Decizia nr. 556/2025
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 102 alin. (3) lit. a) prin raportare la prevederile art. 88 alin. (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, în forma anterioară modificărilor aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2024 pentru modificarea și completarea unor acte normative în scopul creșterii siguranței rutiere
prezumat în vigoare
Cristian Deliorga
- președinte
Asztalos Csaba-Ferenc
- judecător
Mihai Busuioc
- judecător
Mihaela Ciochină
- judecător
Dacian-Cosmin Dragoș
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Cristina-Cătălina Turcu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 102 alin. (3) lit. a) , cu raportare la
art. 88 alin. (4)
și
(5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Gheorghe Maior în Dosarul nr. 9.021/271/2019 al Tribunalului Bihor - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 375D/2020.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele ședinței acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind, în esență, că norma este clară și predictibilă, având în vedere că orice conducător de autovehicul cunoaște normele legale potrivit cărora nu are voie să consume alcool înainte de a conduce, indiferent de băutura sau alimentul care conține alcoolul respectiv. Criticile pe care le formulează autorul excepției țin mai mult de interpretarea și aplicarea legii, ceea ce intră în competența instanței ce judecă fondul.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 14 februarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 9.021/271/2019, Tribunalul Bihor - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 102 alin. (3) lit. a)
cu raportare la
art. 88 alin. (4)
și
(5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Maior într-o cauză având ca obiect cererea de apel formulată împotriva sentinței prin care a fost soluționată o cauză având ca obiect o plângere împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției prevăzute de
art. 102 alin. (3) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 .
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia face referire la jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului și susține, în esență, că prevederile legale criticate nu respectă criteriile de calitate ale legii, respectiv precizia și previzibilitatea, componente ale principiului securității juridice, deoarece potrivit acestora nu se poate stabili, în concret, dacă o persoană a consumat sau nu băuturi alcoolice. Intenția legiuitorului, așa cum rezultă din
art. 102 alin. (3) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , este aceea de a sancționa doar acele persoane care au consumat băuturi alcoolice, dețin permis de conducere și conduc autovehicule pe drumul public sub influența băuturilor alcoolice consumate în prealabil. În situația în care aparatul alcooltest are o marjă de eroare, așa cum prevede cartea tehnică a acestuia, și în condițiile în care corpul uman produce alcool endogen, ar trebui reglementat un plafon de la care să înceapă sancționarea efectivă a celor care au consumat alcool. Numai așa se poate face o distincție între cei care au consumat alcool și cei care au consumat produse alimentare ce conțin alcool sau care au un proces de fermentație din care rezultă alcool. Sintagma „conducerea sub influența băuturilor alcoolice“ nu face distincție între situațiile evocate, respectiv conducerea sub influența băuturilor alcoolice în mod intenționat sau consumul involuntar de alcool.
6.
În concluzie, autorul solicită admiterea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 102 alin. (3) lit. a)
prin raportare la
art. 88 alin. (4)
și
(5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
în măsura în care se interpretează în sensul că „orice persoană care a fost testată cu un aparat etilotest, pozitiv, se află sub influența băuturilor alcoolice și se încadrează în prevederile
art. 102 alin. (3) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 “.
7.
Tribunalul Bihor - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, contrar prevederilor
art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , nu și-a exprimat opinia asupra textelor de lege criticate.
8.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
9.
Guvernul arată că excepția de neconstituționalitate nu este motivată prin raportare la prevederile
art. 21 alin. (3) din Constituție
și este neîntemeiată prin raportare la
art. 1 alin. (3)
și
(5) din Legea fundamentală , deoarece critica autorului excepției cu privire la faptul că nu există un plafon de la care să înceapă sancționarea celor care au consumat alcool nu poate fi reținută. În
art. 336 alin. (1) din Codul penal
este reglementată o limită a îmbibației alcoolice cu scopul de a delimita răspunderea penală a conducătorilor de autovehicule de cea contravențională. Existența faptei contravenționale nu este condiționată de o anumită limită a îmbibației alcoolice tocmai pentru ocrotirea interesului general și realizarea scopului actului normativ de ocrotire a vieții, a integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic.
10.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
11.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
12.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 102 alin. (3) lit. a)
prin raportare la prevederile
art. 88 alin. (4)
și
(5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, în forma anterioară modificărilor aduse prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2024
pentru modificarea și completarea unor acte normative în scopul creșterii siguranței rutiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 29 iunie 2024, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora:
–
Articolul 88
alin. (4)
și
(5):
(4)
Stabilirea concentrației de alcool în aerul expirat se face de către poliția rutieră, cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic.
(5)
Persoana care conduce pe drumurile publice un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere, testată de polițistul rutier cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic și depistată ca având o concentrație de până la 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, îi poate solicita acestuia să i se recolteze mostre biologice în cadrul unităților sau instituțiilor medicale prevăzute la alin. (1), în vederea stabilirii îmbibației de alcool în sânge.
–
Articolul 102
alin. (3) lit. a):
„Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai următoarelor fapte: a) conducerea sub influența băuturilor alcoolice, dacă fapta nu constituie, potrivit legii, infracțiune“.
13.
În opinia autorului excepției, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în
art. 1 alin. (5)
privind criteriile de calitate ale legii și în
art. 21 alin. (3)
referitor la dreptul la un proces echitabil, astfel cum acestea se interpretează, potrivit
art. 20 alin. (1) din Constituție , și prin prisma exigențelor dispozițiilor
art. 6 - Dreptul la un proces echitabil din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
14.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul acesteia invocă încălcarea principiului securității juridice sub aspectul criteriilor de calitate ale legii, respectiv claritatea, precizia și previzibilitatea, deoarece din conținutul normelor criticate nu se poate stabili în concret dacă o persoană a consumat sau nu băuturi alcoolice. În acest sens arată că sunt situații în care dispozitivul cu ajutorul căruia se stabilește concentrația de alcool în aerul expirat are o marjă de eroare pentru cazurile în care conducătorii de autovehicule au consumat produse alimentare ce conțin alcool sau care, în urma fermentării, produc alcool.
15.
Referitor la încălcarea principiului legalității, Curtea Constituțională și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența lor constantă, au statuat că acesta presupune existența unor norme de drept intern suficient de accesibile, precise și previzibile în aplicarea lor, conducând la caracterul de lex certa (a se vedea, în acest sens, spre exemplu,
Decizia Curții Constituționale nr. 189 din 2 martie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2006, și
Decizia Curții Constituționale nr. 26 din 18 ianuarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012, precum și Hotărârea din 5 ianuarie 2000, pronunțată în Cauza Beyeler împotriva Italiei, paragraful 109, și Hotărârea din 8 iulie 2008, pronunțată în Cauza Fener Rum Patrikliği împotriva Turciei, paragraful 70). Curtea Constituțională a reținut, de asemenea, că
art. 1 alin. (5) din Constituție
consacră principiul respectării obligatorii a legilor. Pentru a fi respectată de destinatarii săi, legea trebuie să îndeplinească anumite cerințe de claritate, precizie și previzibilitate, astfel încât acești destinatari să își poată adapta în mod corespunzător conduita (a se vedea
Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010,
Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, și
Decizia nr. 662 din 11 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2015, paragraful 44).
16.
Aplicând aceste considerente în cauza de față, Curtea observă că textele de lege criticate îndeplinesc criteriile de claritate, precizie și previzibilitate, destinatarii normei putându-și adapta în mod corespunzător conduita, pentru motivele ce vor fi arătate în continuare. Astfel, din analiza prevederilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , Curtea constată că legiuitorul nu a stabilit o valoare minimă în ceea privește concentrația de alcool pur în aerul expirat, valoare sub care fapta să nu constituie contravenție. Pentru acest motiv, orice valoare a concentrației de alcool în aerul expirat, stabilită cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, conduce la calificarea faptei drept contravenție și aplicarea sancțiunii contravenționale prevăzute de
art. 102 alin. (3) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 . Legiuitorul a reglementat în
art. 88 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
cu privire la posibilitatea conducătorului de autovehicul să solicite, în cazul în care consideră că mijlocul tehnic a măsurat în mod eronat alcoolemia în aerul expirat, să i se recolteze mostre biologice în cadrul unităților sau instituțiilor medicale autorizate în vederea stabilirii îmbibației de alcool în sânge. De altfel, din examinarea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat în prezenta cauză, Curtea observă că autorul a recunoscut consumul de băuturi alcoolice, în cantitate mică, astfel că susținerile sale cu privire la neclaritatea textelor din perspectiva măsurării în mod eronat a alcoolemiei în aerul expirat, datorită ingerării unor alimente care conțin alcool sau provoacă fermentație, nu au legătură cu situația din cauza în care a fost ridicată excepția.
17.
Curtea mai observă că atunci când conducătorul de autovehicul a consumat băuturi alcoolice și solicită prelevarea probelor de sânge potrivit
art. 88 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , calculul alcoolemiei la momentul săvârșirii faptei se efectuează cu respectarea metodologiei de prelevare a probelor biologice, prevăzută în
Ordinul ministrului sănătății nr. 1.512/2013
pentru aprobarea
Normelor metodologice
privind recoltarea, depozitarea și transportul probelor biologice în vederea probațiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenței în organism a substanțelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 812 din 20 decembrie 2013 (în vigoare la data săvârșirii faptei), coroborată cu metodele de calcul științific puse la dispoziție de medicina legală, spre exemplu, „Formula lui Widmark“ (a se vedea
Decizia nr. 24 din 19 ianuarie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 375 din 12 aprilie 2021, paragraful 21).
18.
În final, Curtea reține că legiuitorul a optat, în scopul asigurării desfășurării în siguranță a circulației pe drumurile publice, al ocrotirii vieții, integrității corporale și sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, pentru calificarea și sancționarea drept faptă contravențională a conducerii sub influența băuturilor alcoolice, fără a stabili o valoare minimă în ceea privește concentrația de alcool pur în aerul expirat, ceea ce reprezintă o chestiune ce intră în marja sa de apreciere, fără a aduce atingere vreunui principiu constituțional. Conducătorii de autovehicule își pot adapta în mod corespunzător conduita, respectiv să nu consume băuturi alcoolice în nicio cantitate atunci când urmează să conducă pe drumurile publice sau să lase să treacă un interval de timp corespunzător pentru eliminarea alcoolului din organism, astfel că normele criticate sunt clare, precise și previzibile, fără a afecta principiul securității juridice ca garanție a dreptului la un proces echitabil.
19.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Maior în Dosarul nr. 9.021/271/2019 al Tribunalului Bihor - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile
art. 102 alin. (3) lit. a)
prin raportare la prevederile
art. 88 alin. (4)
și
(5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, în forma anterioară modificărilor aduse prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2024
pentru modificarea și completarea unor acte normative în scopul creșterii siguranței rutiere, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Bihor - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 4 noiembrie 2025.
PREȘEDINTE CRISTIAN DELIORGA Magistrat-asistent, Cristina-Cătălina Turcu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.