Decizia nr. 574/2024
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 134/2010 1 iulie 2010 (prevederi anume) privind Codul de procedură civilă
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Andreea Costin
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana Codruța Dărângă.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Adrian Pană în Dosarul nr. 22.560/299/2019 al Judecătoriei Sectorului 1 București - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 135D/2020.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că nu se încalcă nicio dispoziție constituțională, câtă vreme împotriva actelor de executare silită cei interesați sau vătămați prin executare pot face contestație la executare potrivit
art. 712 din Codul de procedură civilă .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 20 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 22.560/299/2019, Judecătoria Sectorului 1 București - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă . Excepția a fost invocată de Adrian Pană într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că reglementarea potrivit căreia încheierea pronunțată în temeiul
art. 837 din Codul de procedură civilă
este definitivă și dată fără citarea părților este neconstituțională.
Articolul 837
are drept condiție prealabilă emiterea unei încheieri în temeiul
art. 836
din același cod, însă, în situația în care executorul judecătoresc nu emite această încheiere, debitorul este pus în imposibilitatea de a ataca valoarea de piață stabilită pentru imobilul respectiv. De asemenea, arată că încheierea prevăzută de
art. 836
poate fi atacată de debitor, însă dacă nu este emisă, următorul act de executare este o încheiere emisă în temeiul
art. 837 din Codul de procedură civilă , care este o încheiere definitivă, dată fără citarea părților.
6.
Judecătoria Sectorului 1 București - Secția I civilă, contrar prevederilor
art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate.
7.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
9.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
10.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile
art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă , care au următorul cuprins: „(1) Executorul va fixa prețul imobilului, care va fi prețul de pornire a licitației, la valoarea stabilită conform
art. 836 , prin încheiere definitivă, dată fără citarea părților.“ Dispozițiile art. 836 - Evaluarea imobilului urmărit din
Codul de procedură civilă , la care fac referire dispozițiile legale criticate, au următorul cuprins:
(1)
Executorul judecătoresc va stabili de îndată, prin încheiere, valoarea de circulație a imobilului, raportată la prețul mediu de piață din localitatea respectivă, și o va comunica părților.
(2)
Totodată, executorul va cere biroului de cadastru și publicitate imobiliară să îi comunice drepturile reale și alte sarcini care grevează imobilul urmărit, precum și eventualele drepturi de preferință înscrise în folosul altor persoane. Titularii acestor drepturi vor fi înștiințați despre executare și vor fi citați la termenele fixate pentru vânzarea imobilului.
(3)
La cererea părților interesate sau în cazul în care nu poate proceda el însuși la evaluare, executorul judecătoresc va numi un expert care să stabilească valoarea de circulație a imobilului.
(4)
Cererea de expertiză va fi făcută de părți, în termen de 15 zile de la comunicarea încheierii prevăzute la alin. (1), sub sancțiunea decăderii. Expertiza poate fi cerută și de terțul dobânditor, de coproprietari în cazul prevăzut la
art. 823 , precum și de creditorii intervenienți, în același termen.
(5)
La cerere se vor alătura toate înscrisurile care pot servi pentru evaluarea imobilului.
(6)
Expertul va fi numit de către executor prin încheiere executorie, care va arăta și termenul de depunere a raportului de expertiză, dispozițiile
art. 758 alin. (6)
-
(9)
aplicându-se în mod corespunzător. Încheierea se comunică părților și expertului. Creditorul poate depune la dosar înscrisuri în vederea evaluării imobilului, dacă este cazul.
(7)
O altă expertiză nu este admisibilă, dar părțile pot conveni o altă valoare.
(8)
Refuzul debitorului de a permite accesul expertului în imobil în vederea evaluării nu împiedică evaluarea, urmând să se ia în considerare înscrisurile depuse la dosarul de executare, precum și orice alte date sau informații disponibile, inclusiv cele obținute de executor pe baza demersurilor întreprinse în condițiile
art. 660 .
11.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în
art. 21
- Accesul liber la justiție. De asemenea, se invocă prevederile
art. 6
privind dreptul la un proces echitabil din
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale .
12.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, potrivit dispoziției legale criticate, executorul judecătoresc stabilește prin încheiere definitivă prețul imobilului după ce, în prealabil, a aplicat dispozițiile
art. 836 din Codul de procedură civilă , care stabilesc procedura de evaluare a imobilului. Astfel, încheierea definitivă prevăzută de
art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă
atestă cele stabilite potrivit
art. 836
din același cod.
13.
Situația reclamată de autorul excepției de neconstituționalitate în prezenta cauză, respectiv faptul că executorul judecătoresc nu a stabilit valoarea de circulație a imobilului prin încheierea prevăzută de
art. 836 din Codul de procedură civilă , nu poate conduce la neconstituționalitatea normei criticate, întrucât, în realitate, vizează chestiuni ce țin de interpretarea și aplicarea legii de către organul de executare.
14.
Prin urmare, autorul excepției de neconstituționalitate nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci este, în realitate, nemulțumit de modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale, chestiuni care nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit
art. 2 alin. (1)
și
(2) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile
Constituției . Prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale
art. 126 alin. (1)
și
(3) din Constituție . De altfel, printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Cu privire la conținutul și întinderea celor două noțiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituțională a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 838 din 9 decembrie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 din 16 mai 2022).
15.
Așadar, interpretarea și aplicarea greșită a unei norme de lege nu pot constitui temei pentru constatarea acesteia ca fiind neconstituțională.
16.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Adrian Pană în Dosarul nr. 22.560/299/2019 al Judecătoriei Sectorului 1 București - Secția I civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 București - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 31 octombrie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Andreea Costin
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.