Decizia nr. 550/2025
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 94 alin. (2) lit. n) din Legea educației naționale nr. 1/2011
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 1/2011 5 ianuarie 2011 (prevederi anume) educației naționale
Cristian Deliorga
- președinte
Asztalos Csaba-Ferenc
- judecător
Mihai Busuioc
- judecător
Mihaela Ciochină
- judecător
Dacian-Cosmin Dragoș
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Cristian-Nicolae Sima
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 94 lit. n) din Legea educației naționale nr. 1/2011 , excepție ridicată de Iuliu Marius Căpuzu în Dosarul nr. 767/194/2020 al Tribunalului Prahova - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.255D/2021.
2.
La apelul nominal răspunde autorul excepției de neconstituționalitate, domnul Iuliu Marius Căpuzu. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Magistratul-asistent menționează că autorul excepției de neconstituționalitate a depus la dosar note scrise în sensul admiterii excepției.
4.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele ședinței acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate care solicită, în esență, admiterea acesteia așa cum a fost formulată, solicitând în plus și analizarea încălcării
art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție
întrucât profesorul este funcționar public, potrivit
Deciziei nr. 8 din 15 martie 2017 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, iar ordinul ministrului emis în temeiul normei criticate prevede că rezultatul de la proba practică nu poate fi contestat. De asemenea, consideră că i-a fost încălcat accesul liber la justiție întrucât nu a putut contesta în instanță rezultatul probei practice la care a participat.
5.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, arătând că autorul acesteia contestă valabilitatea unei norme infralegale, caz în care accesul la o instanță judecătorească se poate realiza prin invocarea unei excepții de nelegalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
6.
Prin Încheierea din 26 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 767/194/2020, Tribunalul Prahova - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 94 lit. n) din Legea educației naționale nr. 1/2011 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamantul Iuliu Marius Căpuzu într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a procesului-verbal pentru proba metodică-practică pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante/rezervate din unitățile cu învățământ sportiv integrat și suplimentar.
7.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia consideră, în esență, că textul care face obiectul excepției de neconstituționalitate este neconstituțional întrucât nu prevede obligația ca politicile naționale în domeniul resurselor umane să respecte Constituția, lipsă de reglementare care permite ministrului să adopte o metodologie care încalcă
art. 21 din Constituție . Concret, consideră că
art. 4 din Metodologia-cadru
privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar în anul școlar 20192020, aprobată prin
Ordinul ministrului interimar al educației naționale nr. 5.460/2018 , emis în temeiul normei criticate, încalcă dispozițiile
art. 21 din Constituție .
8.
Tribunalul Prahova - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, având în vedere considerentele reținute de Curtea Constituțională în
Decizia nr. 90 din 21 februarie 2019 .
9.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
10.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției de neconstituționalitate prezent la ședința publică, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
11.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
12.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, în realitate, dispozițiile
art. 94 alin. (2) lit. n) din Legea educației naționale nr. 1/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții care au următorul conținut:
(2)
Ministerul Educației și Cercetării exercită, în domeniul învățământului preuniversitar, următoarele atribuții: [...]
n)
elaborează politicile naționale în domeniul resurselor umane;
13.
Se constată că, ulterior sesizării Curții Constituționale,
titlul II din Legea nr. 1/2011 , din care face parte textul criticat, a fost abrogat, prin
art. 250 alin. (1) lit. a) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023. Ținând seama de jurisprudența Curții Constituționale, concretizată în
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale în redactarea criticată de autorul excepției, având în vedere că acestea sunt aplicabile în cauză.
14.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în
art. 21
privind accesul liber la justiție.
15.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textul criticat prevede atribuția Ministerului Educației și Cercetării de elaborare a politicilor naționale în domeniul resurselor umane și face parte din
titlul I, capitolul VIII secțiunea 1 - Dispoziții generale din Legea nr. 1/2011 .
Articolul 94
alin. (2)
are ca obiect de reglementare stabilirea atribuțiilor Ministerului Educației și Cercetării în domeniul învățământului preuniversitar.
16.
Autorul excepției invocă încălcarea
art. 21 din Constituție
prin aceea că legiuitorul nu a prevăzut obligația ca politicile naționale în domeniul resurselor umane să respecte Constituția. Așadar, motivarea autorului are la bază asumpția că dispozițiile constituționale sunt obligatorii numai dacă legea prevede că sunt obligatorii în domeniul său de reglementare. Or, potrivit
art. 1 alin. (5) din Constituție , „În România, respectarea
Constituției , a supremației sale și a legilor este obligatorie“. Această dispoziție constituțională consacră principiul ierarhiei actelor normative și poziția supremă a
Constituției
în cadrul acestei ierarhii. Forța juridică a acestui principiu este dată de poziția Legii fundamentale în vârful ierarhiei actelor normative, care impune respectarea sa de către toate actele normative cu forță juridică inferioară, fără a mai fi necesară reluarea dispozițiilor constituționale în cuprinsul acestora. Așadar, premisa care stă la baza motivării excepției este eronată.
17.
Pe de altă parte, având în vedere conținutul normativ al
art. 94 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 , respectiv enumerarea atribuțiilor Ministerului Educației și Cercetării în domeniul învățământului preuniversitar, o eventuală reglementare în cuprinsul normei criticate, respectiv
lit. n) din cadrul art. 94 alin. (2) , a aspectelor referitoare la exercitarea accesului liber la justiție nu s-ar fi subsumat obiectului de reglementare al alineatului din care face parte.
18.
În acest context, Curtea observă că
art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, prevede că oricare persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, poate să se adreseze instanței de contencios administrativ. Prin urmare, în lipsa unei dispoziții exprese contrare, nu se poate reține încălcarea accesului liber la justiție de către norma criticată.
19.
De altfel, Curtea observă că autorul excepției este nemulțumit și de
Metodologia-cadru
privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar în anul școlar 2019-2020, aprobată prin
Ordinul ministrului interimar al educației naționale nr. 5.460/2018 , precum și de modul în care aceasta a fost aplicată. Or, analizarea acestor aspecte excedează competenței Curții Constituționale, care se pronunță doar asupra constituționalității actelor cu care a fost sesizată.
20.
În final, cu privire la solicitarea autorului excepției de neconstituționalitate de a se analiza, în mod suplimentar, încălcarea
art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție
privind reglementarea statutului funcționarilor publici prin lege organică, Curtea constată că nu o poate primi, întrucât, potrivit jurisprudenței sale, temeiurile excepției de neconstituționalitate sunt cele precizate prin încheierea de sesizare a instanței de judecată în fața căreia a fost invocată excepția, astfel că în fața Curții Constituționale nu pot fi invocate alte temeiuri ale excepției decât cele stabilite prin încheierea de sesizare (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, sau
Decizia nr. 272 din 23 mai 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 564 din 4 septembrie 2013).
21.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Iuliu Marius Căpuzu în Dosarul nr. 767/194/2020 al Tribunalului Prahova - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile
art. 94 alin. (2) lit. n) din Legea educației naționale nr. 1/2011
sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 4 noiembrie 2025.
PREȘEDINTE CRISTIAN DELIORGA Magistrat-asistent, Cristian-Nicolae Sima
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.