Decizia nr. 642/2025
referitoare la excepția de neconstituționalitate a sintagmei "din activități autorizate potrivit legii" din cuprinsul dispozițiilor art. 34 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 76/2002 16 ianuarie 2002 (prevederi anume) privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă
Elena-Simina Tănăsescu
- președinte
Asztalos Csaba-Ferenc
- judecător
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dacian-Cosmin Dragoș
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Cristian-Lucian Dumitra
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 34 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2002
privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, excepție ridicată de Liviu Moroianu în Dosarul nr. 4.915/118/2020 al Curții de Apel Constanța - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.528D/2021.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă
Decizia Curții Constituționale nr. 177 din 28 martie 2019 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
4.
Prin Încheierea din 2 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.915/118/2020, Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 34 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2002
privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. Excepția a fost ridicată de Liviu Moroianu într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei dispoziții privind indemnizația de șomaj, cauză aflată în etapa procesuală a apelului.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile
art. 34 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2002
contravin prevederilor constituționale ale
art. 16
privind egalitatea în drepturi. Astfel, susține că este exclus într-un mod discriminatoriu din cadrul beneficiarilor indemnizației de șomaj, fiind stabilită o diferență de regim juridic nejustificată între persoanele care obțin venituri din activități autorizate potrivit legii și cele care obțin venituri care nu se încadrează în categoria anterior menționată, acesta fiind exclus de la beneficiul indemnizației, chiar dacă realizează venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referință, în vigoare.
6.
Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. Consideră că legiuitorul este învestit cu atributul stabilirii condițiilor de acordare a acestei indemnizații, fiind îndreptățit să instituie reglementări diferențiate prin raportare la situații obiectiv diferite.
7.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
9.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
10.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozițiile
art. 34 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2002
privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 6 februarie 2002, astfel cum au fost modificate prin
art. I pct. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 126/2008
privind modificarea și completarea unor acte normative în vederea eliminării legăturilor dintre nivelul drepturilor acordate din bugetul asigurărilor pentru șomaj și nivelul salariului de bază minim brut pe țară și al stabilirii măsurilor de aplicare a unor regulamente comunitare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 14 octombrie 2008.
11.
Curtea observă însă că din motivarea excepției de neconstituționalitate transpare în mod clar intenția autorului acesteia de a contesta sintagma „din activități autorizate potrivit legii“ din cuprinsul acestor dispoziții. Instanța de contencios constituțional a stabilit că în practica sa trebuie să țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate, și nu de un criteriu procedural strict formal constând în indicarea formală de către autorul excepției a textului legal criticat, dacă acest lucru rezultă din finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepției. ( Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1006 din 18 decembrie 2006).
12.
În consecință, prin prisma considerațiilor expuse, Curtea va reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate sintagma „din activități autorizate potrivit legii“ din cuprinsul dispozițiilor
art. 34 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2002
privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, care au următorul conținut:
„(1)
Șomerii prevăzuți la
art. 17 alin. (1)
beneficiază de indemnizație de șomaj dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: (...)
b)
nu realizează venituri sau realizează, din activități autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referință, în vigoare;“.
13.
Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale
art. 16
- Egalitatea în drepturi.
14.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în opinia autorului, dispozițiile de lege criticate stabilesc o diferență de regim juridic nejustificată între persoanele care obțin venituri din activități autorizate potrivit legii și cele care obțin venituri care nu se încadrează în categoria mai sus amintită, aceștia din urmă fiind excluși de la beneficiul acordării indemnizației de șomaj, chiar dacă realizează venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referință în vigoare.
15.
Față de aceste critici, Curtea reține că, prin
Decizia Curții Constituționale nr. 177 din 28 martie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 iulie 2019, instanța de contencios constituțional a statuat, mai întâi, că dreptul la ajutor de șomaj este consacrat, alături de alte drepturi fundamentale, în cadrul
art. 47 alin. (2) din Constituție . Astfel, textul constituțional prevede că „Cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistență medicală în unitățile sanitare de stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege“, recunoscând astfel competența exclusivă a legiuitorului de a reglementa condițiile acordării acestor drepturi fundamentale.
16.
Dispozițiile
art. 34 alin. (1) din Legea nr. 76/2002
stabilesc condițiile cumulative pe care persoanele prevăzute la
art. 17 alin. (1)
din aceeași lege trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de indemnizația de șomaj.
17.
O primă condiție este însăși încadrarea în ipoteza prevăzută de ultimul articol de lege menționat care se referă, în esență, la faptul de a nu avea un loc de muncă, așa cum, de altfel, se arată și în
art. 5 pct. IV lit. c) teza întâi din Legea nr. 76/2002 . De asemenea, este relevant că, potrivit definiției date de
art. 5 pct. VII din Legea nr. 76/2002
indemnizației de șomaj, aceasta reprezintă „o compensație parțială a veniturilor asiguratului ca urmare a pierderii locului de muncă sau a veniturilor absolvenților instituțiilor de învățământ care nu s-au putut încadra în muncă“.
Articolul 5
pct. II
din legea amintită definește locul de muncă ca fiind „cadrul în care se desfășoară o activitate din care se obține un venit și în care se materializează raporturile juridice de muncă sau raporturile juridice de serviciu.“
18.
Dispozițiile
art. 34 alin. (1) lit. a) ,
c)
și
d) din Legea nr. 76/2002
stabilesc alte trei condiții, referindu-se la stagiul de cotizare necesar, cerința de a nu fi îndeplinite condițiile legale de pensionare și cerința ca șomerii să fie înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de muncă.
19.
Articolul 34
alin. (1) lit. b)
din aceeași lege, criticat pe calea excepției de neconstituționalitate, stabilește două condiții. Una dintre ele cere ca persoana „să nu realizeze venituri“ în sensul precizat de
art. 15 alin. (3) din normele metodologice
de aplicare a
Legii nr. 76/2002 , aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 174/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 18 martie 2002, care se referă la: „ a)
persoanele care nu realizează venituri impozabile sau care realizează venituri neimpozabile în conformitate cu
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare;
b)
persoanele care realizează venituri din salarii reprezentând plăți compensatorii acordate persoanelor disponibilizate din bugetul angajatorului, în temeiul contractului colectiv de muncă aplicabil;
c)
persoanele care realizează venituri din investiții, venituri din premii și din jocuri de noroc, venituri din transferul proprietăților imobiliare și venituri din alte surse, definite conform
Legii nr. 227/2015 , cu modificările și completările ulterioare;
d)
persoanele care realizează venituri reprezentând indemnizație de neconcurență care se acordă pe perioada de neconcurență, de către angajator, ulterior încetării contractului individual de muncă, conform
art. 21
și
22 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată , cu modificările și completările ulterioare;
e)
persoanele care realizează venituri reprezentând participarea la profit, care se acordă de către angajator salariaților, administratorilor sau managerilor, ulterior încetării contractului individual de muncă, respectiv contractului de mandat sau contractului de management, conform prevederilor legale;
f)
persoanele care realizează venituri din indemnizația primită conform prevederilor legale, cu ocazia organizării alegerilor locale, alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților sau alegerilor prezidențiale“.
20.
A doua condiție este aceea de a nu realiza „din activități autorizate potrivit legii“ venituri mai mari decât valoarea indicatorului social de referință. Dispozițiile
art. 15 alin. (2) din Normele metodologice
de aplicare a
enumeră activitățile autorizate potrivit legii, după cum urmează: „ a)
activitățile economice desfășurate de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și/sau întreprinderi familiale conform legii;
b)
exercitarea profesiilor liberale potrivit dispozițiilor legale speciale;
c)
exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de către zilieri;
d)
activități desfășurate de persoane fizice în urma cărora se realizează venituri din agricultură, silvicultură sau piscicultură conform
art. 71 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare; e) activități în urma cărora se realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor conform
art. 61 din Legea nr. 571/2003 , cu modificările și completările ulterioare“.
21.
Prin urmare, Curtea constată ca stabilirea dreptului unei persoane de a beneficia de indemnizație de șomaj presupune un demers complex care vizează îndeplinirea mai multor condiții legale, iar aprecierea în concret a situației, dacă realizarea unui anumit de tip de venituri poate reprezenta o piedică pentru obținerea ajutorului de șomaj, trebuie să țină seamă de toate aceste condiții, în mod cumulativ.
22.
Având în vedere că, în fapt, cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate privește stabilirea faptului dacă activitatea desfășurată în calitate de administrator al unei societăți poate fi calificată sau nu ca „o activitate autorizată potrivit legii“, Curtea constată că, în realitate, aspectele învederate de autorul excepției privesc probleme de interpretare și aplicare a legii, în sensul stabilirii dacă veniturile realizate de administratorul unei societăți pot fi cumulate cu indemnizația de șomaj. Or, aceste aspecte țin de competența instanței judecătorești, și nu de cea a instanței de contencios constituțional. Având în vedere cele reținute anterior, instanța de contencios constituțional constată că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.
23.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „din activități autorizate potrivit legii“ din cuprinsul dispozițiilor
art. 34 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2002
privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, excepție ridicată de Liviu Moroianu în Dosarul nr. 4.915/118/2020 al Curții de Apel Constanța - Secția I civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Constanța - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 20 noiembrie 2025.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent, Cristian-Lucian Dumitra
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.