Decizia nr. 612/2025
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 14 lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, ale art. I pct. 7 și ale art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 , ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, ale art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, ale art. IX alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și ale art. XVIII alin. (1) lit. n) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OUG nr. 84/2012 12 decembrie 2012 (prevederi anume) privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea u…
Elena-Simina Tănăsescu
- președinte
Asztalos Csaba-Ferenc
- judecător
Mihai Busuioc
- judecător
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dacian-Cosmin Dragoș
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Cosmin-Marian Văduva
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017
privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene și ale
art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018
privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Marius Cristian Mărtău în Dosarul nr. 27.589/3/2021 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 197D/2022.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.851D/2022, nr. 2.922D/2022, nr. 2.939D/2022, nr. 276D/2023, nr. 524D/2023, nr. 713D/2023, nr. 872D/2023, nr. 1.475D/2023, nr. 1.855D/2023, nr. 2.827D/2023, nr. 932D/2024, nr. 2.530D/2024 și nr. 284D/2025, având un obiect similar, excepție ridicată de Mireille Eugenia Cosmescu și alții, de Constantin Mihai și alții, de Gheorghe Cristea și alții, precum și de Ion Stoichiță în dosarele nr. 7.606/3/2022, nr. 14.304/3/2022, nr. 16.636/3/2022 și nr. 6.751/3/2022 ale Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Nicoleta Constantinescu în Dosarul nr. 480/91/2022 al Tribunalului Vrancea - Secția I civilă, de Petre Manciu și Iancu Badea în Dosarul nr. 1.400/87/2022 al Tribunalului Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal, de Ioan-Iulian Fesan și alții în Dosarul nr. 401/85/2022 al Tribunalului Sibiu - Secția I civilă, de Oreste Stamatiu în Dosarul nr. 1.251/111/2022 al Tribunalului Bihor - Secția I civilă, de Claudiu Ștefan Frâncu în Dosarul nr. 3.412/62/2022 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă, de Petru Savu în Dosarul nr. 5.501/30/2022 al Tribunalului Timiș - Secția I civilă, de Adrian Custură și de Ștefan Custură în dosarele nr. 410/113/2023 și nr. 1.800/113/2023 ale Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și de Nicolae Popa în Dosarul nr. 972/62/2023 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă.
4.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
5.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.
6.
Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.851D/2022, nr. 2.922D/2022, nr. 2.939D/2022, nr. 276D/2023, nr. 524D/2023, nr. 713D/2023, nr. 872D/2023, nr. 1.475D/2023, nr. 1.855D/2023, nr. 2.827D/2023, nr. 932D/2024, nr. 2.530D/2024 și nr. 284D/2025 la Dosarul nr. 197D/2022, care a fost primul înregistrat.
7.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției, având în vedere jurisprudența constantă a Curții, respectiv
Decizia nr. 298 din 18 mai 2022 . Dispozițiile criticate în prezenta cauză și care nu au mai fost examinate în jurisprudența Curții Constituționale, având în vedere că au un conținut similar celor constatate ca fiind constituționale, sunt, deopotrivă, vizate de această jurisprudență. Măsurile criticate sunt temporare, justificate de rațiuni bugetare, care nu aduc atingere drepturilor constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
8.
Prin Încheierea din 20 decembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 27.589/3/2021, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017
privind unele măsuri fiscalbugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene și ale
art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018
privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Marius Cristian Mărtău într-un litigiu având ca obiect acordarea indemnizației prevăzute de
și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 197D/2022.
9.
Prin încheierile din 22 noiembrie 2022, 21 noiembrie 2022 și 25 ianuarie 2023 și, respectiv, prin Sentința civilă nr. 7.317 din 21 noiembrie 2022, pronunțate în dosarele nr. 7.606/3/2022, nr. 14.304/3/2022, nr. 16.636/3/2022 și, respectiv, nr. 6.751/3/2022, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012
privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale
art. 14 lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, ale
art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014
pentru modificarea și completarea
Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 , ale
art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscalbugetare, ale
art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016
privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscalbugetare, ale
art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 , ale
art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018
și ale
art. IX alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021
privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Excepția a fost ridicată de Mireille Eugenia Cosmescu și alții, de Constantin Mihai și alții, de Gheorghe Cristea și alții, precum și de Ion Stoichiță și alții în litigii având ca obiect acordarea indemnizațiilor prevăzute de
și formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 2.851D/2022, nr. 2.939D/2022, nr. 276D/2023 și nr. 524D/2023.
10.
Prin Încheierea din 24 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 480/91/2022, Tribunalul Vrancea - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 , ale
art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017
privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, ale
art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 , ale
art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018
și ale
art. IX alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 . Excepția a fost ridicată de Nicoleta Constantinescu într-un litigiu având ca obiect acordarea indemnizației prevăzute de
și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.922D/2022.
11.
Prin Sentința civilă nr. 106 din 9 februarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.400/87/2022, Tribunalul Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 , ale
art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 , ale
art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017
și ale
art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 . Excepția a fost ridicată de Petre Manciu și Iancu Badea într-un litigiu având ca obiect acordarea indemnizației prevăzute de
și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 713D/2023.
12.
Prin Sentința civilă nr. 226 din 14 martie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 401/85/2022, Tribunalul Sibiu - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 , ale
art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 , ale
art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017
și ale
art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 . Excepția a fost ridicată de Ioan-Iulian Fesan și alții într-un litigiu având ca obiect acordarea indemnizației prevăzute de
și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 872D/2023.
13.
Prin Încheierea din 12 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.251/111/2022, Tribunalul Bihor - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 , ale
art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 , ale
art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 , ale
art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018
și ale
art. IX alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 . Excepția a fost ridicată de Oreste Stamatiu într-un litigiu având ca obiect acordarea indemnizației prevăzute de
și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.475D/2023.
14.
Prin Încheierea din 26 iunie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 3.412/62/2022, Curtea de Apel Brașov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 , ale
art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 , ale
art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018
și ale
art. IX alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 . Excepția a fost ridicată de Claudiu Ștefan Frâncu într-un litigiu având ca obiect acordarea indemnizației prevăzute de
și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.855D/2023.
15.
Prin Încheierea din 18 octombrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 5.501/30/2022, Tribunalul Timiș - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 , ale
art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 , ale
art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 , ale
art. IX alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021
și ale
art. XVIII alin. (1) lit. n) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022
privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Excepția a fost ridicată de Petru Savu într-un litigiu având ca obiect acordarea indemnizației prevăzute de
și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.827D/2023.
16.
Prin deciziile civile nr. 166 din 6 martie 2024 și nr. 566 din 18 iunie 2024, pronunțate în dosarele nr. 410/113/2023 și nr. 1.800/113/2023, Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. I pct. 7
și ale
art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 , ale
art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 , ale
art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 , ale
art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018
și ale
art. IX alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 . Excepția a fost ridicată de Adrian Custură și de Ștefan Custură în litigii având ca obiect acordarea indemnizațiilor prevăzute de
și formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 932D/2024 și nr. 2.530D/2024.
17.
Prin Încheierea din 5 decembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 972/62/2023, Curtea de Apel Brașov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 , ale
art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 , ale
art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017
și ale
art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 . Excepția a fost ridicată de Nicolae Popa într-un litigiu având ca obiect acordarea indemnizației prevăzute de
și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 284D/2025.
18.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că statul trebuie să își execute îndatorirea de a asigura un nivel de trai decent pentru toți cetățenii săi în mod egal și că este și în măsură să o facă, având în vedere costul bugetar redus pe care îl implică plata indemnizațiilor, în continuare denumite indemnizațiile, prevăzute de
Legea nr. 341/2004 , în continuare denumită
Legea , către un număr redus de revoluționari față de plata altor pensii speciale care nu a fost întârziată. În schimb, în cazul plății indemnizațiilor revoluționarilor, nu este vorba decât de o indexare, și nu de însăși plata acestora.
19.
Actele normative criticate nu enunță motivele „înghețării“ plății indemnizațiilor, ținând cont că prețurile nu sunt limitate la nivelul anilor 2017-2021.
20.
În condițiile în care, continuă autorii, aplicarea actelor normative în discuție a fost amânată de două ori, nu se respectă standardele de predictibilitate a legii. Prin adoptarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2017
și, respectiv, a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 , acte normative inferioare legii, Guvernul a modificat sine die un act al puterii legislative, neexistând nicio garanție că această practică nu va fi repetată.
21.
Dreptul la pensie este încălcat, deoarece indemnizațiile, în mod formal astfel botezate, au, în realitate, natura unor drepturi la pensie. Având o astfel de natură și, mai mult, dreptul la pensie fiind un bun în sensul
Primului Protocol
adițional la
Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, autorii conchid că se încalcă și dreptul la proprietate privată.
22.
Indemnizațiile au fost acordate prin Lege. Atât timp cât aceasta este în vigoare, autorii dețin o creanță împotriva statului, garantată de
art. 44 alin. (1) din Constituție .
23.
Autorii invocă și prevederile
art. 47 alin. (2) din Constituție
referitoare la alte forme de asigurări sociale, arătând că indemnizațiile, întrucât sunt prevăzute de Lege, trebuie să se bucure de protecție constituțională. În acest context invocă art. 60 din Convenție.
24.
Diminuarea indemnizațiilor încalcă
art. 53 din Constituție , ținând cont de durata pentru care a fost menținută, respectiv din anul 2010. Apreciază că din anul 2017 însă măsura nu mai respectă condițiile impuse de acest text constituțional, deoarece recesiunea economică a fost depășită, iar economia a crescut. În concluzie, nu se respectă condiția ca măsura să fie proporțională. Durata măsurii atinge substanța dreptului.
25.
Ordonanțele de urgență ale Guvernului nu au fost impuse de necesitatea menținerii echilibrului bugetar, ci din considerente irelevante. Astfel, necesitatea îndeplinirii unor obligații bugetare și a cerințelor programului de guvernare nu pot justifica măsura diminuării indemnizațiilor.
26.
Plafonarea indemnizațiilor conduce la discriminarea beneficiarilor acestora față de beneficiarii pensiilor din sistemul public de pensii sau salariații din sistemul public, având în vedere majorările punctului de pensie și ale salariilor/soldelor/indemnizațiilor prin lege acordate acestor din urmă categorii.
27.
Deși prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2011
privind utilizarea indicatorului de referință câștigul salarial mediu brut în actele normative din domeniul muncii și protecției sociale se transmite voința legiuitorului de a se utiliza drept indicator câștigul salarial mediu brut în algoritmul de calcul al indemnizației reparatorii prevăzute de
art. 4 din Lege , în mod abuziv și contradictoriu cu conținutul acestei norme de drept, prin
art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014
se stipulează că în anul 2015 indemnizațiile se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2014.
28.
Beneficiarii indemnizațiilor sunt discriminați față de categoriile prevăzute în
privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, care beneficiază în mod real de restabilirea drepturilor salariale și asigurări sociale față de nivelul lor avut anterior diminuării cu 25% și, respectiv, 15%. Persoanele vizate de Lege au beneficiat doar formal de restabilire, deoarece, prin neluarea în considerare a algoritmului de calcul al indemnizațiilor prevăzut de Lege, diminuarea cu 15% a indemnizațiilor a persistat și persistă.
29.
Discriminarea a persistat și persistă și sub aspectul faptului că norma de drept instituită de
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2011 , „salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat“ și "câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat“, nu a fost aplicată și în cazul autorilor prezentei excepții. Astfel, în timp ce la calculul drepturilor, inclusiv al pensiilor, tuturor categoriilor sociale, plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat, este utilizat indicatorul câștigul salarial mediu brut în locul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, în cazul autorilor este menținut la calculul indemnizațiilor ultimul salariu mediu cunoscut, respectiv cel al lunii octombrie 2010.
30.
Referitor la prevederile
art. 18 din Legea nr. 283/2011
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, discriminarea operează atât față de celelalte categorii de beneficiari ai
Legii , răniți, reținuți, urmași, cât și, în mod deosebit, față de persoanele care și-au jertfit viața ori au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987, asimilate luptătorilor remarcați, iar în timp ce asupra unora operează neacordarea indemnizației reparatorii, în speță pentru luptătorii remarcați, în cazul celeilalte categorii nu se aplică operațiunea juridică a neacordării acestei indemnizații, ei fiind încă în plata acesteia.
31.
Se încalcă dreptul la viață, garantat de
art. 22 din Constituție , deoarece indemnizațiile este singura sursă de existență.
32.
Măsura criticată nu este proporțională în raport cu situația care a determinat-o, în condițiile în care diminuarea încetează pentru toate categoriile pentru care a operat, iar pentru categoria din care fac parte și autorii diminuarea produce în continuare efecte juridice.
33.
Pe perioada plății indemnizațiilor,
Legea
nu a fost modificată în sensul înlocuirii permanente sau temporare a algoritmului care vizează acordarea indemnizațiilor reparatorii. Pe toată această perioadă de funcționare a
Legii
și a acordării indemnizațiilor, trebuie utilizat indicatorul câștigul salarial mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și nicidecum salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
34.
Modificările rapide și suspendarea efectelor
Legii
fac imposibilă adaptarea conduitei la prevederile acesteia, în acest fel fiind încălcate standardele constituționale de predictibilitate a legii.
35.
Motivul invocat de Guvern în adoptarea ordonanțelor de urgență criticate, indexarea sau neindexarea indemnizațiilor, în niciun caz nu reprezintă o situație extraordinară, așa cum condiționează
art. 115 alin. (4) din Constituție
adoptarea unei ordonanțe de urgență. Dacă legiuitorul apreciază că este necesară schimbarea cadrului legislativ și, spre exemplu, se impune o indexare din 4 în 4 ani, atunci are obligația să modifice textul legislativ ca atare, și nu să schimbe destinația unui text de lege printr-o procedură mascată a unei ordonanțe de urgență.
36.
Măsurile criticate au fost adoptate cu încălcarea
art. 53 din Constituție , deoarece nu au fost adoptate de către Parlament prin lege, ci de către Guvern prin ordonanțe de urgență, iar aprobarea acestora de către Parlament nu satisface aceste exigențe constituționale.
37.
Adoptarea anuală, pentru perioada 2012-2021, a ordonanțelor de urgență cu același conținut nu mai constituie o situație extraordinară ce nu poate fi amânată.
38.
Se încalcă și
art. 115 alin. (6) din Constituție . Astfel, dacă legiuitorul este competent să dimensioneze nivelul unei indemnizații, Guvernul nu este abilitat să îl modifice, invocând, anual, aceeași situație extraordinară.
39.
Dispozițiile criticate sunt neconstituționale dacă prin sintagma se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie a anului precedent se instituie un tratament juridic diferit în acordarea pentru anul curent a indemnizațiilor în funcție de două ipoteze alternative (cuvenit/aflat în plată) care nu sunt obiective și conduc la cuantumuri discriminatorii fără justificare.
40.
Recalcularea indemnizațiilor doar pentru unii beneficiari ai
Legii
este discriminatorie. Indemnizațiile au fost calculate pe baza unor hotărâri judecătorești definitive, însă tocmai practica neunitară a instanțelor este discriminatorie, fiind necesară o hotărâre care să unifice practica instanțelor.
41.
Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a abrogat toate actele normative prin care indemnizațiile au fost plafonate la nivelul anului 2010, iar plafonările ulterioare datei intrării sale în vigoare sunt nelegale, chiar dacă au aparența de legalitate. În perioada 1 iulie 2017-6 decembrie 2017 (data adoptării
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2017 ), nu a mai existat nicio bază legală pentru prorogarea plafonării indemnizațiilor. Ținând seama de prevederile
art. 68 alin. (3) din Legea nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017
nu se mai puteau proroga prevederile actelor normative abrogate prin
Legea-cadru nr. 153/2017 .
42.
Articolul I
pct. 7
și
art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014
împreună conduc la concluzia că este înlăturat calculul prin aplicarea coeficientului asupra unui salariu de referință și se acordă indemnizația la nivelul acordat urmașilor pentru luna decembrie 2014. Cu toate acestea, modul confuz, neclar și lipsit de precizie cu care a operat legiuitorul prin modificarea normei generale concomitent cu derogarea de la aceasta a condus în practică, inclusiv în cea judiciară, la efectuarea unui calcul prin aplicarea coeficientului de 0,50 însă la un salariu de referință din 2016 prin operarea
art. IV
și a normelor speciale succesive dintre anii 2011 și 2016 pentru a contopi regula generală cu cele speciale și a conduce la un cuantum inferior, în ciuda faptului că normele respective nu fac referire la menținerea salariului de referință, ci la menținerea cuantumului concret calculat și acordat anterior.
43.
În final, autorii menționează considerentele și soluția din
Decizia Curții Constituționale nr. 314 din 5 iunie 2014 .
44.
Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 197D/2022, apreciază că excepția vizează însuși fondul cererii, astfel că o precizare a punctului său de vedere ar echivala cu o antepronunțare în cauză.
45.
Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 2.851D/2022, nu și-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepției.
46.
Tribunalul Vrancea - Secția I civilă apreciază că excepția este neîntemeiată.
47.
Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarele nr. 2.939D/2022, nr. 276D/2023 și nr. 524D/2023, apreciază că excepția este neîntemeiată.
48.
Tribunalul Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată.
49.
Tribunalul Sibiu - Secția I civilă apreciază că excepția este neîntemeiată.
50.
Tribunalul Bihor - Secția I civilă apreciază că excepția este neîntemeiată.
51.
Curtea de Apel Brașov - Secția civilă apreciază că excepția este neîntemeiată.
52.
Tribunalul Timiș - Secția I civilă apreciază că excepția este neîntemeiată.
53.
Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția este neîntemeiată.
54.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
55.
Guvernul, în punctul de vedere transmis în Dosarul nr. 2.851D/2022, apreciază că excepția este neîntemeiată, având în vedere soluția și motivarea din
Decizia Curții Constituționale nr. 317 din 19 mai 2022 .
56.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
57.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
58.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum reiese din motivarea excepției, îl reprezintă, în mod punctual, câte o prevedere normativă dintr-o serie de 10 ordonanțe de urgență prin care Guvernul a „înghețat“ plata indemnizațiilor prevăzute de
Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, respectiv următoarele dispoziții:
–
art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012
privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012 (critica vizează exclusiv
art. II art. 18 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010);
–
art. 14 lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013;
–
art. I pct. 7
și
art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014
pentru modificarea și completarea
Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014;
–
art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015;
–
art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016
privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1035 din 22 decembrie 2016;
–
art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017
privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2017;
–
art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017
privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017;
–
art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018
privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018;
–
art. IX alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021
privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1202 din 18 decembrie 2021;
–
art. XVIII alin. (1) lit. n) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022
privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1186 din 9 decembrie 2022.
59.
Prevederile normative enumerate stabilesc menținerea în plată în anii 2013-2023 a indemnizațiilor prevăzute de
la nivelul anilor anteriori. Curtea constată că o parte dintre dispozițiile criticate în mod punctual au fost abrogate. Însă, prin
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea Constituțională a stabilit că sintagma în vigoare din cuprinsul dispozițiilor
art. 29 alin. (1)
și ale
art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare.
60.
În plus, o parte dintre cele 10 ordonanțe de urgență din care fac parte dispozițiile anterior enumerate sunt criticate și din perspectiva prevederilor
art. 115 alin. (4) din Constituție , astfel încât Curtea Constituțională este învestită și cu soluționarea criticilor formulate din această perspectivă.
61.
O parte dintre prevederile criticate au fost modificate ulterior, dar, având în vedere cele reținute de Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , precitată, excepția de neconstituționalitate este admisibilă.
62.
În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în
art. 16 alin. (1) ,
art. 44 ,
47 ,
52 ,
53 ,
art. 115 alin. (4) , precum și celor ale
art. 1 privind protecția proprietății din Primul Protocol
adițional la
Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale
art. 25 privind dreptul la nivel de trai din Declarația
Universală a Drepturilor Omului.
63.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că criticile de neconstituționalitate sunt identice cu cele formulate în numeroase cauze deja soluționate de Curtea Constituțională, de exemplu, prin
Decizia nr. 554 din 17 decembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 7 februarie 2014,
Decizia nr. 151 din 27 martie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 16 iulie 2018,
Decizia nr. 616 din 2 octombrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 5 februarie 2019,
Decizia nr. 299 din 25 mai 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 7 septembrie 2023,
Decizia nr. 153 din 30 martie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 23 august 2023, sau
Decizia nr. 762 din 14 decembrie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 7 mai 2024. În esență, Curtea a constatat că Guvernul nu a încălcat nici drepturile fundamentale invocate și nici procedura de adoptare a ordonanțelor de urgență impusă de
art. 115 din Constituție
prin luarea măsurii de suspendare a indemnizației prevăzute de
pentru intervalul 2016-2021.
64.
Întrucât prevederile
art. IX alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021
și cele ale
art. XVIII alin. (1) lit. n) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 , care nu au mai fost analizate de Curtea Constituțională, au același conținut cu cel al normelor criticate din celelalte 8 ordonanțe de urgență ale Guvernului care au mai fost examinate de Curtea Constituțională, soluția și considerentele din deciziile anterior enumerate sunt valabile și cu privire la aceste două acte normative.
65.
Având în vedere că în jurisprudența anterioară Curtea a răspuns pe larg criticilor formulate și în cauza de față, precum și faptul că nu există motive de îndepărtare de la această jurisprudență, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, prezenta excepție.
66.
Pentru considerentele expuse, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marius Cristian Mărtău în Dosarul nr. 27.589/3/2021 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Mireille Eugenia Cosmescu și alții, de Constantin Mihai și alții, de Gheorghe Cristea și alții, precum și de Ion Stoichiță în dosarele nr. 7.606/3/2022, nr. 14.304/3/2022, nr. 16.636/3/2022 și nr. 6.751/3/2022 ale Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Nicoleta Constantinescu în Dosarul nr. 480/91/2022 al Tribunalului Vrancea - Secția I civilă, de Petre Manciu și Iancu Badea în Dosarul nr. 1.400/87/2022 al Tribunalului Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal, de Ioan-Iulian Fesan și alții în Dosarul nr. 401/85/2022 al Tribunalului Sibiu - Secția I civilă, de Oreste Stamatiu în Dosarul nr. 1.251/111/2022 al Tribunalului Bihor - Secția I civilă, de Claudiu Ștefan Frâncu în Dosarul nr. 3.412/62/2022 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă, de Petru Savu în Dosarul nr. 5.501/30/2022 al Tribunalului Timiș - Secția I civilă, de Adrian Custură și de Ștefan Custură în dosarele nr. 410/113/2023 și nr. 1.800/113/2023 ale Curții de Apel Galați -Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și de Nicolae Popa în Dosarul nr. 972/62/2023 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă și constată că dispozițiile
art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012
privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale
art. 14 lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, ale
art. I pct. 7
și ale
art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014
pentru modificarea și completarea
Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 , ale
art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale
art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016
privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale
art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017
privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, ale
art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017
privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, ale
art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018
privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, ale
art. IX alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021
privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și ale
art. XVIII alin. (1) lit. n) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022
privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Vrancea - Secția I civilă, Tribunalului Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Sibiu - Secția I civilă, Tribunalului Bihor - Secția I civilă, Curții de Apel Brașov - Secția civilă, Tribunalului Timiș - Secția I civilă și Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 11 noiembrie 2025.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.