Decizia nr. 477/2025
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) coroborat cu art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
prezumat în vigoare
Elena-Simina Tănăsescu
- președinte
Asztalos Csaba-Ferenc
- judecător
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dacian-Cosmin Dragoș
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Cosmin-Marian Văduva
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 14 alin. (3)
coroborat cu
art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Învățământului Preuniversitar Prof. Ion Neacșu Buzău, în numele membrilor de sindicat Gabriela Matiu și alții, în Dosarul nr. 741/42/2021 al Curții de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.097D/2022.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.568D/2022, nr. 1.584D/2022, nr. 2.220D/2022, nr. 2.603D/2022 și nr. 3.864D/2024, având un obiect identic, excepție ridicată de Sindicatul Învățământului Spiru Haret Dolj, în numele membrilor de sindicat Paula Maricica Mitruți și alții, Dorina Nicoleta Mănescu și Marcela Oana Mitria, în dosarele nr. 1.551/54/2021 și nr. 212/54/2022 ale Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Învățământului Preuniversitar Satu Mare, în numele membrilor de sindicat Lola Gabriela Belecciu și alții și Daniel Nicușor Sanislai, în dosarele nr. 1.677/83/2021 și nr. 1.674/83/2021 ale Curții de Apel Oradea - Secția I civilă, precum și de Daniel Maftei în Dosarul nr. 4.698/86/2023 al Tribunalului Suceava - Secția I civilă.
4.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
5.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.
6.
Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.568D/2022, nr. 1.584D/2022, nr. 2.220D/2022, nr. 2.603D/2022 și nr. 3.864D/2024 la Dosarul nr. 1.097D/2022, care a fost primul înregistrat.
7.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Critica de neconstituționalitate raportată la
art. 15 alin. (2) din Constituție
nu este întemeiată, deoarece prevederile ce constituie obiectul excepției reprezintă o aplicare a principiului tempus regit actum. Norma criticată, practic, exclude o dublă bonificație, respectiv nu se mai pot cumula, în baza titlului de doctor, remunerația pentru gradul I didactic (care se poate obține în baza titlului științific de doctor) și cea pentru titlul de doctor. Astfel nu se ajunge la vreo discriminare nici în interiorul aceleiași categorii profesionale și nici față de alte categorii de persoane. În plus, sporul pentru doctorat nefiind un drept cu relevanță constituțională, nu se încalcă nici
art. 53 din Constituție . Suprimarea unor componente ale salariului nu are semnificația încălcării dreptului de proprietate. Nu în ultimul rând, se arată că problematica a fost lămurită de instanța supremă prin
Decizia nr. 51 din 18 septembrie 2023 , precum și de către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 654 din 21 noiembrie 2024.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
8.
Prin Încheierea din 12 aprilie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 741/42/2021, Curtea de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 14 alin. (3)
coroborat cu
art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Învățământului Preuniversitar Prof. Ion Neacșu Buzău, în numele membrilor de sindicat Gabriela Matiu și alții, într-o cauză având ca obiect cereri privind drepturi salariale și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.097D/2022.
9.
Prin încheierile din 31 mai 2022 și 15 iunie 2022, pronunțate în dosarele nr. 1.551/54/2021 și nr. 212/54/2022, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 14 alin. (3)
coroborat cu
art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 . Excepția a fost ridicată de Sindicatul Învățământului Spiru Haret Dolj, în numele membrilor de sindicat Paula Maricica Mitruți și alții, Dorina Nicoleta Mănescu și Marcela Oana Mitria, în cauze având ca obiect cereri privind drepturi salariale și formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 1.568D/2022 și nr. 1.584D/2022.
10.
Prin încheierile din 13 septembrie 2022 și 12 octombrie 2022, pronunțate în dosarele nr. 1.677/83/2021 și nr. 1.674/83/2021, Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 14 alin. (3)
coroborat cu
art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 , în măsura în care se aplică și personalului care a obținut gradul
didactic I prin echivalarea titlului științific de doctor anterior intrării în vigoare a legii (1 iulie 2017) și, respectiv,
art. 14 alin. (3)
coroborat cu
art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 . Excepția a fost ridicată de Sindicatul Învățământului Preuniversitar Satu Mare, în numele membrilor de sindicat Lola Gabriela Belecciu și alții și Daniel Nicușor Sanislai, în cauze având ca obiect cereri privind drepturi salariale și formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 2.220D/2022 și nr. 2.603D/2022.
11.
Prin Încheierea din 3 decembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 4.698/86/2023, Tribunalul Suceava - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 14 alin. (3)
coroborat cu
art. 39 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 . Excepția a fost ridicată de Daniel Maftei într-o cauză având ca obiect o cerere privind drepturi salariale și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.864D/2024.
12.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile
art. 14 alin. (3)
din Legea-cadru nr. 153/2017
sunt lipsite de claritate și previzibilitate, ceea ce contravine prevederilor
art. 1 alin. (3)
și
(5) din Constituție , în măsura în care acestea sunt aplicabile și cadrelor didactice care au obținut gradul didactic I în baza titlului științific de doctor anterior intrării în vigoare a legii, respectiv în măsura în care aceste prevederi se aplică situațiilor juridice născute înainte de intrarea în vigoare a
Legii-cadru nr. 153/2017 . De asemenea, arată că sunt lipsite de claritate și precizie și dispozițiile
art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 , în măsura în care ar conduce la lipsirea cadrelor didactice cărora li s-a acordat gradul didactic I pe baza titlului științific de doctor, anterior intrării în vigoare a legii, de beneficiul indemnizației pentru acest titlu științific.
13.
De asemenea, autorii excepției consideră că, drept urmare a lipsei de claritate, precizie și previzibilitate a dispozițiilor
art. 14 alin. (3)
coroborate cu cele ale
art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 , se încalcă principiul constituțional al neretroactivității legii, prin aplicarea retroactivă a prevederilor noii legi asupra situațiilor juridice născute sub imperiul legislației anterioare. Este afectată, astfel, securitatea juridică a drepturilor dobândite de cadrele didactice care au obținut gradul didactic I prin echivalarea titlului științific de doctor anterior intrării în vigoare a
Legii-cadru nr. 153/2017 . Or, acestor categorii de personal didactic de predare li s-a acordat gradul didactic I pe baza titlului științific de doctor, astfel încât au dobândit, anterior datei de 1 iulie 2017, toate drepturile cuvenite cadrelor didactice cu gradul didactic I (încadrare și salarizare ca profesor cu gradul didactic I, accesul la funcții de conducere, de îndrumare și de control - acces condiționat de gradul didactic deținut - etc.), beneficiind și de plata sporului pentru titlul științific/sumei compensatorii aferente titlului, în temeiul legislației în vigoare la momentul dobândirii titlului științific de doctor.
14.
Se mai susține că prevederile criticate încalcă și principiul egalității în drepturi în cazul în care dispozițiile
art. 14 alin. (3)
coroborate cu cele ale
art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017
se aplică și cadrelor didactice cărora li s-a acordat gradul didactic I pe baza titlului științific de doctor anterior datei de 1 iulie 2017, în conformitate cu
Metodologia
privind formarea continuă a personalului din învățământul preuniversitar, aprobată prin
Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5.561/2011 . Practic, se ajunge la un tratament diferențiat între două categorii de cadre didactice, care au dobândit gradul didactic I în baza titlului științific de doctor, după promovarea unor inspecții școlare, fără a exista o justificare obiectivă a acestui tratament diferențiat. În acest context, autorii excepției consideră că li se neagă dreptul la plata indemnizației pentru titlul științific de doctor pe baza unui criteriu temporar, ceea ce contravine dispozițiilor
Ordonanței Guvernului nr. 137/2000
privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
15.
Nu în ultimul rând, se arată că textele criticate sunt în contradicție cu dispozițiile
art. 14 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cu cele ale
art. 1 din Protocolul nr. 12
la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, având în vedere că prevederile criticate sunt în mod evident discriminatorii, diferența de tratament juridic dintre cele două categorii de cadre didactice neavând la bază o justificare obiectivă și rezonabilă.
16.
Curtea de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este întemeiată.
17.
Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este întemeiată.
18.
Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă apreciază că excepția este neîntemeiată.
19.
Tribunalul Suceava - Secția I civilă apreciază că excepția este neîntemeiată.
20.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
21.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
22.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
23.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum reiese din motivarea autorilor, îl reprezintă dispozițiile
art. 14 alin. (3)
coroborat cu
art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, prevederi legale care au următorul conținut:
–
Articolul 14
alin. (3):
„Personalul didactic de predare care solicită și obține gradul didactic I prin echivalare, potrivit prevederilor
Ordinului ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5.561/2011
pentru aprobarea
Metodologiei
privind formarea continuă a personalului din învățământul preuniversitar, cu modificările și completările ulterioare, nu primește indemnizația pentru titlul științific de doctor. Cadrele didactice optează pentru indemnizația pentru titlul științific de doctor sau pentru echivalarea cu gradul didactic I.“;
–
Articolul 39
alin. (5):
„Sporul pentru titlul științific de doctor, acordat ca sumă compensatorie sau ca spor la salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, după caz, de la data aplicării prevederilor prezentei legi nu se mai acordă, personalul care deține titlul științific de doctor, indiferent de data obținerii acestuia, beneficiind de prevederile
art. 14 .“
24.
În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale
art. 1 alin. (3)
privind statul de drept și
alin. (5)
privind principiul legalității, ale
art. 15 alin. (2)
referitoare la principiul neretroactivității legii, ale
art. 16 alin. (1)
privind egalitatea în drepturi, astfel cum acestea se interpretează, în temeiul
art. 20
referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, și prin prisma exigențelor
art. 14 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale și ale
art. 1
privind interzicerea discriminării din
Protocolul nr. 12 la Convenție , ale
art. 44
cu privire la dreptul de proprietate privată și ale
art. 53
referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
25.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că a mai examinat critici identice cu cele formulate în prezenta cauză prin
Decizia nr. 97 din 16 martie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 24 iulie 2023.
26.
Prin decizia precitată, paragrafele 25-33, cu titlu prealabil, Curtea a arătat că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor privind abrogarea sporului pentru titlul științific de doctor, statuând că sporurile, premiile și alte stimulente acordate demnitarilor și altor salariați prin acte normative reprezintă drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate și garantate de
Constituție . Diferențierea indemnizațiilor și a salariilor de bază pentru demnitari și alți salariați din sectorul bugetar este opțiunea liberă a legiuitorului, ținând seama de importanța și complexitatea diferitelor funcții. Legiuitorul este în drept, totodată, să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade, le poate suspenda sau chiar anula.
27.
De asemenea, în ceea ce privește politica de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, Curtea Constituțională a statuat că reprezintă dreptul și obligația autorității legiuitoare să elaboreze măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. În acest sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților lor din bugetul de stat, de exemplu, Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23.
28.
În ceea ce privește critica potrivit căreia prevederile criticate sunt lipsite de claritate și previzibilitate, fiind astfel neconstituționale în măsura în care sunt aplicabile și cadrelor didactice care au obținut gradul didactic I folosindu-se de titlul științific de doctor deținut anterior intrării în vigoare a
Legii-cadru nr. 153/2017 , Curtea a observat că, în realitate, autorii excepției nu invocă o lipsă de claritate sau de precizie a prevederilor criticate, ci aceștia atacă soluția legislativă adoptată de legiuitor, respectiv imposibilitatea de a beneficia atât de avantajele obținute ca urmare a dobândirii gradului didactic I prin echivalarea cu titlul științific de doctor, cât și de indemnizația pentru deținerea titlului. De altfel, analizând prevederile
art. 39 alin. (5)
din legea-cadru anterior menționată rezultă cu claritate că acestea se aplică și categoriilor de personal didactic cărora le-a fost acordat titlul științific de doctor anterior intrării în vigoare a
Legii-cadru nr. 153/2017 , legiuitorul folosind sintagma „indiferent de data obținerii acestuia“ (a titlului științific de doctor - s.n.) și precizând că aceste categorii vor beneficia de prevederile
art. 14 din Legea-cadru nr. 153/2017 . Prin urmare, Curtea reține că această critică este neîntemeiată.
29.
Cât privește pretinsa încălcare a principiului neretroactivității legii, întrucât aceasta se aplică și personalului didactic de predare care a obținut titlul științific de doctor anterior intrării în vigoare a
Legii-cadru nr. 153/2017 , Curtea Constituțională a reținut că, în măsura în care prevederile criticate se aplică începând de la data intrării lor în vigoare, fără să aibă niciun efect cu privire la sumele încasate deja de beneficiarii sporului pentru titlul științific de doctor, nu se pune problema încălcării principiului care interzice aplicarea retroactivă a legii.
Legea-cadru nr. 153/2017
nu conține nicio prevedere care să impună/permită aplicarea dispozițiilor sale și pentru situații din trecut. Ca atare, devine operantă regula de bază din dreptul intertemporal, potrivit căreia actele normative își produc efectele începând cu data intrării lor în vigoare (tempus regit actum).
30.
De asemenea, Curtea a mai statuat, în mod constant, că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supraviețuirea legii vechi și să reglementeze modul de acțiune în modul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare. Prin urmare, având în vedere că prevederile
art. 14 alin. (3)
coroborat cu
art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017
își produc efectele pentru viitor, respectiv începând cu data aplicării dispozițiilor noii legi, instanța de contencios constituțional constată că, în speța dedusă controlului, nu este încălcat principiul neretroactivității legii.
31.
Referitor la cea de-a treia critică a autorilor excepției, privind pretinsa discriminare, Curtea a observat că dispozițiile criticate se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeași situație juridică, respectiv tuturor celor care au dobândit gradul didactic I prin echivalarea cu titlul științific de doctor, indiferent de data la care au dobândit titlul. Cu alte cuvinte, prevederile criticate vor fi aplicabile personalului didactic de predare care a obținut titlul științific de doctor atât anterior, cât și ulterior intrării în vigoare a
Legii-cadru nr. 153/2017 . Tocmai pentru a evita orice diferență de tratament juridic între persoanele aflate în aceeași situație juridică, legiuitorul nu a acordat anumite beneficii personalului didactic de predare în funcție de data obținerii titlului științific de doctor, ci a prevăzut același regim juridic pentru cadrele didactice care se regăsesc în ipoteza prevăzută de normele criticate. Deoarece prevederile criticate se aplică tuturor persoanelor care au obținut gradul didactic I prin echivalarea cu titlul științific de doctor, fără să aibă relevanță data la care persoanele au dobândit titlul, Curtea nu a putut constata o încălcare a principiului egalității în drepturi și nici a existenței unei discriminări în cadrul categoriei personalului didactic în funcție de data dobândirii titlului.
32.
Referitor la restul susținerilor autorilor excepției cu privire la aplicarea normelor criticate, Curtea a reținut că modalitatea de aplicare în concret a
Legii-cadru nr. 153/2017
excedează controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, aceasta revenind autorităților publice responsabile, iar, în caz de litigiu, instanțelor judecătorești.
33.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudența mai sus invocată, atât soluția, cât și considerentele deciziilor citate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
34.
Pentru considerentele expuse, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Învățământului Preuniversitar Prof. Ion Neacșu Buzău, în numele membrilor de sindicat Gabriela Matiu și alții, în Dosarul nr. 741/42/2021 al Curții de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Învățământului Spiru Haret Dolj, în numele membrilor de sindicat Paula Maricica Mitruți și alții, Dorina Nicoleta Mănescu și Marcela Oana Mitria, în dosarele nr. 1.551/54/2021 și nr. 212/54/2022 ale Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Învățământului Preuniversitar Satu Mare, în numele membrilor de sindicat Lola Gabriela Belecciu și alții și Daniel Nicușor Sanislai, în dosarele nr. 1.677/83/2021 și nr. 1.674/83/2021 ale Curții de Apel Oradea - Secția I civilă, precum și de Daniel Maftei în Dosarul nr. 4.698/86/2023 al Tribunalului Suceava -Secția I civilă și constată că dispozițiile
art. 14 alin. (3)
coroborat cu
art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Oradea - Secția I civilă și Tribunalului Suceava - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 16 octombrie 2025.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.