Decizia nr. 462/2025

Elena-Simina Tănăsescu

- președinte

Asztalos Csaba-Ferenc

- judecător

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dacian-Cosmin Dragoș

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Alina Oprișan

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 190 alin. (8) din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Vasile Niță în Dosarul nr. 36/752/2021/a3 al Tribunalului Militar Cluj și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.234D/2021.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența în materie a instanței de contencios constituțional, respectiv

Decizia nr. 48 din 18 februarie 2025 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4.

Prin Încheierea din 23 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 36/752/2021/a3, Tribunalul Militar Cluj a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 190 alin. (8) din Codul de procedură penală . Excepția a fost ridicată de Vasile Niță într-o cauză penală, în care autorul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, incriminată de

art. 336 alin. (1) din Codul penal .

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, în esență, autorul acesteia apreciază că textul criticat este neconstituțional în măsura în care permite unui organ de constatare, și nu de urmărire penală, să dispună asupra probațiunii cu privire la săvârșirea unei infracțiuni și, totodată, în afara unui cadru legal, respectiv înainte de începerea urmăririi penale. În susținerea excepției invocate, autorul amintește că orice act de urmărire penală trebuie efectuat în cursul urmăririi penale, așa cum a reținut instanța de contencios constituțional prin

Decizia nr. 72 din 29 ianuarie 2019 .

6.

Tribunalul Militar Cluj apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, dispozițiile invocate fiind conforme cu

Legea fundamentală . Reține că neconstituționalitatea unei prevederi legale este determinată de existența unor contradicții între aceasta și un principiu constituțional, contradicții care, în speță, nu sunt prezente. De asemenea, instanța de judecată apreciază că dispoziția contestată nu aduce atingere statului de drept, iar organele de constatare, de cercetare penală și de urmărire penală au respectat întocmai normele legale în vigoare. Toți cetățenii beneficiază de același tratament juridic și au garantat dreptul la un proces echitabil.

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 190 alin. (8) din Codul de procedură penală , cu următorul conținut: "În cazul conducerii unui vehicul de către o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice sau a altor substanțe, recoltarea de probe biologice se efectuează din dispoziția organelor de constatare și cu consimțământul celui supus examinării, de către un medic, asistent medical sau de o persoană cu pregătire medicală de specialitate, în cel mai scurt timp, într-o instituție medicală, în condițiile stabilite de legile speciale."

11.

Autorul excepției susține că textul de lege criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în

art. 1 alin. (3)

și

alin. (5)

referitor la principiile generale ale statului român,

art. 16

- Egalitatea în drepturi, precum și ale

art. 21 alin. (3)

privind dreptul la un proces echitabil și soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, astfel cum acesta se interpretează, în temeiul

art. 11 alin. (1)

și

art. 20 alin. (1) din Constituție , și prin prisma exigențelor

art. 6 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

12.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textul criticat a mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, iar, prin

Decizia nr. 48 din 18 februarie 2025 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 25 august 2025, instanța de contencios constituțional a analizat constituționalitatea acestuia prin raportare la critici similare celor formulate și în prezenta cauză, respingând, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate.

13.

În analiza sa, Curtea a reținut că normele criticate atribuie organelor de constatare competența de a dispune recoltarea probelor biologice în cazul conducerii unui vehicul de către o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice sau a altor substanțe, faptă ce constituie infracțiunea incriminată de

art. 336 alin. (1) din Codul penal , dacă se constată o îmbibație alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge, și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Legiuitorul a instituit, în mod justificat, ca această competență să revină organelor de constatare, și nu organelor de urmărire penală, așa cum prevede

art. 172 din Codul de procedură penală . Fundamentul acestei opțiuni legislative constă în necesitatea obiectivă de a asigura recoltarea promptă a probelor biologice, pentru a preveni alterarea parametrilor biologici care definesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de

art. 336 alin. (1) din Codul penal . În vederea aflării adevărului, determinarea nivelului alcoolemiei trebuie să reflecte cât mai fidel situația existentă la momentul conducerii vehiculului sub influența alcoolului sau a altor substanțe.

14.

În acest sens,

art. 61 alin. (1)

și

(2) din Codul de procedură penală

prevede că organele de constatare au obligația de a efectua măsuri pentru ridicarea sau conservarea mijloacelor de probă atunci când există o suspiciune rezonabilă privind săvârșirea unei infracțiuni, iar, în cazul infracțiunilor flagrante, au dreptul să facă percheziții corporale sau ale vehiculelor, să îl prindă pe făptuitor și să îl prezinte de îndată organelor de urmărire penală. Textul de lege analizat vizează tocmai o infracțiune flagrantă constând în conducerea unui vehicul de către o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice sau a altor substanțe, faptă incriminată de

art. 336 alin. (1) din Codul penal , iar procedura instituită asigură celeritate și eficiență actului de justiție, fără a aduce atingere drepturilor fundamentale ale persoanei.

15.

Prin aceeași decizie antereferită, Curtea a precizat că polițistul rutier are doar rolul de a întocmi cererea de analiză toxicologică a probelor biologice, adresată instituției medico-legale. Organul de urmărire penală, sesizat potrivit

art. 305 din Codul de procedură penală , dispune începerea urmăririi penale in rem, urmând ca, în funcție de rezultatul buletinului de analiză toxicologică și momentul comunicării acestuia, să dispună cu privire la continuarea urmăririi penale in rem, începerea urmăririi penale in personam ori clasarea cauzei dacă nu sunt îndeplinite condițiile legale privind săvârșirea faptei de conducere sub influența alcoolului sau a altor substanțe.

16.

Astfel, completarea cererii de analiză toxicologică reprezintă un act de natură tehnico-administrativ, intermediar, care nu echivalează cu administrarea efectivă a probelor, această competență revenind exclusiv organului de urmărire penală, ulterior începerii urmăririi penale, în cursul procesului penal. Prin urmare, organul de constatare nu administrează probatoriul rezultat în urma recoltării probelor biologice, așa cum susține autorul excepției, ci doar are sarcina de a intermedia efectuarea recoltării propriu-zise, prin completarea cererii de analiză toxicologică.

17.

De asemenea,

art. 61 alin. (4)

și

(5) din Codul de procedură penală

prevede că actele întocmite, împreună cu mijloacele materiale de probă, se înaintează, de îndată, organelor de urmărire penală, iar procesul-verbal întocmit potrivit

art. 61 alin. (1)

din același act normativ constituie act de sesizare a organelor de urmărire penală și nu poate fi supus controlului pe calea contenciosului administrativ. Totodată, potrivit

art. 190 alin. (8) din Codul de procedură penală , recoltarea de probe biologice are loc, din dispoziția organului de constatare, în acest caz poliția rutieră, cu consimțământul celui supus examinării, de către un medic, asistent medical sau de o persoană cu pregătire medicală de specialitate, în cel mai scurt timp, într-o instituție medicală, în condițiile stabilite de legea specială.

18.