Decizia nr. 468/2025

Elena-Simina Tănăsescu

- președinte

Asztalos Csaba-Ferenc

- judecător

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dacian-Cosmin Dragoș

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Cosmin-Marian Văduva

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin- Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 62 alin. (1)-(3)

și ale

art. 65 alin. (1)-(5) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Elena-Daniela Mocanu în Dosarul nr. 644/102/2021/a1 al Tribunalului Mureș - Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.589D/2021.

2.

La apelul nominal se prezintă autoarea excepției. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autoarei excepției, care, în esență, reia argumentația din excepția așa cum a fost ridicată în fața instanței care a sesizat Curtea.

4.

Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă, a excepției, având în vedere că se solicită completarea reglementării. Categoriile de persoane care, potrivit autoarei, se află, în mod obiectiv, în aceeași situație nu sunt, în realitate, comparabile, având în vedere că autoarea a cotizat și la un sistem privat de pensii și primește o pensie și de la acest sistem. În schimb, cei care au realizat stagiul complet de cotizare în cadrul sistemului public de pensii primesc pensie doar în cadrul acestui sistem.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5.

Prin Încheierea din 20 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 644/102/2021/a1, îndreptată prin Sentința civilă nr. 882 din 6 iulie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 644/102/2021/a1, Tribunalul Mureș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 62 alin. (1)-(3)

și ale

art. 65 alin. (1)-(5) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Elena-Daniela Mocanu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la decizia de pensionare.

6.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată, în esență, că sintagma „stagiu complet de cotizare“ din cuprinsul textelor de lege criticate îi discriminează pe cei care au cotizat succesiv la sistemul public de pensii mai puțin de 35 de ani, neavând, astfel, stagiu complet de cotizare, și, ulterior, la case private de pensii, cum ar fi Casa de Pensii a Avocaților, față de cei care au cotizat 35 de ani la sistemul public de pensii, având, astfel, stagiul complet de cotizare, eșalonat potrivit

anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010 . Categoria pensionarilor din care face parte și autoarea excepției este exclusă de la beneficiul prevăzut în

art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 , fiind, astfel, discriminată.

7.

Din cauza faptului că a locuit în Târgu Mureș, unde aerul a fost poluat, din cauza activității combinatului Azomureș, caracterizată prin emisii de amoniac și alte gaze toxice și noxe cu efecte cancerigene zeci de ani, autoarea excepției este o victimă a statului român care și-a încălcat obligațiile prevăzute în

art. 34

și

35 din Constituție . Astfel, autoarea s-a îmbolnăvit de astm bronșic alergic, a suferit mult și a și cheltuit resurse foarte mari în lupta cu această boală. Statul român, în plus față de cauzarea acestei boli chinuitoare, continuă să încalce drepturile autoarei, adoptând dispoziții legale aparent benefice, cum sunt și cele criticate în prezenta cauză, sau ordonanțe de urgență, cum este

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2021

privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, care amână intrarea în vigoare a mult așteptatei

Legi nr. 127/2019

privind sistemul public de pensii.

8.

Tribunalul Mureș - Secția civilă apreciază că excepția este neîntemeiată.

9.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

10.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autoarei și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

11.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 62 alin. (1)-(3)

și ale

art. 65 alin. (1)-(5) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care reglementau condițiile de acordare a pensiei anticipate și, respectiv, a pensiei anticipate parțiale.

13.

Ulterior sesizării Curții Constituționale, prevederile criticate din cuprinsul

art. 65 din Legea nr. 263/2010

au fost modificate, iar, după data de 1 septembrie 2024,

Legea nr. 263/2010

a fost abrogată. Dar, având în vedere cele reținute în

Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea Constituțională este legal învestită cu soluționarea excepției de neconstituționalitate așa cum a fost ridicată de către autoarea acesteia.

14.

Se apreciază că dispozițiile criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale

art. 16 alin. (1)

referitor la egalitatea în drepturi, ale

art. 34 alin. (1)

și

(2)

cu privire la dreptul la ocrotirea sănătății, ale

art. 35

privind dreptul la un mediu sănătos și ale

art. 41 alin. (1)

privind munca și protecția socială a muncii.

15.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin

Decizia nr. 458 din 16 septembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 28 octombrie 2014, a statuat că atât pensia anticipată, cât și pensia anticipată parțială se deosebesc de pensia pentru limită de vârstă prin faptul că se permite reducerea vârstei standard de pensionare, în condițiile în care este realizat stagiul complet de cotizare cu o depășire (de peste 8 ani, în cazul pensiei anticipate, și de până la 8 ani, în cazul pensiei anticipate parțiale).

16.

În prezenta cauză autoarea este, în esență, nemulțumită de faptul că legiuitorul acordă pensia anticipată parțială doar asiguraților care au realizat stagiul complet de cotizare sau l-au depășit cu până la 8 ani în sistemul public de asigurări sociale, și nu și acelor asigurați ai sistemului public de asigurări sociale care au realizat un stagiu de cotizare în sistemul public mai mic de 35 de ani și, deci, nu îndeplinesc condiția de bază pentru a obține pensia anticipată parțială, dar care, eventual, pe durata unui interval egal cu sau mai lung de 35 de ani au realizat stagii de cotizare în alte sisteme de asigurări sociale, cum ar fi cel al asigurării avocaților.

17.

Curtea reține că dreptul fundamental la pensie, garantat de

art. 47 din Constituție , implică, pe lângă îndatorirea fermă a statului român de a plăti o pensie fiecărui asigurat în sistemul public, și o marjă considerabilă de apreciere în ceea ce privește structurarea acestui sistem, tipul de pensii acordate și, în particular, condițiile de acordare a acestora. Astfel, așa cum Curtea Constituțională a statuat constant, de exemplu, prin

Decizia nr. 458 din 16 septembrie 2014 , precitată, intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului stabilirea tipurilor de pensie, a condițiilor ce trebuie îndeplinite de beneficiari pentru a se putea înscrie la pensie, a modului de calcul al cuantumului pensiei și a altor condiții de fond și de formă.

18.

În cauza de față, în niciun caz nu se poate susține că statul a exercitat în mod discreționar această marjă de apreciere. Curtea reține că în discuție este o categorie de pensie „atipică“, respectiv pensia anticipată parțială, adică o formă de prestație socială a statului care depășește nivelul fundamental, acela al pensiei „standard“, respectiv al pensiei pentru limită de vârstă în cazul căreia, se poate spune, statul ar trebui să își exercite marja de apreciere într-o manieră mai strictă. Or, în cauză, fiind vorba despre o prestație care are și un aspect de recompensă a asiguratului care și-a „făcut tema“ achitării minimului pe care statul îl pretinde pentru a putea oferi prestația standard, respectiv pensia pentru limită de vârstă, Curtea va putea aplica exigențe de evaluare a modalității de exercitare a acestei marje într-o manieră mai relaxată decât în situația în care în discuție ar fi condițiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă.

19.

În aceste condiții, Curtea apreciază că soluția criticată de către autoare, departe de a fi arbitrară, este rațională, îndeplinește un scop social cât se poate de legitim, putând fi chiar interpretat ca o manifestare a rolului statului român în realizarea unuia dintre principiile constituționale prevăzute de

art. 1 alin. (3) din Constituție , potrivit căruia România este stat social. Diferența dintre categoria persoanelor în care se află și autoarea și categoria de persoane eligibile să primească pensia anticipată parțială este obiectivă și deosebit de relevantă, respectiv vizează unul dintre pilonii sistemului public de asigurări sociale, adică durata stagiului de cotizare în cadrul acestui sistem public, și nu al altui sistem. Autoarea excepției, neeligibilă pentru beneficiul pensiei anticipate parțiale, poate, eventual, valoriza beneficii prevăzute de sisteme de asigurări sociale neintegrate sistemului public, care, firește, sunt inaccesibile celor care nu sunt parte a acestui sistem neintegrat.

20.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Elena-Daniela Mocanu în Dosarul nr. 644/102/2021/a1 al Tribunalului Mureș - Secția civilă și constată că dispozițiile

art. 62 alin. (1 )-( 3)

și ale

art. 65 alin. (1 )-( 5) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Mureș - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 16 octombrie 2025.