Plan din 13 octombrie 2000
pentru protectia apelor împotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole
prezumat în vigoare
Articolul 1
Obiectivele Planului de actiune pentru protectia apelor împotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, denumit în continuare plan de actiune, sunt urmatoarele:
a) reducerea poluarii apelor, cauzata de nitratii proveniti din surse agricole;
b) prevenirea poluarii cu nitrati;
c) rationalizarea și optimizarea utilizarii ingrasamintelor chimice și organice ce conțin compusi ai azotului.
Articolul 2
Termenii și expresiile utilizate în planul de actiune se definesc după cum urmeaza:
a) ape subterane - toate apele care se afla sub suprafața terenului, în zone saturate și în contact direct cu solul sau cu subsolul;
b) apa dulce - apa cu continut scăzut de saruri, care indeplineste condițiile pentru a fi captata, tratata și utilizata în scop potabil;
c) compusi ai azotului - orice substante conținând azot, cu excepția azotului molecular;
d) septel - toate animalele tinute sau crescute pentru folosință sau profit;
e) ingrasamant - substanța care contine unul sau mai mulți compusi ai azotului, utilizata pe terenurile agricole în scopul maririi ritmului de crestere a vegetatiei și al sporirii masei vegetale;
f) ingrasamant chimic - orice ingrasamant obținut printr-un proces industrial chimic;
g) ingrasamant organic - orice ingrasamant ce este constituit din produsi de origine vegetala, produsi reziduali de excretie de la septel sau de la păsări ori din namoluri rezultate din procesul de epurare a apelor uzate;
h) ingrasamant de origine animala - produs rezidual de excretie de la septel sau de la păsări ori un amestec între acest produs și asternutul de la animale;
i) aplicare pe teren - administrarea pe teren a ingrasamintelor prin imprastiere la suprafața terenului, prin incorporare în sol fie prin ingropare, fie prin amestecare cu solul și prin injectare în sol;
j) eutrofizare - imbogatirea apelor de suprafața cu compusi ai azotului și fosforului, cauzand o dezvoltare accelerata și masiva a algelor și a vegetatiei subacvatice, asociata cu deteriorarea echilibrului biologic și a calității apei;
k) poluare cu nitrati - descarcarea, directa sau indirecta, în apele subterane sau de suprafața de compusi ai azotului care provin din surse agricole, ale carei urmări pot fi: periclitarea sănătății oamenilor, afectarea organismelor vii și a ecosistemelor acvatice, stanjenirea folosintelor apei și deteriorarea ambiantei naturale;
l) zona vulnerabila - suprafetele de teren agricol de pe teritoriul tarii prin care se dreneaza scurgerile difuze în apele poluate sau expuse poluarii cu nitrati și care contribuie la poluarea acestor ape.
Articolul 3
În termen de un an de la data intrarii în vigoare a prezentului plan de actiune Ministerul Apelor, Pădurilor și Protectiei Mediului, pe baza datelor și a informațiilor furnizate prin Sistemul național de supraveghere și control al calității apei și cu sprijinul Companiei Naționale "Apele Române" - S.A., va întocmi un cadastru al apelor afectate de poluarea cu nitrati și al apelor care sunt susceptibile să fie expuse unei astfel de poluari. Identificarea acestor categorii de ape se va face pe baza criteriilor prevăzute în anexa nr. 1.
În termen de 2 ani de la data intrarii în vigoare a prezentului plan de actiune Ministerul Apelor, Pădurilor și Protectiei Mediului împreună cu Ministerul Agriculturii și Alimentatiei vor desemna toate zonele vulnerabile care dreneaza în apele identificate potrivit alin. (1) și care contribuie la poluarea acestora.
Ministerul Apelor, Pădurilor și Protectiei Mediului împreună cu Ministerul Agriculturii și Alimentatiei vor revizui și/sau vor completa, o dată la 4 ani, lista cuprinzand zonele vulnerabile, analizand și luand în considerare schimbările și factorii neprevazuti în momentul alcatuirii acesteia.
Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor împotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, denumita în continuare comisie, va fi instiintata, în termen de 3 luni de la data operarii, despre orice modificare sau completare a listei cuprinzand zonele vulnerabile.
Articolul 4
În scopul stabilirii și/sau revizuirii și al completarii listei cuprinzand zonele vulnerabile Ministerul Apelor, Pădurilor și Protectiei Mediului va solicita factorilor abilitati prezentarea, în termen de un an de la data intrarii în vigoare a prezentului plan de actiune și periodic, o dată la 4 ani, a unor rapoarte privind rezultatele acțiunilor de:
a) supraveghere a concentratiei azotatilor în apele dulci; aceasta se realizează pe parcursul unui an, cel puțin o dată pe luna sau mai des în timpul perioadelor ploioase și de inundații, în secțiunile de control pentru apele de suprafața, și la intervale regulate, în secțiunile de control reprezentative pentru acvifere;
b) verificare, o dată la 4 ani, a stării de eutrofizare a apelor dulci și a apelor din zona costiera.
În secțiunile de control în care concentrația de nitrati din toate probele anterioare s-a situat sub 25 mg/l și nici un factor nou de crestere probabila a continutului de nitrati nu a aparut programul de supraveghere prevăzut la alin. (1) lit. a) se va realiza o dată la 8 ani.
Metodele de măsurare folosite sunt prevăzute în anexa nr. 2 și vor fi supuse reactualizarii în functie de progresele în domeniu și de aparitia de noi metode standard de analiza și măsurare.
Articolul 5
În scopul asigurarii, pentru toate categoriile de ape, a unui nivel general de protecție împotriva poluarii, în termen de un an de la data intrarii în vigoare a prezentului plan de actiune comisia va elabora:
a) un cod al bunelor practici agricole pentru uzul fermierilor, pe baza continutului-cadru prevăzut în anexa nr. 3, ce va fi supus reactualizarii în functie de progresele în domeniu și de aparitia de noi tehnologii și practici agricole cu impact redus asupra mediului;
b) un program ce va include prevederi privind instruirea și informarea fermierilor în scopul promovarii Codului bunelor practici agricole.
În vederea elaborarii Codului bunelor practici agricole prevăzut la alin. (1) lit. a) comisia va consulta și institutele aflate în coordonarea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protectiei Mediului și a Ministerului Agriculturii și Alimentatiei, precum și alte institutii de specialitate.
Articolul 6
În scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. 1, în termen de maximum 2 ani de la desemnarea zonelor vulnerabile conform art. 3 alin. (2) și, respectiv, în termen de maximum un an de la modificarea sau completarea listei cuprinzand zonele vulnerabile, conform art. 3 alin. (3), comisia va stabili programe de actiune referitoare la zonele vulnerabile.
Se intocmesc programe de actiune pentru ansamblul zonelor vulnerabile de pe teritoriul tarii, precum și programe diferite pentru anumite zone vulnerabile sau pentru portiuni din zonele vulnerabile, după caz.
Programele de actiune vor tine seama de:
a) datele stiintifice și tehnice disponibile, în principal cele referitoare la aportul de nitrati din surse agricole și din alte surse;
b) condițiile de mediu din regiunile vizate.
Programele de actiune vor fi stabilite pentru o perioadă de până la 4 ani și vor cuprinde masurile prevăzute în Codul bunelor practici agricole, precum și cele prevăzute în anexa nr. 4.
În scopul implementarii programelor de actiune prevăzute la alin. (4) comisia va lua măsuri suplimentare cel puțin o dată la 4 ani, în functie de modificările sau de completările comunicate conform art. 3 alin. (3).
Comisia va propune realizarea și punerea în practica a unor programe corespunzătoare de supraveghere și control pentru evaluarea eficientei programelor de actiune prevăzute la alin. (1).
Articolul 7
Comisia va elabora un proiect conținând seturi de măsuri pentru implementarea planului de actiune, care va cuprinde și procedurile și instrucțiunile pentru sistemul de supraveghere și control prevăzute la art. 4 și 6.
Proiectul prevăzut la alin. (1) va fi supus analizei grupului de sprijin, care se va pronunță în termen de 6 luni printr-un punct de vedere obligatoriu, adoptat cu votul majorității membrilor; conducatorul grupului de sprijin, care este și reprezentant al comisiei, nu va vota.
Pe baza punctului de vedere al grupului de sprijin comisia va adopta masurile definitive și le va transmite, în termen de cel mult două luni, ministerelor de resort și grupului de sprijin.
Articolul 8
O dată la 4 ani comisia va întocmi un raport conținând informații în conformitate cu prevederile anexei nr. 5, ce va fi inaintat Ministerului Apelor, Pădurilor și Protectiei Mediului și Ministerului Agriculturii și Alimentatiei și va fi publicat în cadrul Sistemului național de supraveghere și control al calității apei.
În termen de 6 luni de la primirea raportului comisiei Ministerul Apelor, Pădurilor și Protectiei Mediului și Ministerul Agriculturii și Alimentatiei vor întocmi, pe baza raportului comisiei, o analiza comuna cuprinzand și propuneri adecvate de revizuire a planului de actiune, care va fi inaintata Guvernului și comisiilor de specialitate ale Parlamentului României.
Articolul 9
În termen de 2 ani de la data intrarii în vigoare a prezentului plan de actiune Ministerul Apelor, Pădurilor și Protectiei Mediului și Ministerul Agriculturii și Alimentatiei vor adopta prin ordin comun regulamente, metodologii și proceduri necesare pentru implementarea prezentului plan de actiune.
Articolul 10
Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentul plan de actiune.
Anexa 1 ────────
la planul de acțiuni ──────────────────── CRITERII pentru identificarea apelor afectate de poluarea cu nitrati și a apelor care sunt susceptibile să fie expuse unei astfel de poluari 1. Apele afectate de poluarea cu nitrati și apele care sunt susceptibile să fie expuse unei astfel de poluari vor fi identificate utilizandu-se, printre altele, urmatoarele criterii: a) dacă apa dulce de suprafața, utilizata sau în perspectiva de a fi utilizata ca sursa de apa potabila, contine sau este susceptibila sa conțină cantitati (concentratii) ale azotului din nitrati mai mari decat cele prevăzute în standarde pentru categoria I de calitate, dacă nu se acționează conform prevederilor art. 6 din planul de actiune; b) dacă apele subterane conțin sau sunt susceptibile sa conțină cantitati de nitrati în concentratii mai mari decat limita maxima admisibila prin standarde, dacă nu se acționează conform prevederilor art. 6 din planul de actiune; c) dacă apa dulce din lacurile naturale, alte surse de apa dulce, ape costale și marine sunt gasite eutrofe sau ar putea deveni eutrofe în viitorul apropiat, dacă nu se acționează conform prevederilor art. 6 din planul de actiune. 2. La aplicarea acestor criterii se vor lua în considerare: a) caracteristicile fizice, chimice și biologice ale apei și solului; b) situația curenta a impactului compusilor de azot asupra mediului (apa și sol); c) situația curenta a impactului masurilor luate în conformitate cu prevederile art. 6 din planul de actiune.
Anexa 2 ───────
la planul de acțiuni ──────────────────── METODE DE MASURARE Ingrasaminte chimice Metodele pentru determinarea compusilor azotului din ingrasaminte sunt cele prevăzute în: 1. SR ISO 4176/1994 Ingrasaminte. Dozarea azotului nitric. Metoda gravimetrica cu nitron; 2. SR ISO 5314/1994 Ingrasaminte. Dozarea azotului amoniacal. Metoda titrimetrica după distilare. Apa dulce, ape costale și ape marine Concentrația în azotati se determina cu ajutorul metodelor prevăzute în urmatoarele standarde: 3. SR ISO 7890-1/1998 Calitatea apei. Determinarea continutului în azotati Partea 1: Metoda spectrometrica cu 2,6 dimetilfenol; 4. SR ISO 7890-3/1997 R 30 Apa potabila. Determinarea azotatilor, metoda spectrofotometrica cu 2,6 dimetilfenol; 5. STAS 3048/1-1977 Apa potabila. Determinarea azotatilor; 6. STAS 8900/1-1971 Apa de suprafața și ape uzate. Determinarea azotatilor; 7. STAS 12999/1991 Apa de mare. Determinarea continutului de azotati.
Anexa 3 ───────
la planul de acțiuni ──────────────────── CONTINUTUL - CADRU al Codului bunelor practici agricole A. Un cod al bunelor practici agricole, având ca obiective reducerea poluarii cu nitrati și rationalizarea și optimizarea utilizarii ingrasamintelor ce conțin compusi ai azotului și luand în considerare condițiile din diferite regiuni ale tarii, trebuie să conțină prevederi care să acopere urmatoarele probleme: 1. perioadele nepotrivite pentru aplicarea pe teren a ingrasamintelor; 2. modul de aplicare a ingrasamintelor pe terenuri în pante abrupte; 3. restrictiile la aplicarea ingrasamintelor pe terenuri saturate de apa, inundate, inghetate sau acoperite cu zapada; 4. condițiile de aplicare a ingrasamintelor pe terenurile amplasate lângă cursurile de apa; 5. capacitatea și construcția bazinelor de stocare a ingrasamintelor de origine animala, inclusiv masurile de prevenire a poluarii apei prin scurgerile de la suprafața, prin infiltrarea în apele subterane și de suprafața a efluentilor proveniti de la stocarea ingrasamintelor de origine animala și a materiilor vegetale (cum este cazul silozurilor etc.); 6. tehnologiile și procedurile de aplicare pe teren a ingrasamintelor chimice și a ingrasamintelor de origine animala, incluzând normele de dozare și modul de realizare a unei aplicari pe teren uniforme, astfel încât pierderile de nutrient prin deversarea în ape să fie reduse și mentinute la un nivel acceptabil (conținutul în azotati în apele subterane și în apele de suprafața sa nu depășească limitele admise prin reglementarile tehnice). B. Pe lângă cele de mai sus Codul bunelor practici agricole poate cuprinde: 7. gospodarirea utilizarii terenurilor, incluzând sistemul de rotatie a culturilor și proportia dintre suprafetele de teren destinate culturilor permanente față de cele cultivate cu plante anuale; 8. menținerea pe teren a unei cantitati minime de vegetatie care să acopere terenul în perioadele ploioase, în scopul retinerii azotului în sol, care altfel ar putea cauza poluarea cu nitrati a apelor; 9. stabilirea unor planuri de fertilizare în functie de fiecare cultura și tinerea evidentei utilizarii ingrasamintelor pentru fiecare sola; 10. prevenirea poluarii apei din scurgerile de suprafața (siroire) și a siroirii apei în sistemele de culturi irigate, produsa înainte ca apa sa patrunda la radacinile plantelor. C. Pentru ingrasamintele chimice Codul bunelor practici agricole va cuprinde prevederi privind: 11. modul și condițiile de livrare (exclus în vrac; numai în saci impermeabili și durabili, de capacitati diferite, prevăzuți cu inscriptionari sau etichete rezistente la deteriorare, care să indice clar tipul ingrasamantului, compozitia chimica și concentrația produsului, gradul de solubilitate, data fabricatiei și durata pastrarii produsului, recomandari specifice privind transportul și depozitarea, denumirea și adresa fabricantului etc.); 12. condițiile de depozitare și pastrare și recomandari asupra construcției depozitelor; 13. interdictii în timpul transportului, livrarii, depozitarii, manipularii și aplicarii pe teren; 14. modalități de combinare cu ingrasaminte organice în vederea aplicarii pe teren. D. Codul bunelor practici agricole va cuprinde informații cu privire la riscul pentru sănătate al contaminarii cu nitrati a produselor agricole și a apei utilizate în scop potabil.
Anexa 4 ───────
la planul de acțiuni ──────────────────── MASURI ce trebuie incluse în programele de actiune conform art. 6 alin. 4) din planul de actiune I. Masurile vor contine reguli referitoare la: 1. perioadele în care aplicarea anumitor ingrasaminte este nerecomandata sau interzisa; 2. capacitatea rezervoarelor de stocare a ingrasamintelor de origine animala; aceasta capacitate trebuie să depășească necesarul de stocare în toate zonele vulnerabile, ținându-se seama de perioadele cele mai lungi de interdictie a aplicarii pe teren a ingrasamintelor, cu excepția situațiilor în care se poate demonstra autorităților competente ca orice cantitate de ingrasaminte de origine animala, în exces față de actuala capacitate de stocare, va fi tratata intr-o maniera care să nu aduca prejudicii mediului; 3. limitarea numarului aplicarilor pe teren ale ingrasamintelor conform unei bune practici agricole și ținându-se seama mai ales de caracteristicile zonei vulnerabile, în special de: a) inclinarea terenului, caracteristicile și tipul solului, condiții climatice, irigatii etc.; b) practicile agricole și modalitatile de utilizare a terenurilor, inclusiv sistemul de rotatie a culturilor. Aplicarea pe teren a ingrasamintelor se bazeaza pe un echilibru între: b1) estimarea-prognozarea necesarului de azot al culturii; b2) aportul de azot adus culturilor de către sol și cel din ingrasaminte, care trebuie justificat pe baza: - cantității de azot prezent în sol în raport cu necesarul culturii; - aportului de azot prin mineralizarea neta a rezervelor de azot organic din sol; - aportului de compusi ai azotului prin administrarea pe teren a ingrasamintelor de origine animala; - aportului de compusi ai azotului prin administrarea ingrasamintelor chimice și a altor ingrasaminte. II. Aceste măsuri vor asigura ca pentru fiecare ferma sau unitate zootehnica cantitatea de ingrasaminte de origine animala aplicata anual pe teren, inclusiv cel lasat de animale, sa nu depășească norma specifică pe hectar. Norma specifică pe hectar este reprezentata prin cantitatea de ingrasamant administrat, care contine 170 kg azot. Se pot face derogari de la aceasta cantitate pentru primul program de actiune pe 4 ani, când se poate permite o norma specifică de 210 kg azot. III. Ministerul Apelor, Pădurilor și Protectiei Mediului, prin unitatile competente din subordinea sa, poate stabili la nivel local cantitatile la care se face referire la pct. II, pe baza numarului de animale, la propunerea comisiei.
Anexa 5 ───────
la planul de acțiuni ──────────────────── CONTINUTUL rapoartelor la care se face referire în art. 8 din planul de actiune 1. O situație privind actiunile preventive adoptate conform art. 5 2. O harta reprezentand urmatoarele: a) apele identificate potrivit art. 3 alin. (1) și anexei nr. 1, indicandu-se, pentru fiecare apa, care din criteriile prevăzute în anexa nr. 1 au fost utilizate în scopul identificarii; b) localizarea zonelor vulnerabile desemnate, din care să reiasă distinct zonele existente și zonele nou-identificate de la momentul emiterii raportului anterior 3. O sinteza a rezultatelor obtinute prin sistemul de supraveghere, conform prevederilor art. 4, inclusiv o situație privind aprecierile și considerentele care au condus la identificarea și desemnarea fiecarei zone vulnerabile sau la orice revizuire ori adaugare de astfel de zone 4. O sinteza a programelor de actiune elaborate conform prevederilor art. 6, cu accent pe: a) masurile prevăzute la art. 6 alin. (4); b) orice măsură suplimentara sau actiune implementata în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (5); c) o sinteza a rezultatelor programelor de supraveghere și control, implementate conform prevederilor art. 6 alin. (6); d) o apreciere formulata de comisie cu privire la termenele cele mai probabile în care se preconizeaza ca efectele masurilor programelor de actiune asupra apelor identificate conform art. 3 alin. (1) ating rezultatele scontate, indicandu-se totodata și nivelul de nesiguranta al acestei estimari 5. Detalii și alte informații privind Codul bunelor practici agricole, care sunt considerate necesare prin revizuirile ulterioare ale planului de actiune și pentru adaptarea acestuia la progresele tehnice și stiintifice. ──────────────
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.