Decizia nr. 90/2025
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cu referire la sintagma "în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției"
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 304/2004 28 iunie 2004 (prevederi anume) privind organizarea judiciară
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Valentina Bărbățeanu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Doru Florin Țuluș în Dosarul nr. 8.055/2/2017 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 428D/2020.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, în considerarea
Deciziei Curții Constituționale nr. 619 din 21 noiembrie 2023 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Sentința civilă nr. 1.941 din 5 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 8.055/2/2017, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Doru Florin Țuluș într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a Ordinului nr. 300 din 5 iulie 2017 emis de procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, prin care s-a dispus revocarea reclamantului din funcția de procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile legale criticate nu sunt predictibile, întrucât nu conțin referiri exprese la procedura de revocare din funcție a procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției, împiedicând exercitarea dreptului la apărare. Prin modul deficitar de redactare, dispozițiile
art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004
nu corespund exigențelor de tehnică legislativă specifice normelor juridice, întrucât nu îndeplinesc criteriile de claritate, precizie și previzibilitate necesare pentru ca subiectul de drept vizat să își poată conforma conduita, astfel încât să evite consecințele nerespectării lor, prezentând neclarități în ceea ce privește sintagma „îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției“. Or, în cazul revocării, principiile stabilității și independenței procurorilor impun stricta aplicare a dispozițiilor legale ce reglementează cariera magistraților, în vederea prevenirii oricăror impedimente în exercitarea activității acestora, precum și a oricărui fel de atingere adusă principiului independenței lor, cu atât mai mult cu cât revocarea operează ca o sancțiune disciplinară. De asemenea, se mai susține că sunt nesocotite dispozițiile
art. 21 din Constituție , întrucât legiuitorul nu a prevăzut calea de atac împotriva ordinului de revocare, modalitatea, termenii și condițiile de exercitare a acesteia împotriva măsurii dispuse și nici organul abilitat căruia să i se poată adresa contestatarul măsurii, fiind încălcat astfel dreptul acestuia de acces la un judecător.
6.
Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că prevederile de lege criticate de autorul excepției nu prezintă vicii de constituționalitate.
7.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
9.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
10.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile
art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, forma în vigoare la data emiterii ordinului contestat (Ordinul procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție nr. 300 din 5 iulie 2017), cu referire la sintagma „în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției“, text având următorul conținut: „Procurorii numiți în cadrul Direcției Naționale Anticorupție pot fi revocați prin ordin al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției sau în cazul aplicării unei sancțiuni disciplinare“.
11.
Ulterior invocării prezentei excepții de neconstituționalitate,
privind organizarea judiciară a fost abrogată prin
art. 168 alin. (5) din titlul IX al Legii nr. 304/2022
privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1104 din 16 noiembrie 2022. Având în vedere
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , prin care Curtea Constituțională a constatat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor
art. 29 alin. (1)
și ale
art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea reține că, deși nu mai sunt în vigoare, dispozițiile criticate produc în continuare efecte juridice în procesul în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate, deoarece acestea reprezintă temeiul juridic al ordinului a cărui anulare s-a solicitat în cauză.
12.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din
Constituție
cuprinse în
art. 1 alin. (5)
privind principiul legalității, în componenta referitoare la securitatea juridică,
art. 15 alin. (2)
privind principiul neretroactivității legii și în
art. 16 alin. (1)
privind egalitatea în fața legii.
13.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin
Decizia nr. 619 din 21 noiembrie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 26 ianuarie 2024, a admis excepția de neconstituționalitate având ca obiect dispozițiile
art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004 , cu referire la sintagma „în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției“, constatând neconstituționalitatea acesteia.
14.
În esență, Curtea a apreciat că soluția legislativă cuprinsă în
art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004 , cu referire la sintagma „în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției“, care nu precizează criteriile, condițiile și procedura revocării în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției de procuror al Direcției Naționale Anticorupție, încalcă dispozițiile constituționale ale
art. 1 alin. (5) din Constituție
referitoare la calitatea legii, ale
art. 21
privind dreptul la un proces echitabil și ale
art. 24
privind dreptul la apărare.
15.
În acest sens, Curtea a constatat (paragraful 25 din decizia menționată) că revocarea pentru exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției de procuror al Direcției Naționale Anticorupție trebuie să fie consecința unei evaluări a modului de exercitare a atribuțiilor respective, evaluare efectuată în baza unor criterii obiective. Cu alte cuvinte, legea trebuie să prevadă criterii și condiții obiective pentru evaluarea de către procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție a exercitării atribuțiilor specifice funcției de procuror al Direcției Naționale Anticorupție, întrucât concluzia rezultată în urma evaluării, în sensul că exercitarea atribuțiilor specifice a fost făcută în mod necorespunzător, conduce la încetarea activității acestuia în cadrul Direcției Naționale Anticorupție. Or, nereglementarea unor criterii obiective de evaluare a modului în care un procuror al Direcției Naționale Anticorupție și-a exercitat atribuțiile specifice funcției determină lipsa de claritate și de previzibilitate a sintagmei „în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției“ cuprinse în
art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004 .
16.
În ceea ce privește critica potrivit căreia textul de lege criticat nu reglementează o procedură de revocare a procurorilor Direcției Naționale Anticorupție, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției, Curtea a constatat, prin aceeași decizie, paragrafele 29 și 28, că revocarea din funcția de procuror al Direcției Naționale Anticorupție reprezintă un aspect esențial al raportului juridic de muncă și al carierei procurorului. Or, nici textul de lege criticat, nici alt text din cuprinsul
privind statutul judecătorilor și procurorilor, al
ori al
privind Consiliul Superior al Magistraturii nu prevede vreo procedură de evaluare a exercitării atribuțiilor procurorului sau vreo procedură similară cercetării prealabile, în baza căreia să se poată constata, ținând cont de criterii obiective, de către procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție, în condițiile în care Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa că reglementarea aspectelor privind cariera magistraților trebuie realizată prin lege. În acest sens, prin
Decizia nr. 588 din 21 septembrie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 20 octombrie 2017, paragraful 23. Or, în cazul de față, nu se reglementează modul în care procurorul vizat ia cunoștință de aspectele constatate, posibilitatea acestuia de a fi ascultat ori posibilitatea de a contesta aspectele constatate, textul criticat stabilind doar că procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție poate revoca procurorii Direcției Naționale Anticorupție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției.
17.
De asemenea, Curtea a constatat (paragraful 32 din
Decizia nr. 619 din 21 noiembrie 2023 ) că principiul constituțional al controlului ierarhic, consacrat de
art. 132 alin. (1) din Legea fundamentală , nu poate avea semnificația că revocarea procurorului pentru exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției poate fi dispusă de procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție în lipsa unor criterii obiective de evaluare a modului de exercitare a atribuțiilor respective și fără reglementarea unei proceduri de revocare a procurorilor Direcției Naționale Anticorupție. Ca atare, Curtea a constatat că lipsa unor norme care să prevadă, pe de o parte, criteriile și condițiile revocării procurorilor Direcției Naționale Anticorupție, în caz de exercitare necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției, iar, pe de altă parte, procedura revocării pentru exercitare necorespunzătoare a atribuțiilor specifice determină neclaritatea și imprevizibilitatea textului de lege criticat, contrar dispozițiilor
art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală , referitoare la principiul legalității, în dimensiunea sa referitoare la calitatea legii. Cu alte cuvinte, Curtea a apreciat că dispozițiile
art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004
nu creează cadrul clar, predictibil și lipsit de echivoc cu privire la condițiile și procedura de revocare a procurorului Direcției Naționale Anticorupție, pentru exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției.
18.
Având în vedere că, potrivit dispozițiilor
art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , nu pot constitui obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale și ținând cont de faptul că
Decizia nr. 619 din 21 noiembrie 2023
a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, ulterior sesizării instanței de contencios constituțional în prezenta cauză, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004 , cu referire la sintagma „în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției“, a devenit inadmisibilă.
19.
În această situație, astfel cum s-a statuat în jurisprudența Curții Constituționale, potrivit dispozițiilor
art. 147 alin. (1)
și
(4) din Constituție , chiar dacă, potrivit
art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , excepția de neconstituționalitate va fi respinsă ca devenită inadmisibilă, în temeiul deciziei anterior menționate prin care s-a admis excepția, decizia care se va pronunța în cauza de față poate constitui motiv al unei cereri de revizuire a hotărârii judecătorești pronunțate în temeiul prevederilor a căror neconstituționalitate a fost constatată prin
Decizia nr. 619 din 21 noiembrie 2023 , conform
art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă .
20.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art . 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, cu referire la sintagma „în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției“, excepție ridicată de Doru Florin Țuluș în Dosarul nr. nr. 8.055/2/2017 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 27 februarie 2025.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.