Hotărâre · Curtea Constituțională

Hotărârea nr. 28/2000

privind contestarea înregistrării candidaturilor domnilor Ion Iliescu și Petre Roman pentru funcția de Președinte al României

prezumat în vigoare

Data actului
3 noiembrie 2000
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 593 din 22 noiembrie 2000
Citează
3 acte
Structură
0 articole · 7.366 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Mariana Trofimescu - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

La data de 3 noiembrie 2000 Biroul Electoral Central a înaintat Curții Constituționale, în vederea soluționării, contestația înregistrată la nr. 321 din 2 noiembrie 2000, formulată de doamna Doina Elena Noghin.

Contestația privește înregistrarea candidaturilor domnilor Ion Iliescu și Petre Roman pentru funcția de Președinte al României la alegerile din 26 noiembrie 2000 și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 365D/2000.

Potrivit dispozițiilor art. 20 alin. 4 teza întâi din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, astfel cum a fost modificat prin

Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 19 din 17 octombrie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 17 octombrie 2000, contestațiile se soluționează fără citarea părților, cu participarea numai a judecătorilor Curții, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.

Prin contestație se susține, în principal, ca cei doi candidați la funcția de Președinte al României se fac vinovați pentru "varsari de sânge de la Revoluția din Decembrie 1989", pentru deturnarea Revoluției de la desfășurarea ei pașnică și nedezvaluirea adevarurilor despre evenimentele din timpul Revoluției, ca urmare a deținerii funcțiilor avute atunci. Se mai susține ca aceiași candidați sunt vinovați pentru instigare între diversele grupuri sociale: intelectuali muncitori, studenți - mineri, militari - politisti etc. Totodată, afirma contestatoarea, aceștia, prin politica pe care au promovat-o, au determinat regresul financiar, moral și economic al românilor. În aceste situații urmărirea și tracasarea militantilor s-a petrecut atât în țara, cat și în străinătate. Contestatoarea mai arata ca, de altfel, ea însăși a fost urmărită de agenți ai poliției politice. Aceste motive se regăsesc în mai multe anexe aflate la dosarul cauzei. Anexele sunt copii de pe unele memorii adresate de contestatoare diferitelor autorități de stat, precum și unele scrieri personale, în care se face referire la situația acesteia. În cuprinsul lor cei doi candidați la funcția de Președinte al României sunt considerați totodată vinovați de "implementarea", imediat după anul 1990, "a unui asa-numit sistem al consensului original, care consta în urmărirea nealiniatilor la neocomunism", afectand în mod direct individul.

Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii în temeiul

art. 85 alin. (1) din Legea nr. 68/1992

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, coroborat cu

art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992

pentru alegerea Președintelui României, arata ca, întrucât motivele cuprinse în contestație nu privesc condițiile prevăzute în art. 16 alin. (3), art. 35 și 34 din Constituție, contestația trebuie respinsă ca neîntemeiată.

CURTEA,

analizând contestația în raport cu prevederile Constituției și ale

Legii nr. 69/1992

pentru alegerea Președintelui României, cu modificările ulterioare, vazand concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, retine următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 144 lit. d) din Constituție, ale

art. 26 din Legea nr. 47/1992 , republicată, ale art. 2 alin. (2) și ale

art. 11 alin. (2) și (3) din Legea nr. 69/1992 , Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența să soluționeze contestația privind înregistrarea candidaturii pentru funcția de Președinte al României.

În motivarea contestației ce formează obiectul prezentului dosar se susține, în esenta, ca domnii Ion Iliescu și Petre Roman nu îndeplinesc condițiile necesare pentru a candida la funcția de Președinte al României, deoarece se fac vinovați de desfășurarea evenimentelor care au avut loc atât în timpul Revoluției din 1989, cat și ulterior, "în timpul guvernarii Iliescu-Roman", când aceștia au provocat saracirea mai multor români și au exercitat, împreună cu anumite structuri ale statului, urmărirea și reprimarea opozantilor anticomunisti.

Examinând contestația ce a fost formulată în cauza, Curtea constata ca atât condițiile de eligibilitate, cat și impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României sunt prevăzute expres și limitativ la art. 35, 34, art. 16 alin. (3), art. 37 alin. (3) și la art. 81 alin. (4) din Constituție, al căror conținut este următorul:

- Art. 35: "(1) Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 37 alineatul (3).

(2) Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani, pentru a fi aleși în Camera Deputaților sau în organele locale, și vârsta de cel puțin 35 de ani, pentru a fi aleși în Senat sau în funcția de Președinte al României.";

- Art. 34: "(1) Cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv.

(2) Nu au drept de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, și nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.";

- Art. 16 alin. (3): "Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetățenia română și domiciliul în țara.";

- Art. 37 alin. (3): "Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică.";

- Art. 81 alin. (4): "Nici o persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi și succesive".

În speta, examinând motivele invocate de contestatoare, Curtea constata ca acestea nu se regăsesc în conținutul prevederilor constituționale anterior menționate. Asemenea motive reprezintă opinii personale ale contestatoarei, care, eventual, pot fi avute în vedere cu ocazia exprimarii votului.

În consecința, contestația care face obiectul prezentei cauze urmează să fie respinsă.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 144 lit. d) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. B.a), al

art. 26 și 27 din Legea nr. 47/1992 , republicată, precum și al art. 2 alin. (2) și al

art. 11 alin. (2) și (3) din Legea nr. 69/1992 ,

CURTEA

În numele legii

HOTĂRĂȘTE:

Respinge contestația privind înregistrarea candidaturilor domnilor Ion Iliescu și Petre Roman pentru funcția de Președinte al României, contestație formulată de doamna Doina Elena Noghin.

Hotărârea este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta
───────────────

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.