Decizia nr. 549/2025
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative și ale art. 160 alin. (1) lit. b) și ale art. 228 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 176/2010 1 septembrie 2010 (prevederi anume) privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea…
Are ca temei 1
- Legea nr. 287/2009 17 iulie 2009 (prevederi anume) privind Codul civil
Cristian Deliorga
- președinte
Asztalos Csaba-Ferenc
- judecător
Mihai Busuioc
- judecător
Mihaela Ciochină
- judecător
Dacian-Cosmin Dragoș
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Cristian-Nicolae Sima
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 25 din Legea nr. 176/2010
privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative și ale
art. 160 alin. (1) lit. b)
și ale
art. 228 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019
privind Codul administrativ, excepție ridicată de Cristian Sorin Romcescu în Dosarul nr. 161/90/2021 al Tribunalului Vâlcea - Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.226D/2021.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Președintele de ședință dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.566D/2021, având ca obiect o excepție de neconstituționalitate similară, ridicată de Gheorghe Ilie Costeluș în Dosarul nr. 2/63/2021 al Tribunalului Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal.
4.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
5.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.566D/2021 la Dosarul nr. 1.226D/2021, care a fost primul înregistrat.
6.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele de ședință acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, face trimitere la jurisprudența Curții, potrivit căreia aspectele referitoare la interpretarea și aplicarea legii nu pot face obiectul controlului de constituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
7.
Prin Încheierea din 25 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 161/90/2021, Tribunalul Vâlcea - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 25 din Legea nr. 176/2010
privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și pentru modificarea și completarea
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative și ale
art. 160 alin. (1) lit. b)
și ale
art. 228 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019
privind Codul administrativ.
8.
Prin Încheierea din 21 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2/63/2021, Tribunalul Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010
și ale
art. 160 alin. (1) lit. b)
și ale
art. 228 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 .
9.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamanții Cristian Sorin Romcescu și Gheorghe Ilie Costeluș în cauze având ca obiect soluționarea cererii privind anularea ordinului prefectului prin care s-a constatat încetarea de drept a mandatelor de primar ale autorilor, ca urmare a stării de incompatibilitate.
10.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, referitor la
art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 , autorii susțin că sintagma „de la încetarea mandatului“ este neclară, permițând instanțelor judecătorești să adauge la lege și generând o practică neunitară. În acest sens arată că unele instanțe consideră că interdicția de 3 ani curge de la momentul în care s-a constatat incompatibilitatea, iar altele consideră că această interdicție curge de la data rămânerii definitive a raportului Agenției Naționale de Integritate, invocând în susținerea afirmației exemple din jurisprudența instanțelor.
11.
Se susține că practica neunitară a instanțelor conduce la tratamente diferite pentru aleșii locali aflați în situații similare, contrar dispozițiilor
art. 16 din Constituție .
12.
Referitor la întreg
art. 25 din Legea nr. 176/2010 , precum și la dispozițiile
art. 160 alin. (1) lit. b)
și ale
art. 228 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , se susține că acestea încalcă principiul neretroactivității, în măsura în care se aplică pentru fapte anterioare intrării în vigoare a
Legii nr. 176/2010 , respectiv a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 .
13.
De asemenea, se susține că textele încalcă principiul egalității în fața legii, invocându-se exemple care ilustrează practica neunitară a instanțelor.
14.
Totodată, se apreciază că textele încalcă
art. 53 din Constituție
referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi, prin raportare la dreptul de a fi ales.
15.
Tribunalul Vâlcea - Secția a II-a civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Referitor la criticile de neconstituționalitate formulate de autor prin raportare la
art. 16 , instanța apreciază că interpretarea diferită a acelorași prevederi legale de către instanțe nu poate fi considerată ca fiind o încălcare a egalității de tratament, atâta vreme cât divergențele de jurisprudență constituie, prin natura lor, consecința inerentă a oricărui sistem judiciar care se bazează pe un ansamblu de instanțe de fond având competență în raza lor teritorială, existența unei practici neunitare fiind unanim acceptată, cu condiția ca aceasta să nu persiste în timp și să existe un mecanism la îndemâna instanței supreme prin care aceasta să regleze aceste contradicții de jurisprudență, cum a statuat, cu valoare de principiu, în multe spețe, chiar Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În privința criticilor referitoare la încălcarea dispozițiilor
art. 53 din Constituție , raportat la dreptul de a fi ales, instanța susține că este atributul exclusiv al legiuitorului să stabilească sancțiunea aplicabilă în cazul constatării stării de incompatibilitate a persoanelor ce ocupă funcții sau demnități publice, în acord cu scopul urmărit prin
Legea nr. 176/2010 , și anume asigurarea integrității și transparenței în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, iar Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa că prevederile
art. 25 din Legea nr. 176/2010
sunt în concordanță cu acest scop și nu contravin normelor constituționale privind dreptul de a fi ales și restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. În acest sens, invocă
Decizia nr. 481 din 21 noiembrie 2013 ,
Decizia nr. 483 din 21 noiembrie 2013
și
Decizia nr. 638 din 11 noiembrie 2014 . De asemenea, tribunalul apreciază că prevederile legale criticate nu încalcă nici dispozițiile
art. 1 din Constituție .
16.
Tribunalul Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale întrucât este delegată atribuția de legiferare specifică numai puterii legislative către puterea judecătorească - de a aprecia dacă sintagma „de la încetarea mandatului“ se referă la mandatul în care alesul local/primar a fost găsit în stare de incompatibilitate sau la mandatul în care a rămas definitiv raportul de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate. Susține că neclaritatea sintagmei respective determină soluții diametral opuse în aplicarea legii, cu încălcarea
art. 1 ,
16
și
53 din Constituție . În acest sens face referire la jurisprudența Curții Constituționale referitoare la condițiile de calitate pe care trebuie să le îndeplinească orice act normativ.
17.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
18.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
19.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
20.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 25 din Legea nr. 176/2010
privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, și dispozițiile
art. 160 alin. (1) lit. b)
și ale
art. 228 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019
privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții care au următorul conținut:
–
Articolul 25
din Legea nr. 176/2010 :
Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat că a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective, în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta și dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni.
Persoana eliberată sau destituită din funcție potrivit prevederilor alin. (1) sau față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicția de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate.
Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcție ori, după caz, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective.
Prin derogare de la dispozițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancțiunile disciplinare care pot fi aplicate ca urmare a săvârșirii unor abateri dintre cele cuprinse în prezenta lege nu pot consta în mustrare sau avertisment.
Răspunderea civilă sau administrativă, disciplinară, pentru faptele care determină existența conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate ale persoanelor aflate în exercitarea demnităților publice sau funcțiilor publice este înlăturată, nemaiputând fi angajată în condițiile depășirii termenului general de prescripție de 3 ani de la data săvârșirii lor, în conformitate cu art. 2.517 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.;
–
Articolul 160
alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 :
Mandatul primarului încetează, de drept, în următoarele cazuri: [...]
b)
constatarea și sancționarea, în condițiile legii privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, a unei stări de incompatibilitate;
–
Articolul 228
alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 : „Fapta aleșilor locali de a încălca prevederile alin. (1) și legislația în materie privind conflictul de interese constituie abatere disciplinară și se sancționează cu diminuarea indemnizației cu 10% pe o perioadă de maximum 6 luni.“
21.
În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în
art. 1 alin. (5)
privind principiul legalității,
art. 15 alin. (2)
referitor la principiul neretroactivității,
art. 16
privind egalitatea în drepturi a cetățenilor și
art. 53
privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, se invocă dispozițiile Convenției privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
22.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă, mai întâi, că, prin
Decizia nr. 418 din 3 iulie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 30 iulie 2014, soluționând excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 , prin raportare la dispozițiile
art. 1 alin. (5)
și ale
art. 16 din Constituție , instanța de contencios constituțional a constatat că prevederile
art. 25 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 176/2010
sunt constituționale în măsura în care sintagma „aceeași funcție“ se referă la toate funcțiile eligibile prevăzute de art. 1 din aceeași lege. Însă, prin această decizie, Curtea a răspuns unor critici diferite, astfel încât considerentele reținute nu sunt relevante în prezenta cauză.
23.
Referitor la criticile privind dispozițiile
art. 25 din Legea nr. 176/2010 , care prevăd sancțiunile aplicabile persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese și ale
art. 160 alin. (1) lit. b)
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , care dispun încetarea de drept a mandatului primarului în caz de incompatibilitate, Curtea observă că, în esență, autorii excepției invocă neconstituționalitatea acestor norme prin prisma unor aspecte ce țin de interpretarea și aplicarea lor în cauza dedusă judecății, operațiuni care excedează controlului de constituționalitate.
24.
Interpretarea legilor este operațiunea rațională, indispensabilă în procesul aplicării și respectării acestora, având ca scop clarificarea înțelesului normelor juridice sau a câmpului lor de aplicare (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 1.560 din 7 decembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 24 februarie 2011), iar, în procesul de soluționare a cauzelor cu care au fost învestite, această operațiune este realizată de instanțele judecătorești, în mod necesar, prin recurgerea la metodele interpretative, fără ca prin aceasta să se substituie legiuitorului, al cărui rol este edictarea normelor juridice, și nu interpretarea acestora.
25.
În consecință, stabilirea în concret a stării de incompatibilitate în cazul primarilor revine instanței judecătorești, care, cu prilejul soluționării acțiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, analizează particularitățile fiecărei spețe, în lumina dispozițiilor legale cu incidență în materie, astfel încât soluția dispusă să corespundă scopului legii - asigurarea integrității și transparenței în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și prevenirea corupției instituționale.
26.
De asemenea, eventualele probleme și divergențe în interpretarea și aplicarea legii pot fi eventual supuse aprecierii Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe calea hotărârii prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept sau a recursului în interesul legii. Astfel, se observă că, prin
Decizia nr. 1 din 18 ianuarie 2021 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 277 din 19 martie 2021, instanța supremă a decis că, în interpretarea dispozițiilor
art. 160 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019
privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare [ art. 15 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare], ale
art. 91 alin. (1^1) din Legea nr. 161/2003
privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 2 aprilie 2003, cu modificările și completările ulterioare, și ale
art. 25 alin. (1)
și
(3) din Legea nr. 176/2010 , intervine încetarea de drept a mandatului de primar, chiar dacă acesta este ulterior mandatului în cursul căruia a fost constatată starea de incompatibilitate printr-un raport de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, a cărui legalitate a fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă.
27.
Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 25 din Legea nr. 176/2010
și ale
art. 160 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019
este inadmisibilă.
28.
În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 228 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , Curtea observă că aceste dispoziții legale instituie reguli aplicabile conflictului de interese pentru aleșii locali. Având în vedere că obiectul cauzei în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate îl constituie soluționarea cererii de anulare a ordinului prefectului privind încetarea de drept înainte de termen a mandatului de primar ca urmare a încălcării regimului incompatibilităților, iar nu al conflictului de interese, se constată că dispozițiile
art. 228 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019
nu au legătură cu soluționarea cauzei în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. Or, potrivit dispozițiilor
art. 29 alin. (1) teza finală din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță „care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acesteia“.
29.
Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 228 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019
este inadmisibilă.
30.
În același sens, Curtea s-a pronunțat și prin
Decizia nr. 13 din 30 ianuarie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 17 iunie 2024, precum și prin
Decizia nr. 577 din 22 noiembrie 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 5 aprilie 2023.
31.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 25 din Legea nr. 176/2010
privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative și ale
art. 160 alin. (1) lit. b)
și ale
art. 228 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019
privind Codul administrativ, excepție ridicată de Cristian Sorin Romcescu în Dosarul nr. 161/90/2021 al Tribunalului Vâlcea - Secția a II-a civilă și de Gheorghe Ilie Costeluș în Dosarul nr. 2/63/2021 al Tribunalului Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Vâlcea - Secția a II-a civilă și Tribunalului Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 4 noiembrie 2025.
PREȘEDINTE CRISTIAN DELIORGA Magistrat-asistent, Cristian-Nicolae Sima
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.