul cînd o asemenea completare nu este cu putinta, ele vor inainta administrației de constatare sau vămii respective procesul-verbal sau decizia viciata, cu invitatiunea de a se completa lipsurile constatate în aceste acte.

În procesele pendinte în fața instanțelor judecătorești din Capitala, aceste acte se vor inainta Contenciosului Ministerului de Finanțe cu un proces-verbal sau o decizie suplimentară.

Procesul-verbal sau decizia suplimentară nu se mai comunică părților condamnate și se înaintează de-a dreptul instanței de judecată care va proceda la continuarea judecării apelului.

Articolul 44

Procesele-verbale valabile pînă la înscrierea în fals, devin valabile pînă la proba contrară, în cazul cînd instanța de judecată va constata ca procesul-verbal are vicii de forma.

Articolul 45

Procesele-verbale împreună cu deciziile de aprobare, au caracterul unor hotărîri judecătorești de prima instanța.

Ele sînt executorii în 15 zile dela comunicare, chiar dacă au fost atacate cu apel.

Articolul 46

Instanțele de apel nu vor putea suspenda executarea proceselor-verbale, decât numai obligând pe apelant la darea unei cauțiuni în numerar, cauțiune ce nu poate fi mai mare decât cifra impozitului și nici mai mica de 10 la suta din acest impozit.

Dacă infracțiunea consista din încălcarea unei dispozițiuni legale, alta decât plata unui impozit sau taxa, suspendarea nu e mai mare decât cifra impozitului și nici mai mica de 10 la suta decât valoarea condamnatiunii.

În cazul în care legea sancționează cu amendă, nedeclararea sau neplata la termen a unui impozit sau a unei taxe, definitiv stabilită, instanța de apel nu va putea suspenda executarea procesului-verbal decât cu consemnarea întregii amenzi, prevăzute în decizia de aprobare.

Instanțele de apel nu vor putea anula măsurile de asigurare, decât cu consemnarea întregii sume - impozit și amenda - prevăzută în decizia de aprobare. Suspendarea executării și anularea măsurilor de asigurare nu se vor putea lua decât numai cu citarea părților și depunerea dosarului de fond al fiscului la dosarul instanței de judecată.

Ministerul de Finanțe poate suspenda executarea proceselor-verbale cu sau fără cauțiune.

Articolul 47

Instanțele de recurs nu pot suspenda executarea hotărârilor date în apel, decât cu consemnarea întregii sume - impozit și amenda - prevăzute în decizia de aprobare.

În cazul cînd instanța de apel, anulează procesul-verbal, măsurile de asigurare luate de fisc în baza acestui proces-verbal, nu vor putea fi desființate decât după respingerea recursului făcut de Ministerul de Finanțe.

Articolul 48

Ministerul de Finanțe va putea anula procesele-verbale aprobate, în cazul cînd partea condamnata va putea dovedi netemeinicia acestui proces-verbal.

De asemenea Ministerul de Finanțe va putea reduce amenda aplicată cu cel mult 75 la suta din cuantumul ei.

În privinta reducerii amenzii, se exceptează procesele-verbale de contravenție la legea zaharinei.

De asemenea Ministerul Finanțelor va putea elibera mărfurile confiscate în schimbul unei despăgubiri în bani.

Nu se vor putea elibera acele mărfuri pentru care legile speciale prevăd ca se menține confiscarea chiar în cazurile în care procesele verbale de infracțiuni vor fi definitiv anulate de justiție.

Anularea procesului-verbal, aprobat reducerea amenzii - sau eliberarea mărfurilor confiscate, nu se poate face decât de ministru, subsecretarul de Stat, secretarul general sau directorul respectiv autorizat de ministru.

Ministerul de Finanțe nu va putea anula procesele verbale și nici sa reducă amenzile prevăzute în ele, în cazul cînd nu mai sînt supuse niciunei cai de atac înaintea instanțelor judecătorești.

Dreptul la prima al denuntatorilor, doveditorilor și constatatorilor se va calcula asupra amenzii definitive și efectiv încasate.

Articolul 49

Amenzile fiscale au caracter civil.

Ele nu pierd acest caracter chiar cînd în baza legii sînt transformabile în închisoare.

Articolul 50

În toate cazurile în care legea prevede pe lîngă pedeapsa fiscală și o pedeapsă penală, Ministerul de Finanțe va trimite parchetului tribunalului locului, unde s-a comis infracțiunea, o copie certificată de pe procesul-verbal și decizia de aprobare, spre a se deschide acțiune publică împotriva vinovatilor.

Articolul 51

Acțiunea publică deschisă pe baza proceselor-verbale aprobate va fi cu totul independenta de procesul civil, început în urma apelului făcut de infractor împotriva proceselor-verbale și a deciziilor de aprobare. Ea se va judeca separat de către instanțele represive și se va exercita de Ministerul public, după regulele procedurii penale, fără a putea fi conexata cu apelul fiscal.

Ministerul de Finanțe va fi însă citat și în procesul penal deschis în urma acțiunii publice, pentru ca prin reprezentantul sau sa susțină acuzarea alături de reprezentantul parchetului.

În cazul cînd procesul-verbal ar fi anulat de instanțele judecătorești civile, în urma apelului sau recursului făcut de infractor sau de Ministerul de Finanțe, acțiunea publică se va stinge, iar dacă a intervenit vreo hotărîre penală de condamnare definitivă sau nu, aceasta hotărîre se va considera deplin drept nulă și de nul efect.

Cei ce fuseseră însă penaliceste inculpați sau condamnați, nu vor avea nici un drept de despăgubire împotriva Statului derivând din acest fapt.

Articolul 52

În cazul cînd legea prevede transformarea amenzii în închisoare pentru cazul de insolvabilitate, insolvabilitatea se constata conform legii contabilității publice, iar transformarea amenzii în închisoare se va face conform legiuirilor penale.

Articolul 53

Constatarea infracțiunilor fiscale se prescrie prin trecerea unui termen de cinci ani, socotit dela comiterea infracțiunii.

Constatarea impozitului sau taxei datorate se prescrie prin trecerea unui termen de 10 ani dela data cînd organele fiscului au fost puse în situația de a stabili impozitul sau taxa.

În materie de timbru termenele de prescripție vor începe să curgă cum se arata mai jos pentru cazurile care urmează:

Pentru actele autentice sau notariale dela data autentificării sau legalizarii lor, ori a confectionarii lor de către notarii publici. Pentru actele sub semnatura privată, din momentul ce au dobîndit data certa prin înregistrarea lor la o autoritate publică, ori prin decesul uneia din părți.

Pentru contractele de vânzări de păduri, cum și contractele de exploatare de mine, cariere, puțuri de pacura și petrol, închirieri sau arendări de orice natura și sub orice formă, dacă sînt verbale și fără data certa obținută în modul arătat mai sus, din momentul începerii posesiunii sau folosintii.

Pentru succesiunile directe, din momentul expirării termenului în care moștenitorii sînt ținuți să facă declarație de averea rămasă.

Pentru celelalte succesiuni și legate din momentul trimiterii în posesie. Dacă însă posesia are loc fără mijlocirea justiției, prescripția va curge dela actul public sau cu data certa, obținută în modul mai sus arătat, ce ar fi intervenit între părți, iar în lipsa de act, dela data decesului.

Orice act de cercetare pentru descoperirea infracțiunii, înregistrat la Ministerul de Finanțe sau Administrația Comercială a Monopolului Vânzării Alcoolului și a taxelor de consumație de băuturi spirtoase, întrerupe cursul prescripției.

Executarea proceselor-verbale de infracțiune fiscală se prescrie în termen de cinci ani dela data de cînd ele au rămas definitive prin neapelare sau dela data de cînd au rămas definitive în Justiție, în cazul cînd au fost apelate.

Articolul 54

Toate creanțele de orice natura ale Statului, tinuturilor, județelor, comunelor, caselor autonome, regiilor publice, administrațiilor comerciale, precum și ale tuturor institutiunilor și autorităților publice de orice fel, se percept și urmăresc potrivit dispozițiunilor legii de fața.

Articolul 55

De asemeni se percep și urmăresc potrivit dispozițiunilor legii de fața și creanțele institutiunilor de utilitate publică ale căror bugete se votează de Adunarea Deputaților.

Articolul 56

Pentru contributiunilor directe și toate aditionalele aferente, titlul de creanta îl constituie însăși rolul.

Pentru contribuțiunile indirecte care se stabilesc pe cale de impunere, titlul de creanta îl constituie procesul-verbal de impunere.

Articolul 57

Pentru toate celelalte impozite și taxe, precum și pentru orice amenzi de orice natura, privind impozite directe sau indirecte și taxe, titlul de creanta îl constituie actul constatator al sumelor datorate.

Articolul 58

Pentru sumele datorate din prestațiuni periodice de orice natura, precum și din rate contractuale de orice natura, titlul de creanta îl constituie contractul.

Prestațiunile periodice și ratele contractuale se vor putea urmări pe baza unor contracte autentice sau sub semnatura privată, fără a fi nevoie ca aceste contracte să fie investite cu formula executorie.

Asemenea contracte devin executorii de drept prin simpla ajungere la scadenta a prestatiunilor periodice sau a ratelor.

Articolul 59

Pentru diferențele de impozite, care se stabilesc în temeiul prevederilor din legea timbrului la actele insuficient timbrate, titlul de creanta îl constituie actul insuficient timbrat împreună cu ordinul de debitarea diferenței de impozit ce urmează a se mai percepe.

Pentru diferențele de impozite și taxe care se stabilesc în temeiul prevederilor din legea vamilor, pentru mărfuri insuficient taxate, titlul de creanta îl constituie declarația vamală de import sau export, împreună cu ordinul de debitarea diferenței de impozit și taxa, ce urmează a se mai percepe.

În ambele cazuri, ordinul de debitare va arata impozitul și taxa plătită, textul de lege aplicat, precum și diferența de impozit și taxa ce urmează a se mai plati, indicandu-se textul de lege a cărui aplicare se invoca. Ordinul va fi motivat.

Articolul 60

Creanțele tuturor institutiunilor și autorităților menționate la art. 54 și 55, creanțe, altele decât acelea specificate în articolele de mai sus, au caracter executoriu în condițiunile dreptului comun.

Ele se executa tot în conformitate cu dispozițiunile prezentei legi.

Articolul 61

Dispozițiunile de mai sus se aplică atît debitorilor principali, cat și garanțiilor acestora.

Garanții nu pot invoca beneficiul discutiunii prevăzut de art. 1.662 cod civil

Articolul 62

Plata sumelor de bani datorate se face la Casele publice unde sumele sînt debitate sau puse în urmărire. În comunele rurale plata se poate face și în mâinile perceptorului de agenție sau agentului de încasare.

Articolul 63

Pentru orice sume de bani plătite la Casele publice sau agenților de încasare se va elibera o chitanța emisă dintr-un registru oficial cu matca. Ele vor purta un număr de ordine și vor cuprinde mențiune de numele și pronumele persoanei sau instituției care fac plata, cu indicarea naturii debitului pentru care s-a făcut aceasta plata și vor fi semnate de funcționarul împuternicit de a-l incasa, purtînd sigiliul perceptiei.

Suma încasată va fi arătată în cifre și litere.

Numai aceste chitanțe vor fi opozabile fiscului.

În caz de pierderea chitanței din partea contribuabilului, dovada plății se poate face cu matca sau registrele fiscului, sau copii certificate de pe acestea.

Articolul 64

Orice tipărire de registre pentru încasarea veniturilor publice, fără prealabilă autorizație a Ministerului de Finanțe este interzisă.

Acei care vor contraveni acestor dispozițiuni se vor pedepsi cu închisoare de la 6 luni pînă la un an.

Registrele tipărite vor fi confiscate.

Articolul 65

Impozitele directe și adiționale de orice natura sînt exigibile din prima zi a lunilor Aprilie, Iulie, Octomvrie și Ianuarie, cu excepțiile prevăzute de legea contributiunilor directe, chiar dacă titlul Statului nu are un caracter definitiv.

Impozitele indirecte stabilite pe cale de impunere sînt exigibile tot ca mai sus, dacă legile speciale care le guvernează nu prevăd alte dispozițiuni.

Articolul 66

Contribuabilul pierde beneficiul exigibilitatii trimestriale dacă, schimbandu-și domiciliul, nu anunta în scris perceptiei unde se afla înscris rolul sau, viitorul sau domiciliu cu o luna înainte de mutare, alăturând la cererea contractului de închiriere cu impozitul de timbru plătit, a noului sau domiciliu.

Dacă contribuabilul nu satisface aceasta obligație, impozitele devin imediat exigibile.

Articolul 67

Contribuabilii care în primele 45 zile ale trimestrului înăuntrul căruia plata a devenit exigibilă, achită în întregime debitele din contribuțiuni directe și adiționale de orice natura, înscrise în roluri, beneficiază de o reducere de 5 la suta a debitului trimestrului în curs.

Cei care vor achită impozitele directe pe întregul an, înăuntrul primului trimestru, vor beneficia de o reducere de 7 la suta. Reducerea impozitelor adiționale va fi suportată de autoritățile în contul cărora se încasează aceste impozite.

De reducerea de 7 la suta vor beneficia acei care vor achită în întregime impozitele succesorale în termen de 45 zile dela data cînd ele au devenit exigibile.

Reducerile acordate contribuabililor, conform dispozițiunilor de mai sus, vor fi scăzute din roluri.

Articolul 68

Dacă debitorul nu va plati sumele de bani datorate și debitate în roluri în termen de 15 zile dela data exigibilitatii, se va adresa acestuia o somație de plată.

Articolul 69

Somația de plată va cuprinde:

a) Numele, pronumele și domiciliul părții;

b) Suma de plată;

c) Titlul creanței;

d) Invitația de plată;

e) Mențiunea ca, în caz de neurmare, se va sechestra și vinde averea debitorului.

Somația va purta un număr de ordine.

Ea se va comunică debitorului, conform art. 21, cu suprimarea obligațiunii contrasemnarii procesului-verbal de către agentul de poliție, primar, notar sau jandarm, în cazurile acolo specificate.

Articolul 70

Pentru contribuțiuni directe și aditionalele aferente, de orice natura, se va adresa o singura somație, pentru întregul debit al anului bugetar, după trecerea a 15 zile de la începutul acestui an. Somația va mai cuprinde, pe lîngă cele arătate în art. anterior și arătarea exigibilitatii trimestriale a debitului.

În comunele rurale se va face o singura somație colectivă, cuprinzînd numele tuturor debitorilor.

Aceasta somație se va afișa la usa primăriei timp de 8 zile, locuitorii fiind vestiti despre aceasta și prin batere de toba. Afișarea se va constata printr-un proces-verbal semnat de agentul fiscului și notar.

Articolul 71

Debitele din contribuțiunile directe și adiționale de orice natura care nu vor fi achitate pînă la sfîrșitul trimestrului în cursul căruia au devenit exigibile, vor suferi o majorare de 2 la suta, pentru fiecare trimestru de întârzierea plății și aceasta pînă la finele anului bugetar.

Pentru debitele din impozitele succesorale se mențin dispozițiunile din legea timbrului și a impozitului pe acte și fapte juridice. Majorările vor fi înscrise în roluri la datele prevăzute în alineatul prim de mai sus și vor fi percepute odată cu impozitele respective.

Dacă pînă la închiderea anului bugetar, majorările nu vor fi achitate, ele se vor trece ca rămășițe la Stat, înscriindu-se separat ca debit în rol.

În calculul majorărilor, sumele în bani vor fi rotunjite, marindu-se pînă la un leu.

Articolul 72

Cînd urmărirea se face în temeiul unui contract sau hotărîre judecătorească prin care se prevăd dobânzi și cheltuieli de judecată, se vor percepe numai dobânzile și cheltuielile de judecată, fără să se mai perceapă nici o majorare.

Articolul 73

Imediat după comunicarea somației de plată se va lua nota în roluri de data comunicării ei.

Articolul 74

Debitorul are dreptul de a reclama, pe cale administrativă, împotriva erorilor cuprinse în somație, în termen de 15 zile dela înmânarea ei.

Reclamația va fi soluționată de către administratorul de încasări și plati în cazurile de urmăriri pînă la 100.000 lei și de Administrația centrala a ministerului pentru toate celelalte urmăriri.

Reclamația nu tine în loc mersul lucrărilor de urmărire. Nu se va putea proceda însă la vânzare înainte de a se soluționa reclamația debitorului.

Articolul 75

Dacă în termen de 15 zile de la înmânarea sau predarea somației, debitorul nu va achită suma datorată, se va proceda la sechestrarea averii mobile sau, la nevoie, la îndeplinirea formalităților pentru scoaterea în vânzare a averii imobile a debitorului.

Imediat după aplicarea sechestrului se va lua nota în roluri de data comunicării procesului-verbal.

Pentru impozitele la care somatiunea ori afișarea este anuală, sechestrele nu se pot aplica înainte de 45 zile dela exigibilitate.

Articolul 76

Aplicarea sechestrului se va constata prin încheiere de proces-verbal care va cuprinde:

a) Un număr de ordine al procesului-verbal;

b) Anul, luna și ziua;

c) Numele, pronumele și funcțiunea agentului;

d) Numele și pronumele debitorului, precum și locul unde s-a aplicat sechestrul;

e) Arătarea ca s-a comunicat somația de plată, indicând data inmanarii ei și numărul de ordine;

f) Suma de plată;

g) Titlul executoriu;

h) Cuantumul majorărilor;

i) Descrierea în parte a fiecărui obiect sechestrat.

Articolul 77

Dacă debitorul refuza de a primi pe agentul de urmărire sau dacă acesta va găsi locuinta incuiata și nu va putea pătrunde inauntru, el se va adresa organelor de poliție judiciară, cărora le va cere asistența pentru a pătrunde în casa.

Reprezentantul poliției judiciare este obligat a contrasemna procesul-verbal.

Articolul 78

Obiectele sechestrate vor putea fi lăsate pe loc în paza și custodia debitorului sau a unui custode desemnat de fisc, sau vor putea fi ridicate și depozitate în altă parte, care va putea fi și sediul perceptiei.

Ori de câte ori obiectele sechestrate s-au ridicat și depozitat în altă parte, se va desemna un custode, altul decât debitorul.

În cazul cînd custodele e un altul decât debitorul și va primi aceasta însărcinare, va da declarație sub semnatura, pe însăși procesul-verbal de sechestru, de pe care i se va remite o copie. Procesul-verbal va face mențiune dacă obiectele sechestrate s-au lăsat pe loc, ori s-au ridicat și în acest caz se va indica locul unde s-au depozitat.

De asemeni se va arata numele și domiciliul custodelui, dacă se va numi altul decât debitorul.

Retributia custodelui va fi stabilită de administratorul de încasări și plati și nu va putea depăși 5 la suta din debit. Ea va cădea în sarcina debitorului.

În nici un caz nu se va putea proceda la ridicarea sechestrului dacă debitorul n-a achitat în prealabil retributia custodelui.

Articolul 79

Procesul-verbal de sechestru se va comunică debitorului conform art. 21 și 69 alin. final.

Articolul 80

Dacă debitorul nu are alta avere decât mărfuri spre vânzare, se va putea înființa sechestru odată cu comunicarea somației de plată, iar dacă exista pericol invederat de înstrăinare, se va putea înființa sechestrul chiar fără să se fi comunicat somația de plată, în cazurile în care titlul de creanta deriva din impozite directe cu adiționale de orice natura, precum și impozite indirecte, care se stabilesc pe cale de impunere.

În aceste cazuri înființarea sechestrului va trebui să fie autorizata de administratorul de încasări și plati.

În aceste împrejurări se va putea aplica și sigilii.

Sechestrul înființat înaintea termenului legal va avea caracter asigurator și va deveni executoriu numai odată cu ajungerea acestui termen.

Articolul 81

Dacă, după ce s-au perceput majorările, se va constata ca debitele au rămas definitiv stabilite la o cifra inferioară aceleia la care s-au calculat majorările, sumele percepute în plus cu titlul de majorare se vor considera încasate în contul impozitelor și majorărilor viitoare, sau se vor restitui.

Articolul 82

Dacă datoria nu este achitată în termen de 15 zile dela data cînd procesul-verbal de sechestru a rămas definitiv, se va fixa termen de vânzare, emitandu-se publicațiile de vânzare în care se va arata locul și data vânzării, averea mobila ce se va vinde și suma pentru care se va face urmărirea.

Publicațiile de vânzare se vor comunică debitorului și dacă e cazul și custodelui, conform art. 21 și 69, alin. final.

Publicația de vânzare se va afișa la usa perceptiei, la usa primăriei și pe piața publică pe care se face vînzarea, sau dacă vînzarea se face la domiciliu, pe piața cea mai apropiată a locului vânzării.

Termenul de vânzare nu va putea fi mai scurt de 25 zile dela data procesului-verbal de sechestru.

Publicațiunile de vânzare vor trebui să fie comunicate și afișate cu cel puțin 7 zile înainte de termenul vânzării.

Articolul 83

În cazul în care pentru averea mobila urmărită de fisc s-a fixat termen de vreo autoritate judecătorească, va asista la vînzarea ce se efectuează de agenții judecătorești și funcționarii fiscului, fixându-se același termen și pentru vînzarea fiscală.

În acest caz, din sumele rezultate se va indestula în primul rând fiscal, ținându-se seama de dispozițiunile art. 135 din această lege.

Articolul 84

Vânzarea se va face la domiciliul debitorului, la locul unde obiectele au fost depozitate sau pe o piața publică, dacă fiscal sau debitorul găsește necesar, în zilele de lucru și între orele 10-18.

Vânzarea se va face prin licitație publică de către un funcționar al fiscului delegat de perceptor și însoțit de un agent polițienesc în comunele urbane și suburbane și de notari în comunele rurale. În cazuri de urmărire pentru debitele mai mari de 200.000 lei, vînzarea se va face în ziua fixată de către titularul perceptiei și cu prealabilă autorizare a administratorului de încasări și plati.

Articolul 85

Vânzarea obiectelor se va face treptat pînă ce se vor acoperi cheltuielile cu executarea, retributia custodelui, suma datorată și majorările. Obiectele care prisosesc se vor restitui debitorului.

Articolul 86

Rezultatul licitației se va consemna într-o foaie de licitație, în care se va trece fiecare obiect vândut, numele și pronumele adjudecatarului și prețul adjudecării.

Foaia de licitație se va semna de funcționarul care efectuează vînzarea, agentul polițienesc sau notarul care îl însoțește sau reprezentantul sau și de către adjudecatar.

Refuzul sau imposibilitatea de a semna, a oricărei persoane de mai sus, se va consemna în foaia de licitație.

Articolul 87

În caz ca, din lipsa de concurenți, vînzarea nu s-ar putea face, se va fixa un nou termen, emitandu-se noi publicațiuni de vânzare.

Articolul 88

Din sumele de bani provenite din licitație se vor deduce în ordine, de preferinta; cheltuielile de executare, retributia custodelui, suma datorată și majorările.

Agentul fiscal va elibera debitorului chitanța din registrul cu matca de suma de bani primită pentru achitarea datoriei și va plati retributia custodelui sub luare de chitanța.

Dacă, după reținerea tuturor sumelor de bani datorate, asa cum se arata mai sus, va rezultă un rest de bani, acesta va fi încredințat debitorului care va da chitanța de primire.

În cazul cînd debitorul refuza primirea chitanței eliberata de funcționarul urmăritor, sau primirea banilor, banii se vor consemna la perceptie, iar chitanța sub care s-a încasat sumele datorate și chitanța de consemnare, împreună cu o copie a procesului-verbal al licitației și a foaiei de licitație se vor depune la judecătoria domiciliului debitorului, la dispoziția acestuia.

Articolul 89

În afară de foaia de licitație se va dresa și un proces-verbal pentru constatarea celor efectuate.

În acest proces-verbal se va face mențiune de procesul-verbal de sechestru, publicațiile de vânzare, arătându-se data și numărul lor de ordine.

De asemenea se va arata: locul, data și ora cînd s-a efectuat licitația.

Procesul-verbal va fi semnat de funcționarul urmăritor, agentul polițienesc sau notar și de debitor sau reprezentantul sau, al căror refuz sau imposibilitate de a semna se va consemna în procesul-verbal.

Procesul-verbal și foaia de licitație se vor încheia în dublu exemplar, din care unul se va elibera debitorului, iar celălalt se va depune la perceptie.

Dacă debitorul refuza să le primească, ambele acte se vor remite acestuia prin intermediul organelor polițienești.

Articolul 90

Dacă suma oferită la licitație este vadit derizorie, adjudecarea nu se va putea face decât cu aprobarea administratorului de încasări și plati, în cazul de urmărire, pînă la 200.000 lei, iar în celelalte cazuri, numai cu aprobarea Ministerului de Finanțe.

Aprobarea va trebui să fie data în termen de 5 zile, în primul caz și de 15 zile în celelalte.

Agentul fiscului în acest timp va lua măsuri de buna conservare a obiectelor.

În caz de neaprobare se va tine o noua licitație.

Dacă și la aceasta licitație suma oferită va fi vadit derizorie, se va urma potrivit dispozițiunilor dela alineatul I de mai sus. La a treia licitație provocată de sume oferite, vadit derizorii, adjudecarea se va face, oricare ar fi prețul rezultat.

Articolul 91

Nu se vor putea urmări:

a) Paturile, asternutul, îmbrăcămintea și ustensile casnice, strict necesare datornicului și familiei sale;

b) Doi tragatori de muncă, un ramator, o vacă cu lapte sau patru capre, sau șase oi, după alegerea debitorului, împreună cu nutrețul trebuincios pentru doua luni, precum și semințele trebuincioase pentru aratura;

c) Carul sau căruța, sacaua, plugul sau alte asemenea obiecte de muncă sau transport;

d) Cărțile trebuincioase profesionistilor de orice natura;

e) Mașinile, uneltele și instrumentele trebuincioase la învățătura practica sau la executarea unei meserii sau profesiuni pînă la valoarea de 15.000 lei, după alegerea debitorului;

f) Echipamentele militare.

Articolul 92

Pentru toate creanțele Statului și a tuturor autorităților și institutiunilor, prevăzute în art. 54, se va putea urmări pînă la concurenta datoriei o treime din pensiuni, recompense naționale, salariile eclesiasticilor și ale tuturor funcționarilor civili, - publici și particulari, - ale funcționarilor militari, precum și pensiunile alimentare, chiar dacă prin legi speciale s-a dispus altfel.

În cazul în care s-ar fi înființat poprire pe veniturile mai susaratate de către un creditor particular pentru realizarea unei creanțe privilegiate înaintea creanței Statului și a tuturor autorităților și institutiunilor prevăzute în art. 54, Statul precum și toate aceste autorități și instituțiuni vor putea urmări veniturile de mai sus, pentru o treime peste reținerea care se face în executarea pornită de creditorul particular, atunci cînd creanta Statului și a tuturor celorlalte autorități și instituțiuni decurge din impozite și taxe, lipsa sau sustragere de bani publici.

Articolul 93

Pentru urmărirea creanțelor se vor putea înființa popriri în mâinile terților, care datorează sume de bani și orice alte valori debitorilor Statului sau autorităților și institutiunilor în favoarea cărora se face urmărirea.

Poprirea se va înființa printr-un proces-verbal dresat conform art. 76, cu suprimarea alin. i, de sub acest articol. Procesul-verbal va arata sumele de bani pentru care s-a înființat poprirea.

Popririle vor fi executorii fără a mai fi supuse la formalitatea validării.

Articolul 94

În condițiunile art. 80 se va putea înființa și popriri.

Articolul 95

Pentru urmărirea creanțelor se va putea înființa urmărirea generală a veniturilor averii imobile a debitorilor producătoare de venit. Urmărirea se va face prin dresarea unui proces-verbal, conform art. 76 cu suprimarea alin. i).

Procesul-verbal va mai arata imobilele și veniturile urmărite. Urmărirea generală a veniturilor se poate face și prin obligarea chiriașilor și arendașilor de a vărsa direct la perceptia respectiva toate chiriile și arenzile datorate, sub sancțiunea răspunderii pentru sumele nevărsate.

Comunicarea procesului-verbal de înființarea urmăririi se va face fiecărui chiriaș sau arendaș în parte.

Articolul 96

În caz de necesitate, administratorul de încasări și plati este în drept a desemna un administrator girant al imobilelor.

Retributia acestuia va fi stabilită de administratorul de încasări și plati și nu va putea depăși 3 la suta din venitul imobilelor.

Administratorul girant este obligat a vărsa veniturile încasate la perceptie pe măsura încasărilor și a depune conturile de gestiune odată cu vărsarea.

Aprobarea conturilor de gestiune va fi data de tribunalul locului cu citarea părților.

Articolul 97

În cazul în care se va constata ca, anterior infiintarii de către fisc a urmăririi generale de venituri, o asemenea măsura de urmărire va fi fost deja înființată pe cale judecătorească și privind aceleași bunuri, va rămîne în fiinta numai urmărirea ordonată de justiție.

În acest caz, administratorul girant numit de justiție va retine și vărsa direct la perceptie sumele de bani cuvenite Statului, autorităților și instituțiilor prevăzute în art. 54 cu precădere asupra oricăror alte plati, afară de cheltuielile de întreținere și potrivit cu privilegiul prevăzut de legea de fața.

Articolul 98

Dacă se constată că debitorii folosesc mijloace chiar legale, dar cu vădită intenție de a împiedica sau numai întârzia peste măsura executarea, se va putea înființa un administrator sechestru asupra întreprinderilor industriale, comerciale și civile ale debitorilor.

Acest mijloc de urmărire trebuie să fie în prealabil autorizat de Administrația centrala a Ministerului de Finanțe.

Procedura va fi aceea indicată de art. 76 cu suprimarea alin. i).

Procesul-verbal va mai arata întreprinderea pusă sub sechestru.

În același proces-verbal se va desemna și persoana însărcinată a executa atribuțiunile de sechestru, a carei retributiune va fi stabilită de Ministerul de Finanțe.

Acel care va primi însărcinarea va fi dator sa confirme aceasta sub proprie semnatura, pusă pe procesul-verbal.

Cu executarea atributiunilor de sechestru va putea fi însărcinat chiar debitorul. În acest caz însă se va desemna chiar prin procesul-verbal o persoană care să facă absolut toate încasările și care va semna de primirea însărcinării, pe procesul-verbal.

Debitorul în acest caz va exercita gratuit funcțiunea de sechestru și persoana însărcinată cu încasările va primi o retributie a carei quantum va fi fixat de administratorul de încasări și plati și care nu va putea depăși 2 la suta din încasări.

Aprobarea conturilor de gestiune va fi data de tribunalul locului cu citarea părților.

În cazul în care se va constata ca, anterior infiintarii de către fisc a măsurii de executare prevăzută de acest articol, justiția va fi înființat asupra aceleiași întreprinderi un sechestru judiciar, va rămîne în fiinta sechestrul înființat de justiție.

Articolul 99

Administratorul sechestru este obligat ca din încasări sa verse la perceptie, cu precădere asupra oricăror altor plati, o cota proporționale în contul sumelor de bani datorate. Aceasta cota se va stabili de Ministerul de Finanțe pe baza datelor procurate de Serviciile de constatare asupra rentabilitatii întreprinderii, cota neputând sa intreaca venitul net al întreprinderii.

Articolul 100

Administratorul sechestru sau acela care va fi însărcinat cu încasările, în cazul cînd atribuțiile de sechestru sînt date în sarcina chiar a debitorului, va fi obligat sa verse la perceptie sumele realizate, potrivit art. 99 și a depune conturile de gestiune odată cu vărsarea.

Aprobarea conturilor de gestiune va fi data de tribunalul locului, cu citarea părților.

Articolul 101

Procesele-verbale de sub acest capitol se vor comunică conform art. 21.

Articolul 102

În toate cazurile de urmărire prevăzute în acest capitol se aplică dispozițiunile art. 71, cu adaogirea ca desființarea urmăririi nu se va putea face decât numai dacă debitorul, pe lîngă cheltuielile de executare și datorie, mai achită și retribuțiunea administratorului girant, a sechestrului sau a incasatorului.

Articolul 103

Măsurile de urmărire prevăzute în acest capitol, cu excepția acelora cu caracter asigurator, nu vor putea fi înființate decât numai după ce s-a îndeplinit forma prevăzută de Titlul III, Cap. II și a expirat termenul cerut de art. 75 pentru înființarea sechestrului.

Articolul 104

Acei care îndeplinesc vreo însărcinare de custode, administrator girant, sechestru sau numai de mandatar pentru încasare, vor putea fi înlocuiți cu autorizația acelorași autorități superioare al căror aviz este cerut și pentru numire.

Articolul 105

Instituirea administratorului sechestru nu se va putea înființa pentru realizarea creanțelor aparținînd institutiunilor de utilitate publică.

Articolul 106

Vânzarea imobilelor de orice natura ale debitorului sau ale garantului se face prin mijlocirea tribunalului locului unde se afla situat imobilul; iar în teritoriile unde fiinteaza instituția cărților funduare, prin mijlocirea instanțelor de cărți funduare competinte, în urma cererii administrației de încasări și plati.

Articolul 107

Nu se va putea pasi la urmărirea imobiliară decât numai dacă s-au îndeplinit toate condițiunile și formalitățile premergătoare sechestrului din urmărirea mobiliară.

Articolul 108

Odată cu cererea de scoatere în vânzare, administrația de încasări și plati va inainta instanței și dosarul urmăririi care va cuprinde somația de plată, precum și un proces-verbal de situație a imobilului urmărit.

Procesul-verbal de situație va cuprinde comuna, strada și numărul în care se afla imobilul și, pe cat posibil, întinderea terenului, vecinătățile acestuia, suprafața construcțiilor, o descriere sumară a acestora, precum și prețul dela care urmează sa înceapă licitația.

Articolul 109

Instanța va ordonă de îndată scoaterea în vânzare a imobilului urmărit.

Jurnalul de scoatere în vânzare va arata prețul de la care urmează a începe licitația și va fixa și termenul de vânzare, care nu va putea fi mai lung de 45 zile.

Jurnalul de scoatere în vânzare se va transcrie din oficiu în registrul special de transcripțiuni imobiliare, potrivit legilor locale și în aceeași zi în care s-a dat jurnalul.

Transcrierea jurnalului va avea același efect ca și transcrierea comandamentului în dreptul comun.

Articolul 110

După trei zile dela transcrierea jurnalului de scoatere în vânzare, președintele tribunalului sau judecătorul competinte, potrivit legilor locale, va ordonă, din oficiu, să se procedeze la întocmirea tabloului de sarcini a imobilului urmărit, precum și la emiterea publicațiilor de vânzare, afișarea și publicarea acestora.

Extras de pe publicația de vânzare se va publică în Monitorul Oficial cu 30 zile înaintea primului termen de vânzare și 5 zile înaintea termenelor următoare.

Articolul 111

Administratorul de încasări și plati, special autorizat de Administrația Centrala a Ministerului de Finanțe, va putea cere ca adjudecarea să se facă asupra Statului, însă numai pînă la concurenta datoriei cheltuielilor de urmărire și majorărilor, dacă la trei termene anterioare vanarea s-a amânat pentru lipsa de concurenți sau prețul oferit fiind insuficient.

Articolul 112

Debitorul urmărit nu poate face nici o opunere la prețul indicat de fisc, dela care urmează sa înceapă licitația.

Articolul 113

Supralicitatia se va tine chiar dacă fiscal nu va fi prezent în instanța.

Articolul 114

În contestațiile împotriva urmăririlor făcute pentru sume datorate altor instituțiuni au autorități, decât Ministerul de Finanțe, instanța va cita din oficiu instituția sau autoritatea respectiva, Ministerul de Finanțe putând cere scoaterea sa din cauza.

Articolul 115

Urmărirea fiscală nu se poate conexă cu nici o alta urmărire.

Articolul 116

Toate dispozițiunile legilor de procedura civilă și de execuțiune silită, în privinta licitațiunii și adjudecării imobilului, a efectelor urmăririi și a judecării recursului în casație, a împărțirii prețului, a termenului de introducerea și judecarea contestațiilor de orice natura, inclusiv acelea asupra fondului drepturilor, sînt aplicabile și urmăririlor imobiliare făcute în temeiul legii de fața, dacă ele nu sînt contrarii dispozițiunilor de mai sus.

Articolul 117

Toate actele făcute de debitor sau terți, în dosarul urmăririi, se vor timbra ca și actele șimilare în urmăririle de drept comun.

Articolul 118

Fiscal se va cita prin Administrația financiară de încasări și plati, iar în Capitala prin Contenciosul Ministerului de Finanțe.

Articolul 119

Dispozițiunile art. 34 și 35 se aplică și la vînzările imobiliare, prevăzute în capitolul de fața.

Articolul 120

Debitorii și toți acei interesați vor putea face contestație împotriva procesului-verbal de sechestru, a procesului-verbal de poprire, a procesului-verbal de urmărire generală de venituri și a procesului-verbal de instituirea administratorului sechestru.

Pentru debitori termenul de contestație este de 15 zile dela comunicarea procesului-verbal.

Pentru terți termenul de contestație este pînă cu o zi înainte de vânzare.

Contestația împotriva somației de plată nu este admisibilă.

Articolul 121

Contestațiile se îndreaptă la Judecătoriile de ocol respective în urmăririle pînă la lei 5.000 inclusiv și la tribunal, în cuprinsul circumscripției căreia se afla perceptia prin care se face urmărirea, pentru celelalte urmăriri.

Judecătoria și tribunalul judeca în prima și ultima instanța.

Articolul 122

Contestația va cuprinde, sub pedeapsa de nulitate:

a) Numele și pronumele contestatorului:

b) Alegerea de domiciliu în localitatea de reședința a tribunalului sau judecătoriei;

c) Arătarea actului de urmărire atacat, care se va alătură în copie;

d) Arătarea motivelor de contestație;

e) Mijloacele și probele care se invoca în susținerea contestației;

f) Dacă contestatorul se servește de acte, acestea vor fi anexate în copie, certificată de parte, la petiția de contestație;

g) Dacă contestatorul este terț, se va arata și numele, pronumele și domiciliul debitorului.

Articolul 123

Debitorii contestatori sînt obligați, sub pedeapsa de nulitatea contestației, chiar în cazul cînd se contesta titlul pe baza căruia se face urmărirea, sa consemneze suma pentru care sînt urmăriți atunci cînd urmărirea se face pentru impozite și taxe de orice fel, cu aditionalele lor, prestațiuni periodice, rate contractuale sau pe bază de hotărîri judecătorești rămase definitive.

Pentru toate celelalte urmăriri, debitorii vor consemna 10 la suta din suma urmărită, sub aceeași sancțiune.

Instanțele judecătorești vor putea acorda suspendarea executării, după verificarea consemnarilor prevăzute mai sus, dar numai cu citarea părților.

Chitanța care constata consemnarea, va fi depusa la instanța odată cu contestația sau înăuntrul termenului de contestație.

Terții contestatori sînt obligați sa consemneze suma pentru care se face urmărirea, numai dacă domiciliază împreună cu debitorul urmărit.

Debitorii și terții contestatori urmăriți pentru o sumă pînă la 5.000 lei, sau cînd urmărirea se face pentru impozite înscrise în roluri cu un debit anual de 5.000 lei, sau mai puțin, nu sînt obligați la consemnare.

Debitorii care ataca numai numirea administratorului girant, a sechestrului sau a mandatarului de încasare, ori ataca actele de administrație făcute de aceștia, sau cer reducerea retributiunilor lor, precum și acei care fac contestație pe motivul ca li s-au sechestrat obiecte ce nu puteai fi urmărite, conform art. 91, sînt dispensați de consemnarea sumei pentru care sînt urmăriți.

Articolul 124

Toate sumele de mai sus se pot consemna și în efecte publice la cursul zilei.

Dacă cursul efectelor scade cu mai mult de 10 la suta la cererea Statului, partea va fi obligată sa completeze diferența, sub sancțiunea decăderii din drepturile de contestație.

Articolul 125

Dacă contestația va fi definitiv respinsă, anulată sau retrasă, sumele de bani consemnate potrivit dispozițiunilor de mai sus, se vor face venit la Stat, în acoperirea debitului care a prilejuit urmărirea atacată cu contestație.

Recipisele de consemnare se vor trimite din oficiu perceptiei respective, sub sancțiune disciplinară contra grefierului vinovat. Recipisele de consemnarea titlurilor se vor trimite perceptiilor respective, pentru a le vinde la Bursa și a face sumele astfel realizate, venit la Stat.

Eliberarea recipisei nu va putea fi împiedicată, decât numai dacă instanța va suspenda efectele hotărîrii, pe baza și în condițiunile art. 71 din legea de organizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Articolul 126

Copie de pe cererea de contestație și actele depuse, se vor comunică intimatului în termen util.

În contestațiile contra urmăririlor făcute pentru sume datorate altor autorități sau instituții decât Ministerul de Finanțe, instanța va cita din oficiu autoritatea sau instituția creditoare, fiscal fiind scos din cauza.

Articolul 127

Dacă din desbateri va rezultă necesitatea administrării de probe sau procurari de acte, care nu au fost arătate prin petiția de contestație sau depuse odată cu contestația, instanța va putea acorda un singur termen ca să se producă probe și acte noi, dacă va constata ca contestatorul nu a fost în măsura să le propună sau să le depună prin chiar petiția de contestație.

Articolul 128

Dacă contestatorul nu se prezintă la termenul de judecată, contestația se va respinge fără a se mai intră în examinarea motivelor de contestație.

Articolul 129

Numai Înaltă Curte de Conturi este competinte a judeca cererile de prescripție. Ea va judeca potrivit legii sale organice.

Cererea de prescripție se judeca independent de contestația la urmărire.

Înaltă Curte de Conturi va putea acorda suspendarea executării, pe baza unei cereri de prescripție, în condițiunile art. 123 și 124, privind consemnarea garanției.

Articolul 130

Dacă în fața instanței investită cu judecarea contestației se invoca și prescripția, alaturea de alte motive de contestație, instanța va judeca contestația fără a intră în examinarea capatului de cerere privind prescripția, pe care îl va respinge ca greșit introdus.

Articolul 131

În cazul cînd prin contestația introdusă împotriva urmăririi îndreptată pentru recuperarea diferențelor de taxe vamale la import sau export se contesta justa aplicare a tarifului vamal, instanța va trimite dosarul Comisiei Centrale Vamale pentru judecata, suspendand judecarea procesului pînă ce se va pronunța Comisia Centrala Vamală, ale carei concluziuni sînt obligatorii pentru instanțele judecătorești.

Articolul 132

Contestatorul care va voi să se înscrie în fals contra procesului-verbal, va fi obligat sa arate prin însăși petiția de contestație, indicând totodată pe autorul falsului, în ce consta falsul, probele invocate, precum și numele, pronumele și domiciliul martorilor.

Judecătoria sau tribunalul vor examina cererea de înscriere în fals și dacă vor găsi ca ea cuprinde suficiente indicii de seriozitate și ca este concludenta, vor suspenda judecarea contestației pînă cînd instanța penală se va pronunța asupra cererii de înscriere în fals, trimițând întreg dosarul parchetului tribunalului.

Reclamația directa la instanțele penale e oricînd admisibilă, dar fără suspendarea judecării contestației.

Articolul 133

Sentințele tribunalului și cărțile de judecată ale judecătoriei sînt drept de opoziție, dar cu drept de recurs.

Termenul de recurs este de 30 zile dela comunicarea hotărîrii data asupra contestației.

Recursul împotriva cărților de judecată ale judecătoriilor se judeca de tribunal, iar cel împotriva sentințelor tribunalului se judeca la Curtea de Apel.

Recursul se declara la instanța care a judecat contestația.

Statul poate declara recurs fie la instanța care a judecat contestația, fie direct la instanța de casare.

În caz de casare, instanța de recurs judeca contestația și în fond.

Articolul 134

Dispozițiunile art. 32-36 se aplică și la judecarea contestațiilor prevăzute în capitolul de fața.

Articolul 135

Creanțele Statului, tinuturilor, județelor, comunelor și a tuturor autorităților și instituțiilor publice, provenite din impozite, cu aditionalele de orice natura, majorări, taxe și amenzi, au privilegiu asupra întregii averi mobile și imobile a debitorului, după prevederile de mai jos.

În privinta imobilelor, privilegiul se limitează numai la impozite, adiționale și majorări datorate pe ultimii cinci ani, socotiți dela 1 Aprilie care urmează după data imobilului urmărit, fără a fi nevoie ca pentru aceasta să se îndeplinească formalitatea inscripției.

După expirarea termenului de 5 ani privilegiul se conserva prin inscripție ipotecară.

Pentru toate celelalte impozite, taxe și amenzi, precum și orice alte creanțe cu accesorii, privilegiul are rangul inscripției, iar în cazul cînd nu s-a luat inscripție, privilegiul trece înaintea oricărui creditor chirografar.

În privinta mobilelor, privilegiul trece în toate cazurile înaintea oricărui creditor privilegiat, cu respectarea privilegiilor speciale.

În caz de concurenta, între autoritățile de mai sus, ordinea de preferinta este Statul, autoritățile și instituțiile publice de Stat, tinutul, județul, comuna și autoritățile și instituțiile publice județene și comunale.

Articolul 136

Impozitul succesoral, cu dobînda prevăzută de legea timbrului, are privilegiul pentru totalitatea sa asupra tuturor imobilelor succesiunei, fără a fi nevoie ca pentru aceasta să se îndeplinească formalitatea inscripției.

Privilegiul începe să curgă dela data deschiderii succesiunii și durează cinci ani dela data deciziei Ministerului de Finanțe, prin care se aproba procesul-verbal de impunere simpla sau cu contravenție.

În caz de partaj succesoral, privilegiul se poate restrânge cu aprobarea Ministerului de Finanțe, asupra fiecărui imobil din succesiune, în raport cu partea de succesiune a fiecărui moștenitor.

După expirarea termenului de 5 ani privilegiul se conserva prin inscripție ipotecară.

Articolul 137

Sumele datorate Statului, Administrațiilor comerciale, Caselor autonome, tinutului, județului, comunei și instituțiilor publice de orice fel și provenind din impozite, taxe și amenzi de orice fel, se prescriu după 5 ani dela ultimul act de urmărire, cu data certa, sau în lipsa de urmărire dela înscrierea debitului în roluri.

Prescripția nu va putea fi invocată din oficiu.

Pentru contribuțiunile care nu au fost înscrise în roluri, termenul de prescripție începe dela data de cînd agenții însărcinați cu constatarea impozitelor au avut posibilitatea de a aseza și constata drepturile fiscului, sau dela descoperirea actelor care fuseseră încheiate în scop de a induce în eroare agenții însărcinați cu asemenea constatări.

Articolul 138

Averea mobila și imobilă, precum și veniturile de orice natura ale Statului, autorităților și institutiunilor publice nu vor putea fi urmărite de niciun creditor, pentru nici un fel de creanta.

Creanțele contra Statului, autorităților și institutiunilor publice, se vor executa numai prin înscrierea în bugetul anului următor celui în care s-a făcut cererea, ținându-se seama de vechimea creanței și data cererii.

Articolul 139

Statul este în drept de a lua orice măsuri de asigurare mobiliară prin sechestre și popriri și imobiliară prin inscripții ipotecare, pentru garantarea drepturilor sale, fără a fi indatorat la consemnarea vreunei cauțiuni. Dacă nu are un titlu de creanta dintre acelea prevăzute de prezenta lege, toate aceste măsuri de asigurare nu se vor putea lua decât pe temeiul unei acțiuni în justiție, asupra fondului pretentiunilor sale.

Măsurile de asigurare mobiliară și imobiliară se pot ataca cu contestație, potrivit legii de fața.

Articolul 140

Orice măsuri de urmărire și asigurare luate de fisc, se vor menține sub titlul numai de măsuri de asigurare, pe baza recursului declarat de fisc, chiar dacă instanța de fond a respins pretentiunile acestuia, formulate pe cale de urmărire, proces-verbal de infracțiune, sau pe acțiune directa.

Articolul 141

Fiscal este în drept ca, pentru neplata impozitului comercial și industrial și cifra de afaceri, împreună cu majorări și amenzi, dacă e cazul, sa ceara tribunalului declararea în stare de faliment a debitorului sau.

Nici o cerere de declarare în stare de faliment nu se va putea intenta decât cu autorizarea Administrației centrale a Ministerului de Finanțe și numai pentru impozitele datorate cu cel puțin șase luni în urma.

Articolul 142

Fiscal este în drept a exercita calea revizuirii prevăzută de art. 288-292 codul de procedura civilă, atît împotriva hotărîrii definitive a instanței de fond, cat și împotriva hotărîrii de fond data de instanța investită cu judecarea recursului, după casare, prin evocarea fondului, chiar dacă atît recursul cat și fondul s-au judecat prin o singura hotărîre.

Articolul 143

Casele publice vor refuza plata oricăror sume de bani datorate, dacă beneficiarul nu va face dovada achitării la zi a impozitelor din contribuțiuni directe, adiționale de orice natura și majorări. Dacă încasarea se face în baza unui act de cesiune, dovada plății impozitelor va fi pretinsa atît cedentului cat și cesionarului.

Articolul 144

În cazul cesiunii unei întreprinderi, cesionarul este solidar răspunzător cu cedentul pentru debitul acestuia provenit din impozitele comerciale și industriale și cifra de afaceri, datorate pe ultimele 6 luni, pînă la concurenta valorii reale a întreprinderii cesionate.

Răspunderea cesionarului încetează dacă fiscal nu a întreprins niciun act de urmărire cu data certa în termen de 3 luni dela data cînd a fost pus în situația de a lua cunoștința de cesiune.

Articolul 145

Instanța de urmărire va comunică fiscului, din oficiu, depunerea prețului adjudecării unui imobil, arătând dacă prețul s-a depus în numerar sau creanta.

Aceasta comunicare se va face în orice vânzare imobiliară cerută de particulari prin licitație publică silită sau voluntara. Comunicarea se va face administrației de încasări și plati în circumscripția căreia se afla imobilul vândut, iar pentru imobilele din Capitala comunicarea se va face contenciosului Ministrului de Finanțe.

Fiscal va avea dreptul să facă opoziție la depunerea prețului, în termen de opt zile dela comunicare.

Cu aceasta ocazie fiscal va putea cere înscrierea sa ca creditor privilegiat, sau chirografar, după natura creanței, chiar dacă creanta sa nu a figurat pe tabloul de ordine al creditorilor și chiar dacă fiscal nu a fost citat în licitația publică.

Pentru nerespectarea obligațiunii impusa prin alin. I de mai sus, fiscal va putea ataca cu recurs ordonanța de adjudecare.

Articolul 146

Ori de câte ori prețul adjudecării unui imobil în vînzările silite sau voluntare se va depune în creanta, acest preț se va imputa din punct de vedere fiscal, în primul rând asupra dobânzilor.

Instanțele judecătorești nu vor putea elibera ordonanța de adjudecare, decât numai după ce adjudecatarul va face dovada plății la zi a impozitului mobiliar datorat asupra dobânzilor, în contul cărora s-a făcut imputarea prețului.

Dacă însă prețul adjudecării va fi inferior capitalului datorat, iar adjudecatarul va declara în fața instanței de executare ca renunța definitiv la urmărirea dobânzilor, impozitul mobiliar nu va fi datorat.

Articolul 147

Nicio firma comercială nu va putea fi radiată, decât numai dacă se face dovada achitării la zi a tuturor debitelor provenite din impozite, taxe și amenzi, de orice natură.

Articolul 148

Nu sînt opozabile autorităților și institutiunilor publice, prevăzute la art. 54 al acestei legi, orice plati sau cesiuni anticipate de arenzi sau chirii pe un interval mai mare de un an, precum și orice vânzări de recolte sau fructe prinse de rădăcini, sau de orice vânzări de produse de orice fel al unei întreprinderi, efectuate pe un termen mai mare de o luna, chiar dacă nu s-a făcut nici un act de urmărire.

Articolul 149

Dispozițiunile art. 33, alin. d) din legea pentru organizarea Corpului de avocați publici, nu se aplică în stabilirea impozitelor pe baza legii contributiunilor directe, singurele instanțe competinte fiind acelea instituite de legea contributiunilor directe. Se exceptează cazurile de infracțiune.

Articolul 150

Dispozițiunile art. 32-36 se aplică în toate procesele în care Ministerul de Finanțe este parte.

Articolul 151

Toate termenele prevăzute de această lege se socotesc pe zile libere.

Articolul 152

În cazul contrarietatii de hotărîri pronunțate de instanțele de fond sau de instanțele de recurs, asupra aplicării vreunei dispozițiuni din prezenta lege, chestiunea în discuție va putea fi adusă în fața Înaltei Curți de Casație, Secțiuni Unite, care va fi sesizată de Parchetul general al Înaltei Curți, pentru a stabili unitate de interpretare a legii.

Decizia secțiunilor unite ale Înaltei Curți de Casație va avea putere obligatorie pentru instanțele judecătorești, timp de 5 ani dela pronunțarea ei.

Articolul 153

Se extinde pe întreg teritoriul tarii aplicarea art. 1191 din codul civil român și 191 din codul de procedura civilă română, în procesele în care Ministerul de Finanțe este parte.

Articolul 154

Se abroga orice dispoziție din alte legi, contrară dispozițiunilor din prezenta lege.

Articolul 155

Contestațiile la urmărire, apelurile împotriva proceselor-verbale de infracțiune, precum și recursurile, în ambele aceste materii vor continua a se judeca de instanțele judecătorești ce se vor afla sesizate cu judecarea lor, la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele de fond, după data intrării în vigoare a prezentei legi, în acele contestații și apeluri, care la data intrării în vigoare a prezentei legi se aflau pendinte în fața instanțelor judecătorești, se vor judeca precum urmează:

În materie de urmărire de tribunal, dacă suma urmărită este pînă la 5.000 lei inclusiv de Curtea de Apel, pentru toate celelalte cazuri.

În materie de infracțiune, de Curtea de Apel dacă condamnarea - impozit și amenda - este pînă la 5.000.000 inclusiv; de Înaltă Curte de Casație pentru toate celelalte cazuri.

Articolul 156

Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 Decemvrie 1938.

Dat în Sinaia la 17 Octomvrie 1938.

CAROL

Președintele Consiliului de Miniștri,

Miron

Patriarhul României

Ministrul finanțelor

Mircea Canciov

Ministrul justiției,

Victor Iamandi