Decizia nr. 529/2024

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Patricia-Marilena Ionea

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Florina Hamat în Dosarul nr. 5.645/30/2019 al Tribunalului Timiș - Secția I civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.198D/2020.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca inadmisibilă, apreciind că, în realitate, critica formulată de autoarea excepției vizează modul de aplicare a legii.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 12 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 5.645/30/2019, Tribunalul Timiș - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Florina Hamat într-o cauză având ca obiect un litigiu de asigurări sociale privind nulitatea unui act.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arată, în esență, că dispozițiile de lege criticate prevăd un formalism excesiv al adeverințelor eliberate de angajator necesare calculării punctajului lunar, fiind astfel nelegale, neconstituționale și vădit discriminatorii. Prin nevalorificarea drepturilor salariale dovedite prin adeverințe, invocând aspecte birocratice, aferente perioadelor de vechime deja dovedite cu înscrierile din carnetul de muncă, este nesocotit, de către casa de pensii, principiul contributivității. Astfel, sunt încălcate prevederile

art. 47 alin. (2) din Constituție .

6.

Tribunalul Timiș - Secția I civilă apreciază că dispozițiile

art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010

nu contravin prevederilor

art. 47 alin. (2) din Constituție .

7.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

8.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9.

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

10.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Dispozițiile de lege criticate au următorul conținut: „(2) La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.“

11.

Autoarea excepției susține că aceste prevederi de lege sunt contrare prevederilor constituționale ale

art. 47 alin. (2)

privind dreptul la pensie.

12.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate reglementează drepturile care se iau în calcul la stabilirea pensiei pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, referindu-se la sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare. Textul de lege prevede că dovada acestor venituri se face cu mențiunile înscrise în carnetul de muncă sau cu alte adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.

13.

Curtea constată că dispozițiile

art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010

nu stabilesc condițiile de formă pe care trebuie să le îndeplinească adeverințele doveditoare, făcând însă trimitere la cerințele „legislației în vigoare“.

14.

Curtea observă că dispozițiile

art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010

se circumscriu concepției generale a

Legii nr. 263/2010 , potrivit căreia dovada îndeplinirii condițiilor pentru acordarea dreptului la pensie se face cu actele prevăzute de lege. În acest sens, spre exemplu,

art. 76 din Normele

de aplicare a prevederilor

Legii nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, enumeră actele care sunt necesare în vederea acordării dreptului la pensie. În mod asemănător, dovada vechimii în muncă realizate în grupa I sau II de muncă se realizează prin înscrisuri, respectiv prin înregistrările din cartea de muncă ori adeverințe eliberate de către angajatori sau de către deținătorii legali de arhive [ art. 158 alin. (3^1)

și

(3^2) din Legea nr. 263/2010 ] în baza unor documente verificabile, așa cum sunt acestea definite de

art. 158 alin. (5)

din aceeași lege. În același sens, dispozițiile

art. 159 alin. (1) din Legea nr. 263/2010

stabilesc că pentru perioadele care constituie vechime în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la data de 1 aprilie 2001, precum și pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare și perioada suplimentară la vechimea în muncă acordată pentru perioadele realizate în grupa I, a II-a, în baza legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv pentru perioadele realizate în condiții speciale și condiții deosebite de muncă, dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori și a duratei de asigurare, realizată până la data de 1 aprilie 2001, se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege.

15.

Prin urmare, Curtea reține că, potrivit

Legii nr. 263/2010 , dovada îndeplinirii condițiilor pentru obținerea dreptului la pensie se realizează exclusiv prin înscrisuri. Această cerință răspunde imperativului asigurării certitudinii și preciziei datelor necesare pentru a stabili atât existența, cât și condițiile concrete în care asiguratul a realizat stagiul cotizare, date potrivit cărora se va acorda dreptul la pensie.

16.

Curtea apreciază că instituirea unor condiții legale de formă a actelor juridice doveditoare ale veniturilor ce vor fi avute în vedere la stabilirea pensiei răspunde acelorași imperative privind asigurarea veridicității și exactității datelor consemnate în acestea și sunt strict necesare pentru o corectă stabilire a dreptului la pensie. Astfel, este nu doar justificată, ci și necesară prevederea unor cerințe referitoare la menționarea denumirii angajatorului, a datelor de identificare a persoanei, a perioadei în care s-a desfășurat activitatea, cu indicarea datei de începere și de încetare a acesteia, a funcției, meseriei sau a specialității exercitate, a denumirii sporurilor, procentului sau sumei acordate ori a perioadei în care a primit sporul și temeiul în baza căruia s-a acordat [ art. 127 alin. (2) din Normele

de aplicare a prevederilor

Legii nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 ]. De altfel, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că, deși prevederile

art. 47 alin. (2) din Constituție

consacră dreptul la pensie, legiuitorului îi revine atribuția exclusivă de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestui drept (în acest sens, spre exemplu, este

Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007).

17.

Prin urmare, având în vedere cele mai sus reținute, Curtea apreciază că dispozițiile de lege criticate nu sunt contrare prevederilor constituționale ale

art. 47 alin. (2) .

18.

Cât privește aprecierea în cauză a îndeplinirii condițiilor de formă a documentelor depuse de autoarea excepției pentru dovedirea sporurilor cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, Curtea reține că aceasta revine în mod exclusiv controlului exercitat de instanța de judecată, excedând competenței instanței de contencios constituțional.

19.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florina Hamat în Dosarul nr. 5.645/30/2019 al Tribunalului Timiș - Secția I civilă și constată că dispozițiile

art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Timiș - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 22 octombrie 2024.