Anexa din 7 mai 2025

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA OFTALMOLOGIE 1.1. DEFINIȚIE: Oftalmologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor cu afecțiuni ale globului ocular și anexelor globului ocular. ... 1.2. DURATA: 5 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. ... 1.3. STRUCTURA STAGIILOR 1.1.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentarea la spitalul și clinica repartizată, alocarea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni) ... 1.1.2. Stagiul de oftalmologie: 12 luni ... 1.1.3. Stagiul de neurologie: 1 lună ... 1.1.4. Stagiul de radiologie și imagistică medicală: 1 lună ... 1.1.5. Stagiul de chirurgie plastică și reparatorie: 1 lună ... 1.1.6. Stagiul de ORL: 1 lună ... 1.1.7. Stagiul de bioetică: % lună ... 1.1.8. Stagiul de oftalmologie: 55,5 luni ... ● OFTALMOLOGIE (I.1) 12 luni ● NEUROLOGIE (I.2) 1 lună ● RADIOLOGIE ȘI IMAGISTICĂ MEDICALĂ(I.3) 1 lună ● ORL (I.4) 1 lună ● CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI REPARATORIE (I.5) 1 lună ● BIOETICĂ (I.6) 0,5 luni ● OFTALMOLOGIE (I.7) 43.5 luni NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 8 MODULUL 1 OFTALMOLOGIE NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 12 LUNI ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNA 20 ore/lună MODULUL 2 NEUROLOGIE NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 LUNĂ ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNA 20 ore/lună MODULUL 3 RADIOLOGIE ȘI IMAGISTICĂ MEDICALĂ NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 LUNĂ ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNA 20 ore/lună MODULUL 4 ORL NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 LUNĂ ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNA 20 ore/lună MODULUL 5 CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI REPARATORIE NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 LUNĂ ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNA 20 ore/lună MODULUL 6 BIOETICĂ NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 SĂPTĂMÂNI ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNA 10 ore/SĂPTĂMÂNĂ MODULUL 7 OFTALMOLOGIE NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 43,5 LUNI ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNA Total ore pregătire teoretică CONFORM CURRICULEI Total ore pregătire practică CONFORM CURRICULEI ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV ANUL V STAGIUL I.1 I.2, I.7 I.3, I.7 I.4, I.5, I.6, I.7 I.7 N.B. Stagiul de oftalmologie (12 luni) trebuie să fie primul. Celelalte stagii vor fi intercalate în stagiul de oftalmologie, după ce rezidentul a efectuat cel puțin un an din acest stagiu. Începând cu anul II de rezidențiat, celelalte module vor fi intercalate în modulul de oftalmologie. La sfârșitul anului I se va susține un examen teoretic și practic din capitolele de optică și refracție, a cărui nota de promovare va fi minim 7, care va reprezenta și nota de sfârșit de stagiu.

OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE 1. De a armoniza programul de pregătire în oftalmologie din România cu cel din țările europene și Uniunea Europeană a Specialităților Medicale - UEMS ... 2. Competențele de specialitate includ: capacitatea de a oferi consultații de specialitate; capacitatea de a conduce un serviciu de oftalmologie (ambulator/unitate cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privat; capacitatea de a oferi educație oftalmologică studenților, rezidenților sau pacienților. ... Obiectivele pregătirii: La completarea stagiilor din curricula, medicul rezident trebuie să dobândească noțiuni practice și teoretice specifice specialității: I. Începerea pregătirii în specialitate ... II. Conținutul pregătirii profesionale și rezultatele așteptate ... Competențe pentru admiterea în programul de pregătire în specialitate – Pentru a fi eligibil, medicul trebuie să fie acreditat ca doctor-medic, de o instituție de pregătire acreditată la nivel internațional (IMED- internațional Medical Education Directory). După absolvirea studiilor universitare va debuta pregătirea în specialitate. ... – După admiterea în programul de pregătire în specialitate, rezidentul trebuie să dobândească suficiente informații teoretice, abilități practice și competențe generale care să îi permită activitatea medicală de sine stătătoare. ... – Acest document promovează standardele înalte pentru pacienții cu afecțiuni care circumscriu sfera de interes a Oftalmologiei din UE, stabilind cerințele minime necesare efectuării specialității oriunde în Europa. ... Considerăm că decidenții au obligația de a stabili un număr de locuri de admitere în rezidențiat pentru specialitatea Oftalmologie la propunerea comisiei consultative de Oftalmologie. Stabilirea numărului de locuri după această procedură va permite evoluția previzibilă a dimensiunii specialității în acord cu cererea existentă pe piața muncii. A. Cunoștiințe teoretice și clinice Baza de cunoștințe medicale și a aptitudinilor clinice esențiale practicii în domeniu Noțiuni de științe fundamentale: – Anatomia ... – Alte științe relevante (farmacologie, histopatologie, fiziologie, biomecanică) ... – Genetica și embriologie relevantă în malformațiile congenitale ... – Anatomie clinică ... – Noțiuni de fiziologie și biochimie aplicată (inclusiv principii de echilibru acido-bazic și nutriție specifice afecțiunilor oftalmologice) ... – Fiziopatologie: principii de imunologie și microbiologie ... – Farmacologie: indicații terapeutice, posologie și reacții adverse ale medicamentelor utilizate în terapia oftalmologică ... – Noțiuni de biostatistică și epidemiologie relevante în oftalmologie ... ... B. Tematica de pregătire în specialitate în toate țările UEMS (silabusul) Listarea temelor necesare compentenței profesionale de bază sunt detaliate mai jos. În cazul în care pe perioada de formare profesională, rezidentul întâlnește situații adiționale, se încurajează notarea acestora în logbook. Pentru a garanta standardele comune de calitate în specialitate, curricula trebuie să acopere majoritatea tematicii. Dovezi ale parcurgerii trebuiesc documentate în portfolio-ul rezidentului. Cunoștințe teoretice Fiecare centru de pregătire trebuie să asigure ore dedicate învățământului și sau întâlniri regulate, săptămânale dedicate tematicii de specialitate. Rezidenții au obligația de a participa la congrese și conferințe de specialitate internaționale sau naționale. 2. Aptitudini profesionale și atitudine – Aptitudini de comunicare și comportamentale: Contactul clinic cu pacientul (abilitatea de a efectua anamneza, examenul clinic general și local) ... – Aptitudini de comunicare: se urmărește capacitatea de a informa pacienții sau cadrele medicale referitor la diagnosticul stabilit, indicațiile medicale și/sau chirurgicale, riscurile și complicațiile aferente procedurii, rezultate pe termen imediat, mediu și lung; capacitatea de a comunica eficient în situații limită (pacienți cu stare generală extrem de gravă); capacitatea de a comunica eficient cu diferite culturi (prin intermediul unui interpret) ... – Munca în echipă: abordarea interdisciplinară a cazurilor complexe, referirea pacienților cu afecțiuni specifice în centre de excelență ... ... 3. Aptitudini practice și clinice Pregătirea clinică trebuie să se desfășoare pe parcursul a 5 zile/săptămână sub observație directă. Coordonatorii trebuie să se asigure de abilitatea rezidentului de a efectua independent toate procedurile documentate. ... 3. Management – Dobândirea aptitudinilor de management eficient al unei secții de Oftalmologie ... – Înțelegerea aspectelor socio-economice și juridice ale profesiei ... ... 4. Aptitudini didactice și științifice (abilitatea de a forma personalul medical și cel mediu, participarea la cursuri de formare profesională; capacitatea de analiză a datelor medicale în contextul elaborării unor lucrări științifice). Participarea la cursuri de formare profesională/congrese se realizează prin concediu de formare profesionale conform Codului Muncii Legea 53/2003 actualizat prin Legea 283/2022 - art. 154 - 158 . ... 5. Capacitatea de autoevaluare Accesul în programul de pregătire este conform prevederilor legale naționale în vigoare. Procedura de selecție este non - discriminatorie, transparentă. ... Durata de pregătire: 5 Ani Se consideră obligatorie efectuarea inițială a unui an de pregătire în anatomia și fiziologia analizatorului vizual, optică, refracție oculară și noțiuni de corecție optică, an urmat de examen obligatoriu teoretic și practic. Nota se înscrie în carnetul de rezident. În cazul nepromovării acestui examen este posibilă reexaminarea după încă un an. În cazul nepromovării acestui examen rezidentul nu se poate înscrie la examenul de medic specialist. Promovarea acestui examen oferă rezidentului de an II sau mai mare posibilitatea de a acorda corecții optice în opticile medicale, în concordanță cu legislația în vigoare. Pe parcursul următorilor ani, rezidenții vor parcurge progresiv curricula dobândind noțiuni și abilități specifice. Se va încuraja pe parcursul programului de formare participarea activă la programe structurate de prezentări de cazuri, review-uri ale literaturii de specialitate, seminarii, studii clinice sau cercetare științifică. Dacă situația locală o permite, aceste eforturi extracurriculare pot fi echivalate cu concediu de formare profesională. Cerințe minime Programul de pregătire în specialitate trebuie să expună rezidentul unui număr ridicat și divers de pacienți și proceduri, de complexitate variabilă. Rezidenții aflați în formare trebuie să își demonstreze competent într-un număr variabil de arii. Coordonatorul de rezidențiat este responsabil de evaluarea gradului de competență. Activitatea practică dobândită pe parcursul orelor de activitate practică, va fi efectuată sub stricta observație a coordonatorului, iar procedurile efectuate, vor fi completate de către medicul rezident în log-book, fiind contraparafate de medicul coordonator. Pentru a asigura corectitudinea completării log-book-ului se vor nota: data intervenției și semnătura medicul coordonator. Referitor la modalitatea de cuantificare a aptitudinilor practice se va aplica următorul model: Se va considera următorul sistem de evaluare al competenței pentru fiecare procedură: 1. Participare ca Observator (O) ... 2. Efectuează procedura ca Operator secundar (OS) ... 3. Efectuează procedura ca Operator primar asistat (OPA) ... Se urmărește ca în perioada de formare profesională, rezidentul să fie observator/ajutor pentru proceduri înalt specializate cu grad ridicat de complexitate/risc; să fie ajutor pentru proceduri de dificultate medie, operator asistat pentru proceduri comune, și operator asistat, cu controlul complicațiilor comune pentru proceduri minore descrise pe larg în Logbook. Competențele adiționale trebuiesc documentate de asemenea: gărzile voluntare, activitatea ca promotor al sănătății, participarea la cursuri, prezentările la congrese și conferințe. Pregătirile dobândite în afara programului oficial de pregătire nu pot fi luate în calcul pentru examenul de specialitate. Pentru a dobândi titlul de medic specialist, rezidentul trebuie să dovedească un nivel de competență suficient de ridicat încât să ofere asistență medicală atât pacienților acuți cât și cronici. Nivelul de performanță este stabilit la nivel național, dar ghidul sus menționat descrie cerințele de bază pentru un Oftalmolog în Specialitate. Monitorizare și examinare Fiecare țara este încurajată să stabilească propriul sistem de evaluare. Progresiv, se va ajunge la un sistem de evaluare comun pentru țările membre UEMS care să stabilească eligibilitatea rezidentului ca medic specialist european în specialitate. Rezidenții vor fi îndrumați la diferite niveluri. Activitatea clinică a acestuia va fi supravegheată de un medic îndrumător. Îndrumătorul este responsabil de supravegherea rezidentului, formarea lui profesională și oferirea feedback-ului referitor la performanțele clinice și teoretice. Toate programele de pregătire în specialitatea Oftalmologie se vor desfășura sub supravegherea unui coordonator de rezidențiat. Rezidentul se va întâlni cu acesta la 6 luni, pentru a discuta progresele făcute și greutățile întâmpinate pe perioada de pregătire. Rezidentul trebuie să ofere informații despre evoluția lui profesională, să prezinte pe baza documentelor care să reflecte evoluția lor teoretică și practică. Scopul acestei întâlniri este unul constructiv, de a ajuta rezidentul să promoveze examenul de specialitate; acestea nu sunt relevante în procesul de evaluare. Evaluarea competentelor practice poate fi făcută fie prin observație clinică sau prin folosirea simulatoarelor dacă acestea există. Planul de evaluare trebuie să fie format din tipuri diferite de examinări, care să se suprapună în timp, reflectând nivelul de cunoștințe clinice și teoretice ale rezidentului. Tipuri de examinări posibile - Test de observație directă a competențelor procedurale (ODCP) – Mini examinare clinică (Mini ExC) ... – Examinare clinică structurată pe obiectiv (ExCSO) ... – Evaluarea structurată pe obiectiv a abilităților tehnice ... – Evaluarea comportamentului în calitate de medic curant de către pacienții de care rezidentul s-a ocupat direct ... – Log-book-ul de proceduri ... – Evaluarea comportamentului prin feedback multi-sursă: de efectuat în primul an sau primii doi ani de pregătire în specialitate astfel: rezidentul este evaluat din punct de vedere al comportamentului afișat de toți membrii centrului. Acesta poate fi repetat dacă rezultatele sunt nesatisfăcătoare. Doar rezidenții care vor îndeplini calificativul satisfăcător vor fi eligibili pentru susținerea examenului de specialitate. ... După parcurgerea perioadei de pregătire în specialitate, rezidentul devine eligibil pentru susținerea examenului de specialitate pentru evaluare a cunoștințelor teoretice. Această examinare parcurge prin sondaj tematica de interes al specialității, referitoare la practica clinică și științifică (diagnostic, investigații, tratament). În cazul nepromovării acestei examinări, rezidentul se poate înscrie pentru reexaminare. Rezidenții trebuie să acumuleze cunoștințe teoretice și practice în toate domeniile detaliate în silabus. Experiența operatorie va fi documentată în logbook, conform modelului standard elaborat. Toate procedurile notate în logbook trebuie contraparafate de coordonatorul de rezidențiat. Cunoștințele teoretice vor fi evaluate prin examene anuale/de sfârșit de stagiu etc., iar aptitudinile practice pe baza logbook-ului. Responsabilitate Responsabilitatea pentru conducerea programului de pregătire revine coordonatorului și a instituției în care se desfășoară rezidențiatul. Îndrumătorul este direct responsabil în fața coordonatorului pentru pregătirea rezidenților. La momentul actual, sunt permise individualizări legate de competențele dobândite în perioada de formare profesională, în funcție de dispozițiile comisiilor naționale de specialitate. UEMS susține implementarea noțiunilor la nivel național, care să corespundă pretențiilor internaționale. Asigurarea calității Autoritățile naționale de monitorizare și instituțiile responsabile de învățământul postuniversitar vor realiza periodic inspecții, evaluări pentru verificarea implementării corecte a curiculei. Instituțiile de pregătire Pregătirea în specialitate trebuie desfășurată într-o instituție/grup de instituții, de preferat o clinică universitară sau o clinică în parteneriat cu universitatea, ce pot acoperi o gamă cât mai largă a curiculei. Aceste instituții partenere trebuiesc avizate de Comisia națională de monitorizare și permit pregătirea pe o perioadă de maxim un an. Centrele de pregătire trebuie să îndeplinească următoarele condiții pentru a fi eligibile: logistica necesară internării pacientului, de asigurare a tratamentului în regim ambulator, care să aibă în componență cel puțin 3 medici specialiști/primari. Centrul trebuie să asigure specialități chirurgicale înrudite, astfel încât să permită medicului rezident deprinderea tratamentului multidisciplinar al pacienților. Consulturile de specialitate și cazurile tratate trebuie să cuprindă o patologie variată, iar tratamentul medical și chirurgical să fie efectuat la standarde ridicate, încât să ofere posibilitatea îndeplinirii obiectivelor 3 și/sau 4. Adițional, este de preferat ca centrele de pregătire să aibă logistica necesară educației medicale continue, accesul informatic la baze de date naționale și internaționale, laboratoare dedicate activităților practice. Deoarece un singur centru de pregătire nu poate acoperi toate aspectele curiculei, este încurajată colaborarea prin acorduri între centrele de pregătire la nivel național, care să asigure rotația medicilor rezidenți între varii centre pentru parcurgerea cât mai completă a curiculei. Considerăm că pregătirea medicilor rezidenți e necesar să se desfășoare conform unor criterii, standarde de referință și indicatori de performanță care vor trebui demonstrate de unitățile de învățământ superior acreditate pentru desfășurarea acestui tip de activitate, garantând astfel calitatea produsului finit, a nivelului de competent al medicului specialist. Considerăm de asemeni că acreditarea unităților de învățământ superior pentru desfășurarea acestui tip de activitate postuniversitară, specifică domeniului medicină, trebuie să se desfășoare într-un viitor cât mai apropiat conform metodologiei stabilite de ARACIS, care va permite evaluarea periodică conform unor criterii, standarde și indici de performanță agreate de Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, care vor aproba prin Hotărâre de Guvern lista unităților ce pot fi acreditate conform propunerii ARACIS. Asigurarea calității Instituțiile responsabile de programele de pregătire trebuie să aibă un sistem intern de audit/asigurare a calității, sisteme de raportare a mortalității și morbidității, raportare a accidentelor și incidentelor, a infecțiilor nosocomiale. Acestea vor fi evaluate de către comisia de specialitate într-o manieră structurată. Coordonatorul programului de pregătire Coordonatorul programului de pregătire în specialitate trebuie să fie cadru universitar, cu minim 5 ani de pregătire în specialitate, aprobat de Rectorul Universității de Medicină la propunerea Senatului Universitar conform Legii învățământului superior nr. 199/2023 , unde rezidentul își desfășoară pregătirea. Toți membrii implicați în programul de pregătire în rezidențiat trebuie să presteze activitate clinică operatorie. În programul de pregătire în specialitate pot fi implicați colaboratori, cu condiția ca aceștia să fie activi profesional, acreditați de comisia de specialitate, de preferință cadre universitare. Raportul optim rămâne a fi stabilit de fiecare centru în parte, în funcție de numărul rezidenților și a colaboratorilor disponibili, cu condiția ca acesta să nu fie mai mic de 1:1. Calități ale îndrumătorilor a. Calificare necesară și experiența Îndrumătorul trebuie să fie un medic cu drept de liberă practică în specialitatea Oftalmologie, cu minim 5 ani vechime în specialitate. Îndrumătorii trebuie să îndeplinească criteriile necesare, în conformitate cu normele naționale. Coordonatorul de rezidențiat trebuie să îndeplinească calitățile necesare îndrumătorilor, să aibă o experiență considerabilă în specialitate și în învățământ. Atât îndrumătorii cât și coordonatorul de program trebuie să fie activi în practica clinică și afiliați unui centru de învățământ. Aceștia vor fi numiți inițial pe o perioadă de 5 ani, urmând a fi reevaluați/reangajați după expirarea duratei contractuale. Recunoașterea în UE a competenței de coordonator de program/îndrumător este reglementată de directiva 2005/36/EC, paragraful C2/20 ... b. Competențe de bază pentru îndrumători Un îndrumător trebuie să fie: – Familiar cu noțiunile de bază în specialitate ... – Experimentat în activități didactice ... – Capabil să identifice nevoile educaționale ale candidaților și să îi susțină pentru îndeplinirea scopurilor lor de pregătire în specialitate ... – Instruit în aplicarea principiilor și a practicii medicale curente ... – Îndrumătorii trebuie să participe ca lectori la cursuri sau conferințe de specialitate, ca și confirmare a educației medicale continue. ... ... 2. Managementul calității pentru îndrumători Managementul calității pentru îndrumători trebuie efectuat de către Prorectorul Științific. Se dorește elaborarea unor contracte de muncă particulare pentru coordonatorii programelor de pregătire în specialitate, care să le permită asigurarea resurselor temporale pentru activitate didactică. Este recomandat ca fiecare îndrumător să lucreze cu maxim 3-4 rezidenți. Numărul acestora va determina cantitatea timpului necesar formării profesionale. Îndrumătorii vor colabora cu coordonatorul de program și instituția în care se desfășoară programul de pregătire pentru a asigura nivelul optim de pregătire. Evaluarea de la candidat este esențială. Activitatea didactică va fi evaluată anual. Suportul educațional pentru îndrumători și coordonator trebuie asigurat de către departament și sau instituția care îi angajează. Medicii aflați în programul de pregătire Obiectivele profesionale: se urmărește expunerea la un număr cât mai mare de proceduri, cu grad ridicat de diversitate și dificultate variabilă, conformă cu nivelul de pregătire teoretică și practică, încât la finalizarea programului de studiu, medicul rezident să fie capabil să realizeze fără supraveghere, în condiții de securitate, un număr cât mai mare de proceduri enunțate în log-book. Atribuția completării lok-book-ului este a medicului aflat în pregătire, cât și participarea la congrese și conferințe de specialitate, programe de cercetare științifică, pregătire teoretică adițională. Este obligatorie deprinderea pe perioada programului de pregătire a noțiunilor lingvistice necesare comunicării eficiente cu pacienții, capacitatea de lectură și sinteză a informațiilor teoretice din sfera specialității, comunicarea cu colegi străini. Relația coordonator-rezident La începutul programului de pregătire în rezidențiat va avea loc o primă întâlnire între coordonatorul de program și medicii aflați în pregătire. Scopul acestei prime întâlniri este stabilirea programei de parcurs, adaptată constant la nevoile individuale. Evaluările anuale sunt obligatorii, acestea fiind esențiale în stabilirea evoluției profesionale atât din punct de vedere teoretic cât și practic, stabilirea eventualelor probleme apărute în procesul de formare profesională. Cerințele centrelor de pregătire în rezidențiat Instituțiile clinice ce oferă programe de pregătire în rezidențiat în specialitatea Oftalmologie trebuie să fie afiliate, fie direct fie prin îndrumători/coordonatori ai unei școli medicale recunoscute de către Ministerul Sănătății și Ministerul Educației. Pentru rezidenții care efectuează stagii de pregătire în UE, instituțiile clinice trebuie să îndeplinească criteriile directivei 2005/36/EC. 1. Procesul de recunoaștere ca centru de pregătire a. Personal, activități clinice Centrul de pregătire reprezintă o instituție sau un număr de instituții în care rezidenții au posibilitatea de a-și dezvolta competențele în specialitate. Pot fi incluse și centre monodisciplinare, cu patologie restrânsă. Prin urmare, pregătirea în specialitate poate fi efectuată fie într-un centru universitar, multidisciplinar, sau în mai multe centre, astfel încât să poată asigura parcurgerea curriculei. Rezidentul va fi îndrumat de un medic specialist/primar, cu activitate clinică vastă, din varii subspecializări ale oftalmologiei, direct responsabil de managementul pacienților. Într-un centru de pregătire vor fi mai mulți îndrumători, astfel încât să existe în permanență un supraveghetor pentru rezidenți. Ca parte esențială a programului de pregătire, rezidentul trebuie să fie implicat în tratamentul direct al urgențelor cât și al pacienților cronici, și în managementul pacienților noi, a urmăriri pre-, intrași postoperatorii al acestora. Rezidentul trebuie să aibă o răspundere progresiv crescută în raport cu gradul de competență profesională, trebuie să identifice și să poată manageria eficient pacienți cu antecedente personale patologice ce intră în competența altor specialități medico-chirurgicale. Sunt încurajate întâlniri multidisciplinare pentru dezbaterea cazurilor complexe. Dobândirea competențelor minime interdisciplinare din specialități înrudite vor fi dobândite în perioada inițială, pe perioada desfășurării trunchiului comun. Într-un centru de pregătire trebuie să existe un număr vast de servicii clinice, care să asigure parcurgerea curriculei, cât și un număr de îndrumători care să permită supravegherea constantă a rezidentului. Se consideră optimă rotația rezidentului la un număr cât mai mare de îndrumători, la intervale prestabilite, încât rezidentul să beneficieze de competențele profesionale ale mai multor îndrumători. Pentru îndeplinirea standardelor profesionale, rezidentul poate să lucreze cu mai mulți îndrumători, dar este de dorit și mențină același coordonator. Recunoașterea centrelor de pregătire la nivel internațional, european, se face prin respectarea metodologiei UEMS. ... b. Echipament, cazare Un centru de pregătire trebuie să ofere resurse materiale (aparatură performantă), necesare bunei desfășurări a activității. Rezidenții trebuie să aibă acces la baze internaționale de date, la biblioteca informatică, la laboratoare experimentale. Pentru rezidenții care sunt nevoiți să se relocheze pe perioada de desfășurare a programului de pregătire, se recomandă asigurarea unor variante de acomodare. Toți rezidenții trebuie să aibă oportunitatea de a participa la programe de cercetare clinică și la audit. ... ... 2. Managementul calității în centrele de pregătire Centrele de pregătire trebuie să se supună unui audit extern la intervale regulate. Criteriile de management al calității relevante în centrele de pregătire sunt: – Acreditarea: centrele trebuie să fie acreditate de comisiile naționale de specialitate. ... – Structura: asigurarea unei structuri la nivelul resurselor umane care să permită prioritizarea învățământului ... – Planificarea resurselor umane: la nivelul fiecărei instituții trebuie să existe un coordonator global al activităților didactice, trebuie asigurată minim o zi per săptămână lucrătoare pentru interacțiunea cu candidații ... – Rapoarte: publicarea rapoartelor anuale despre evoluția programelor de pregătire ... – Audit extern: se recomandă numirea la nivel instituțional al unui coordonator care să alinieze constant activitatea clinică la directive, norme de funcționare și ghidurile în vigoare. ... – Transparența programelor de pregătire: se recomandă elaborarea programelor proprii de pregătire în specialitate, în conformitate cu normele legale în vigoare, aliniate la standardele UE, care să fie făcute public. ... – Cadrul de aprobare: trebuie menționat de la debutul programului de pregătire cine este responsabil de evaluarea progreselor, persoana care permite totodată și atribuirea de noi responsabilități rezidentului. ... Efectuarea stagiilor de pregătire în țări partenere UEMS Având în vedere tendințele actuale de armonizare a curiculelor la nivel European, se consideră oportun schimbul de experiență cu centre de pregătire acreditate de către UEMS, cu condiția ca acestea să respecte cerințele MS pentru echivalare a studiilor. Tematica de curs, corespunde silabului, tematica comună pentru pregătirea în specialitate în țările UEMS (anexa 1) Pentru asigurarea evoluției profesionale, lineare, se dispune adaptarea tematicii de curs la nivelul de cunoștiințe de specialitate conforme anului de studiu. Obiective educaționale: abilitatea de a efectua examenul local și general și de a completa corect foaia de observație a pacienților și a monitorizării postoperatorii, stăpânirea noțiunilor de bază din domeniul chirurgiei oftalmologice și al managementului chirurgical al patologiei posttraumatice, deprinderea gesturilor chirurgicale de bază, specifice chirurgiei oftalmologice, abilitatea de de participa la intervenții chirurgicale de complexitate minimă neasistat și la intervenții de complexitate medie/mare. Abilitate de a diagnostica și trata corect afecțiunile principale responsabile de prezentările în ambulator ale chirurgiei oftalmologice. Rezultate așteptate: Teoretic: parcurgerea tematicii de curs, cu prezența documentată la minim 75% din cursuri, participarea activă la orele de curs, promovarea unui test cu nota minimă 7; participarea la 1 curs de educație medicală continuă/an; publicarea a minim 1 articol /prezentare științifică în calitate de coautor, participarea în calitate de membru într-un proiect de cercetare științifică. Practica: conform log-book-ului Examenul de medic specialist Rezidenții vor fi eligibili pentru admiterea la examenul de specialitate după parcurgerea curriculei de pregătire în specialitate, criteriile sine qua non fiind reprezentate de promovarea examinărilor bianuale pe perioada pregătirii, de completarea log-book-ului atașat în calitate de operator primar asistat sau operator secundar sau observator cu minim 100 proceduri care să acopere 75% din ariile silabusului. Organizarea examenului de specialitate: Examenul de specialitate este un examen național, susținut anual, conform regulamentelor în vigoare. Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitate sunt: – Proba scrisă: eliminatorie la nota sub 7. Candidații vor răspunde în scris la 10 subiecte teoretice elaborate de comisia de examen din silabus. ... – Examen clinic: va fi desfășurat pentru un caz clinic per candidat. În urma examenului clinic general și local, candidatul va prezenta comisiei de examen datele semnificative pentru patologia actuală, diagnosticul și conduita terapeutică. Pentru promovare este obligatorie obținerea notei 7. ... – Proba de abilități/manualitate sau Proba operatorie. Pentru promovare este necesară obținerea notei minime de 7. ... Tematica de examen se suprapune silabusului (anexa 1) Baremul de manevre, tehnici și abilități practice: se va avea în vedere evaluarea coordonatorului programului de pregătire în rezidențiat în centrul în care a absolvit rezidentul. Baremul minim constă în parcurgerea a 75% din tematica log-book-ului și completarea acestuia în calitate de ajutor sau operator asistat a 100 proceduri. Drepturile și obligațiile medicului specialist în Oftalmologie Competența profesională intrinsecă specialității (urmare a promovării examenului de medic specialist (standard profesional). În urma promovării examenului de specialitate, rezidentul va dobândi dreptul de liberă practică în specialitatea Oftalmologie. Acesta acreditează medicul specialist să efectueze în calitate de operator primar toate procedurile menționate în log-book-ul de pregătire în specialitate cât și proceduri adiționale, specifice, din aria specialității. Conform UEMS, medicul specialist în Oftalmologie trebuie să întrunească următoarele calități intrinseci: Calitățile unui medic specialist în specialitate Oftalmologie sunt: – Să fie un specialist pluripotent ... – Să fie capabil să efectueze anamneza, examenul clinic, planul de management și de urmărire al pacienților cu afecțiuni comune din sfera de interes a specialității ... – Să comunice eficient cu pacienții, cu aparținătorii și cu colegii ... – Să ofere servicii medicale bazate pe dovezi ... – Să practice medicina cu raport cost eficiență optim ... – Să înțeleagă gradul de risc pe care și-l asumă în calitate de medic curant ... – Să fie la curent cu dezvoltarea în domeniul specialității ... – Să aibă calități de leadership, să fie capabili ă acționeze atât ca șef cât și ca membru al unei echipe multidisciplinare ... – Să demonstreze capacitatea de învățare ... – Să promoveze sănătatea individului, comunității și populațiilor ... – Să înțeleagă noțiunile relevante de Sănătate publică cu răsunet în specialitatea lor ... – Să învețe și să susțină viitori rezidenții ... – Să fie devotați sănătății individuale și sociale prin practica medicală etica, respectarea reglementărilor legale și atingerea unor standarde morale și clinice înalte ... – Să dețină documente care să ateste calitățile sus menționate, mai ales dacă aceștia doresc să obțină un post într-o alta țară decât cea în care s-au pregătit. ... Medicul specialist își poate declina competența în cazuri subacute sau cronice din aria specialității, fără să fie sancționat, având obligația de a direcționa pacientul către unul dintre colegii de specialitate. În același timp, se consideră obligatorie inițierea de către acesta a tratamentului medico-chirurgical de urgență în cazurile ce prezintă urgență amenințătoare de vedere sau potențial invalidante. Obligații – Etice: Deși activitatea profesională prezintă variații în fiecare țară, acesta se supune unor legislații comune, și anume tratatele internaționale, Declarația ONU a drepturilor omului și Codului internațional de etică medicală. ... – Deontologice: conform ghidurilor de bună practică medicală în specialitate stabilite la nivel național. Un medic specialist în Oftalmologie recunoscut în UE trebuie să fie la curent cu principiile de cercetare științifică, principii și metodologia cercetării științifice, principii ale cercetării clinice, medicina bazată pe dovezi, analiza datelor și biostatistica, tehnici de laborator, bazele etice ale cercetării clinice și fundamentale. ... – Un medic specialist în Oftalmologie trebuie să demonstreze un comportament etic, respectând ghidurile de bună practică valabile la nivel național, confirmate de certificatul de bună practică medicală. ... – Profesionale: UEMS definește competența profesională astfel: "utilizarea habituală și judicioasă a comunicării, cunoștințelor, aptitudinilor practice, a raționamentului clinic, a emoțiilor, valorilor și a reflectării acestor valori în practica curentă cu scopul de a servi beneficiului individual și al comunității. ... ... ... ... ... 1.4. CONȚINUTUL STAGIILOR

STAGIUL DE OFTALMOLOGIE - MODUL I și MODUL VIII anul I, II, III, IV, V (55,5 luni) 1.4.1.1. Tematica lecțiilor conferință (240 de ore) 1. Embriologia și anatomia globului ocular, anexelor globului ocular și a căilor vizuale ... 2. Fiziologia vederii: optica geometrică, funcțiile ochiului ca aparat optic, fotochimia vederii, electro-fiziologia retinei, adaptarea la lumină și întuneric, vederea în culori – structuri nervoase implicate în procesul vizual, structuri nervoase conexe căilor vizuale ... – mișcările globului vizual; rolul cortexului cerebral; mișcările de convergență; mișcările de origine vestibulară ... ... 3. Examenul general al bolnavului în Oftalmologie. – tehnica și metodica examenului ocular ... – examenul clinic și funcțional, metode de examinare pol anterior, posterior și anexele globului ocular ... – luminajul lateral, biomicroscopie, oftalmoscopie, tonometrie, gonioscopie ... ... 4. Explorarea acuității vizuale. Examenul refracției oculare. Examenul subiectiv și obiectiv: skiascopia, astigmometria, refractometria, keratometria, autorefractometria computerizată, Plus Optix ... 5. Acomodația și tulburările acomodației – viciile de refracție ... – noțiuni de optică și optometrie ... – miopia, hipermetropia, astigmatismul: diagnosticul clinic, tratamentul medical și chirurgical. Corectarea viciilor de refracție, chirurgia refractivă a corneei ... ... 6. Examenul funcțional al retinei – examenul câmpului vizual (metode cinetice, statice) ... – examenul simțului cromatic, adaptometria ... – ecografia globului ocular și orbitei - tehnică, interpretare ... – angiofluorografia oculară - tehnică, interpretare ... – autofluorescența - tehnică, interpretare ... – tomografia în coerență optică a nervului optic și maculeitehnică, interpretare ... – electrofiziologie oculară ... – electroretinografia, statica și dinamica (ERG) ... – potențiale evocate vizuale: (PEV) ... – electrooculograme (EOG) ... ... 7. Examenul radiologic în Oftalmologie – evaluarea radiologică simplă ... – explorarea radiologică cu mijloace de contrast (dacriocistografia, flebografia și arteriografia orbitară) ... – explorarea radionuclidică a globului ocular și orbitei (radiofosfocaptare, scintigrafia oculo-orbitară, dacriocistografia radionuclidică) ... – evaluarea tomodensitometrică a patologiei oculo-orbitare (interpretare imagini TDM, examen TDM în diagnosticul proceselor expansive orbitare, examen TDM în traumatologia orbitară) ... – evaluarea rezultatelor rezonanței magnetice oculare (RMN) în patologia oculo-orbitară ... ... 8. Patologia anexelor globului ocular – bolile regiunii sprâncenoase, dermatoze, inflamații, afecțiuni congenitale ... ... 9. Patologia pleoapelor – anatomia și fiziologia pleoapelor, semiologia generală a bolilor pleoapelor ... – anomalii congenitale ale pleoapelor - diagnostic clinic, tratament ... – afecțiuni inflamatorii, dermatoze ... – tulburări de statică palpebrală ... – tulburări de dinamică palpebrală ... – tumori palpebrale (diagnostic, tratament) ... ... 10. Patologia aparatului lacrimal – anatomia și fiziologia aparatului lacrimal ... – semiologia afecțiunilor aparatului lacrimal ... – anomalii congenitale ale aparatului lacrimal (principii de diagnostic și tratament) ... – aparatul secretor = glandele lacrimale (anatomie, fiziologie, patologia glandelor lacrimale, inflamații, tumori ale glandelor lacrimale) ... – căile lacrimale = afecțiuni ale punctelor lacrimale, canalicule, sac lacrimal, inflamații, tumori ... – patologia secreției lacrimale (secreția anormală, deficit de secreție lacrimală, hipersecreția lacrimală) ... – tumorile aparatului lacrimal ... ... 11. Patologia orbitei – anatomie, fiziologie, semiologia patologiei orbitare ... – anomalii congenitale ale orbitei și ale conținutului său ... – afecțiunile inflamatorii ale orbitei ... – exoftalmia și enoftalmia (uni și bilaterale, exolftalmia în cursul bolilor generale, vasculară, metastatică, în afecțiuni de vecinătate) ... – tumori orbitare (diagnostic, principii terapeutice) ... ... 12. Patologia conjunctivei – anatomie, fiziologie, semiologie ... – anomalii congenitale ale conjunctivei ... – conjunctivite: microbiene, virale, alergice, parazitare ... – afecțiuni degenerative ale conjunctivei (diagnostic, tratament) ... – tumori conjunctivale (principii diagnostice și de tratament) ... ... 13. Patologia corneei – anatomie, fiziologie, semiologie ... – anomalii congenitale ale corneei (de dimensiune, formă, keratocon, distrofii corneene) ... – keratite superficiale, keratite parenchimatoase, afecțiuni virale, bacteriene, micotice, alergice ... – keratita neuroparalitică, lagoftalmică, keratomalacia, keratopatii medicamentoase ... – afecțiuni corneene degenerative, congenitale și câștigate ... – cicatrici corneene - clinică și tratament ... – tumori corneo-conjunctivale ... ... 14. Patologia sclerei – anatomia, fiziologia, semiologia normală și patologică ... – anomalii congenitale ale sclerei ... – afecțiuni inflamatorii: episclerita, sclerita ... – degenerescențe, pigmentare sclerală, stafilom ... ... 15. Patologia uveei – anatomia, fiziologia, semiologia: iris, corp ciliar, coroida ... – anomalii congenitale ale uveei: iris, corp ciliar, coroida ... – afecțiuni inflamatorii: iris, corp ciliar (irita, iridociclita) ... – afecțiuni inflamatorii ale coroidei: coroidite, endoftalmite, leziuni vasculare ale coroidei ... – oftalmia simpatică, uveitele totale, uveo-meningite ... – afecțiunile degenerative ale uveei ... – tumorile uveei (principii de diagnostic și terapie) ... ... 16. Patologia cristalinului – anatomia, fiziologia, semiologia bolilor cristalinului ... – anomalii congenitale ale cristalinului (de mărime, formă, poziție, sindroame generale cu anomalii cristaliniene) ... – caracterele congenitale (etiopatogenie, clinica, element al unui sindrom general) ... – cataractele câștigate (presenilă, senilă, patologică, complicată, traumatică, opacifierea capsulei posterioare) ... – principii terapeutice moderne în cataracta uni sau bilaterală, congenitală, câștigată ... – modificările de poziție ale cristalinului: ectopii, subluxații, luxații ... ... 17. Pupila – anatomia, fiziologia, semiologia pupilei - reflexe pupilare ... – farmacodinamica pupilei ... – anomalii congenitale ale pupilei ... – patologia pupilei (tulburări statice, dinamice, sindroame pupilare, pupila tonică, sindrom Adie) ... – anizocoria ... – anomalii pupilare în traumatismele craniene ... ... 18. Corpul vitros – anatomia, fiziologia, semiologia corpului vitros ... – anomalii congenitale ale corpului vitros și ale sistemului vascular fetal ... – afecțiunile corpului vitros: inflamatorii, parazitare, degenerative, traumatice, hemoragia vitreana ... – chirurgia vitrosului ... ... 19. Patologia tensiunii oculare – fiziologia normală și patologică a umorului apos și tensiunea oculară ... – glaucomul primitiv cu unghi închis și cu unghi deschis ... – glaucoamele secundare ... – glaucomul congenital ... – tratamentul medical/chirurgical al glaucomului ... – hipotonia oculară ... ... 20. Patologia retinei – anatomie, fiziologie, semiologia retinei ... – anomalii congenitale ale retinei (de pigmentare, de structură, maculare, vasculare) ... – afecțiunile vasculare ale retinei (arteriale, venoase) ... – retinopatii (diabetică, din hemopatii, gravidică, traumatică, disorică, infecțioase) ... – dezlipirea de retină regmatogenă și secundară ... – heredo-degerenescențele corioretiniene și anomalii funcționale ale retinei izolate sau în cadrul sindroamelor generale ... – degenerescențe tapeto-retiniene ... – tumorile benigne și maligne ale retinei ... ... 21. Patologia nervului optic și a papilei – anatomia, fiziologia, elemente de semiologie ... – anomalii congenitale ale papilei și nervului optic ... – edemul papilar, staza papilară, sindromul Foster Kennedy, papilitele ... – nevritele optice retrobulbare ... – atrofiile optice ... – tumorile papilei și ale nervului optic ... ... 22. Căile optice intracraniene – anatomie, fiziologie ... – sindromul chiasmatic, arahnoidite optochiasmatice, nevrite chiasmatice ... – leziunea căilor optice retrochiasmatice a) semiologie generală, hemianopsii ... b) cecitate corticală, sindroame psiho-vizuale ... ... ... 23. Tulburările vederii binoculare – anatomia, fiziologia musculaturii oculare ... – anomalii congenitale ale motilității oculare ... – vederea binoculară (VB) și tulburările VB ... – heteroforii a) heterotropii - strabism manifest concomitent ... b) paralizii oculomotorii ... ... – nistagmusul: semiologie, studiu clinic (congenital, optochinetic, vestibular) ... ... 24. Onco-oftalmologia – metode clinice și paraclinice pentru diagnosticul tumorilor oculare și ale anexelor globului ocular ... – principii de tratament ... ... 25. Traumatologia oculară – contuziile globului și anexelor globului ocular ... – plăgile anexelor și ale globului ocular ... – corpii străini cu localizare la nivelul anexelor și intraoculari ... – arsurile fizice, chimice ale globului ocular și anexelor globului ocular ... – manifestări oculare în traumatismele cranio-cerebrale ... ... 26. Terapia locală oculară – terapia generală în afecțiunile oculare ... ... 27. Aparatul vizual și bolile sistemului nervos central ... 28. Patologia oculară și cefaleea – cefaleea cu semne oculare ... – migrena oftalmică ... – examenul oftalmologic în cefalalgie ... ... 29. Maladii oculare de natură cardiovasculară ... 30. Ochiul și hemopatiile ... 31. Patologia oculară și bolile endocrine ... 32. Bolile de sistem - complicații oculare ... 33. Manifestări oculare în bolile metabolice ... 34. Bolile infecțioase și patologia oculară ... 35. Patologia oculară și sindroamele malformative (anomalii ale feței, craniului, sistemului nervos central, sindroame multiple cu participare oculară) ... 36. Ochiul și alergia ... 37. Patologia oculară în intoxicații și boli profesionale ... 38. Lasere în oftalmologie ... 39. Simulația și disimulația în oftalmologie ... ... 1.4.1.2. Baremul activităților practice (efectuate, asistate) A. Tematica demonstrațiilor de tehnici instrumentale de examinare oftalmologică 1. Skiascopia și examenul subiectiv al refracției ... 2. Astigmometria și refractometria ... 3. Corectarea optică a ametropiilor: miopia, hipermetropia, astigmatisme ... 4. Examenul câmpului vizual ... 5. Examenul polului anterior la luminatul lateral ... 6. Examenul biomicroscopic ... 7. Fundul de ochi și biomicroscopia fundului de ochi ... 8. Examenul tensiunii intraoculare, curbe nictemerale ... 9. Examenul vederii binoculare ... 10. Examenul unei paralizii oculo-motorii ... 11. Gonioscopia (glaucoame: primar, secundar) ... 12. Explorarea simțului cromatic ... 13. Adaptometria ... 14. Biometria ... 15. Electrooculografia, potențiale vizuale evocate ... 16. Electroretinografia și interpretarea ei ... 17. Ecografia și interpretarea ei (mod A și B) ... 18. Angiografia cu fluoresceină ... 19. Autofluorescența angio- OCT în examinarea polului posterior ... 20. Tomografia cornean ... 21. Biomecanica corneeană ... 22. Tomografia în coerență optică a segmentului anterior al globului ocular ... 23. Tomografia în coerență optică a nervului optic și maculei ... 24. Biomicroscopia ultrasonică (UBM) ... 25. Microscopia speculară ... 26. Exoftalmometrie ... 27. Interpretarea unei radiografii pentru localizarea corpilor străini intraoculari ... 28. Interpretarea rezultatelor unui examen efectuat cu TDM (tomodensitometrie) și RMN (rezonanță magnetică nucleară) în patologia oculară ... ... B. Tematica demonstrațiilor de intervenții chirurgicale (barem minimal de tehnici) 1. Electrolize cili, diatermocauterizări, crioaplicații oculare ... 2. Chalazionul ... 3. Pterigionul ... 4. Blefarorafia ... 5. Corectarea ectropionului (senil, paralitic, spastic, cicatricial) ... 6. Corectarea entropionului (senil, cicatricial, spastic) ... 7. Corectare sinblefaron ... 8. Blefaroplastii cu lambou liber sau alunecare ... 9. Denervarea și extirparea glandei lacrimale ... 10. Extirpare sac lacrimal ... 11. Dacriocistorinostomia ... 12. Alungirea musculară, scurtare și retropoziție mușchi drept ... 13. Sutura unei plăgi corneene sau sclerale ... 14. Proceduri antiglaucomatoase (iridectomia antiglaucomatoasă trabeculectomia, trabeculotomia, goniotomia, chirurgia antiglaucomatoasă nepenetrantă, sisteme de drenaj, procedee antiglaucomatoase de ciclodistrucție) ... 15. Extracția cristalinului (liniară, extracapsulară) cu sau fără pseudofak ... 16. Aplicații clinice ale laser YAG ... 17. Extracția de corp străin intraocular ... 18. Enucleația globului ocular. Eviscerația globului ocular. ... 19. Exenterația de orbită ... 20. Aplicații clinice ale laser YAG ... 21. Principii de chirurgie vitreo-retiniană ... 22. Fotocoagulare laser retiniană ... 23. Keratoplastia perforanta, lamelară și endotelială ... 24. Chirurgia viciilor de refracție ... ... ... 1.4.2. STAGIUL DE NEUROLOGIE - MODUL II (Durata 1 lună) 1.4.2.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore): 1. Anatomia căilor optice ... 2. Reflexul fotomotor. Reflexul de acomodatie convergentă ... 3. Modificări neurologice ale diametrului pupilar ... 4. Paraliziile oculomotorii ... 5. Scleroza multiplă ... 6. Modificări oftalmologice în accidentele vasculare cerebrale ... 7. Modificări oftalmologice în tumorile intracraniene ... 8. Explorări de electrofiziologie neurooftalmologică. ... ... 1.4.2.2. Barem de activități practice: Demonstrații clinice practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice Rezultate așteptate: La finalul stagiul, rezidentul trebuie să parcurgă tematica de curs, să dobândească noțiunile teoretice necesare evaluării inițiale ale unui pacient neurologic, să interpreteze rezultatele explorărilor de electrofiziologie neurooftalmologică și să stabilească conduita de management al pacientului. Noțiunile de activitate practică: efectuarea examinărilor/manevrelor aferente baremului. ... ... 1.4.3. STAGIUL DE RADIOLOGIE ȘI IMAGISTICĂ MEDICALĂ - MODUL III (Durata 1 lună) 1.4.3.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore): 1. Explorarea radioimagistica a regiunii oculo-orbitare. Tehnici. Semiologie. Algoritm de investigație. Indicațiile și limitele explorării. ... 2. Substanțe de contrast utilizate în radioimagistică. Tipuri de substanțe, sfera de utilizare. Incidente, accidente, reacții adverse și tratamentul lor. Contraindicații de utilizare a substanțelor de contrast iodate ... 3. Bazele fizice și tehnice ale computertomografiei. Tipuri de aparate. Interpretarea unei computer-tomografii oculo-orbitare ... 4. Bazele fizice și tehnice ale Imagisticii prin Rezonanță Magnetică. Interpretarea unui examen RMN oculo-orbitar ... ... 1.4.3.2. Barem de activități practice Demonstrații clinice practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice Rezultate așteptate: La finalul stagiul, rezidentul trebuie să parcurgă tematica de curs, să dobândească noțiunile teoretice necesare stabilirii indicațiilor adecvate de examinare radiologică și imagistică în diferite patologii oculo-orbitare și interpretării examinărilor imagistice oculo-orbitare. Noțiunile de activitate practică: efectuarea examinărilor aferente baremului ... ... 1.4.4. STAGIUL DE ORL - MODUL IV (Durata 1 lună) 1.4.4.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore): 1. Anatomia și fiziologia nasului și sinusurilor paranazale ... 2. Metode de explorare ale nasului și sinusurilor paranazale ... 3. Urgențele rinosinusale (traumatismele nazale și sinuso-faciale, epistaxis, corpi străini nazosinusali) ... 4. Patologia infecto-inflamatorie acută și cronică rinosinusală ... 5. Patologia chirurgicală a bazei de craniu (rinoși otobaza, orbita, căi lacrimale și spații profunde) ... 6. Fibroscopia diagnostică și intervențională în patologia ORL (indicații, dispozitive, incidente, complicații). ... ... 1.4.4.2. Barem de activități practice: Demonstrații clinice practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice Rezultate așteptate: La finalul stagiul, rezidentul trebuie să parcurgă tematica de curs, să dobândească noțiunile teoretice necesare evaluării inițiale ale unui pacient cu patologie orbito-sinusala, să interpreteze rezultatele explorărilor imagistice și de laborator și să stabilească conduita de management al pacientului. Noțiunile de activitate practică: efectuarea examinărilor/manevrelor aferente baremului. ... ... 1.4.5. STAGIUL DE CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI REPARATORIE-Modul V (durata 1 lună) 1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore) 1. Anatomia pleoapelor ... 2. Principii de acoperire a defectelor cutanate – prin alunecare ... – prin lambouri pediculate ... – prin grefe libere ... ... 3. Chirurgia tumorilor palpebrale ... 4. Ptoza palpebrală ... 5. Epicantusul ... 6. Entropionul, ectropionul ... 7. Blefaroșalazisul, dermatoșalazisul. ... ... 1.4.5.2. Barem de activități practice: Demonstrații clinice practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice. Obiectivele educaționale: familiarizarea cu anatomia normală; aprofundarea noțiunilor teoretice, urmărirea pacientului. Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii, suplimentată de aprofundarea prin studiu individual la nevoie, recunoașterea afecțiunilor care reclamă intervenții chirurgicale Aspecte practice: efectuarea manevrelor aferente baremului. ... ... 1.4.6. STAGIUL DE BIOETICA - MODUL VI (Durata 2 săptămâni) 1.4.6.1. Tematica lecțiilor conferință (10 ore) I. Introducere în Bioetică 1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu ... 2. Contextul apariției bioeticii ... 3. Definirea bioeticii ... 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii ... 5. Teorii și metode în bioetică ... ... II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință ... 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții ... 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.) ... ... III. Relația medic-pacient I 1. Valori ale relației medic-pacient ... 2. Paternalism versus autonomie ... 3. Modele ale relației medic-pacient ... 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate ... ... IV. Relația medic-pacient II 1. Consimțământul informat ... 2. Confidențialitatea în relația medic-pacient ... 3. Relația medic-pacient minor ... 4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient ... ... V. Greșeli și erori în practica medicală 1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare ... 2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice ... 3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală ... ... VI. Probleme etice la începutul vieții 1. Libertatea procreației ... 2. Dileme etice în avort ... 3. Etica reproducerii umane asistate medical ... 4. Probleme etice în clonarea reproductivă ... ... VII. Probleme etice la finalul vieții 1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină ... 2. Probleme etice în stările terminale ... 3. Tratamente inutile în practica medicală ... 4. Eutanasia și suicidul asistat ... 5. Îngrijirile paliative ... ... VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane 1. Donarea de organe de la cadavru ... 2. Donarea de organe de la persoana vie ... 3. Etica alocării de resurse în transplant ... ... IX. Probleme etice în genetică și genomică 1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii ... 2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman ... 3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală ... 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni ... 5. Terapia genică ... 6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice ... ... X. Etica cercetării pe subiecți umani 1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani ... 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani ... 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani ... 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale ... 5. Comitetele de etică a cercetării ... 6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică ... ... ... 1.4.6.2. Activități practice I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică ... II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică 1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale ... 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate ... 3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent ... 4. Proprietatea intelectuală ... ... III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice 1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă ... 2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă ... 3. Rolul comunicării în relația medic-pacient ... ... IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri ... 2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă ... 3. Rolul comitetelor de etică din spitale ... ... V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete 1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis ... 2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis ... 3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale ... ... VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete ... VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete ... VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete ... IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete Obiective educaționale: deprinderea unor aspecte bioetice esențiale în stabilirea relației medic-pacient, a și a cercetării pe subiecți umani. Rezultate așteptate Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii teoretice; Așteptări practice: aplicarea noțiunilor teoretice în domeniul de pregătire ... ... ... ... 18.12.2024 Prof. Dr. Cristina Nicula Președinta Comisiei de Oftalmologie din MS

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN RADIOTERAPIE, 5 ANI ** propunere de REZIDENȚIAT de 5 ani, de tip european (cfm Curricula ESTRO) 1. DEFINIȚIE: Radioterapia este acea ramură a medicinei umane care se ocupă de generarea, conservarea și diseminarea cunoștințelor privind cauzele, prevenirea și tratamentul cancerului și a altor boli care implică expertiză specială în aplicațiile terapeutice ale radiațiilor ionizante. Ca disciplină care există la intersecția dintre fizică și biologie, radioterapia se adresează utilizărilor terapeutice ale radiațiilor ionizante singure sau în combinație cu alte modalități de tratament, cum ar fi terapiile biologice și imunologice și celulare, chirurgia, medicamentele, oxigenul și căldura. Mai mult, radioterapia se preocupă de investigarea principiilor fundamentale ale biologiei cancerului, a interacțiunii biologice a radiațiilor cu țesutul normal și malign și a bazelor fizice ale radiațiilor terapeutice. Ca profesie învățată, radioterapia se preocupă de îngrijirea clinică, cercetarea științifică și educația profesioniștilor din cadrul disciplinei. Radioterapia este o specialitate clinică care se ocupă cu utilizarea radiațiilor ionizante în tratamentul pacienților cu neoplazii maligne (și ocazional boli benigne). Scopul terapiei cu radiații este de a administra o doză de iradiere măsurată cu precizie într-un volum definit de tumoră, cu o deteriorare minimă posibil a țesutului sănătos din jur, rezultând în eradicarea tumorii, o calitate înaltă a vieții și prelungirea supraviețuirii sau ameliorarea simptomelor pacientului, cu un cost rezonabil pentru sistemul medical. Pe lângă eforturile curative, radioterapia joacă un rol major în managementul paliativ al cancerului, în ameliorarea sau prevenirea eficientă a simptomelor bolii: durerea poate fi ameliorată, permeabilitatea luminală poate fi restabilită, integritatea scheletului poate fi păstrată și funcția organelor poate fi restabilită, cu morbiditate minimă. ... 2. INFRASTRUCTURA ȘI ASPECTE ORGANIZATORICE Instituțiile de formare acreditate, fie singure, fie în cooperare cu alte departamente regionale, trebuie să fie echipate adecvat pentru a acoperi atât volumul de muncă, cât și gama de servicii de radioterapie necesare pentru formare, inclusiv noile tehnologii și tehnici noi. Instituțiile de formare care îndeplinesc cerințele de bază, centre universitare, spitale regionale, spitale/centre de radioterapie publice sau private vor fi considerate centre de formare profesională. Dat fiind caracterul multidisciplinar al radioterapiei moderne, instruirea rezidenților într-un spital care dispune de majoritatea specialităților implicate în diagnosticul și tratamentul cancerului (anatomie patologică, imagistică, chirurgie, urologie, ginecologie, oncologie medicală) este un avantaj în sensul asigurării accesului rezidenților în secțiile respective. În cazul în care centerele de pregătire nu dețin sau nu practică tehnici de radioterapie stereotactică sau brahiterapie, medicii rezidenți să fie direcționați, prin programe structurate de parteneriat, către centre de stat sau private care efectuează în mod curent aceste tehnici de iradiere. 2.1. Cerințele pentru formare, generalități: – acces la simulator CT și la imagistică prin rezonanță magnetică; ... – cel puțin un aparat cu megavoltaj echipat cu ghidare imagistică (image guided radiation therapy - IGRT) și capabil să furnizeze radioterapie conformațională tridimensională (3D conformal radiation therapy - 3D- CRT), cu modularea intensității (intensity modulated radiation therapy- IMRT), și facultativ electroni; ... – planificare computerizată a tratamentului (sisteme de forward și inverse planning) și suport tehnic; ... – echipamente de protecție pentru radioterapie; ... – sisteme de monitorizare dozimetrică a personalului medical și al pacientului; ... – echipamente de contenție adecvate pentru tratamentul pacientului; ... – cel puțin oportunitatea de a se familiariza cu brahiterapia și radioterapia stereotactică, în cadrul centrului de radioterapie sau în clinici/spitale cu care se stabilesc parteneriate multidisciplinare ... – paturi pentru pacienți internați (îngrijiri paliative, îngrijiri speciale) în cadrul centrului de radioterapie sau în clinici/spitale cu care se stabilesc parteneriate multidisciplinare; ... – facilități pentru terapii sistemice, cel puțin în sistem ambulator/spitalizare de zi; ... – facilități pentru îngrijiri palliative, cel puțin în sistem ambulator/spitalizare de zi; ... – programe de asigurare și control al calității (QC & QA) pentru îngrijirea pacientului, pentru deciziile de tratament, urmărire post-terapeutică pentru diferitele localizări și tipuri de cancer; ... – acces direct la comisia/comisiile oncologice multidisciplinare (MDT); ... ... 2.2. Cerințe pe diferite nivele de instruire definite astfel: – cerințe de bază - acces la simulator CT, aparat(e) cu megavoltaj disponibil(e) echipat(e) cu 3D-CRT, planificare computerizată a tratamentului și suport tehnic și dozimetrie, echipamente de protecție pentru radioterapie, echipamente de contenție adecvate pentru tratamentul pacientului, facilități pentru terapii sistemice și îngrijiri paliative, în sistem ambulator sau spitalizare continuă; acces la comisii oncologice multidisciplinare în sau în afara instituției formatoare (MDT). ... – cerințe de nivel înalt - acces la simulator CT și la imagistică prin rezonanță magnetică; aparate cu megavoltaj disponibile echipate cu IGRT și capabil să furnizeze IMRT +/- electroni de diferite nivele de energie; planificare computerizată a tratamentului și suport tehnic și dozimetrie adecvată; brahiterapia endocavitară; echipamente de protecție pentru radioterapie; echipamente de contenție adecvate pentru tratamentul pacientului; facilități pentru terapii sistemice și îngrijiri paliative în sistem ambulator sau spitalizare continuă.; asigurare și control al calității (QC & QA) pentru îngrijirea pacientului, pentru deciziile de tratament, urmărire post-terapeutică în diferitele localizări și tipuri de cancer; comisii oncologice multidisciplinare intra-instituționale (MDT). ... – cerințe de nivel expert - acces la simulator CT și la imagistică prin rezonanță magnetică; aparate cu megavoltaj disponibile echipate cu IGRT și capabil să furnizeze IMRT și SBRT; aparat de megavoltaj echipat și cu electroni de diferite nivele de energie; planificare computerizată a tratamentului și suport tehnic și dozimetrie adecvată (inclusiv dozimetrie in vivo); brahiterapie endocavitară și interstițială, tehnici speciale de iradiere (radioterapia stereotactică, iradiere corporeală totală, iradiere suprafață corporeală totală, radioterapie pediatrică); echipamente de protecție pentru radioterapie; echipamente de contenție adecvate pentru tratamentul pacientului; paturi pentru pacienți internați (îngrijiri paliative, îngrijiri speciale); facilități pentru terapii sistemice și îngrijiri paliative; asigurare și control al calității (QC & QA) pentru îngrijirea pacientului, pentru deciziile de tratament, urmărire post-terapeutică în diferitele localizări și tipuri de cancer; comisii oncologice multidisciplinare intra-instituționale (MDT). ... Pacientul trebuie să fie monitorizat de către medicul rezident pe întregul proces terapeutic, de la prima vizită, până la elaborarea planului de tratament, debutul și pe parcursul tratamentului, respectiv și în urmărirea post-terapeutică a pacienților care au efectuat RT. Medicul rezident trebuie să coroboreze starea generală a pacientului, evoluția acesteia, cu indicațiile terapeutice în vederea elaborării unui plan de iradiere adaptat, personalizat. Medicul rezident trebuie să participe la prima ședință de iradiere, să monitorizeze, sub îndrumarea medicului îndrumător, derularea radioterapiei să-și însușească și gestioneze toxicitățile intrași post-terapeutice. Numărul de pacienți consultați de un medic rezident este definit ca fiind echivalentul unui pacient care a parcurs procesul complet (echivalentul întregului caz) și trebuie să fie suficient pentru a dobândi competențele necesare. Se recomandă obligativitatea implicării rezidenților în urmărirea intrași post terapeutică a pacienților radiotratați inclusiv la controalele la luni sau ani de zile. Instituția responsabilă de pregătirea rezidenților trebuie să aibă cel puțin 500 pacienți oncologici tratați anual. Numărul de cazuri complete echivalente văzute de fiecare medic rezident este recomandat să fie de cel puțin 450 pe parcursul formării profesionale în radioterapie, din anul I până la finalizarea rezidențiatului. ... 2.3. Personalul didactic din instituțiile de formare Directorul de program (coordonatorul de rezidențiat) trebuie să fie cu încadrare și activitate într-o universitate de medicină acreditată, cu titlul minim de șef de lucrări, respectiv conferențiar universitar sau profesor universitar. Conform normelor europene de formare a rezidenților în specialitatea de radioterapie, nu este recomandat (nu ar fi obligatoriu) ca directorul de program să fie șef de secție clinică sau șef de clinică. Cadrul universitar cu titlul de șef de lucrări este eligibil de a fi director de program dacă îndeplinește următoarele criterii: diplomă de medic specialist radioterapie cu minim 5 ani de experiență în radioterapie și curs acreditat efectuat de psihopedagogie sau echivalentul acestuia de curs de formator într-un centru de formare acreditat. Directorul programului de pregătire a rezidenților răspunde de administrarea, structura, conținutul programului și asigură respectarea acestuia în conformitate cu criteriile curriculei. Numește anual îndrumătorii de rezidențiat și alocă rezidenții într-un mod echitabil și proporțional, corespunzător acoperirii integrale a tematicii pe diverse localizări oncologice. Organizează întâlniri regulate cu îndrumătorii de rezidențiat (cel puțin de două ori pe an) pentru revizuirea obiectivelor și a desfășurării programului. Pentru asigurarea unei pregătiri corespunzătoare este esențial nivelul ridicat al personalului didactic. Îndrumătorii de rezidențiat pot fi medici specialiști radioterapie cu minim 5 ani de experiență în muncă sau medici primari radioterapie, cu sau fără activitate didactică în învățământul superior. Îndrumătorii de rezidențiat programează sesiuni regulate (săptămânale) de predare practică cu medicii rezidenți (prezentări de caz, conturaj, evaluare plan de iradiere). Este necesar feedback continuu către medicii rezidenți cu privire la gestionarea pacienților, inclusiv competențele lor în planificarea radioterapiei. În vederea pregătirii rezidenților în domeniul fizicii, a planului terapeutic și a dozimetriei vor fi implicați fizicieni medicali de radioterapie din personalul centrului de pregătire. Se recomandă remunerarea fizicienilor implicați în formarea profesională medicilor rezidenți de către Ministerul Sănătății. Pentru a evita comasarea/suprapunerea/aglomerarea inutilă a rezidenților de diverse specialități în stagiile "mici" de pregătire cuprinse în curricula de specialitate (care nu sunt de radioterapie propriu-zisă), coordonatorul de rezidențiat de radioterapie poate propune coordonatorilor de rezidențiat din specialitățile respective (anatomie patologică, radiologie-imagistică etc.) instituții publice sau private acreditate de MS, cu specific oncologic, care dispun de resursele umane și tehnico-tehnologice și respectă cerințele în vigoare pentru asigurarea formării rezidenților. Instituția de învățământ coordonatoare de rezidențiat trebuie să aibă acces la un laborator de radiobiologie, la tehnici imagistice curente, la laborator de anatomie patologică și genetică. Trebuie să dispună de servicii de oncologie medicală, chirurgie oncologică și alte servicii specializate în oncologie. Rezidenții trebuie să aibă acces la literatura de specialitate prin platforme specifice ale Universității/ Facultății și/sau ale Clinicii/ Spitalului/ Centrului de radioterapie gazdă. ... 2.4. Program educațional Coordonatorul de rezidențiat organizează conferințe regulate (ex. cazuri noi, planuri de tratament, cazuri particulare, etc), mese rotunde, prezentări de caz, revista literaturii și facilitează accesul rezidenților la cursuri și stagii de pregătire la nivel național și internațional. Acestea ar trebui să fie suficient de extinse pentru a oferi puncte de vedere diferite asupra aceluiași subiect, respectiv să faciliteze interacțiunile medicilor rezidenți de radioterapie din diferite centre și diverse țări. Se recomandă cursuri la nivel național ținute periodic (cel puțin un curs pe lună) în format hibrid (on site, online pe diferite platforme) prin rotarea centrelor, într-un parteneriat oficial de tip Consorțiu Național, la care sunt invitate să participe toate universitățile de medicină care derulează programe de rezidențiat de radioterapie. Se mai recomandă cursuri la nivel național pe diferitele localizări de cancer prezentate într-o manieră multidisciplinară, implicând personal medical din alte specialități (chirurgi, anatomopatologi, radiologi, oncologi etc.) ținute periodic (o dată la două luni sau la trei luni) în format hibrid prin rotarea centrelor. Se recomandă obligativitatea participării la cursurile a medicilor rezidenți. O altă recomandare este ca fiecare medic rezident să participe la cel puțin o întâlnire științifică internațională privind radioterapia, în fiecare an de rezidențiat. Medicii rezidenți care participă cu prezentări, lucrări științifice la congrese sau cursuri ar trebui să beneficieze de sponsorizare din fond de cercetare/educație medicală continuă (din partea Universității coordonatoare de rezidențiat/Ministerului Sănătății/Ministerul Educației). Medicii rezidenți trebuie încurajați să participe la proiecte de cercetare, supervizați de către stafful experimentat. Rezidenții sunt încurajați să petreacă o parte din pregătirea lor într-o altă instituție acreditată pentru pregătirea în rezidențiat. Instituțiile de formare trebuie să acorde medicilor rezidenți suficient timp protejat în timpul orelor de lucru pentru studiul literaturii, pregătirea de prezentări de caz etc. Recomandăm ca minimul să fie de 10% din timpul de lucru săptămânal. Restul de 90% din timp ar trebui să fie dedicat în principal activităților clinice supravegheate și nesupravegheate în proporții care vor varia în funcție de experiența medicului rezident. Este descurajată alocarea preponderentă sau exclusivă de sarcini secretariale rezidenților. ... ... 3. DURATA: 5 ani, în conformitate cu curricula europeană de radioterapie Programul de formare este recomandat să fie de cel puțin cinci ani cu normă întreagă, respectiv 10 ani echivalent a 5 ani de formare cu jumătate de normă. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20%, iar restul de 80% fiind petrecut într-o secție clinică (secție cu paturi și ambulator) și dedicat studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire, are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către îndrumătorul de rezidențiat. O dată pe an are loc o evaluare și de către directorul/coordonatorul de rezidențiat. Medicul rezident oferă feed-back structurat (formular tip) privind abilitățile și competențele dobândite în cursul fiecărui stagiu, precum și evaluarea formatorului de rezidențiat în stagiul respectiv. Coordonatorul de rezidențiat integrează aceste informații în selecția îndrumătorilor de rezidențiat din anul/anii următori. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. ... 4. STRUCTURA FORMĂRII PROFESIONALE Formarea va fi împărțită în două faze, din care prima fază cuprinde 24 de luni de formare profesională de bază, iar a doua fază va cuprinde 36 de luni de formare pe specialitatea radioterapie. Nu este obligatoriu respectarea ordinii stagiilor. Se recomandă ca medicul rezident să petreacă primele 4-6 luni din formare pe radioterapie, pentru un prim contact de perspectivă. 4.1. Formare profesională de bază cu o durată de 24 luni 4.1.1. Terapie Intensivă - 1 lună ... 4.1.2. Medicină de Urgență - 1 lună ... 4.1.3. Îngrijiri Paliative/Medicină Paliativă - 2 luni ... 4.1.4. Radiologie și Imagistică Medicală - 6 luni (include 1 lună de Medicină Nucleară). ... 4.1.5. Anatomie Patologică - 1 lună ... 4.1.6. Medicină Internă - 5 luni ... 4.1.7. Chirurgie Oncologică - 1 lună ... 4.1.8. Otorinolaringologie și Chirurgie Orală și Maxilo-Facială - 0.5 luni (2 săptămâni) ... 4.1.9. Neurologie - 1 lună ... 4.1.10. Hematologie - 1 lună ... 4.1.11. Oncologie Medicală - 4 luni ... 4.1.12. Medicină legală - 0.5 luni ... ... 4.2. Formare profesională în specialitatea radioterapie cu o durată de 36 luni 4.2.1. 27 luni de radioterapie cu minimum necesar a fi acoperit în următoarele localizări: – tumori ale sistemului nervos central ... – tumori ale capului și gâtului ... – tumori bronhopulmonare ... – tumori de glandă mamară ... – tumorile tractului digestiv superior și inferior ... – limfoame ... – tumorile din sfera ginecologică ... – tumorile din sfera urologică ... – tumori cutanate ... ... 4.2.2. Brahiterapie - 5 luni ... 4.2.3. Radioterapie pediatrică - 2 luni ... 4.2.4. Tehnici speciale de iradiere (TBI, SAbR etc) - 2 luni ... ... ... 5. CONȚINUTUL STAGIILOR 5.1. Terapie Intensivă 5.1.1. Risc alergic, evaluare. 1. Intubația traheală (tehnică, complicații) ... 2. Terapie de suport intravascular ... ... 5.1.2. Aparat respirator 1. Testele funcționale pulmonare.Hipoxia/Hiperoxia normobară/Hipocapnia -hipercapnia ... 2. Insuficiența respiratorie acută și cronică. ... 3. Injuria pulmonară acută (ALI) ... 4. Boala astmatică - status astmaticus ... 5. Pneumonia prin aspirație & Infecțiile bronhopulmonare ... 6. Embolia pulmonară ... 7. Menținerea libertății căilor aeriene (intubația traheală, traheostomia, intubația traheală prelungită, vs. traheostomia) ... 8. Oxigenoterapia normobară și hiperbară ... 9. Terapia respiratorie adjuvantă ... ... 5.1.3. Aparat cardiovascular 1. Recunoașterea, evaluarea și tratamentul de urgență al hipertensiunii arteriale ... 2. Infarctul miocardic acut și complicațiile sale ... 3. Aritmiile și tulburările de conducere ... 4. Embolia pulmonară - aerică, grăsoasă, tromboembolism ... 5. Edemul pulmonar cardiogen/non-cardiogen ... 6. Valvulopatii acute și cronice care pun în pericol viața ... 7. Complicațiile acute ale cardiomiopatiei și miocarditei ... 8. Drogurile cu acțiune inotropă și drogurile vasoactive ... 9. Terapia cu droguri anticoagulante, antiagregante, trombolitice ... ... 5.1.4. Sistem nervos 1. Edemul cerebral ... 2. Stările de comă ... 3. Stările de agitație acută ... ... 5.1.5. Boli renale 1. Tulburări hidroelectrolitice (deshidratări, hiperhidratări, disnatremii, diskaliemii, alterarea metabolismului calciului, magneziului, fosfatului): diagnostic & tratament ... 2. Tulburări acido-bazice: diagnostic & tratament ... ... 5.1.6. Sistemul digestiv 1. Insuficiențele hepatice acute ... 2. Dozarea medicamentelor în insuficiența hepatică ... 3. Ocluzia intestinală ... ... 5.1.7. Starea de șoc (septic, volemic, multi-organ....): diagnostic, tratament ... ... 5.2. Medicină de urgență 5.2.1. Curs de resuscitare într-o unitate de Medicină de Urgență/UPU-SMURD acreditat. ... 5.2.2. Obiective teoretice și practice: 1. Ventilația pe balon și mască ... 2. Intubația orotraheală și nasotraheală ... 3. Intubația prin transiluminație ... 4. Aplicarea măștii laringiene ... 5. Combitubul ... 6. Verificarea aparatului de ventilație și setarea parametrilor de ventilație ... 7. Monitorizarea neinvazivă a presiunii arteriale ... 8. Monitorizarea ECG ... 9. Efectuarea unei electrocardiograme ... 10. Defibrilare ... 11. Accesul venos periferic și central ... 12. Recoltarea de sânge venos și arterial ... 13. Drenajul pleural cu ac și tub de dren ... 14. Tehnici și metode de imobilizarea a fracturilor ... 15. Sondaj oroși nazogastric ... 16. Tușeu rectal ... 17. Sondaj vezical ... 18. Tușeu vaginal ... 19. Examenul clinic neurologic ... 20. Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electro-encefalograma, potențiale evocate, electromiograma, angiografie, etc.). Radio-embolizarea hemoragiilor cerebrale. Tromboliza în urgență. ... ... ... 5.3. Îngrijiri paliative Obiective teoretice și practice: 1. Calitatea vieții în oncologie (dimensiuni, evaluare) ... 2. Durerea în oncologie (diagnostic, evaluare, tratament) ... 3. Nutriția pacientului oncologic ... 4. Tratamentul simptomatic al pacientului oncologic ... 5. Managementul pacienților în stare terminală ... 6. Infecțiile la pacientul oncologic ... 7. Suportul psiho-social ... ... 5.4. Radiologie și imagistică medicală 5.4.1. Diagnosticul CT, RMN (cu substanță de contrast, T1,T2, DWI/ADC, FLAIR, STIR, spectroscopie, DCE), ecografie (2D, 3D, Doppler, eco-endoscopie, EBUS, EUS, cu substanță de contrast); ... 5.4.2. Diagnosticul scintigrafic, PET-CT și Terapie cu izotopi radioactivi 1. Agenți radioterapeutici: proprietăți, dozimetrie, considerații radiobiologice ... 2. Criterii de alegere a radionuclizilor în terapie ... 3. Protocoale generale a terapiei cu radionuclizi ... 4. Noi orientări în terapia radionuclidică: radioterapia țintită - anticorpi monoclonali, peptide radiomarcate ... 5. Radioterapia cu radio-nuclizi în: 1. Afecțiuni tiroidiene benigne și maligne ... 2. Afecțiuni maligne hepatice - primare și secundare ... 3. Tumori neuroendocrine ... 4. Cancerul de prostată metastatic ... 5. Terapia metastazele osoase - indicații, criterii de selecție a pacienților, radiofarmaceutice utilizate. ... 6. Limfoame/leucemii ... ...

Obiective teoretice și practice (bilanț imagistic de diagnostic, de stadializare, de monitorizare terapeutică, respectiv de follow-up) 1. Diagnosticul imagistic al cancerului S.N.C.și anexe ... 2. Diagnosticul imagistic al cancerului urechii mijlocii. ... 3. Diagnosticul imagistic al cancerului sinusurilor feței ... 4. Diagnosticul imagistic al cancerului tiroidei. ... 5. Diagnosticul imagistic al cancerului rinofaringelui. ... 6. Diagnosticul imagistic al cancerului orofaringelui. ... 7. Diagnosticul imagistic al cancerului hipofaringelui. ... 8. Diagnosticul imagistic al cancerului glandelor salivare. ... 9. Diagnosticul imagistic al cancerului laringelui. ... 10. Diagnosticul imagistic al cancerului mediastinal. ... 11. Diagnosticul imagistic al cancerului bronhopulmonar. ... 12. Diagnosticul imagistic al cancerului pleurei. ... 13. Diagnosticul imagistic al cancerului esofagului. ... 14. Diagnosticul imagistic al cancerului gastric. ... 15. Diagnosticul imagistic ai cancerului hepatic și al căilor biliare intrahepatice. ... 16. Diagnosticul imagistic al cancerului veziculei biliare și a căilor biliare extrahepatice. ... 17. Diagnosticul imagistic al cancerului pancreasului. ... 18. Diagnosticul imagistic al cancerului de colon și intestin subțire. ... 19. Diagnosticul imagistic al cancerului rectosigmoidian și anal. ... 20. Diagnosticul imagistic al cancerului retroperitoneal și peritoneal. ... 21. Diagnosticul imagistic al cancerului sânului. ... 22. Diagnosticul imagistic al cancerului colului uterin. ... 23. Diagnosticul imagistic al cancerului corpului uterin. ... 24. Diagnosticul imagistic al cancerului ovarian. ... 25. Diagnosticul imagistic al cancerului renal și căilor urinare superioare. ... 26. Diagnosticul imagistic al cancerului vezicii urinare. ... 27. Diagnosticul imagistic al cancerului prostatei. ... 28. Diagnosticul imagistic ala cancerului testicular. ... 29. Diagnosticul imagistic al cancerului osos. ... 30. Diagnosticul imagistic al cancerelor de părți moi. ... 31. Diagnosticul imagistic al cancerului glandelor endocrine. ... 32. Diagnosticul imagistic al metastazelor cerebrale, hepatice, pulmonare etc ... 33. Diagnosticul imagistic în Boala Hodgkin & limfoame non-hodgkiniene. ... 34. Diagnosticul imagistic al mielomului multiplu și tumorilor imunoproliferative ... 35. Diagnosticul imagistic în leucemii ... 36. Cuantificarea răspunsului la tratamentele oncologice a tumorilor maligne (RECIST, iRECIST) ... 37. Indicații, interpretare examinări scintigrafice la pacientul oncologic ... 38. Indicații, interpretare examinări PET-CT la pacientul oncologic ... ... ... 5.5. Anatomie patologică 5.5.1. Obiective teoretice și practice 1. Biologia și morfologia celulei canceroase. Modificări citogenetice. ... 2. Clasificarea tumorilor ... 3. Formele histopatologice ale principalelor tumori benigne și maligne ... 4. Factori de prognostic morfopatologici ... 5. Tumorile epiteliale ... 6. Tumorile țesutului conjunctiv ... 7. Tumorile țesutului adipos ... 8. Tumorile țesutului cartilaginos ... 9. Tumorile țesutului osos ... 10. Tumorile țesutului muscular ... 11. Tumorile vasculare ... 12. Tumorile țesutului APUD ... 13. Tumorile țesutului mezotelial ... 14. Tumorile sinoviale ... 15. Tumorile țesutului melano-formator ... 16. Tumorile disembriopiazice ... ... 5.5.2. Stadializarea tumorilor maligne ... 5.5.3. Interpretarea buletinului histopatologic ... ... 5.6. Medicină internă Stagiul de medicină internă va cuprinde teoretic și practic următoarele entități patologice: 1. Bronșita cronică. Emfizemul pulmonar. Bronhopneumonia cronică obstructivă ... 2. Pneumoniile microbiene, virale, cu micoplasma, chlamidia ... 3. Astmul bronșic ... 4. Abcesul pulmonar ... 5. Fibrozele pulmonare interstițiale difuze ... 6. Insuficiența respiratorie acută și cronică ... 7. Pleureziile ... 8. Valvulopatiile mitrale și aortice ... 9. Tulburările de ritm ale inimii ... 10. Tulburările de conducere ale inimii ... 11. Pericarditele ... 12. Miocarditele și cardiomiopatii ... 13. Cardiopatia ischemică ... 14. Cordul pulmonar cronic ... 15. Insuficiența cardiacă acută și cronică ... 16. Tromboembolismul pulmonar ... 17. Hipertensiunea arterială esențială și secundară ... 18. Insuficiența renală acută ... 19. Boala cronică de rinichi. Utilizarea și ajustarea diverselor medicamente în insuficiența renală ... 20. Ulcerul gastric și duodenal, esofagite ... 21. Hepatita cronică ... 22. Cirozele hepatice ... 23. Pancreatite acute și cronice ... 24. Hemoragiile digestive superioare & inferioare ... 25. Sindroame hemoragipare: clasificare, diagnostic, principii terapeutice ... 26. Tromboflebitele ... 27. Bolile aortei și arterelor periferice ... 28. Infecțiile urinare ... 29. Insuficiența hepatică și encefalopatia portal sistemică ... 30. Diabetul zaharat. Managementul glicemiei. ... 31. Diagnosticul pozitiv și diferențial al comelor ... ... 5.7. Chirurgie oncologică Obiective teoretice și practice 1. Tehnici de explorare și diagnostic chirurgicale în cancer (inclusiv biopsii) ... 2. Tratamentul chirurgical al cancerelor ... 3. Complicațiile tratamentului chirurgical oncologic primar sau post-iradiere ... 4. Integrarea radioterapiei intrași perioperatorie (inclusiv brahiterapia). ... ... 5.8. Otorinolaringologie și chirurgie orală și maxilo-facială 5.8.1. Nas și sinusuri paranazale 1. Rinoscopia anterioară și posterioară ... 2. Endoscopia nazo-sinuzală (include sinusoscopia) ... 3. Microscopia nazo-sinuzală (documentarea fotografică) ... 4. Recoltarea corectă de exudat nazal/secreție cavum ... 5. Tratamentul tumorilor benigne și maligne rinosinusale – Maxilectomie (parțială, totală) ... – Abord prin rinotomie laterală ... – Tehnica de abord extern medio-facială (degloving) ... ... ... 5.8.2. Laringe 1. Laringoscopie indirectă (cu oglinda) ... 2. Laringofibroscopie cu endoscop flexibil ... 3. Laringoscopie directă ... 4. Microlaringoscopie ... 5. Biopsii endolaringiene ... 6. Chirurgie endolaringiană și endotraheală transorală (a tumorilor benigne) cu sau fără utilizarea microscopului/LASER-ului ... 7. Cordectomie prin laringofisură sau endoscopică LASER ... 8. Laringectomie parțială fronto-laterală sau frontală anterioară ... 9. Laringectomie parțială orizontală supraglotică ... 10. Laringectomie parțială verticală ... 11. Hemilaringectomie ... 12. Laringectomie totală ... ... 5.8.3. Cavitatea bucală, faringe 1. Inspecție și palpare la nivelul cavității bucale și orofaringelui ... 2. Rinoscopia posterioară ... 3. Hipofaringoscopie cu optică rigidă sau flexibilă ... 4. Biopsia formațiunilor tumorale ale cavității bucale, faringelui ... 5. Tratamentul medicamentos al afecțiunilor inflamtorii/infecțioase ale cavității bucale și faringelui ... 6. Anestezia locală și regională ... 7. Adenoidectomia ... 8. Amigdalectomia ... 9. Chirurgia tumorilor benigne și maligne ale cavității bucale, faringelui ... ... 5.8.4. Patologie cervico-facială 1. Inspecția și palparea regiunii cervico-faciale ... 2. Puncție aspirativă biopsică ecoghidată ... 3. Anestezie locală și regională cervicală ... 4. Chirurgia tumorilor benigne cervicale ... 5. Extirparea ganglionilor limfatici cervicali (biopsie ganglionară) ... 6. Cervicotomie laterală (exploratorie sau pentru tumori latero-cervicale și parafaringiene) ... 7. Limfadenectomie cervicală (functională, radicală, selectivă,etc) ... 8. Extirpare tumorilor cervicale (țesuturi moi, vasculare, de origine nervoasă ,etc) ... 9. Chirurgia glandelor salivare: – extirparea glandei submandibulare ... – extirparea glandei sublinguale ... – biopsia glandelor salivare minore ... – parotidectomie (parțială, subtotală, totală) ... ... ... ... 5.9. Neurologie și Neuropsihiatrie Obiective teoretice și practice: 1. Examenul clinic al pacienților cu patologie neuro-oncologică (tumori benigne, tumori maligne, metastaze) ... 2. Sindroame senzitive ... 3. Durerea neuropatică și durerea nociceptivă - fiziopatologie, diagnostic, tratament ... 4. Sindroamele hipotalamo-hipofizare ... 5. Tulburări de somn și veghe - clasificarea și fiziopatologia tulburărilor de somn, diagnostic clinic și de laborator ... 6. Stările comatoase, stuporul, starea de minimă conștiență, starea vegetativă ... 7. Funcțiile neurocognitive (atenția complexă, funcția executivă, memoria și învățarea, limbajul, abilitatea vizuo-perceptivă și constructivă, cogniția socială) ... 8. Praxia și apraxiile ... 9. Funcțiile gnozice și agnoziile ... 10. Limbajul și tulburările sale ... 11. Epilepsia la adulți - clinica, etiologia, fiziopatologia, diagnostic diferențial și pozitiv, tratament ... 12. Sindroame paroxistice non-epileptice care pot simula epilepsia ... 13. Sindromul de hipertensiune intracraniană ... 14. Sindromul de hipotensiune intracraniană ... 15. Dinamica normală și tulburările de dinamică ale LCR. Hidrocefaliile. ... 16. Principalele tipuri anatomo-clinice de neuropatii periferice ... 17. Leziunile rădăcinilor, plexurilor și nervilor periferici (spinali și cranieni) ... 18. Mononeuropatiile ... 19. Polineuropatiile ... 20. Mononeuropatiile multiplex ... 21. Poliradiculoneuropatiile (acute și cronice) ... 22. Tumorile nervilor periferici ... 23. Mielopatiile de iradiere ... 24. Tumorile vertebro-medulare (epiși intradurale, intramedulare, metastazele leptomeningeale) ... 25. Mielopatiile paraneoplazice ... 26. Tumorile craniene și intracraniene (primare și secundare, inclusiv metastazele leptomeningeale) ... 27. Tumorile vertebro-medulare (primare și secundare, inclusiv metastazele leptomeningeale) ... 28. Complicații neurologice în bolile hemato-oncologice ... 29. Sindroamele paraneoplazice neurologice ... 30. Psiho-oncologie: – Reacții de adaptare la diagnosticul și tratamentul oncologic ... – Comunicarea veștilor proaste ... – Anxietate, depresie, delir, suicid - diagnostic și management ... – Pacientul agresiv ... – Dialogul cu familia ... – Doliul ... ... ... 5.10. Hematologie Obiective teoretice și practice: 1. Coagularea și fibrinoliza fiziologică ... 2. Prevenirea trombozelor ... 3. Sindroame acute asociate cu neoplasme și terapia antineoplazică ... 4. Tulburări hematologice acute asociate terapiei antineoplazice ... 5. Anticoagularea și terapia fibrinolitică ... 6. Terapia cu anticoagulante, antiagregante și terapia fibrinolitică ... 7. Profilaxia tromboembolismului ... 8. Anemia ... 9. Indicațiile transfuziei ... 10. Boli hematologice maligne (limfoame, leucemii, mielom multiplu) ... ... 5.11. Oncologie medicală Obiective teoretice și practice: 1. Cancerogeneza și progresia tumorală – Inițiere și promoție ... – Progresia tumorală ... – Prevenirea și depistarea precoce a cancerului și educația sanitară a populației ... – Leziuni precursoare ale malignității ... ... 2. Biologia moleculară a cancerogenezei – Transducția semnalului ... – Ciclul celular ... – Genele cancerului ... – Genele reparatorii ... – Genele de detoxifiere ... – Oncogene ... – Gene tumoral supresoare ... ... 3. Istoria naturală a cancerului și fenotipul malign – Proliferarea celulară ... – Invazia locală și metastazarea ... – Progresia tumorală ... ... 4. Citostatice - generalități. – Clasificarea citostaticelor ... – Modalități de acțiune a citostaticelor ... – Indicațiile tratamentului citostatic ... – Efecte secundare. Complicații. Rezistența la tratamentul citostatic ... – Strategii terapeutice ale asocierii radioterapiei cu chimioterapia ... – Alegerea citostaticului optim.Valoarea polichimioterapiei ... – Modalități de administrare ale tratamentului citostatic cu și fără radioterapie ... ... 5. Terapii biologice - generalități – Clasificarea terapiilor biologice ... – Modalități de acțiune a terapiilor biologice ... – Indicațiile tratamentului biologic ... – Efecte secundare. Complicații. Rezistența la tratamentul biologic ... – Strategii terapeutice ale asocierii radioterapiei cu terapia biologică ... – Alegerea terapiei biologice optime ... – Modalități de administrare ale terapiei biologice cu și fără radioterapie ... ... 6. Imunoterapii - generalități – Modalități de acțiune a imunoterapiei. Clasificare ... – Indicațiile imunoterapiei ... – Efecte secundare. Complicații. ... – Rezistența la imunoterapie. ... – Strategii terapeutice ale asocierii radioterapiei cu imunoterapia. ... – Alegerea imunoterapiei optime. ... – Modalități de administrare ale imunoterapiei cu și fără radioterapie. ... ... 7. Hormonoterapia – Modalități de acțiune. Clasificare. ... – Indicațiile hormonoterapiei ... – Efecte secundare. Complicații. ... – Rezistența la hormonoterapie ... – Strategii terapeutice ale asocierii radioterapiei cu hormonoterapia ... – Alegerea hormonoterapiei optime ... – Modalități de administrare ale hormonoterapiei cu și fără radioterapie. ... ... 8. Clasificarea stadială a neoplaziilor maligne – Principii generale de stadializare Reguli de clasificare ... – Aprecierea categoriei T, N, M ... ... 9. Markeri tumorali – Elemente definitorii și caracteristicile ideale ale unui marker tumoral ... – Clasificarea markerilor tumorali ... – Rolul markerilor tumorali în diagnostic, aprecierea prognosticului și monitorizarea tratamentului ... ... 10. Sindroame paraneoplazice – Clasificare, diagnostic și tratament ... ... 11. Tratamentul sistemic în principalele localizări maligne – Tumorile S.N.C. ... – Cancerul sferei O.R.L. ... – Cancerul bronhopulmonar. ... – Cancerul mamar. ... – Cancerele aparatului digestiv. ... – Cancerele aparatului urinar ... – Cancerele aparatului genital. ... – Sarcoame. ... – Leucemii și limfoame. ... – Melanom malign. ... ... 12. Evaluarea pacientului oncologic – Tehnica examenului clinic al bolnavilor de cancer. ... – Examenul clinic în raport cu localizările neoplaziei, solicitarea examenelor de laborator necesare pentru diagnostic, stadializare și conducerea tratamentului. ... – Întocmirea foilor de observație oncologică. ... – Tehnica administrării citostaticelor; diagnosticul, prevenirea și tratarea complicațiilor chimioterapiei sau asociației chimioterapice pentru localizările prevăzute în tematică. ... – Tehnica administrării terapiilor biologice; diagnosticul, prevenirea și tratarea complicațiilor terapiilor biologice sau asociației terapiilor biologice pentru localizările prevăzute în tematică. ... – Tratamentul durerii în cancer. ... ... ... 5.12. Medicină legală – Bioetică ... – Jurisprudență ... – Certificatul de deces. Legislația aferentă națională. ... – Indicațiile autopsiei. Excepții. ... ... 5.13. RADIOTERAPIE (36 de luni) Programul de pregătire Fiecare cursant în perioada de pregătire trebuie să dobândească cunoștințe teoretice și practice în temele prevăzute pentru specialitatea radioterapie. Competență în tratarea cancerului în diferite localizări Nivele de EPA (entrustable professional activities - activități profesionale de încredințat): Nivel 1 - numai observare Nivel 2 - supraveghere proactivă directă, adică cu un supervizor prezent în aceeași cameră Nivel 3 - supraveghere reactivă indirectă, adică supervizorul este disponibil dacă este necesar în aceeași cameră Nivel 4 - fără supraveghere imediată, dar cu raport post-hoc sau supraveghere de la distanță Nivel 5 - medicul rezident de nivel 5 supraveghează mai mulți medici rezidenți de ani mai mici (anii 1, 2, 3, 4) Intervale de nivele EPA pentru diferitele localizări Nivel 4-5 - tu. glandă mamară, bronhopulmonare, tract gastrointestinal inferior (rect), prostată, tumori cu punct de plecare neprecizat, urgențe oncologice. Terapia sistemică - diagnosticarea efectelor secundare, management fie personal, fie prin trimitere ulterioară. Nivel 3-5 - mezoteliom, thymom, tract gastrointestinal superior (esofag, stomac, pancreas), tract gastrointestinal inferior (canal anal, margine anală), tumori ale capului și gâtului, sarcoame de părți moi, tumori ginecologice (mai țintit radioterapia externă), tumori sfera urologică (vezică, rinichi, penis, seminoame), tumori SNC (glioame, meningioame, adenoame hipofizare), tumorile pielii (cc. bazocelular, cc. scuamos, melanom), boli hematologice (limfoame Hodgkin, Non-Hodgkin, plasmocitom, mielom) Nivel 1-2 - tumori ale capului și gâtului (tumori ale osului temporal, tumorile sinusurilor nazale), sarcoame (osoase, sarcom Ewing, părți moi), tumori ginecologice (vulva, vagin), tumori urologice (ureter, uretră), tumori SNC (Craniofaringioame, Ependimoame, Leziuni pineale, Tumori neuroectodermice primitive, Limfoame cerebrale primare, Meduloblastoame, Tumori pe bază de craniu), limfom cutanat. 5.13.1. Științe fundamentale 5.13.1.1. Radiobiologie 1. Interacțiunea radiației cu materia vie la nivel molecular ... 2. Leziuni ADN ... 3. Efecte celulare, mecanismul morții celulare ... 4. Repararea leziunilor induse de iradiere ... 5. Curbe de supraviețuire celulară ... 6. Sisteme tisulare normale ... 7. Sisteme tumorale solide și sisteme leucemice ... 8. Efectul oxigen, sensibilizatori și protectori ... 9. Raport doză-timp-fracționare, LET, diferite modalități de iradiere și evaluarea lor în practică clinică ... 10. Reacții acute și tardive ale țesuturilor normale ... 11. Evaluarea răspunsului tumoral ... 12. Interacțiunea tratament citotoxic și radioterapie ... 13. Factori predictivi ai răspunsului la iradiere ... ... 5.13.1.2. Bazele fizicii radiațiilor 1. Structura atomului și nucleului ... 2. Radioactivitate ... 3. Caracteristicile particulelor și radiației electromagnetice ... 4. Dispozitive de măsurare a radiațiilor ... 5. Descrierea proceselor implicate în absorbția fotonilor, procesele de împrăștiere și interacțiunile electronilor ... 6. Descrierea principiilor de bază ale producerii razelor X ... 7. Doze și unități fundamentale de radiație ... 8. Principii de producere și utilizare a imaginilor în radioterapie ... 9. Radioterapie externă/brahiterapie cu fotoni ... 10. Radioterapie cu electroni ... 11. Brahiterapie: principii generale, tehnici, sisteme afterloading, HDR, MDR, LDR, PDR etc. ... 12. Planificarea și administrarea tratamentului pentru fascicule de fotoni și electroni ... 13. Proton terapie - principii generale ... ... 5.13.1.3. Fizica aplicată în radioterapie 1. Descrierea construcției și explicarea mecanismului de acțiune a tubului de raze X ... 2. Descrierea construcției și explicarea mecanismului de acțiune a acceleratorului liniar ... 3. Descrierea sistemelor de colimare specializate ... 4. Descrierea sistemelor de brahiterapie ... 5. Descrierea construcției și explicarea mecanismului de acțiune a ciclotronului ... 6. Definiția, explicarea și discutarea distribuției dozei absorbite ... 7. Descrierea planului de tratament a simulării CT și aplicarea practică a acestora ... 8. Evaluarea beneficiului tehnicilor de iradiere conformaționale (3D-CRT), IMRT, VMAT, IGRT și speciale (radioterapia intraoperatorie, radioterapia stereotactică, iradierea corporeală totală, iradierea suprafeței corporeale totale) ... 9. Specificarea volumului țintă și a dozei absorbite în radioterapia externă ... 10. Specificarea dozei absorbite în volumul țintă în brahiterapie ... 11. Algoritmul calculării dozei în iradierea 3D, IMRT, VMAT, stereotaxie și brahiterapie (LDR, HDR, PDR, MDR) ... 12. Principiile, aspectele tehnice și aplicarea RT conformaționale, a RT cu intensitate modulată, VMAT, a RT stereotactice, a tratamentului cu particule altele decât fotoni și ale brahiterapiei ... ... 5.13.1.4. Radioprotecție 1. Principiile radioprotecției, inclusiv ALARA ... 2. Efecte stohastice și deterministice ... 3. Riscul inducției tumorilor secundare ... 4. Factorul de pondere al radiației ... 5. Definirea și discutarea echivalenței factorului de pondere doză-țesut ... 6. Consecințele expunerii la radiații, radioprotecție și doza limită pentru expunerea profesională și populațională ... 7. Legislația europeană și națională ... 8. Cunoașterea bazată pe evidență în radioprotecție ... ... 5.13.1.5. Determinarea volumului țintă 1. Modalități imagistice, proceduri și tehnici ... 2. Determinarea volumului țintă în practica clinică ... 3. GTV, CTV, PTV și recomandări ICRU relevante ... ... 5.13.1.6. Cercetare clinică și evaluarea rezultatelor terapeutice 1. Principii de etică în cercetarea clinică. Consimțământul informat. ... 2. Descrierea diferitelor tipuri de trialuri și a rolului lor ... 3. Teste de semnificație ... 4. Analize univariate/multivariate ... 5. Metode de prezentare a datelor - curbe de suparviețuire, Forest-plot, waterfall, histograme, intervale de confidență etc. ... 6. Specificitate/sensitivitate/validitate/putere ... 7. Meta-analize și importanța lor ... 8. Nivele de evidență și grad de recomandare ... 9. Identificarea capcanelor: studii pilot, rezultate preliminare, migrarea stadială, fraude, etc. ... ... ... 5.13.2. Radioterapie clinică Specialiștii în radioterapie trebuie să fie capabili să acționeze ca membri independenți și responsabili ai echipei multidisciplinare, pentru îndeplinirea următoarelor cerințe: – Recunoașterea simptomelor și semnelor cancerului ... – Stabilirea diagnosticului în cazul suspiciunii unor tumori sau metastaze și stadializarea tumorilor confirmate ... – Evaluarea prognosticului, stabilirea conduitei terapeutice, alegerea metodei de iradiere (sau a tratamentului asociat), planificarea și aplicarea tratamentului radiologic optimal, a tratamentului asociat radiologic și sistemic, urmărirea în bolnavilor în cursul și după terminarea tratamentului ... – Cunoașterea tratamentelor de susținere//simptomatice și îngrijirea bolnavilor terminali ... – Diagnosticarea, clasificarea și tratarea efectelor secundare ale radioterapiei ... – Evaluarea impactului radioterapiei asupra calității vieții pacienților ... – Comunicarea adecvată și cu acuratețe cu pacienții cu cancer ... – Conduita de management a problemelor psihologice apărute în cursul tratamentului sau în stadii finale ... – Practicarea profesiei medicale în concordanță cu etica medicală și drepturile pacienților ... Fiecare rezident trebuie să însușească cunoștințe teoretice și practice în conformitate cu următoarele capitole mari de tematică: 1. Cap și gât – Laringe (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Cavitate bucală (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție -plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Orofaringe (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție -plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Hipofaringe (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție -plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Nazofaringe (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție -plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Limba (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție -plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Nas (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Sinusuri paranazale (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Glande salivare (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Tiroida (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Ochi (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... ... 2. Tract gastrointestinal – Esofag (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Stomac (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Intestin subțire (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Colorectal (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Anus (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Tract biliar (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Ficat (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Pancreas (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... ... 3. Plămân/Mediastin – Cancer bronho-pulmonar non-small cell (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - implicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Cancer bronho-pulmonar small cell (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Tumori mediastinale (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Mezoteliom (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Timom (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... ... 4. Os și țesuturi moi – Tumori osoase (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Tumori de părți moi (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutic - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... ... 5. Tumori Cutanate – Melanom (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Alte tumori cutanate decât melanomul (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... ... 6. Glandă mamară (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... 7. Ginecologie – Col uterin (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Endometru (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Ovar și trompe (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Vagin (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Vulvă (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... ... 8. Tract genitourinar – Prostată (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Vezică (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Testicol (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Rinichi (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Ureter (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Uretră (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Penis (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... ... 9. Tumori oftalmice/orbitare (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... 10. Limfoame și leucemii – Limfom Hodgkin (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Limfom non-Hodgkin (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Leucemii (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Mielom multiplu și/sau plasmocitom (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Iradiere corporeală totală (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Iradiere cutanată totală (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... ... 11. Sistem nervos central – Glioame (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Meningioame (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Măduva spinală (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... – Bază de craniu (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică) ... ... 12. Tumori cu punct de plecare necunoscut ... 13. Paliații și urgențe oncologice – Metastaze osoase ... – Metastaze cerebrale ... – Compresia măduvei spinării ... – Sindrom de venă cavă superior ... – Sindroame hemoragice ... ... 19. Reiradieri – Tumori cerebrale ... – Tumori orbitale ... – Tumori ale capului și gâtului ... – Tumori bronhopulmonare ... – Tumori esofagiene ... – Tumori ale glandei mamare recurente ... – Tumora de prostată ... – Tumora de rect ... – Tumori ginecologice ... – Tumori ale parților moi (sarcoame) ... – Tumorile recurente ale pielii ... – Leucemia și Limfomul ... – Metastaze osoase ... – Metastaze cerebrale ... ... 20. Boli benigne cu indicație de radioterapie – Osificare heterotopică ... – Adenoame hipofizare ... – Craniofaringiom ... – Schwannom vestibular ... – Glomus tumor/Paragangliomul ... – Angiofibrom nazofaringian juvenil ... – Histiocitoza X ... – Hemangioame: Sindromul Kasabach-Merritt, hemangiom choroidal, hemangiom vertebral ... – Neuralgia trigeminală ... – Epilepsiile refractare ... – Boala Parkinson refractară ... – Pterygium ... – Oftalmopatia Graves ... – Pseudotumora orbitală/Hiperplazia limfoidă reactivă ... – Osteoartrita ... – Sindrom Gorham-Stout ... – Sinovita vilonodulară pigmentată ... – Tumori desmoide (fibromatoză agresivă sau fibromatoză musculoaponevrotică profundă) ... – Boala Peyronie (induratio penis plastica) ... – Contractura Dupuytren ... – Cheloizi și cicatrici hipertrofice ... ... ... ... 5.14. Radioterapia pediatrică Afecțiunile maligne specifice despre care medicii rezidenți ar trebui să aibă cele mai detaliate cunoștințe sunt: – Afecțiuni maligne "de dezvoltare": retinoblastom; neuroblastom; Tumora lui Wilms ... – Tumori hematologice maligne: LAL; limfomul Hodgkin ... – Tumori maligne musculo-scheletice: rabdomiosarcom; Sarcomul lui Ewing; osteosarcom; ... – Tumori maligne ale SNC: Meduloblastom; ependimom; Gliom de trunchi cerebral; Alte glioame; ... 1. Tumori ale celulelor germinale ale SNC ... 2. Principii generale de oncologie pediatrică ... 3. Examenul oncologic al pacientului pediatric ... 4. Tehnici de imobilizare, simularea pacientului pediatric ... 5. Volume țintă în radioterapia pediatrică ... 6. Tehnici, doze, fracționări în radioterapia pediatrică ... ... 5.15. Infecțiile în cancer ... 5.16. Complicațiile radioterapiei ... ... 6. Portofoliu și caiet de lucrări (european log-book) Fiecare cursant va completa un caiet de lucrări (log-book) standardizat în care va consemna experiența proprie și care acoperă programul de pregătire în specialitate. Directorul de program revizuiește acest caiet împreună cu cursanții odată pe an. Portofoliul conține documentele colectate de rezident pe tot parcursul pregătirii, care trebuie actualizat permanent și care reflectă dezvoltarea competenței acestuia. Portofoliul cuprinde următoarele capitole: – Date personale ... – Programa de pregătire ... – Rezultatul evaluărilor periodice și a aprecierilor făcute de îndrumători și directorul de program ... – Rezultatul testelor și examenelor de pe parcursul pregătirii teoretice ... – Publicații, articole, postere, abstracte la care rezidentul a fost autor, documente care atestă prezentările făcute de rezident ... – Conferințe, cursuri, manifestări științifice la care a participat ... – Activități speciale desfășurate pe parcursul rezidențiatului ... – Aprecierea de către directorul de program a conținutului și acurateții portofoliului ... ... 7. Evaluare Se recomandă auditul extern regulat al programului educațional. Dacă nu există un sistem de audit extern național se recomandă evaluarea programului de către reprezentanți ai sistemului european de audit în radioterapie. Audit extern cu profesioniști externi din alte centre corp de auditori ales de Ministerul Sănătății Auditul intern se va realiza în conformitate cu normele europene (normele societății europene de oncologie și radioterapie - ESTRO). Se vor admite la examenul de specialitate medicii rezidenți care au parcurs cu succes toate modulele de pregătire și au primit acordul/avizul coordonatorului de program pe baza evaluărilor efectuate pe parcursul formării profesionale, a portofoliului și a caietului de lucrări. ... 8. Re-certificare Recomandăm re-certificare periodică din 5 în 5 ani conform normelor europene și internaționale. Pentru re-certificare este obligatoriu participarea la fie două cursuri ESTRO (Target Volume Determination și Evidence Based Radiation Oncology) sau la un curs ESTRO (Target Volume Determination ori Evidence Based Radiation Oncology) și un curs organizat la nivel național. *Bibliografie 1. https://www.uems.eu/data/assets/pdf_file/0005/122963/UEMS-2019.46-European-Training-Requirements-in-Radiation-Oncology-Radiotherapy.pdf ... 2. Edward C. Halperin, David E. Wazer, Carlos A. Perez, Luther W. Brady. Perez & Brady's Principles and Practice of Radiation Oncology, 7th Edition. Lippincott Williams Wilkins. 2019. ... 3. Curriculum de pregătire în specialitatea Anatomie Patologică https://rezidentiat.ms.ro/curricule/_curricule.html ... 4. Curriculum de pregătire în specialitatea Terapie Intensivă https://rezidentiat.ms.ro/curricule/_curricule.html ... 5. Curriculum de pregătire în specialitatea Chirurgie Generală https://rezidentiat.ms.ro/curricule/_curricule.html ... 6. Curriculum de pregătire în specialitatea Hematologie https://rezidentiat.ms.ro/curricule/_curricule.html ... 7. Curriculum de pregătire în specialitatea Medicina de Urgență https://rezidentiat.ms.ro/curricule/_curricule.html ... 8. Curriculum de pregătire în specialitatea Medicină Internă https://rezidentiat.ms.ro/curricule/_curricule.html ... 9. Curriculum de pregătire în specialitatea Medicină Nucleară https://rezidentiat.ms.ro/curricule/_curricule.html ... 10. Curriculum de pregătire în specialitatea Oncologie Medicală https://rezidentiat.ms.ro/curricule/_curricule.html ... 11. Curriculum de pregătire în specialitatea Oto-rino-laringologie și Chirurgie Cervicofacială https://rezidentiat.ms.ro/curricule/_curricule.html ... 12. Curriculum de pregătire în specialitatea Radiologie-Imagistică Medicală https://rezidentiat.ms.ro/curricule/_curricule.html ... 13. Curriculum de pregătire în specialitatea Neurologie https://rezidentiat.ms.ro/curricule/_curricule.html ... 14. Curriculum de pregătire în specialitatea Radioterapie https://rezidentiat.ms.ro/curricule/_curricule.html ... 15. https://www.ranzer.com/trainees/radiation-oncology-training-program/training-program ... 16. Ann M. Berger, Joseph F. O'Neill. Principles and Practice of Palliative Care and Supportive Oncology, 5th Edition. Lippincott Williams Wilkins. 2022. ... * Bibliografia se va reactualiza anual, funcție de publicarea de tratate în ediții noi, actualizate cu progresele cunoașterii științifice; se va publica cu 1 an înaintea următorului examen de obținere a titlului de medic specialist ... TEMATICA pentru examenul de medic specialist specialitatea RADIOTERAPIE I. PROBA SCRISĂ ... II. PROBA CLINICĂ ... III. PROBA PRACTICĂ ... I. Proba scrisă 1. Biologia cancerului: cancerogeneza și progresie tumorală ... 2. Epidemiologia cancerului ... 3. Prevenirea cancerului, depistare precoce, educația sanitară a populației ... 4. Morfopatologia tumorilor maligne ... 5. Semne și simptome ale bolii canceroase ... 6. Metode de diagnostic ... 7. Clasificarea, stadializarea și factori de prognostic ... 8. Decizia terapeutică: obiectivele tratamentului și alegerea modalităților terapeutice ... 9. Tratamentul chirurgical: principii generale ... 10. Radioterapia: principii generale ... 11. Fizica radiațiilor: tipuri de radiații, parametrii fascicolului de radiații, metode și unități de măsură, calculul timpului de expunere, izodoze, combinații de fascicole, modificatori de fascicule. ... 12. Radioprotecție: principii generale, consecințele expunerii la radiații, riscul tumorilor radioinduse. ... 13. Bazele biologice ale efectului radiațiilor asupra materiei vii ... 14. Răspunsul tumorilor la iradiere ... 15. Tehnici și echipamente pentru radioterapie externă: acceleratori lineari, cyberknife, gammaknife, 3D-CRT, IMRT, IGRT, VMAT, SBRT/SRS, protonoterapia etc. ... 16. Tehnici și echipamente pentru brahiterapie: sistemele de loading și afterloading, HDR, LDR, MDR, PDR, brahiterapie interstițială, intracavitară, de contact etc. ... 17. Planul de tratament și dozimetria în radioterapia externă ... 18. Planul de tratament și dozimetria în brahiterapie ... 19. Utilizarea terapeutică a radionuclizilor ... 20. Chimioterapia și tratamentele hormonale: principii generale ... 21. Tratamentele biologice, țintite, imunoterapia și alte forme de tratament, principii generale ... 22. Principiile asocierii radioterapiei cu alte terapii oncologice(radio-chimioterapie, radiobioterapie, radio-imunoterapie) ... 23. Efecte acute și tardive ale iradierii în țesuturile sănătoase ... 24. Urmărirea bolnavilor oncologici ... 25. Tratamentele paliative în cancer ... 26. Tratamentele de susținere și simptomatice ... 27. Aspecte de psiho-oncologie și calitatea vieții ... 28. Rolul radioterapiei în bolile nemaligne ... 29. Principiile și metodologia trialurilor clinice ... 30. Evaluarea trialurilor și rezultatelor clinice ... 31. Leziunile precursoare ale malignității. Definiție, clasificare, diagnostic, tratament ... 32. Cancerul pielii (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă). ... 33. Melanomul malign (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă). ... 34. Tumorile sistemului nervos central (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă). ... 35. Cancerul bronhopulmonar (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă). ... 36. Cancerul orofaringelui (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă). ... 37. Cancerul rinofaringelui (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă). ... 38. Cancerul hipofaringelui (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă). ... 39. Cancerul laringelui (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă). ... 40. Alte cancere ale sferei capului și gâtului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă). ... 41. Cancerul esofagului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă). ... 42. Cancerul stomacului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă). ... 43. Cancerele colorectale (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă). ... 44. Cancerele anale (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă). ... 45. Hepatocarcinomul (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă). ... 46. Cancerul pancreasului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă). ... 47. Cancerul cailor biliare (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă). ... 48. Cancerul glandei mamare (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă). ... 49. Cancerul colului uterin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă). ... 50. Cancerul corpului uterin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă). ... 51. Cancerul vulvei (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă). ... 52. Cancerul vaginului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă). ... 53. Cancerul testicular (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă). ... 54. Cancerul prostatei (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă). ... 55. Cancerul penian (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă). ... 56. Cancerul vezicii urinare (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă). ... 57. Cancerele căilor urinare extravezicale: bazinet, ureter, uretră (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă). ... 58. Cancerul tiroidian (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă). ... 59. Tumora carcinoidă și tumorile neuroendocrine (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă). ... 60. Alte neoplazii ale sistemului endocrin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă). ... 61. Sarcoamele de părți moi (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă). ... 62. Tumorile osoase (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă). ... 63. Cancerul la copii. Nefroblastomul. Neuroblastomul. Retinoblastomul. Tumorile cu celule germinale (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă). ... 64. Tumorile maligne ale ochiului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă). ... 65. Boli mieloproliferative maligne (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă). ... 66. Determinările secundare cu punct de plecare neprecizat (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă). ... 67. Bioetica și jurisprudența în oncologie-radioterapie. ... ... II. Proba clinică Proba clinică constă din examinarea unui bolnav oncologic, formularea diagnosticului de malignitate, bilanțul preterapeutic și stadializare, indicația terapeutică și planul de tratament, respectiv: – examenul clinic general și local conform topografiei cancerului (examen ginecologic, ORL, tușeu rectal, etc.) ... – interpretarea examinărilor imagistice sau instrumentale efectuate pacientului - caz clinic de examen ... – prezentarea cazului examinat ... ... III. Proba practică Definirea protocol de simulare (poziție, imobilizare, achiziție date anatomice etc) Conturajul volumelor țintă și al organelor la risc. Elaborarea planului de radioterapie (prescripția dozei totale, număr fracțiuni, etalare pe diferite volume țintă, cu completarea fișei tehnice de iradiere acolo unde e aplicabil). Evaluarea dozimetrică, criteriile de acceptanță dozimetrică pentru volumele țintă și organele la risc (Doza max, Doza medie, Histograme doze volum) Definirea protocolului de verificare imagistică și verificarea practică online sau off-line (kV sau MV) ... *Bibliografie 1. www.nccn.org** ... 2. Edward C. Halperin, David E. Wazer, Carlos A. Perez, Luther W. Brady. Perez & Brady's Principles and Practice of Radiation Oncology, 7th Edition. Lippincott Williams Wilkins. 2019. ... 3. John P. Gibbons. Khan's The Physics of Radiation Therapy, 6th Edition. Lippincott Williams Wilkins. 2019. ... 4. Michael C. Joiner, Albert J. van der Kogel. Basic Clinical Radiobiology, 5th Edition. CRC Press Taylor & Friends Group. 2019. ... 5. Ann M. Berger, Joseph F. O'Neill. Principles and Practice of Palliative Care and Supportive Oncology, 5th Edition. Lippincott Williams Wilkins. 2022. ... * Bibliografia se va reactualiza din șase în șase luni, în funcție de publicarea de tratate în ediții noi, actualizate cu progresele cunoașterii științifice; bibliografia actualizată se va publica cu minim 6 luni înaintea susținerii următorului examen de obținere a titlului de medic specialist ** Pentru a accesa ghidurile clinice este necesară crearea unui cont gratuit 20.03.2024 COMISIA de RADIOTERAPIE a Ministerului Sănătății din România Prin Președinte Prof. Univ. Dr. Gabriel Kacso ------