Decizia nr. 514/2025

Elena-Simina Tănăsescu

- președinte

Asztalos Csaba-Ferenc

- judecător

Mihai Busuioc

- judecător

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dacian-Cosmin Dragoș

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Bianca Drăghici

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 2.377/121/2021/a3 al Tribunalului Vrancea - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.703D/2021.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv

Decizia nr. 45 din 4 februarie 2014 . Se arată că există posibilitatea ca instanța să acorde scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă, astfel cum prevede

art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4.

Prin Încheierea din 10 august 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.377/121/2021/a3, Tribunalul Vrancea - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de Marin Frunză într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că legea este neconstituțională în măsura în care permite judecătorului să se manifeste arbitrar și chiar subiectiv, în măsura în care nu prevede nicio sancțiune pentru neindicarea temeiului de drept în baza căruia s-a stabilit și s-a solicitat plata taxei judiciare de timbru și în măsura în care sunt încălcate și nu mai sunt garantate statul de drept, principiul universalității, dreptul la apărare, principiul egalității, dreptul la un proces echitabil, dreptul la o judecată dreaptă și nepărtinitoare, dreptul privind interzicerea discriminării și principiul disponibilității.

6.

Tribunalul Vrancea - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013

fiind în acord cu dispozițiile constituționale invocate.

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece în bogata sa jurisprudență Curtea Constituțională a statuat, cu valoare de principiu, că accesul liber la justiție nu presupune nici gratuitatea actului de justiție și, implicit, nici realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. În cadrul mecanismului statului, funcția de restabilire a ordinii de drept, care se realizează de către autoritatea judecătorească, este de fapt un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În consecință, legiuitorul este îndreptățit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părțile aflate în litigiu.

9.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare.

12.

Autorul excepției consideră că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale

art. 1

privind statul român, ale

art. 11

privind dreptul internațional și dreptul intern, ale

art. 15

privind universalitatea, ale

art. 16

referitoare la egalitatea în drepturi, ale

art. 20

referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale

art. 21

privind accesul liber la justiție, ale

art. 24

referitor la dreptul la apărare, ale

art. 51

privind dreptul de petiționare, ale

art. 124

privind înfăptuirea justiției, ale

art. 126

privind instanțele judecătorești și ale

art. 148

referitor la integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, se invocă

art. 1

privind obligația de respectare a drepturilor omului,

art. 6

privind dreptul la un proces echitabil,

art. 13

privind dreptul la un recurs efectiv,

art. 14

referitor la interzicerea discriminării și

art. 17

privind interzicerea abuzului de drept din

Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și

art. 1

privind libertatea și egalitatea în demnitate și în drepturi,

art. 10

potrivit căruia orice persoană are dreptul în deplină egalitate de a fi audiată în mod echitabil și public de către un tribunal independent și imparțial care va hotărî fie asupra drepturilor și obligațiilor sale, fie asupra temeiniciei oricărei acuzări în materie penală îndreptată împotriva sa și

art. 30

potrivit căruia nicio dispoziție a

Declarației

nu poate fi interpretată ca implicând pentru vreun stat, grupare sau persoană dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a săvârși vreun act îndreptat spre desființarea unor drepturi sau libertăți enunțate în declarație din Declarația universală a drepturilor omului.

13.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia susține că legea este neconstituțională în măsura în care permite judecătorului să se manifeste arbitrar și chiar subiectiv, în măsura în care nu prevede nicio sancțiune pentru neindicarea temeiului de drept în baza căruia s-a stabilit și s-a solicitat plata taxei judiciare de timbru și în măsura în care sunt încălcate și nu mai sunt garantate statul de drept, principiul universalității, dreptul la apărare, principiul egalității, dreptul la un proces echitabil, dreptul la o judecată dreaptă și nepărtinitoare, dreptul privind interzicerea discriminării și principiul disponibilității, fără a formula argumente în susținerea pretinsei încălcări prin textele criticate a prevederilor indicate din

Constituție

și din

Convenție .

14.

În acest context, Curtea reține că, prin

Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă ce va cuprinde trei elemente, și anume textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Prin aceeași decizie, Curtea a reținut că, în ipoteza în care excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate identifica în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, fie datorită generalității sale, fie datorită lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat, o astfel de excepție trebuie respinsă, ca inadmisibilă.

15.

În același sens, prin

Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, Curtea a statuat că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Având în vedere caracterul general al textelor constituționale invocate, precum și lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a dispozițiilor de lege criticate față de acestea, Curtea a constatat că nu se poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituționalitate, motiv pentru care a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate (a se vedea în acest sens

Decizia nr. 373 din 28 mai 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 833 din 14 octombrie 2019, și

Decizia nr. 327 din 20 mai 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 16 august 2021).

16.

Totodată, prin deciziile anterior menționate, Curtea a reținut că dispozițiile

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale prevăd condiția motivării excepțiilor de neconstituționalitate, fapt pentru care instanța de contencios constituțional nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest aspect ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil, în raport cu dispozițiile

art. 146 lit. d) din Constituție .

17.

Prin urmare, având în vedere aceste repere jurisprudențiale și faptul că, în prezenta cauză, nu se poate identifica în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, excepția de neconstituționalitate a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013

urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.

18.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.-d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 2.377/121/2021/a3 al Tribunalului Vrancea - Secția I civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Vrancea - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 23 octombrie 2025.