Hotărârea nr. 2/2000
privind contestarea înregistrării candidaturii domnului Theodor-Dumitru Stolojan pentru funcția de Președinte al României
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Lucian Mihai - președinte
Costica Bulai - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Ioan Muraru - judecător
Nicolae Popa - judecător
Lucian Stangu - judecător
Florin Bucur Vasilescu - judecător
Romul Petru Vonica - judecător
Mariana Trofimescu - procuror
Maria Bratu - magistrat - asistent
La data de 23 octombrie 2000 Biroul Electoral Central a înaintat Curții Constituționale, în vederea soluționării, contestația formulată de domnul Ilie-Mircea Rai, privind înregistrarea candidaturii domnului Theodor-Dumitru Stolojan pentru funcția de Președinte al României, contestație ce formează obiectul Dosarului nr. 319D/2000.
Potrivit dispozițiilor art. 20 alin. 4 teza întâi din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, astfel cum a fost modificat prin
Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 19 din 17 octombrie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 17 octombrie 2000, contestațiile se soluționează fără citarea părților, cu participarea numai a judecătorilor Curții, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.
Motivele invocate de domnul Ilie-Mircea Rai la înregistrarea candidaturii domnului Theodor-Dumitru Stolojan pentru funcția de Președinte al României sunt următoarele: candidatul nu are înțelegerea necesară ocupării funcției pentru care candidează și nici capacitatea de selecție a colaboratorilor; candidatul nu cunoaște intimitatea macro și micro a sistemelor productive-economice, profesia de economist constituind un handicap; susținerea logistica a candidatului este facuta de un partid - Partidul Național Liberal - dominat de structuri mafiote interne și internaționale, partid ce ar trebui desființat; scopul candidatului este, de fapt, acela de a constitui un paravan pentru candidatura lui Ion Iliescu, scop urmărit împreună cu alți candidați - Petre Roman, Mugur Isarescu, Teodor Melescanu, Marian Munteanu și alții nenominalizati.
Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul
art. 85 alin. (1) din Legea nr. 68/1992
pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, coroborat cu
art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992
pentru alegerea Președintelui României, apreciază ca fiind neîntemeiată contestația privind înregistrarea candidaturii domnului Theodor-Dumitru Stolojan pentru funcția de Președinte al României, arătând ca motivele invocate sunt chestiuni ce țin de calitățile profesionale și morale ale candidatului la funcția de Președinte al României, a căror verificare excede competentei Curții Constituționale. În consecința se solicita respingerea contestației.
CURTEA,
analizând contestația în raport cu prevederile Constituției și ale
pentru alegerea Președintelui României, cu modificările ulterioare, și vazand concluziile reprezentantului Ministerului Public, retine următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 144 lit. d) din Constituție, ale
art. 26 din Legea nr. 47/1992 , republicată, ale art. 2 alin. (2) și ale
art. 11 alin. (2) și (3) din Legea nr. 69/1992 , Curtea Constituțională este competența să soluționeze contestațiile privind înregistrarea candidaturilor pentru funcția de Președinte al României.
În conformitate cu prevederile
art. 12 alin. (2) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, sesizările înaintate Curții trebuie să fie motivate.
Examinând motivele cuprinse în contestația înaintată de domnul Ilie-Mircea Rai privind înregistrarea candidaturii domnului Theodor-Dumitru Stolojan pentru funcția de Președinte al României, Curtea constata ca autorul contestației nu își întemeiază contestația pe norme cuprinse în Constituție sau în
Legea nr. 69/1992 , ci pe "Principiile și legile care guvernează întregul univers", solicitând să se soluționeze "ca atare" contestația sa.
În soluționarea prezentei contestații Curtea urmează să se pronunțe avându-se în vedere condițiile constituționale de participare a unui candidat la alegerile pentru funcția de Președinte al României, astfel cum aceste condiții rezultă din următoarele texte:
- Art. 16 alin. (3): "Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetățenia română și domiciliul în țara.";
- Art. 34 alin. (2): "Nu au drept de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, și nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.";
- Art. 35 alin. (1) și (2): "(1) Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute de articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 37 alineatul (3).
(2) Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani, pentru a fi aleși în Camera Deputaților sau în organele locale, și vârsta de cel puțin 35 de ani, pentru a fi aleși în Senat sau în funcția de Președinte al României.";
- Art. 37 alin. (3): "Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică.";
- Art. 81 alin. (4): "Nici o persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi și succesive."
Motivele invocate de autorul contestației nu se încadrează în nici unul dintre textele constituționale menționate. Susținerile autorului contestației reprezintă, în realitate, opinii personale, care pot fundamenta, eventual, atitudinea acestuia în exprimarea dreptului sau de vot și în opțiunea libera pentru unul sau altul dintre candidați.
Astfel fiind, contestația urmează să fie respinsă.
În ceea ce privește solicitarea autorului contestației privind interzicerea de către Curtea Constituțională a participării la vot a Partidului Național Liberal și desființarea acestuia, Curtea observa că nu sunt întrunite condițiile pentru investirea sa cu examinarea constituționalității unui partid politic, condiții prevăzute la
art. 28 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , republicată, potrivita cărora: "Contestația privind constituționalitatea unui partid politic poate fi formulată de președintele uneia dintre Camerele Parlamentului sau de Guvern. Președintele Camerei poate formula contestația numai pe baza unei hotărâri adoptate de Camera cu votul majorității membrilor săi."
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 144 lit. d) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. B.a), al
art. 16, 26 și 27 din Legea nr. 47/1992 , republicată, precum și al art. 2 alin. (2) și al
art. 11 alin. (2) și (3) din Legea nr. 69/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația privind înregistrarea candidaturii domnului Theodor-Dumitru Stolojan pentru funcția de Președinte al României, contestație formulată de domnul Ilie-Mircea Rai.
Hotărârea este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, LUCIAN MIHAI Magistrat-asistent, Maria Bratu ────────────
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.