Hotărârea nr. 24/2000

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Mariana Trofimescu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

La data de 3 noiembrie 2000 Biroul Electoral Central a înaintat Curții Constituționale, în vederea soluționării, contestația înregistrată la nr. 319 din 2 noiembrie 2000, formulată de doamna Veronica Gindac.

Contestația privește înregistrarea candidaturii domnului Paul-Philippe Hohenzollern pentru funcția de Președinte al României la alegerile din 26 noiembrie 2000 și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 360 D/2000.

Potrivit dispozițiilor art. 20 alin. 4 teza întâi din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, astfel cum a fost modificat prin

Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 19 din 17 octombrie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 17 octombrie 2000, contestațiile se soluționează fără citarea părților, cu participarea numai a judecătorilor Curții, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.

În motivarea contestației se susține ca domnul Paul-Philippe Hohenzollern nu poate candida pentru funcția de Președinte al României deoarece are dubla cetățenie, ceea ce contravine dispozițiilor art. 35 alin. (1), coroborat cu art. 16 alin. (3) din Constituție. De asemenea, contestatoarea susține ca "simple adrese sau adeverinte emise de misiuni diplomatice sau consulare nu pot face dovada reală a renunțării la cetățenia străină", motiv pentru care considera ca "singurul mijloc de proba ce poate fi admis este declarația autentică de renunțare constatată de autoritatea de stat competența în materie de cetățenie din țara respectiva".

Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul

art. 85 alin. (1) din Legea nr. 68/1992

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, coroborat cu

art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992

pentru alegerea Președintelui României, apreciază ca fiind neîntemeiată contestația privind înregistrarea candidaturii domnului Paul-Philippe Hohenzollern pentru funcția de Președinte al României, arătând ca la data depunerii candidaturii la Biroul Electoral Central s-a făcut dovada renunțării la cetățenia britanica, astfel cum rezultă din adeverinta emisă de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord la București. În consecința, se arata ca sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 16 și 35 din Constituție și se solicita respingerea contestației.

CURTEA,

analizând contestația în raport cu prevederile Constituției și ale

Legii nr. 69/1992

pentru alegerea Președintelui României, cu modificările ulterioare, vazand concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, retine următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 144 lit. d) din Constituție, ale

art. 26 din Legea nr. 47/1992 , republicată, ale art. 2 alin. (2) și ale

art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992 , Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența să soluționeze contestațiile privind înregistrarea candidaturii pentru funcția de Președinte al României.

Prin contestație se susține ca domnul Paul-Philippe Hohenzollern are și cetățenia Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, astfel încât nu poate ocupa funcția de Președinte al României, potrivit art. 35 alin. (1) și art. 16 alin. (3) din Constituție.

Conform dispozițiilor constituționale ale art. 35 alin. (1) "Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 37 alineatul (3)", iar potrivit art. 16 alin. (3), "Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetățenia română și domiciliul în țara".

De asemenea,

art. 10 din Legea nr. 69/1992

pentru alegerea Președintelui României prevede: "Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 35 din Constituție pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de doua ori, ca Președinte al României."

Examinând motivele contestației, Curtea Constituțională constata ca acestea sunt neintemeiate, deoarece din actele aflate la dosar rezultă ca la data de 24 octombrie 2000 domnul Paul-Philippe Hohenzollern a renunțat la cetățenia britanica, renunțare acceptată de autoritatea britanica abilitata în acest sens și, în consecința, nu mai are această cetățenie, fapt confirmat prin adeverinta emisă de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord la București, în care se face referire la scrisoarea Direcției Naționale a Imigrarii din Ministerul de Interne al Marii Britanii. Astfel fiind, rezultă ca la data depunerii candidaturii, și anume la 25 octombrie 2000, era îndeplinită condiția constituțională potrivit căreia persoanele care candidează la funcția de Președinte al României trebuie să aibă numai cetățenia română.

În consecința, contestația ce face obiectul cauzei de fața urmează să fie respinsă.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 144 lit. d) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. B.a), al

art. 26 și 27 din Legea nr. 47/1992 , republicată, precum și al art. 2 alin. (2) și al

art. 11 alin. (2) și (3) din Legea nr. 69/1992 ,

CURTEA

În numele legii

HOTĂRĂȘTE:

Respinge contestația privind înregistrarea candidaturii domnului Paul-Philippe Hohenzollern pentru funcția de Președinte al României, contestație formulată de doamna Veronica Gindac.

Hotărârea este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.