Decizia nr. 4/2025
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. m) și ale art. 96 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
prezumat în vigoare
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Patricia-Marilena Ionea
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 3 lit. m)
și ale
art. 96 din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Virgil Adrian Zăinescu în Dosarul nr. 14.282/3/2018 al Curții de Apel București - Secția a VII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 379D/2021.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, apreciind că aspectele invocate în motivarea acesteia nu reprezintă probleme de neconstituționalitate, ci aspecte ce țin de aplicarea legii.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 27 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 14.282/3/2018, Curtea de Apel București - Secția a VII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 3 lit. m)
și ale
art. 96 din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Virgil Adrian Zăinescu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de recalculare a pensiei, aflată în etapa procesuală a apelului.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate, care prevăd o metodă de calcul al punctajului mediu anual care nu poate fi aplicată în mod echitabil tuturor situațiilor obiective întâlnite în practică, produc grave prejudicii asiguraților. Prin neadaptarea metodei de calcul la situațiile în care asiguratul iese la pensie, din cauze obiective, cu mult înaintea sfârșitului de an, se încalcă principiul contributivității și totodată drepturile fundamentale ale acestuia prevăzute în
Constituție , respectiv în
art. 16 ,
47 ,
52
și
53 .
6.
Autorul excepției arată că, în cazul său, punctajul anual aferent anului 2017 a fost stabilit în mod eronat, prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare, deși această împărțire nu este echitabilă, întrucât, din motive obiective, nu a putut lucra decât două luni din cele 12 ale ultimului an.
7.
Dispozițiile
art. 3 lit. m) din Legea nr. 263/2010
sunt lacunare în ceea ce privește situații ca ale sale, întrucât, deși asiguratul nu a putut contribui întregul an, punctajul mediu anual se împarte tot la 12. În același sens,
art. 96 alin. (1) din Legea nr. 263/2010
stabilește că punctajul anual se determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv.
8.
Anul calendaristic este definit ca „acel an care începe la 1 ianuarie și se termină la 31 decembrie și are 365 de zile în anii normali și 366 de zile în anii bisecți“. Astfel, rezultă că, dacă autorul excepției ar fi ieșit la pensie pe 31 decembrie 2017, punctajul anual ar fi fost în mod corect determinat prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic 2017 (365 de zile). În schimb, în situația ieșirii la pensie a asiguratului pe 22 februarie 2017, ar trebui ca punctajul anual aferent anului calendaristic 2017 să se determine prin împărțirea sumei punctajelor realizate în ianuarie și până pe 22 februarie 2017 la 1,70959 (12 x 52/365 = 1,70959).
9.
În concret, autorul excepției a ieșit la pensie pentru limita de vârstă la sfârșitul lunii februarie 2017. Astfel, din motive obiective, respectiv împlinirea vârstei de 65 de ani, nu a mai avut calitatea de angajat decât 2 luni, motiv pentru care a acumulat puncte doar pentru veniturile înregistrate în lunile ianuarie și februarie 2017. În aceste condiții, suma punctelor acumulate este evident mai mică decât a unui asigurat care ar împlini vârsta de pensionare în luna octombrie, motiv pentru care nu se impune împărțirea acestei sume la 12 luni aferente unui întreg an calendaristic, ci trebuie să se calculeze efectiv la cât trebuie să fie împărțit punctajul anual, ținând cont de zilele efectiv lucrate. Dacă punctajul anual se determină prin împărțirea la 12 în cazul a 365 de zile în care pensionarul a avut calitatea de asigurat, rezultă că pentru 52 de zile ar trebui ca suma punctelor acumulate să se împartă la 1,70959.
10.
Curtea de Apel București – Secția a VII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată și invocă, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale prin
Decizia nr. 809 din 24 noiembrie 2015 .
11.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
12.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 353 din 24 septembrie 2013
și
Decizia nr. 809 din 24 noiembrie 2015 .
13.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului Ministerului Public, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
14.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
15.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile
art. 3 lit. m)
și ale
art. 96 din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Din examinarea criticii de neconstituționalitate formulate în cauză, Curtea observă că, în realitate, autorul excepției are în vedere dispozițiile
art. 3 alin. (1) lit. m) , iar în ceea ce privește
art. 96
autorul excepției critică doar dispozițiile
alin. (1) . Curtea mai observă că, ulterior sesizării sale,
a fost abrogată prin
art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023
privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023, însă, având în vedere cele reținute de Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, va analiza dispozițiile de lege cu care a fost sesizată și care au următorul conținut:
–
Articolul 3
alin. (1) lit. m):
(1)
În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: […]
m)
punctaj anual - numărul de puncte realizat de asigurat pe parcursul unui an calendaristic, obținut prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare;
–
Articolul 96
alin. (1) din Legea nr. 263/2010 :
(1)
Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv.
16.
Autorul excepției susține că aceste texte de lege sunt contrare următoarelor prevederi din
Constituție:
art. 16
privind egalitatea în drepturi,
art. 47
referitor la dreptul la un nivel de trai decent,
art. 52
privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și
art. 53
referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
17.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în jurisprudența sa, s-a mai pronunțat cu privire la critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin
Decizia nr. 353 din 24 septembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 725 din 26 noiembrie 2013, și
Decizia nr. 809 din 24 noiembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 4 ianuarie 2016, paragrafele 13-18, Curtea a reținut, în esență, că interpretarea pretins neconstituțională a dispozițiilor
art. 96 alin. (1) din Legea nr. 263/2010
era generată de premisa greșită de la care pleca argumentarea criticii de neconstituționalitate care avea în vedere doar calculul punctajului anual, făcând abstracție de faptul că, în final, punctajul mediu anual se va împărți la numărul de ani care reprezintă stagiul complet de cotizare potrivit legii, iar nu la numărul de ani înăuntrul cărora s-a contribuit pentru a fi realizat stagiul de cotizare obligatoriu, număr care, în cazul celor care au realizat o contribuție fracționată, este mai mare decât numărul de ani care reprezintă stagiul de cotizare legal.
18.
Astfel, punctajul anual rezultat într-un an în care s-a cotizat fracționat se va completa în final cu punctajul anual dintr-un alt an în care s-a cotizat, de asemenea, parțial, pentru a se completa stagiul de cotizare cerut de lege.
19.
Curtea a mai arătat că, pentru a obține dreptul la pensie, alături de vârsta de cotizare, cel care solicită acest drept trebuie să întrunească numărul de ani de cotizare stabilit prin lege. Această perioadă reprezintă însumarea tuturor lunilor și anilor cât o persoană a cotizat sau s-a aflat în una dintre situațiile asimilate de lege stagiului de cotizare, indiferent că acest stagiu s-a realizat neîntrerupt sau fragmentat. Pentru anii în care o persoană nu a cotizat decât parțial, este firesc ca punctajul anual să se calculeze proporțional cu perioada de contribuție, aceasta urmând să se completeze cu celelalte fracțiuni din alți ani de cotizare periodică, până la însumarea numărului de ani de stagiu de cotizare cerut de lege. Astfel, potrivit
art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 , punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare. Prin urmare, perioada care se va avea în vedere în final la stabilirea punctajului mediu anual, în funcție de care este determinat cuantumul pensiei, este cea în care asiguratul a cotizat efectiv, iar nu numărul de ani în care s-a realizat acest stagiu, care poate fi diferit, în funcție de data la care a început să contribuie și dacă a contribuit neîntrerupt sau fracționat în anumiți ani.
20.
Curtea a invocat și cele reținute prin
Decizia nr. 271 din 7 mai 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 23 iunie 2014, paragraful 18, potrivit cărora dacă punctajul anual al asiguratului s-ar determina prin împărțirea la numărul de luni efectiv lucrate, iar nu la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună, s-ar ajunge ca - în ipoteza în care o persoană a lucrat anul întreg, iar alta doar o lună din anul respectiv - punctajul anual corespunzător să fie identic pentru ambele situații, ceea ce ar fi inechitabil.
21.
Prin urmare, Curtea a constatat că soluția legislativă criticată nu instituie nicio diferență de tratament între pensionari în funcție de data ieșirii la pensie și nici în funcție de modul în care au realizat stagiul de cotizare, respectiv dacă acesta a fost neîntrerupt sau fracționat. De asemenea, nu este adusă nicio încălcare a dreptului la un nivel de trai decent și nici a dreptului la pensie.
22.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziilor menționate își mențin valabilitatea și în cauza de față.
23.
Pentru considerentele expuse, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Virgil Adrian Zăinescu în Dosarul nr. 14.282/3/2018 al Curții de Apel București - Secția a VII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile
art. 3 alin. (1) lit. m)
și ale
art. 96 alin. (1) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 28 ianuarie 2025.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Patricia-Marilena Ionea
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.