Decizia nr. 648/2024
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii și ale art. 48 alin. (6) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Legea nr. 303/2004 28 iunie 2004 (prevederi anume) privind statutul judecătorilor și procurorilor
- Legea nr. 317/2004 1 iulie 2004 (prevederi anume) privind Consiliul Superior al Magistraturii
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Valentina Bărbățeanu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004
privind Consiliul Superior al Magistraturii și ale
art. 48 alin. (6) din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Asociația „Forumul Judecătorilor din România“ din Slatina în Dosarul nr. 448/36/2019 al Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 218D/2020.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât aceasta vizează, pe de o parte, o omisiune a legiuitorului, iar, pe de altă parte, modul în care a fost aplicată legea de către Consiliul Superior al Magistraturii, or, criticile de neconstituționalitate nu pot viza interpretarea și aplicarea legii, acestea fiind de competența instanțelor judecătorești.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Sentința civilă nr. 185 din 10 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 448/36/2019, Curtea de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004
privind Consiliul Superior al Magistraturii și ale
art. 48 alin. (6) din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Asociația „Forumul Judecătorilor din România“ din Slatina într-o cauză având ca obiect anularea Hotărârii Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 573 din 10 aprilie 2019 pentru aprobarea Regulamentului privind numirea în funcții de conducere a judecătorilor și revocarea din aceste funcții, precum și suspendarea executării hotărârii menționate până la soluționarea definitivă a cauzei.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că
Legea fundamentală
prevede în mod expres doar pentru atribuția referitoare la îndeplinirea rolului de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor că realizarea acesteia se face de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) prin secțiile sale [ art. 134 alin. (2) din Constituție ]. O astfel de precizare lipsește însă din cuprinsul
art. 134 alin. (1)
și
(4) din Constituție , care statuează rolul CSM ca întreg, respectiv în plenul său, în ceea ce privește adoptarea hotărârilor, în general, atât pentru propunerea către Președintele României a numirii în funcție a judecătorilor și a procurorilor, cât și pentru alte atribuții stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenței justiției.
6.
Autoarea excepției precizează că repartizarea competențelor decizionale referitoare la cariera magistraților nu ar trebui să afecteze rolul CSM, care, în componența sa plenară, reprezintă garantul independenței justiției. Prin urmare, toate atribuțiile CSM care privesc aspectele generale și comune ale carierei magistraților și organizarea instanțelor și a parchetelor revin exclusiv competenței Plenului CSM. Dar membrii reprezentanți ai societății civile sunt excluși de la luarea marii majorități a deciziilor, având în vedere noua repartizare a atribuțiilor între secții, deși CSM este un organ colectiv, care trebuie să funcționeze, ca regulă, iar nu ca excepție, în compunerea tuturor membrilor săi.
7.
În acest sens se susține că sintagma „în condițiile legii“ din cuprinsul
art. 125 alin. (2) din Constituție
presupune faptul că legiuitorul poate să detalieze procedurile în vederea realizării acestor atribuții ale CSM, nu să transfere înseși atribuțiile privind cariera magistraților din competența acestuia, ca organism colegial, în competența secțiilor sale. Or, rearanjarea rolurilor și atribuțiilor între Plenul CSM și secțiile sale conduce la afectarea rolului constituțional al CSM și la depășirea atribuțiilor constituționale specifice secțiilor.
8.
Pentru a decela competențele constituționale ale celor două secții ale CSM, prin raportare la rolul constituțional general al Plenului CSM, trebuie realizată o interpretare coroborată a dispozițiilor
art. 133 alin. (2) lit. a)
și ale
art. 134 alin. (2) din Legea fundamentală . O astfel de analiză relevă faptul că cele două secții ale CSM nu se compun din toți membrii Consiliului, ci exclusiv din cei 14 membri aleși în adunările generale ale magistraților și validați de Senat. Nouă judecători fac parte din Secția pentru judecători și cinci procurori fac parte din Secția pentru procurori.
9.
Legiuitorul constituant a stabilit în mod neechivoc faptul că rolul secțiilor CSM vizează exclusiv domeniul răspunderii disciplinare a magistraților, ca element specific, particular, al rolului general al Consiliului, care, în ansamblul său, este garantul independenței justiției.
10.
Așadar, se arată că, de vreme ce
Constituția
a prevăzut o competență generală pentru Plenul CSM, ca organ colegial și reprezentativ, și doar o competență de atribuire pentru secțiile sale, nu se poate admite ca, prin lege organică, atribuțiile stabilite la nivel constituțional pentru Plenul CSM să fie exercitate de către secțiile sale și nici ca acestea să primească alte atribuții care fie sunt contrare, fie depășesc rolul lor constituțional stabilit în
art. 134 alin. (2) din Constituție .
11.
Dacă s-ar accepta posibilitatea ca atribuțiile Plenului CSM, deci ale CSM ca organ colectiv și reprezentativ, să fie distribuite celor două secții ale sale, s-ar nega rolul constituțional al Consiliului, de unică autoritate reprezentativă pentru magistrați, și s-ar afecta independența justiției și principiul constituțional al cooperării loiale în cadrul autorității judecătorești, care rezultă din faptul că deciziile privitoare la independența
autorității judecătorești, cu excepția celor în materie disciplinară, se iau în plen, cu participarea reprezentanților magistraților, dar și a reprezentanților instituțiilor cu atribuții semnificative în cadrul și cu privire la autoritatea judecătorească (președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și ministrul justiției).
12.
Se invocă Avizul nr. 934 din 13 iulie 2018, CDL-PI(2018)007, prin care Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) a reținut diverse aspecte cu privire la importanța rolului reprezentanților societății civile în cadrul CSM.
13.
Curtea de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
14.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
15.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
16.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
17.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile
art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004
privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, și cele ale
art. 48 alin. (6) din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, care, la data ridicării excepției, aveau următorul cuprins:
–
Articolul 23
alin. (1) din Legea nr. 317/2004 : „(1) Consiliul Superior al Magistraturii funcționează ca organ cu activitate permanentă. Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau în plen sau în secții, potrivit atribuțiilor care revin acestora.“;
–
Articolul 48
alin. (6) din Legea nr. 303/2004 : „(6) Data, locul, precum și Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de Institutul Național al Magistraturii se aprobă de Secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și se afișează pe pagina de internet a Institutului Național al Magistraturii, Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii și la sediile instanțelor judecătorești, cu cel puțin 30 de zile înainte de data desfășurării acestuia.“
18.
a fost abrogată prin
privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1105 din 16 noiembrie 2022, iar
a fost abrogată prin
privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, dar prevederile legale criticate pot forma obiect al controlului de constituționalitate, fiind aplicabile în cauza aflată pe rolul Curții de Apel Constanța și în considerarea celor statuate de Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, cu referire la sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor
art. 29 alin. (1)
și ale
art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sintagmă care este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. De altfel, soluțiile normative criticate se regăsesc și în prezent în cuprinsul
art. 23 alin. (1) din Legea nr. 305/2022 , respectiv al
art. 153 din Legea nr. 303/2022 .
19.
În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din
Constituție
cuprinse în
art. 125 alin. (2) , potrivit cărora propunerile de numire, precum și promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor sunt de competența Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii sale organice, în
art. 133 alin. (1)
privind rolul Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenței justiției și în
art. 134 alin. (1) ,
(2)
și
(4)
referitor la atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii.
20.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă, în ceea ce privește dispozițiile
art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 , că instituie o normă generică, ce consacră caracterul de organ cu activitate permanentă al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), statuând că hotărârile acestuia se iau, după caz, în plen sau în secții, potrivit atribuțiilor care revin acestora. Prevederile menționate sunt în deplină concordanță cu dispozițiile
art. 133
și
134 din Constituție , care reglementează cu privire la rolul, structura și atribuțiile CSM. De altfel, Curtea reține că
art. 134 din Legea fundamentală
consacră cele mai reprezentative atribuții ale acestuia, respectiv cea de a propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și a procurorilor și cea de a decide, prin secțiile sale, cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și a procurorilor, precizând, la
alin. (4) , că acesta îndeplinește și alte atribuții stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenței justiției. Legiuitorul constituant a considerat necesar să precizeze doar în ceea ce privește stabilirea răspunderii disciplinare că aceasta se realizează prin secțiile CSM, respectiv cea pentru judecători și cea pentru procurori, fiind evident că doar acestea, prin membrii lor care au aceeași calitate ca cei pe care îi judecă, au aptitudinea/expertiza de a aprecia cu obiectivitate, din perspectiva fiecăreia dintre cele două profesii, asupra faptelor care pot atrage răspunderea disciplinară. În ceea ce privește celelalte atribuții ale CSM, a căror stabilire legiuitorul constituant a lăsat-o la aprecierea legiuitorului organic,
Constituția
nu face nicio circumstanțiere referitoare la modul în care acestea ar trebui realizate, rămânând, de asemenea, la latitudinea legiuitorului posibilitatea de a stabili, în funcție de specificitatea atribuției reglementate, dacă aceasta se va realiza de Plenul CSM sau de secțiile acestuia.
21.
Ca atare, și în ceea ce privește criticile de neconstituționalitate formulate față de dispozițiile
art. 48 alin. (6) din Legea nr. 303/2004 , potrivit cărora data, locul, precum și Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de Institutul Național al Magistraturii se aprobă de Secția pentru judecători din cadrul CSM, Curtea constată că nu pot fi reținute. Autoarea excepției susține, în esență, că, în afară de activitatea privitoare la stabilirea răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor, care se realizează, potrivit
art. 134 alin. (2) din Constituție , prin secțiile sale, toate celelalte atribuții ale CSM ar trebui exercitate în plenul său, adică inclusiv cu participarea reprezentaților societății civile.
22.
Or, Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că nu pot fi reținute asemenea critici. Astfel, examinând susțineri asemănătoare, referitoare la o critică ce viza faptul că atribuțiile Plenului CSM au fost preluate de secțiile CSM, consecințele fiind, conform susținerilor autorilor obiecției de neconstituționalitate soluționate cu acel prilej, pe de o parte, diminuarea autorității hotărârilor organului decizional și, pe de altă parte, crearea de nuclee de decizie mult mai puțin reprezentative și afectarea unității și coerenței activității CSM, Curtea a reținut, în esență, prin
Decizia nr. 524 din 9 noiembrie 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1101 din 15 noiembrie 2022, paragrafele 97-100, că Plenul CSM are atribuții referitoare la cariera judecătorilor și a procurorilor (prevăzute de
art. 36 din Legea nr. 317/2004 ), privitoare la admiterea în magistratură, la formarea și examenele judecătorilor și procurorilor (prevăzute de
art. 37 din Legea nr. 317/2004 ), la organizarea și funcționarea instanțelor și a parchetelor (prevăzute de
art. 38 din Legea nr. 317/2004 ), precum și atribuții în materie legislativă, și anume adoptarea de regulamente și hotărâri cu caracter normativ (prevăzute de
art. 39 din Legea nr. 317/2004 ). Totodată, Curtea a reținut că secțiile CSM au atribuții referitoare la cariera judecătorilor și a procurorilor, organizarea și funcționarea instanțelor și parchetelor, precum și atribuții în materie disciplinară. Având în vedere că, potrivit
art. 133 alin. (1) din Constituție , CSM este garantul independenței justiției, iar, potrivit
art. 134 alin. (2) din Constituție , acesta îndeplinește rolul de instanță de judecată, prin secțiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, Curtea a apreciat că funcționarea CSM în secții nu încalcă arhitectura constituțională a acestei autorități colegiale (paragraful 101 din decizia mai sus citată).
23.
Curtea a mai reținut (paragraful 103 din
Decizia nr. 524 din 9 noiembrie 2022 ) că faptul că textul
art. 134 alin. (2) din Constituție
prevede expres că în materie disciplinară CSM îndeplinește rolul de instanță de judecată, prin secțiile sale, nu exclude posibilitatea legiuitorului organic de a stabili atribuții în sarcina secțiilor CSM, în condițiile în care
art. 134 alin. (4) din Constituție
prevede că CSM îndeplinește și alte atribuții stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenței justiției.
24.
Totodată, Curtea a observat că separarea carierelor judecătorilor și procurorilor a fost reglementată prin chiar
art. 1 din Legea nr. 303/2004 , astfel cum a fost modificat prin
pentru modificarea și completarea
privind statutul judecătorilor și procurorilor, legiuitorul stabilind că „judecătorii nu pot interfera în cariera procurorilor și nici procurorii în cea a judecătorilor“. În consecință, toate aspectele legate de cariera judecătorilor, respectiv de cea a procurorilor, și anume admiterea în magistratură, evaluarea, formarea și examenele judecătorilor și procurorilor, numirea, promovarea, suspendarea și încetarea funcției de judecător sau de procuror, delegarea, detașarea și transferul judecătorilor și procurorilor, răspunderea acestora etc., se vor analiza în mod distinct, în interiorul fiecăreia dintre cele două profesii.
25.
Separarea carierei judecătorilor de cea a procurorilor dă expresie ideii potrivit căreia judecătorii și procurorii trebuie să fie independenți unii de alții. Această soluție legislativă a fost susținută și de Comisia de la Veneția, care a subliniat în Avizul nr. 924/2018, pct. 133, emis cu privire la proiectul de modificare a legilor justiției din anul 2018, că o consolidare a independenței justiției nu este posibilă atât timp cât deciziile privind carierele judecătorilor sunt luate și de procurori. Totodată, independența magistraților este elementul esențial pentru îndeplinirea adecvată a funcției judiciare și constituie premisa statului de drept.
26.
Mai mult, reglementarea separării deciziei în privința carierei judecătorilor și procurorilor a fost calificată și de Comisia de la Veneția, prin Avizul nr. 924/2018, pct. 135, ca fiind benefică, deoarece „chiar dacă judecătorii și procurorii sunt și unii, și alții parte din autoritatea judecătorească și chiar dacă pot trece de la o carieră la alta, regulile diferă cu privire la multe aspecte și trebuie gestionate de organisme sau structuri diferite. Controlul ierarhic al procurorilor, care este principala diferență substanțială, are consecințe în domeniul managementului și disciplinei“. Mai arată că CSM este un organism unic, iar
Constituția
dispune că acesta cuprinde structuri diferite, secții distincte pentru judecători și procurori, cu atribuții diferite, care nu sunt însă reglementate la nivel constituțional, ci la nivel infraconstituțional, dar cu respectarea rolului și funcției constituționale a puterii judecătorești, pe de o parte, și a Ministerului Public, pe de altă parte.
27.
Pentru toate cele mai sus arătate, Curtea constată că nici în cauza de față nu pot fi reținute criticile de neconstituționalitate formulate, aprobarea de către Secția pentru judecători din cadrul CSM a datei, a locului, precum și a Regulamentului de organizare a concursului sau examenului elaborat de Institutul Național al Magistraturii înscriindu-se în paradigma separării carierelor judecătorilor și procurorilor și vizând asigurarea independenței acestora, în deplin acord cu dispozițiile constituționale referitoare la rolul și atribuțiile CSM.
28.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Asociația „Forumul Judecătorilor din România“ din Slatina în Dosarul nr. 448/36/2019 al Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile
art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004
privind Consiliul Superior al Magistraturii și ale
art. 48 alin. (6) din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 21 noiembrie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.