Metodologia din 5 mai 2025

Pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar, formarea continuă este un drept și o obligație.

Formarea continuă a cadrelor didactice cuprinde dezvoltarea profesională prin programe și activități de formare, precum și etapele de evoluție în carieră, după obținerea dreptului de liberă practică pentru cariera didactică.

Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar se realizează prin programe de formare continuă ce asigură dezvoltarea în cariera didactică, denumite în continuare programe pentru dezvoltare în cariera didactică, fundamentate pe standardele profesionale pentru profesia didactică și pe competențele profesionale, adecvat rolurilor didactice și profilului profesional al cadrului didactic.

Prezenta metodologie-cadru reglementează tipul programelor pentru dezvoltare în cariera didactică și cadrul general, instituțional, conceptual și procedural de asigurare a calității programelor pentru dezvoltare în cariera didactică.

Pentru recunoașterea competențelor profesionale ale personalului didactic din învățământul preuniversitar, formate și dezvoltate prin programe și activități de formare continuă, prin parcurgerea etapelor de evoluție în carieră, precum și prin celelalte activități de formare prevăzute la

art. 187 alin. (10) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 , cu modificările și completările ulterioare, se utilizează Sistemul european de credite transferabile, denumit în continuare ECTS, în conformitate cu prevederile

art. 9 alin. (3) din Metodologia

de acordare a creditelor transferabile în învățarea pe tot parcursul vieții, aprobată prin

Ordinul ministrului educației nr. 6.768/2023 , cu modificările și completările ulterioare.

Evaluarea și validarea rezultatelor participării personalului didactic la diferite programe și forme de organizare a formării în cariera didactică se realizează prin sistemul de acumulare a creditelor ECTS, prin corespondență cu creditele profesionale transferabile (CPT), pe baza evaluării competențelor și a recunoașterii rezultatelor învățării, asigurând flexibilitate și transparența rutelor de formare în contexte variate: formale, nonformale și informale.

Un program pentru dezvoltare în cariera didactică reprezintă oferta unui furnizor și urmărește formarea și dezvoltarea competențelor profesionale ale personalului didactic din învățământul preuniversitar.

Programele pentru dezvoltare în cariera didactică se clasifică în categorii, în funcție de tipul de competențe dezvoltate, de raportarea la domeniul de specializare corespunzător funcției didactice ocupate și de modalitatea de validare calitativă.

Programele pentru dezvoltare în cariera didactică precizate la

art. 4 lit. a)

și

b)

se validează calitativ prin procesul de acreditare.

Programele de abilitare funcțională precizate la

art. 4 lit. c)

se supun procesului de recunoaștere și echivalare, în baza unei proceduri specifice elaborate de Ministerul Educației și Cercetării și implementate de Comisia de formare și dezvoltare în cariera didactică (CFDCD) constituită la nivelul unității de învățământ.

Programele pentru dezvoltare în cariera didactică, în domeniul de specializare, în domenii complementare specializării funcției didactice ocupate, în domeniul psihopedagogic și metodic, respectiv în domeniul management educațional derulate de instituții/structuri organizatorice naționale sau internaționale cu experiență recunoscută în domeniul educației, formării și certificării, pentru care condițiile de organizare și desfășurare nu se pot încadra în condițiile specifice de acreditare și implementare prevăzute de prezenta metodologie-cadru, se supun procesului de recunoaștere și echivalare, în baza unei proceduri specifice elaborate de Ministerul Educației și Cercetării și implementate de CFDCD constituită la nivelul unității de învățământ. Aceleași prevederi sunt aplicabile și programelor pentru dezvoltare în cariera didactică cuprinse în oferta de formare a casei corpului didactic, avizată de Ministerul Educației și Cercetării.

Validarea calitativă a unui program pentru dezvoltare în cariera didactică, denumită acreditare, pentru programele prevăzute la

art. 4 lit. a)

și

b) , denumite în continuare programe acreditate, reprezintă rezultatul evaluării calitative a programului, se exprimă prin alocare de credite ECTS și se aprobă prin ordin de ministru.

Programului acreditat i se alocă un număr de credite ECTS, în funcție de numărul de ore de formare alocat și de consistența curriculară a programului.

În sistemul pentru dezvoltarea profesională continuă a personalului didactic din învățământul preuniversitar, un credit ECTS reprezintă volumul de muncă necesar pentru acumularea unui set de competențe, conform standardelor profesionale pentru profesia didactică, adecvat rolurilor didactice și profilului profesional al cadrului didactic din învățământul preuniversitar.

Un credit ECTS se cuantifică într-un număr de 25 de ore de pregătire pentru dobândirea unui set de competențe.

Un program se acreditează cu un număr întreg de credite ECTS, în intervalul 1-5 credite ECTS, pentru a facilita recunoașterea automată la nivel european.

Calitatea de furnizor al programelor acreditate, precizate la

art. 4 lit. a)

și

b) , este definită numai în relație cu programul, este dobândită odată cu acreditarea programului, este valabilă pentru perioada acreditării programului și încetează la finalizarea perioadei de acreditare.

Categoriile de furnizori ai programelor de specialitate, precizate la

art. 4 lit. a) , sunt următoarele:

a)

instituțiile de învățământ superior de stat și particulare acreditate, prin facultăți/departamente/institute/centre de formare/ structuri legal constituite;

b)

casele corpului didactic;

c)

centrele atestate de formare continuă în limbile minorităților naționale;

d)

unitățile de învățământ preuniversitar cu statut de școală de aplicație, care asigură formarea inițială pentru profesia didactică;

e)

instituțiile aflate în coordonarea sau în subordonarea Ministerului Educației și Cercetării, cu atribuții și responsabilități în domeniul dezvoltării profesionale continue, legal prevăzute, inclusiv: Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP), Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE), Institutul de Științe ale Educației, Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT), Institutul Limbii Române (ILR), Palatul Național al Copiilor din București, centrul județean de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE/CMBRAE), centrele județene de excelență/Centrul Municipiului București pentru Excelență;

f)

organizațiile nonguvernamentale care au calitatea de partener al Ministerului Educației și Cercetării în cadrul proiectelor sistemice cu finanțare externă, implementate la nivel regional sau la nivel național, în învățământul preuniversitar sau în cadrul unor intervenții educaționale sistemice ce prevăd acreditarea și implementarea de către acestea a programelor de specialitate și care au prevăzute în statut/actul constitutiv,

precum și în regulamentul specific atribuții și responsabilități în domeniul dezvoltării profesionale continue a personalului didactic din învățământul preuniversitar;

g)

organizațiile nonguvernamentale care au încheiat cu Ministerul Educației și Cercetării acorduri de colaborare/ parteneriat și care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții:

(i)

au prevăzute în statut/actul constitutiv atribuții și responsabilități în domeniul dezvoltării profesionale continue a personalului didactic din învățământul preuniversitar;

(ii)

au capacitate tehnico-administrativă și experiență specifică în domeniul educației de minimum 3 ani;

(iii)

au precizată în acordul de colaborare/parteneriat furnizarea programelor de formare continuă, cu respectarea prevederilor metodologice.

Categoriile de furnizori ai programelor complementare, precizate la

art. 4 lit. b) , sunt următoarele:

a)

categoriile prevăzute la

alin. (2) ;

b)

organizațiile nonguvernamentale, naționale și internaționale, care au prevăzute în statut activități în domeniul educației și care își desfășoară activitatea pe teritoriul României;

c)

agențiile/autoritățile/institutele naționale și internaționale specializate în domeniul educației și formării adulților;

d)

institutele de cercetare.

Acreditarea se realizează pentru programele precizate la

art. 4 lit. a)

și

b) , prin raportare la tipuri de competențe care sunt parte integrantă a profilului profesional al cadrului didactic, la domenii tematice, conținuturi, buget de timp, formă de organizare și grup-țintă.

Ministerul Educației și Cercetării elaborează procedura specifică care reglementează etapele și condițiile privind derularea procesului de acreditare a programelor pentru dezvoltare în cariera didactică, denumită în continuare procedură specifică privind acreditarea.

Condițiile de acreditare vizează criteriile administrative, curriculare, resursele umane și resursele materiale.

Pentru acreditarea programelor, furnizorii de formare care nu fac parte din sistemul public de învățământ achită o taxă, a cărei valoare, precizată în procedura specifică privind acreditarea, este actualizată periodic, corespunzător legislației specifice din domeniul fiscal.

Programele acreditate se înscriu în Registrul unic al programelor acreditate (RUPA) pentru dezvoltare în cariera didactică a personalului din învățământul preuniversitar, denumit în continuare Registrul (RUPA).

Registrul (RUPA) prevăzut la

alin. (1)

are regimul unui nomenclator pentru domenii tematice, corelat cu nomenclatorul european privind dezvoltarea profesională în cariera didactică, este structurat pe secțiuni, se publică pe site-ul oficial al Ministerului Educației și Cercetării, în secțiunea dedicată carierei didactice, și se actualizează periodic.

Secțiunile Registrului (RUPA) sunt:

a)

programe de specialitate, precizate la

art. 4 lit. a) ;

b)

programe complementare, precizate la

art. 4 lit. b) , care pot fi naționale și internaționale;

c)

programe acreditate și programe complementare naționale avizate în baza prevederilor legislative anterioare intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru, cărora le-au fost alocate CPT, aflate în perioada de valabilitate a acreditării/avizării.

Secțiunea precizată la

alin. (3) lit. c)

include, prin preluare, Registrul național al programelor pentru dezvoltare profesională continuă acreditate și Lista programelor complementare naționale, în formele publicate pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării la data intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru.

Structura obligatorie a unui program acreditat, asociată criteriilor curriculare, cuprinde curriculumul programului, strategia de formare și strategia de evaluare finală a formabililor.

Curriculumul programului se organizează în structuri formale de tip module/teme, corespunzătoare competențelor-cheie/competențelor specifice asociate profilului de formare în cariera didactică, în concordanță cu nevoile de formare ale grupului-țintă.

Strategia de formare se adaptează formei de organizare și implementare a programului, specificului grupului-țintă, activităților/sesiunilor de formare și rezultatelor așteptate.

Evaluarea finală constă în susținerea, de către fiecare formabil, a portofoliului de evaluare finală sau a unei teme relevante din portofoliul de evaluare finală, elaborat individual de către fiecare formabil pe parcursul activităților de formare.

Evaluarea finală se desfășoară în plenul comisiei de evaluare finală, iar forma de organizare a activității de evaluare finală este determinată de forma de organizare a programului, precizată la

art. 12 :

a)

pentru programele organizate în sistem blended-learning (față-în-față și online sincron/asincron), prevăzute la

art. 12 lit. a) , evaluarea finală se organizează în sistem față-în-față;

b)

pentru programele organizate în sistem online (online sincron și online asincron sau online sincron), prevăzute la

art. 12 lit. b) , evaluarea finală se organizează în sistem online sincron;

c)

pentru programele organizate în sistem față-în-față, prevăzute la

art. 12 lit. c) , evaluarea finală se organizează în sistem față-în-față.

Curriculumul unui program acreditat cuprinde componenta teoretică și componenta practică.

Fiecare formă de organizare a unui program, prevăzută la

art. 12 , conține obligatoriu două componente: componenta teoretică și componenta practică.

Componenta teoretică include activități complexe (de exemplu, brainstorming, analiză conceptuală, analize comparative, studii de caz, proiecte colaborative etc.), care valorifică informațiile specifice acestei componente.

Componenta practică cuprinde activități cu caracter practic-aplicativ specifice domeniului tematic al programului (exemple: activități cu caracter practic-aplicativ în domeniul didactic, management și leadership educațional, aplicații digitale, aplicare de chestionare, cercetări educaționale, activități cu caracter experimental etc.). În componenta practică pot fi cuprinse și activități cu caracter practic-aplicativ asociate evaluării formative/pe parcurs, care nu se evidențiază separat în bugetul de timp al programului, dar sunt descrise în strategia de evaluare, fiind implicite activității de formare.

Activitățile prevăzute la

alin. (3)

și

(4)

sunt considerate activități-suport pentru elaborarea portofoliului de evaluare finală.

Pentru programele acreditate de specialitate, bugetul de timp total al unui program este cuprins între 25 de ore și 125 de ore, ca multiplu de 25.

Pentru programele acreditate complementare, bugetul de timp total al unui program este cuprins între 25 de ore și 75 de ore, ca multiplu de 25.

În bugetul de timp total al unui program acreditat nu este cuprins bugetul de timp alocat evaluării finale.

Distribuția bugetului de timp asociat componentelor prevăzute la

art. 15 alin. (3)

și

(4)

este următoarea:

a)

componentei teoretice i se alocă maximum o treime din bugetul de timp total al programului;

b)

componentei practice i se alocă minimum două treimi din bugetul de timp total al programului.

Implementarea de către furnizori a oricărui program încadrat în una dintre categoriile cuprinse în secțiunile Registrului (RUPA), precizate la

art. 11 alin. (3)

și

(4) , constă în derularea următoarelor activități specifice:

a)

planificare, organizare și desfășurare a activităților de formare;

b)

planificare, organizare și desfășurare a evaluării finale a formabililor și a etapelor premergătoare evaluării finale;

c)

certificarea formabililor care promovează programul;

d)

monitorizarea internă a implementării programului;

e)

gestionarea documentelor specifice de implementare a programului.

Ministerul Educației și Cercetării elaborează procedura specifică ce reglementează etapele și condițiile privind derularea procesului de implementare a programelor pentru dezvoltare în cariera didactică, denumită în continuare procedură specifică privind implementarea.

Perioada de implementare a unui program acreditat debutează la data aprobării ordinului de ministru privind acreditarea programului și se finalizează la data expirării acreditării acestuia.

Prevederile prezentei metodologii-cadru și ale procedurii specifice privind implementarea se aplică tuturor categoriilor de programe cuprinse în secțiunile Registrului (RUPA).

În vederea planificării și desfășurării activităților de formare din cadrul programelor, furnizorul organizează formabilii în serii/grupe.

Seria este constituită dintr-un anumit număr de grupe care participă simultan la activitățile de formare, într-o perioadă determinată de timp.

Grupele se organizează cu maximum 25 de formabili/grupă pentru toate categoriile de programe.

Prin excepție de la prevederile

alin. (3) , în programele de formare implementate în cadrul proiectelor cu finanțare externă sau în cadrul unor intervenții sistemice ale Ministerului Educației și Cercetării se pot organiza grupe de formabili cu un număr de maximum 35 de formabili/grupă.

Activitățile de formare se desfășoară de regulă în perioada de cursuri din structura anului școlar.

Activitățile de formare și de evaluare finală nu se planifică și nu se desfășoară, indiferent de tipul activității și indiferent de forma de organizare, în următoarele situații:

a)

în perioadele: 1-31 august, 20 decembrie-15 ianuarie și vacanța școlară de Paște;

b)

în zilele de duminică;

c)

în zilele declarate sărbători legale, precum și în punțile determinate de acestea, prevăzute de legislația națională.

Activitățile de formare și de evaluare finală din programele de formare implementate în cadrul proiectelor cu finanțare externă sau în cadrul unor intervenții sistemice ale Ministerului Educației și Cercetării se pot desfășura și în afara perioadelor prevăzute la

alin. (6) lit. a) , cu respectarea tuturor celorlalte condiții privind implementarea.

Planificarea, organizarea și desfășurarea activităților de formare din cadrul programelor trebuie să asigure respectarea următoarelor condiții:

a)

desfășurarea, cu prioritate, a activităților didactice și a programului școlar;

b)

finalizarea activităților de formare nu mai târziu de ora 20:00, indiferent de tipul activității și indiferent de forma de organizare;

c)

organizarea activităților de formare cu un număr de maximum 8 ore de formare/zi, din care maximum 4 ore în format online asincron, indiferent de tipul activității, este permisă numai în zilele de sâmbătă și în zilele în care nu se desfășoară activități didactice, conform structurii anului școlar, cu respectarea celorlalte precizări ale

alin. (6)

și

(7) ;

d)

organizarea activităților de formare cu un număr de maximum 4 ore de formare/zi, în zilele de luni-vineri, în perioada de cursuri din structura anului școlar.

Pe parcursul implementării unui program, furnizorul este obligat să completeze documentele corespunzătoare etapelor aferente implementării programului, conform prevederilor procedurii specifice privind implementarea.

Pe parcursul implementării unui program, furnizorul este obligat să transmită către direcția responsabilă cu dezvoltarea profesională continuă din cadrul Ministerului Educației și Cercetării următoarele documente, cu respectarea prevederilor prezentei metodologii-cadru și ale procedurii specifice privind implementarea:

a)

notificare privind demararea activității de formare și calendarul pentru fiecare grupă de formabili;

b)

notificare privind finalizarea activității de formare, inclusiv a evaluării finale, pentru fiecare grupă de formabili;

c)

raport centralizator privind implementarea și monitorizarea internă a programelor derulate de către fiecare furnizor în anul școlar precedent, pentru care evaluarea finală a fost susținută până la data de 31 iulie a anului școlar precedent.

Raportul centralizator precizat la

alin. (10) lit. c)

se transmite la Ministerul Educației și Cercetării în perioada 1 septembrie-31 octombrie a fiecărui an școlar în curs.

Rezultatele învățării, ca urmare a participării la programe pentru dezvoltare în cariera didactică, se precizează în documentele de certificare.

Pentru programele cuprinse în secțiunile Registrului (RUPA), precizate la

art. 11 alin. (3)

și

(4) , furnizorul programului eliberează Certificatul de formare continuă, însoțit de Fișa competențelor și a modulelor/temelor, în termen de maximum 30 de zile de la promovarea programului de către formabil, cu respectarea strictă a conținuturilor minime cuprinse în modelul precizat în procedura specifică privind implementarea.

Certificatul de formare continuă este valabil numai însoțit de Fișa competențelor și a modulelor/temelor.

Pentru eliberarea, evidența și gestionarea documentelor de certificare în termenii prevăzuți de prezenta metodologie-cadru, furnizorul elaborează o procedură specifică.

Pentru programele de abilitare funcțională, precizate la

art. 4 lit. c) , furnizorul eliberează adeverință/document de certificare, care să conțină numărul de ore alocat și, după caz, obiective/module/teme/competențe dezvoltate, asociate activităților desfășurate.

În categoria programelor de abilitare funcțională, precizate la

art. 4 lit. c) , pot fi incluse activități de formare specifice educației formale și nonformale, care contribuie la dezvoltarea abilităților și deprinderilor cadrelor didactice din învățământul preuniversitar în domenii care vizează autonomia pedagogică, selfmanagementul, dezvoltarea comportamentelor sociale adecvate și alte domenii conexe domeniului educațional, cu precizarea bugetului de timp asociat.

Pentru aplicarea unitară a reglementărilor legislative privind certificarea, furnizorii programelor pentru dezvoltare în cariera didactică au obligația înființării și gestionării, pentru fiecare program implementat, a unui Registru al documentelor de certificare eliberate, care să conțină elemente doveditoare ale autenticității documentelor, cu respectarea structurii minime obligatorii prevăzute în procedura specifică privind implementarea.

Responsabilitatea implementării programelor incluse în Registrul (RUPA), în termenii și condițiile precizate în ordinul de ministru de acreditare, și responsabilitatea privind legalitatea documentelor elaborate și veridicitatea informațiilor comunicate referitoare la implementare, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii-cadru și ale procedurii specifice privind implementarea, revin în exclusivitate furnizorilor.

Nerespectarea de către furnizori a prevederilor prezentei metodologii-cadru și a procedurilor specifice în implementarea programelor, indiferent de data includerii acestora în Registrul (RUPA), determină, după caz, suspendarea implementării sau retragerea acreditării programului și eliminarea programului din Registrul (RUPA).

Prevederile

alin. (1)

și

(2)

se aplică și tuturor programelor aflate în implementare, incluse în Lista programelor complementare naționale, avizate în baza prevederilor legislative anterioare intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru.

În exercitarea atribuțiilor care îi revin, pentru fundamentarea deciziilor în domeniul vizând categoria programelor, asigurarea calității acestora și sistemul de acumulare a creditelor, direcția cu atribuții în domeniul formării în cariera didactică pentru personalul din învățământul preuniversitar din cadrul Ministerului Educației și Cercetării beneficiază de suportul de specialitate al Comisiei specializate de acreditare, denumită în continuare CSA, organism fără personalitate juridică, cu statut de comisie națională de specialitate în domeniul dezvoltării în cariera didactică.

Acreditarea programelor de specialitate și a programelor complementare, prevăzute la

art. 4 lit. a)

și

b) , se realizează prin ordin al ministrului, emis în baza avizului consultativ al CSA.

Componența CSA, rezultat al unui proces de selecție organizat de Ministerul Educației și Cercetării, se aprobă prin ordin de ministru, pentru un mandat de 4 ani, și cuprinde maximum 55 de persoane, cadre didactice din învățământul universitar și preuniversitar, cu autoritate științifică și cu experiență profesională în domeniul formării în cariera didactică.

Componența CSA este următoarea:

a)

1 președinte;

b)

6 vicepreședinți care au și calitatea de membrii evaluatori, coordonatori ai celor 6 paneluri (3 paneluri academice și 3 paneluri operaționale);

c)

42 de membri evaluatori;

d)

6 membri evaluatori supleanți.

În situația în care președintele CSA se află în imposibilitate de exercitare a mandatului, unul dintre vicepreședinți preia atribuțiile acestuia, în urma desemnării în mod direct de către președinte sau prin votul exprimat de cei 6 vicepreședinți, dacă președintele nu poate face desemnarea.

În procesul de selecție a membrilor CSA, pentru fiecare nivel de învățământ - universitar, preuniversitar -, se respectă principiul asigurării continuității, în sensul în care o treime din

numărul total al membrilor evaluatori este reprezentată de cadre didactice care au deținut calitatea de membru în mandatul anterior al CSA.

Selecția membrilor CSA se face de către o comisie din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, cu respectarea următoarelor condiții:

a)

pentru cele 3 paneluri academice, numărul maxim de cadre didactice încadrate în aceeași instituție de învățământ superior este 2;

b)

pentru cele 3 paneluri operaționale, numărul maxim de cadre didactice pentru o regiune de dezvoltare este 2, cu excepția regiunii București-Ilfov, pentru care numărul maxim este 5.

Cele 6 paneluri din componența CSA sunt organizate după cum urmează:

a)

3 paneluri academice, pentru organizarea și desfășurarea activităților vizând acreditarea programelor de specialitate prevăzute la

art. 4 lit. a) , cuprinzând 3 vicepreședinți și 22 de membri, dintre care 3 membri supleanți - cadre didactice din instituțiile de învățământ superior - instituții de învățământ superior care asigură formarea inițială pentru profesia didactică;

b)

3 paneluri operaționale, pentru organizarea și desfășurarea activităților vizând acreditarea programelor complementare prevăzute la

art. 4 lit. b) , cuprinzând 3 vicepreședinți și 26 de membri, dintre care 3 membri supleanți - cadre didactice din învățământul preuniversitar, profesori metodiști din case ale corpului didactic/directori ai caselor corpului didactic, organizați pe domenii de expertiză.

Pentru realizarea activităților specifice, în cadrul CSA se pot constitui grupuri de lucru mixte, reunind cadre didactice atât din panelurile academice, cât și din panelurile operaționale.

Secretariatul tehnic al CSA este asigurat de către un secretar, inspector din cadrul direcției responsabile cu dezvoltarea profesională continuă din cadrul Ministerului Educației și Cercetării.

CSA elaborează și propune spre aprobare Ministerului Educației și Cercetării regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei specializate de acreditare, în maximum 30 de zile de la data constituirii și aprobării CSA prin ordin al ministrului educației și cercetării.

Reuniunile de lucru ale CSA pentru organizarea și desfășurarea activităților specifice se realizează în sistem online, sincron și asincron, după un program flexibil convenit la nivelul grupurilor de lucru, avizat de vicepreședinții responsabili de paneluri și comunicat secretarului tehnic al CSA.

Pentru validarea rezultatelor evaluării realizate în paneluri, inclusiv în formatul grupurilor de lucru mixte, CSA se întrunește în plen, în ședințe de lucru ordinare, de regulă lunar, sau în ședințe de lucru extraordinare, în situații impuse de calendarul intervențiilor educaționale asumate de Ministerul Educației și Cercetării, cu o pauză în perioada iulie-septembrie, corespunzătoare vacanțelor din sistemul de învățământ preuniversitar și universitar.

Ședința se consideră statutară dacă există majoritate simplă, calculată la numărul total al membrilor evaluatori.

Alocarea creditelor ECTS unui program pentru dezvoltare profesională continuă a personalului didactic din învățământul preuniversitar se realizează de CSA, corespunzător competențelor asociate programului, domeniului tematic și specificului grupului-țintă, în urma validării calitative din punct de vedere științific, de specialitate, metodic și psihopedagogic, prin acordarea avizului pentru acreditare.

În baza avizului acordat de CSA, secretarul comisiei elaborează raportul tehnic pentru acreditarea programelor, care stă la baza documentației pentru elaborarea ordinului de ministru.

Monitorizarea impactului programelor pentru dezvoltare în cariera didactică la nivel național/județean/local se realizează de către inspectoratele școlare, casele corpului didactic și unitățile de învățământ.

Formele de monitorizare a impactului programelor pentru dezvoltare în cariera didactică asupra calității procesului educațional pot fi: asistențe la ore, inspecții școlare, rezultatele testelor/examenelor naționale ale elevilor și ale cadrelor didactice, feedback calitativ asigurat de formatori și de formabili, schimburi de bune practici, aplicare de chestionare, focus-grupuri, sesiuni de diseminare a informațiilor, sistemul de acumulare a creditelor transferabile ECTS, evaluarea și recunoașterea competențelor și a rezultatelor învățării în cariera didactică etc.

Casa corpului didactic, în calitate de facilitator și furnizor de formare continuă, este centru de resurse, de asistență, de sprijin pentru dezvoltarea profesională și managerială a personalului didactic la nivelul județului/municipiului București și asigură suport unităților de învățământ preuniversitar în procesul de monitorizare a impactului programelor asupra calității procesului educațional și în procesul de acumulare a creditelor ECTS.

În exercitarea atribuțiilor legale de monitorizare, Ministerul Educației și Cercetării poate organiza activități de monitorizare și de evaluare a impactului dezvoltării profesionale continue a personalului didactic asupra calității procesului educațional.

CFDCD este organism cu caracter permanent, constituit la nivelul unității de învățământ preuniversitar prin decizie a directorului, având rol specific în domeniul formării și dezvoltării în cariera didactică.

CFDCD identifică nevoile de formare continuă ale personalului didactic din unitatea de învățământ, programele și proiectele destinate formării continue a personalului didactic și monitorizează evoluția în carieră a cadrelor didactice și participarea personalului didactic la programe și proiecte de formare continuă.

Implementarea și gestionarea sistemului de acumulare a creditelor la nivelul unității de învățământ se realizează prin CFDCD, pentru toate cadrele didactice din unitatea de învățământ respectivă.

În relație cu sistemul de acumulare a creditelor ECTS se stabilește condiția de formare în cariera didactică, expresie a obligativității formării ca dezvoltare profesională.

Condiția de formare prevăzută la

alin. (1)

implică acumularea de către un cadru didactic, la fiecare interval consecutiv de 5 ani școlari de activitate didactică la catedră, calculat de la data promovării examenului de definitivare în învățământ, sau, după caz, a examenului de licențiere în cariera didactică, a unui număr de minimum 15 credite ECTS, care atestă dobândirea de competențe ca urmare a parcurgerii unor programe de formare din categoriile prevăzute la

art. 4 lit. a)

și

b) .

În sensul prezentei metodologii-cadru, prin interval legal prevăzut se înțelege intervalul consecutiv de 5 ani școlari de activitate didactică la catedră, precizat la

alin. (2) , calculat de la data promovării examenului de definitivare în învățământ sau, după caz, a examenului de licențiere în cariera didactică, fără a lua în calcul perioadele de suspendare, în condițiile legii, a contractului individual de muncă.

Ministerul Educației și Cercetării elaborează, cu consultarea reprezentanților federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar, o procedură specifică în baza căreia CFDCD din fiecare unitate de învățământ verifică îndeplinirea de către cadrele didactice a condiției de formare. Pentru cadrele didactice care au acumulat numărul minim de credite ECTS precizat la

alin. (2) , unitatea de învățământ eliberează o adeverință din care să rezulte îndeplinirea condiției de formare, conform unui model elaborat de Ministerul Educației și Cercetării.

Condiția de formare se consideră îndeplinită de drept în condițiile în care, în intervalul legal prevăzut, cadrul didactic s-a încadrat în una dintre următoarele situații:

a)

obținerea gradului didactic II sau a gradului didactic I, conform ordinului de ministru de validare a rezultatelor examenelor de acordare a gradelor didactice;

b)

dobândirea unei noi specializări prin absolvirea unui program de studii universitare de licență;

c)

absolvirea unui program de studii postuniversitare;

d)

absolvirea unui program de studii postuniversitare de conversie profesională;

e)

absolvirea unui program de studii universitare de masterat;

f)

absolvirea studiilor universitare de doctorat;

g)

absolvirea unui program de studii postdoctorale.

Condiția de formare prevăzută la

alin. (2)

se recunoaște de drept personalului didactic din învățământul preuniversitar care a făcut dovada îndeplinirii condiției de formare prevăzute la

art. 245 alin. (6) din Legea educației naționale nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare.

Cadrul didactic încadrat în mai multe unități de învățământ declară, la începutul fiecărui an școlar, unitatea de învățământ la nivelul căreia optează pentru gestionarea creditelor ECTS (de regulă, unitatea de învățământ în care are cele mai multe ore).

După constatarea îndeplinirii condiției de formare obligatorii se calculează numărul de credite ECTS acumulate suplimentar, inclusiv credite ECTS dobândite prin recunoaștere și echivalare.

CFDCD constituie baza de date privind numărul creditelor ECTS, inclusiv cele dobândite prin recunoaștere și echivalare, acumulate de fiecare cadru didactic din unitatea de învățământ.

CFDCD actualizează anual, în perioada 1 septembrie-31 octombrie, baza de date privind numărul creditelor ECTS, constituită conform precizărilor de la

alin. (3) , acumulate de fiecare cadru didactic pe parcursul anului școlar precedent, până la data de 31 iulie.

Creditele ECTS acumulate de un cadru didactic în urma procesului de recunoaștere și echivalare precizat la

art. 5 alin. (2) , prin programe de abilitare funcțională precizate la

art. 4 lit. c) , nu se iau în calcul la stabilirea condiției de formare.

Pentru actualizarea bazei de date privind numărul creditelor ECTS, inclusiv pentru recunoașterea și echivalarea creditelor profesionale transferabile, CFDCD colaborează cu consiliul de administrație și cu consiliul profesoral ale unității de învățământ.

Personalul didactic din învățământul preuniversitar este obligat să participe cel puțin o dată la 2 ani la cel puțin un program de formare continuă acreditat, conform unui plan stabilit la nivelul unității de învățământ, pe baza analizei nevoilor de formare elaborate de CFDCD.

Pentru personalul din învățământul preuniversitar, formarea continuă include, în mod obligatoriu și periodic, un program/un curs de prim ajutor, conform unui plan stabilit la nivelul unității de învățământ, periodicitatea participării fiind stabilită la nivelul unității de învățământ, pe baza analizei nevoilor de formare elaborate de CFDCD.

CFDCD monitorizează inclusiv respectarea condițiilor prevăzute la

alin. (1)

și

(2) .

Pentru programele acreditate și programele complementare naționale avizate în baza prevederilor legislative anterioare intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru, precizate la

art. 11 alin. (3) lit. c) , incluse în Registrul (RUPA), cărora le-au fost alocate CPT, aflate în perioada de valabilitate a acreditării/avizării, gestionarea numărului de credite la nivelul CFDCD se va realiza în ambele sisteme de creditare, cu indicarea obligatorie a numărului echivalent de credite ECTS, calculat conform prevederilor

art. 33

și procedurii specifice prevăzute la

art. 5 alin. (2) .

Documentele de certificare privind finalizarea programelor pentru dezvoltare în cariera didactică, eliberate formabililor în perioada anterioară intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru, sunt valabile și vor fi luate în considerare în sistemul de acumulare, recunoaștere și echivalare în credite ECTS.

Pentru programele cuprinse în Lista programelor complementare naționale din Registrul (RUPA), conform precizărilor

art. 11 alin. (3) lit. c) , furnizorul va înscrie în documentele de certificare numărul maxim de CPT alocat de CSA, asociat fiecărui program complementar ce va fi luat în considerare pentru aplicarea sistemului de acumulare, recunoaștere și echivalare în credite ECTS.

Prevederile

alin. (1)

se aplică numai grupelor de formabili ale căror activități de formare demarează după data intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru.

În scopul asigurării unui tratament nediscriminatoriu, implementarea programelor acreditate și a programelor complementare naționale avizate în baza prevederilor legislative anterioare intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru, cuprinse în secțiunea precizată la art. 11 alin. (3) lit. c) din Registrul (RUPA), se realizează conform prevederilor legislative anterioare intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru, numai pentru seriile/grupele pentru care furnizorii au transmis la Ministerul Educației și Cercetării notificări privind demararea activităților de formare, până la data intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru.

Precizările de la

alin. (1)

sunt valabile numai pentru grupele de formabili vizate de comunicare.

Implementarea programelor acreditate și a programelor complementare naționale avizate în baza prevederilor legislative anterioare intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru, cuprinse în secțiunea precizată la art. 11 alin. (3) lit. c) din Registrul (RUPA), pentru care furnizorul transmite la Ministerul Educației și Cercetării notificări privind demararea activităților de formare pentru noi grupe/serii de formabili, după data intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru, se realizează în conformitate cu prevederile prezentei metodologii-cadru și ale procedurii specifice privind implementarea.

Certificarea formabililor din cadrul programelor acreditate și al programelor complementare naționale avizate în baza prevederilor legislative anterioare intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru, cuprinse în secțiunea precizată la art. 11 alin. (3) lit. c) din Registrul (RUPA), se realizează conform prevederilor legislative anterioare intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru, numai în următoarele situații:

a)

formabili care au absolvit programul și pentru care evaluarea finală s-a desfășurat până la data intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru, dar pentru care nu au fost eliberate, de către furnizor, documente de certificare;

b)

formabili din grupele aflate, la data intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru, în curs de desfășurare a activităților de formare și/sau de evaluare finală;

c)

formabili din grupele pentru care furnizorul a transmis, anterior datei intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru, la Ministerul Educației și Cercetării notificare privind demararea activităților de formare, în conformitate cu prevederile metodologice în vigoare la data transmiterii, în condițiile respectării prevederilor

art. 38 alin. (1)

și

.

(2)

Certificarea formabililor din grupele/seriile din cadrul programelor acreditate și din cadrul programelor complementare naționale avizate cuprinse în secțiunea precizată la art. 11 alin. (3) lit. c) din Registrul (RUPA), pentru care furnizorul transmite la Ministerul Educației și Cercetării notificări privind demararea activităților de formare după data intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru, se realizează în conformitate cu prevederile prezentei metodologii-cadru.

Gestionarea și arhivarea documentelor specifice privind acreditarea și implementarea, inclusiv a documentelor de certificare a formabililor, pentru toate programele pentru dezvoltare în cariera didactică incluse în Registrul (RUPA), se realizează conform prevederilor legislative specifice în vigoare, responsabilitatea revenind integral furnizorului.

Arhivarea documentelor precizate la

alin. (1)

se realizează de către furnizorul programului, după caz, în format fizic și electronic, în funcție de tipul documentelor, după cum urmează:

a)

în format electronic, pe perioadă nedeterminată, pentru toate documentele asociate acreditării, implementării programului și certificării formabililor;

b)

în format fizic, pe perioadă nedeterminată, pentru toate documentele asociate acreditării programului și certificării formabililor;

c)

în format fizic, pe o perioadă de 10 ani de la data acreditării, pentru toate documentele asociate implementării programului.

Furnizorul programului pentru dezvoltare în cariera didactică are obligația identificării fondurilor arhivistice, elaborării nomenclatorului arhivistic, precum și a elaborării și aplicării procedurilor privind gestionarea arhivei (selectare documente, inventariere documente, casare documente, distrugere documente), cu respectarea prevederilor legislative specifice în vigoare.

Comunicarea dintre furnizorii programelor pentru dezvoltare în cariera didactică și Ministerul Educației și Cercetării, inclusiv transmiterea documentelor specifice acreditării și implementării, se realizează exclusiv în format digital, la adresele de e-mail corespunzătoare domeniilor de activitate postate pe site-ul oficial al Ministerului Educației și Cercetării, în secțiunea dedicată carierei didactice.

Documentele elaborate de furnizori care se transmit la Ministerul Educației și Cercetării și nu respectă prevederile prezentei metodologii-cadru și ale procedurilor subsecvente sunt considerate neconforme, din culpa furnizorului, și nu fac obiectul analizei și procesării acestora de către Ministerul Educației și Cercetării.

Până la intrarea în vigoare a prezentei metodologii-cadru se elaborează procedurile specifice și instrumentele necesare aplicării acesteia.

Procedurile specifice și instrumentele menționate la

alin. (1)

se postează pe site-ul oficial al Ministerului Educației și Cercetării, în secțiunea dedicată carierei didactice.